Raportarea risipei alimentare. Cine controlează și ce sancțiuni pot fi aplicate
Autor: Alina Mazilu
Prin modificările aduse Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 8 mai 2024, ca urmare a Legii nr. 49/2024) și prin operaționalizarea platformei naționale de raportare risipaalimentara.madr.ro, cadrul juridic național a fost completat cu un mecanism eficient de monitorizare, control și sancționare aplicabil operatorilor economici din sectorul agroalimentar care nu respectă obligațiile de prevenire și reducere a risipei alimentare.
Sursa foto: Banca pentru alimente București
Obligațiile supuse verificării
Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 217/2016, republicată, toți operatorii economici din sectorul agroalimentar, astfel cum sunt definiți în Regulamentul (CE) nr. 178/2002, au obligația de a întreprinde măsuri de prevenire a risipei alimentare. Aceste măsuri se implementează conform unei ierarhii obligatorii, reglementate la art. 2 alin. (2) lit. a)-j), care cuprinde, în ordine:
a) măsuri de responsabilizare la nivelul lanțului agroalimentar;
b)vânzarea cu preț redus a produselor aflate aproape de expirarea termenului de valabilitate;
c) redistribuirea alimentelor prin transfer cu titlu gratuit către operatorii receptori, sau măsuri privind redistribuirea alimentelor, prin transfer, către operatori economici;
d) utilizarea produselor alimentare în hrana animalelor sau hrana animalelor din adăposturi (lit. e);
g) direcționarea produselor devenite improprii consumului uman sau animal spre valorificare prin compostare (lit. f) sau producere de biogaz (lit. g), și, în ultimă instanță, neutralizarea ca deșeu.
Conform art. 2 alin. (3), înainte de a dispune neutralizarea deșeurilor generate, implementarea a cel puțin două dintre acțiunile prevăzute la alin. (2) lit. a)-f) este obligatorie, această dispoziție reprezentând o schimbare substanțială față de varianta anterioară a legii, care conferea măsurii un caracter de simplă recomandare.
Operatorii din industria ospitalității (HoReCa) au, în temeiul art. 2 alin. (10), obligația distinctă de a facilita consumatorilor finali să ia, fără costuri suplimentare și în condiții corespunzătoare de ambalare, alimentele neconsumate la finalul meselor servite, cu informarea vizibilă a acestei posibilități în meniu.
Totodată, în temeiul art. 2 alin. (4) și (5), operatorii economici sunt obligați să întocmească și să transmită anual planuri de diminuare a risipei alimentare, însoțite de acțiunile întreprinse și rezultatele obținute, să încarce aceste documente pe platforma națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare și să le publice pe pagina proprie de internet.
Platforma națională, administrată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și disponibilă la adresa risipaalimentara.madr.ro, a fost operaționalizată în februarie 2026, cu depășirea termenului legal de 30 iunie 2025 prevăzut prin art. 7 alin. (2) din lege. Prima raportare obligatorie a vizat activitatea aferentă anului 2025, cu termen de transmitere 31 martie 2026.
Autoritățile competente și sancțiunile aplicabile
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se realizează, potrivit art. 5 alin. (3) din Legea nr. 217/2016, de către reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, cu atribuții de control în domeniul agroalimentar.
Regimul contravențional este instituit prin art. 5, care distinge două ipoteze:
– art. 5 alin. (1): constituie contravenție, încălcarea dispozițiilor art. 3 privind transferul cu titlu gratuit al alimentelor către operatorii receptori sau consumatorii finali, sancționată cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei;
– art. 5 alin. (2): constituie contravenție nerespectarea obligațiilor de raportare prevăzute la art. 2 alin. (4) și (5) privind întocmirea planurilor și punerea la dispoziția autorităților cu atribuții de reglementare, încărcarea rapoartelor pe platforma națională și publicarea acestora, sancționată cu amendă de la 10.000 lei la 40.000 lei, după expirarea unui termen de 6 luni de la data funcționării efective a platformei naționale.
Potrivit Legii nr. 217/2016, dispozițiile art. 28 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, referitoare la achitarea la jumătate din minimul amenzii, nu sunt aplicabile în cazul acestor contravenții.
Derogarea pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici
Art. 5 alin. (2) teza a II-a prevede că nu reprezintă contravenție încălcarea de către operatorii economici (care se încadrează la definiția microîntreprinderilor și întreprinderilor mici) a obligațiilor prevăzute la art. 2 alin. (4), respectiv punerea la dispoziția autorităților cu atribuții de reglementare rapoarte anuale prin care să prezinte planurile de diminuare a risipei alimentare, alături de acţiunile întreprinse şi rezultatele obţinute, Această derogare nu acoperă însă obligațiile de publicare pe site prevăzute la art. 2 alin. (5).
Contextul european
La nivel european, reducerea risipei alimentare este reglementat prin Directiva (UE) 2025/1892 a Parlamentului European și a Consiliului, de modificare a Directivei-cadru privind deșeurile (2008/98/CE).
Directiva a intrat în vigoare la 16 octombrie 2025, termenul de transpunere în dreptul intern al statelor membre expirând la 17 iunie 2027. România dispune deja de un cadru legislativ național care anticipează parțial cerințele europene, prin obligațiile de raportare, mecanismele de transfer cu titlu gratuit al alimentelor și regimul contravențional instituite prin Legea nr. 217/2016, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 49/2024.
Citește și:
