S-au calificat finalistii pentru „Capitala Earth Hour 2013”

Iata ca impreuna cu WWF am mai facut un pas (important!) spre „stinge lumina de Ora pamantului”. Punctul final pentru editia din 2013 se va pune in 23 martie. Cele trei orase finaliste sunt Timisoara, Ploiesti si Botosani. Felicitam cele trei primarii insa ne bucuram sa remarcam si celelalte 10 orase participante.

Iata comunicatul de presa al WWF, asa cum a aparut pe site-ul Antenei 3 si, pentru delectare, clipul oficial al campaniei Earth Hour 2013.

Pe criteriul „administrarea deseurilor” am gasit preocupari constante, programe locale active si bine implementate. Inca mai avem de invatat ce inseamna cu adevarat „infrastructura”, dar se fac pasi vizibili. O sa revenim cu observatii tehnice si recomandari, la obiect, in cateva zile. Pana una-alta: succes in competitie!

Deseuri la Capitala Earth Hour 2013, competitia anuala lansata de WWF

Logo EH WWFBucurești, 7 februarie  – WWF-România lansează a doua ediție a întrecerii între oraşe „Capitala Earth Hour România”, organizată în contextul evenimentului Earth Hour 2013. Incluzand din nou criterii de deseuri,  si programat pentru 23 martie, în intervalul 20.30 – 21.30, evenimentul Earth Hour™ (Ora Pământului), cea mai mare manifestare voluntară de mediu din istorie, continuă tradiţia deja binecunoscută. Continua stingerea luminilor în mod simbolic, insa intra in concurs si activitati concrete de colectare selectiva de deseuri. Pentru municipalități și cetățeni deopotrivă, este o nouă oportunitate de a-și arăta grija pentru mediu și puterea de mobilizare.

În plus, anul acesta se introduce drept criteriu suplimentar de evaluare capacitatea orașelor de a colecta în mod selectiv deseuri reciclabile. În acest sens, Asociația Ecoteca pune la dispoziția primăriilor, pentru implementare pe plan intern și pentru diseminare la nivel de instituții, organizații și companii din oraș, un instrument electronic simplu de utilizat în care se înregistrează comenzile de colectare deseuri. WWF si Ecoteca va încuraja primăriile să apeleze la acest instrument și după încheierea competiției.

Earth Hour la Bistrita (c) Doru Oprisan Deseuri la finala intre orase 2012- Bistrita Copii aduc deseuri pentru Finala 2012, la Timisoara Deseuri in asteptarea cantarului, la Iasi

Magor Csibi, director WWF-România: ”Earth Hour și-a atins deja ținta de mobilizare, reușind să implice două miliarde de oameni de pe planetă și sute de mii în România, de-a lungul anilor precedenți. În acest an ne concentrăm pe calitatea mobilizării și schimbarile punctuale pe care le putem genera cu această campanie. Competiția pentru Capitala Earth Hour ne-a arătat că unele primării își schimbă felul de gândire după o astfel de competiție și sperăm că în anul care vine această schimbare benefică pentru cetățeni se va continua. Bistrițenii au fost cei care au avut cele mai multe motive de mândrie și au simțit cele mai multe schimbări în orașul lor în urma concursului de anul trecut, iar în acest an competiția orașelor se anunță a fi și mai strânsă. Earth Hour nu mai e de demult doar o campanie pentru stingerea luminilor, ci e o ocazie de a ne implica împreună – organizații, cetățeni și autorități în definirea și proiectarea mediului în care trăim. După fiecare stingere de lumină, revenim la viețile noastre mai conștienți, mai activi”.

Primăriile care doresc să participe anul acesta la concurs în numele comunităţilor lor vor trebui să urmărească aceleași reguli ca la ediția anterioară și să realizeze un dosar în care să detalieze:

  • proiectele şi iniţiativele din domeniul protecţiei mediului înconjurător derulate în ultimii 5 ani;
  • proiectele și inițiativele din domeniul protecției mediului ce sunt bugetate și urmează a fi implementate în perioada aprilie 2013 – martie 2014;
  • planurile pentru organizarea evenimentului Earth Hour 2013.

Criteriile se referă la: infrastructura de mediu (piste de biciclete, deseuri, etc), eficiența energetică şi investiţii în surse de energie regenerabilă, gestionarea şi extinderea spaţiilor verzi, educaţie şi comunicare în domeniul mediului, dezvoltarea reţelei de transport public local, conservarea biodiversităţii şi aplicarea bunelor practici de mediu la sediul primăriei.

 Regulamentul concursului, formularul de înscriere, precum şi alte detalii legate de competiţie sunt disponibile pe website-ul oficial al campaniei: www.ora-pamantului.ro. 

Pasii de urmat pentru a raporta deseuri se gasesc aici.

Wall-street.ro spune ca sunt controverse si pareri divergente. Voi ce ziceti, sunt?

Daca vreti sa mai cititi despre deseuri, iata aici un articol proaspat cu niste intrebari care-si cauta raspunsul de cativa ani in Romania….

Si mai spune Wall-street.ro ceva despre niste miliarde de euro. Il vedeti pe nenea care doarme pe deseuri? E Romania personificata!

Reciclarea, la ghena sau in "clopote colorate"? Controverse si pareri divergente pe o piata de miliarde

Reciclarea, la ghena sau in „clopote colorate”? Controverse si opinii divergente pe o piata de miliarde.

Noi nu am gasit controversele; toata lumea pare sa fie de acord. Atata doar ca lucrurile nu se intampla.

Asteptam comentariile voastre. Unde vedeti controversele?

Decuplarea cresterii consumului de cresterea cantitatii de deseuri generate. Un criteriu (trist) la care Romania sta bine…

Spuneam (aici si aici), ca parcurgem studiul pe care Comisia Europeana l-a publicat in iulie 2012 in legatura cu modul in care statele membre „isi fac treaba” in ceea ce priveste administrarea deseurilor. Romania, mereu (ne)surprinzatoare, se afla pe ultimele locuri. Are 2-3 indicatori la care sta mai bine decat alte state, unele avansate.
 
Prima categorie la care stam bine e ca nu avem – in deseuri, da? – cazuri de infringement sau litigii la deschise de Comisia Europeana la Curtea de Justitie. Asta e o slaba consolare: lucrurile se pot schmba peste noapte, atata vreme cat problema de fond exista si persista (legislatia schioapa si „spalatul pe maini” al autoritatilor). Da, da…nu se spala e maini, fac si ei ce pot. Atat ca nu se vede in realitatea zilnica!
 
images?q=tbn:ANd9GcQwReb1HcXuL0YjDzZfXKMaXtPelqxb5kW6hhXDxq XJ9aYbuW0Un indicator interesant la care stam bine este cel din titlul cel complicat de sus. In traducere, asta inseamna ca o crestere a nivelului de trai (adica a cumpararilor de bunuri, ca ele sunt relevante pentru noi) nu genereaza o crestere proportionala a deseurilor generate. Adica cele doua cresteri sunt „decuplate”. E de bine, nu? Da si nu! 
 
Asta nu spune altceva decat ca romanii au lipsuri, ca ceea ce vor cumpara NU sunt produse consumabile, deci nu se vor arunca imediat. Romanii au nevoie de frigidere, televizoare, masini de spalat, automobile. De-aia nu le vor arunca imediat! De-aia nu apar pe loc deseuri in cantitati corespondente.  Bunurile cumparate nu inlocuiesc alte bunuri care vor fi, la randul lor, aruncate. PE scurt e un indicator al saraciei. Probabil ca unele tari din Africa stau cel mai bine la indicatorul asta. Luat singur, nu e DELOC un motiv de mandrie. La polul opus, cel mai prost la acest indicator stau Austria, Danemarca, Luxemburg, Italia…
 
Din punct de vedere al responsabilitatii sociale, e de bine. Nu cumparam de dragul consumului, inca nu am ajuns  (la scare mare, relevanta) sa ne schimbam figiderul la 5-6 ani pt ca nu mai e la moda. Ideal ar fi sa nici nu ajungem la asta, chiar daca ne-am putea-o permite, din considerente de consum responsabil. Dar asta e alta discutie….
 
Ce putem insa retine de aici este ca nici un indicator nu este mai bun sau mai rau decat il interpreteaza cel care il citeste (si il foloseste in argumentatie). Sau in administrarea unui fenomen….

Un singur operator waste-to-energy produce mai multa energie decat toti producatorii de energie solara. Din America.

Acest articol este – mai mult sau mai putin – o traducere. Originalul il gasiti aici.

Waste Management Company, un operator de salubritate american listat la bursa din New York, ne spune (in rezumat) urmatoarele:

„Uneori, progresul se infiltreaza pe nesimtite in viata ta. Spre exemplu, cea mai mare parte a oamenilor, cand se refera la energii altenative se gandesc la vant, soare, hidro-energie. Cel mai probabil, cam toata lumea ignora o sursa de energie pe care, cu totii, o generam zi de zi: gunoiul.

gascollection-labeled

Gazul din gropile de gunoi este recunoscut de catre EPA (Agentia de Protectie a Mediului) ca sursa de energie alternativa celor bazate pe combustibili fosili. Waste Management Company produce, astfel, energie pentru cca 1,2 milioane de locuinte.

E simplu: deseul depozitat produce gaz metan. Acesta se capteaza prin intermediul unor puturi forate deasupra depozitelor de deseuri acoperite. Puturile functioneaza pe baza de vid, atragand astfel gazul metan din depozit. Acesta este apoi filtrat (de lichide si reziduuri), dupa care este comprimat si condensat si, intr-un final, filtrat din nou. Se transporta apoi (imbuteliat sau prin conducte) la o turbina electrica pe care o antreneaza, producand curent.

Curentul „se varsa” in reteaua de transport electric si de-acolo pleaca spre consumatorul final. Tare, nu?  Si uite asa, un salubrist a devenit firma de energie. WM Company va alimenta, pana in 2020, 2 milioane de case.”

Eh, nu-i nimic, da-i incolo de imperialisti. Noi avem rauri de munte pe care le putem distruge ca sa facem microhidrocentrale! A, apropos, stiati ca (,) cascada Urlatoarea nu mai…e? Am luat-o acasa cu tzeava. Aici. Sau aici.

Cata energie produce Romania din gunoaie? Stim? Nu. Probabil ca zero.

UseTogether – un pas concret spre acelasi obiectiv: consum responsabil, reducere-reutilizare-reciclare

www.usetogether.roVă salut cu bucurie. Sunt Victor de la UseTogether și acest articol este despre consumul colaborativ și felul în care acesta poate ajuta mediul înconjurător. Pentru a înțelege mai bine ideea de consum colaborativ merită vizionat TED Talk-ul de mai jos a lui Rachel Bootsman.

O mare provocare de mediu pe care o avem acum este faptul că nu folosim resursele planetei întru-un mod rațional – consumăm prea mult și producem deșeuri în cantități exagerate. O soluție intereasantă este consumul colaborativ, acest mod de a avea acces la lucruri în loc să le deținem. Practic multe obiecte și lucruri pe care le producem, vindem, cumpărăm se folosesc foarte rar.

Așa cum o mașină de găurit este folosită în medie câteva zeci de minute în toată viața ei sunt multe altele care se pot folosi împreună: autoturisme, GPS-uri, electronice, electrocasnice, scule, echipamente sportive și de călătorie, jocuri, instrumente muzicale, carti. Toate acestea duc la risipă, atât financiară cât și de resurse naturale.

Sub umbrela consumului colaborativ intră și conceptul de freecycle – să oferi gratuit ceea ce nu mai folosești și te gândești să arunci. One man’s trash is another man’s treasure, un lucru care e lipsit de valoare pentru un om pentru altul poate fi extrem de valoros.

Prin comunitatea UseTogether ajutăm membrii să facă între ei schimb, împrumut și donație de obiecte. Mai jos este o prezentare pe care am ținut-o despre UseTogeher la TEDxCluj.

Te invit să ni te alături nouă pe UseTogether.com și să folosim împreună ceea ce avem deja și ceea ce ne oferă planeta.

Rezolutii verzi pt 2013 (si mai departe)

Netul e plin, zilele astea, de sfaturi, exemple, poze despre modalitati noi de-a sarbatori iarna cat mai …ecologic. De la corpuri de iluminat facute din lingurite de plastic (aici se intelege mai greu care e partea eco…) si pana la brazi facuti din carton, sau zigzag-uri din ghirlande luminoase verzi (in forma de brad) fixate pe pereti. Toate cu ideea – mai mult sau mai putin realista – de-a salva mediul, economisi resurse, trage semnale de alarma, etc…

Cu totii animati de intentii generoase, mici „captain planetzi” frumosi dar aiuristici, mult zgomot si mult prea putin impact real. Anul asta Politia Romana a confiscat 12,000 de brazi de Craciun taiati ilegal. O picatura fatza de celelate sute de mii vandute legal. Si oricum, cei 12,000 au murit deja. Ne amagim si cu brazii care cica se „replanteaza”. O fi, doar ca e cam aiurea sa replantezi un brad/molid mort dupa ce a stat o luna la caldura… Si din nou, ne furam singuri caciula.

Am gasit, insa, si cateva sugestii de rezolutii verzi, de data asta de bun simt, la RecycleBank. Iata-le:

– cumparati responsabil: produse locale, mai putin ambalate si in cantitati potrivite pentru a limita (sau elimina, daca se poate!) risipa; cu un pic de atentie, puteti manca mai sanatos, transporta mai putin, arunca mai putin…

– reutilizati! (chiar inainte de-a da spre reciclare si, cu siguranta, inainte de-a alege sa aruncati la gunoi!): cutiile, caserolele, casoletele, plasele textile, pungile rezistente….in loc de folie de aluminiu sau de plastic, celofan sau hartie de ambalaj (care, toate, se arunca dupa prima utilizare).

– reduceti consumul de carne (bine, in Romania, asta se mai intampla si natural, prin preturi…) – productia de carne consuma cantitati imense de energie, apa si combustibili fosili. In plus, e mai sanatos!

– pasiti mai mult, conduceti mai putin – se vede bine pe indicele de masa corporala si in portofel :). Gasiti-va destinatii (restaurante, magazine, banci, farmacii) in „walking distance”. Utilizati transportul in comun. Veti fi mirati sa descoperiti ca uitaserati unele dintre micile bucurii ale vietii…

– dati viata mai lunga lucrurilor voastre: daca nu mai aveti nevoie de ele, donati-le! O sa fiti surprinsi cat e de usor si ce satisfactii va va aduce un gest atat de simplu. Alta mica bucurie poate uitata…

Si, in rest, puteti completa cu rezolutiile normale (sic!): stiti voi, alea cu slabitul si lasatul de fumat/cafea, cu mai buna organizare, cu limbile straine…si altele pe care ni le setam toti, in fiecare an. Poate e o idee buna sa incepeti, asa cum  tocmai semnala cineva pe Facebook: „rezolutia mea pentru Anul Nou 2013 este sa-mi respect rezolutiile pentru 2012!”.

LA MULTI ANI!

Criteriul abordarii administrarii deseurilor conform ierarhiei deseurilor

Spuneam ca parcurgem evaluarea pe care Comisia Europeana a facut-o, la nivelul cel 27 de state membre, in iulie 2012. Sa incepem cu prima sectiune, aceea a respectarii ierarhiei deseurilor de catre statul membru. Adica, asta:
 
Waste hierarchy

Waste hierarchy

 Cu alte cuvinte, orice sistem de management al deseurilor (si cu atat mai mult unul strategic, national) trebuie construit acordand prioritate, in ordine:
 
1. prevenirii aparitiei deseurilor,
2. minimizarii cantitatii de deseuri generate,
3. reutilizarii obiectelor,
4.reciclarii deseurilor,
5. valorificarii energetice,
6. depozitarii finale (in/pe sol).
 
Romania, de facto, a inceput de la coada. Este normal: atata vreme cat reglementarile deseurilor au venit pe fondul existentei unor depozite de deseuri deja in functiune, aceasta problema trebuia administrata.
 
Cu toate acestea, incepand cu anul 2000, cand ne pregateam sa aderam la UE, Romania ar fi trebuit sa-si organizeze noua legislatie, aliniata Europei, in ordinea prioritatilor de mai sus. Din pacate, a ratat sansa asta si acum are de recuperat un decalaj imens, accelerat si de decizia strategica – proasta! – de-a finanta aproape exclusiv depozitarea de deseuri. Uite, de-aia nu avem colectare selectiva si 98.7% din deseurile municipale pleaca la groapa de gunoi.
 
Asa zice statistica europeana, in baza informatiilor centralizate si raportate de Agentia Nationala de Protectia Mediului. Adica, din 6.29 mil tone de deseuri administrate, 6.21 sunt depozitate in gropile de gunoi. Adica… 98,7%. Sunt datele noastre, EUROSTAT-ul doar ni le raporteaza inapoi. Suntem pe ultimul loc in UE27, ne batem cu Bulgaria.

Criteriile UE de performanta in politicile de deseuri

EU puzzle

Azi incepem o serie de analize punctuale, plecand de la un cadru de referinta definit de Comisia Europeana. Punctul de pornire e un raport-analiza din iulie 2012, pe care il puteti gasi integral aici: 120807_EU_Waste_Screening_report.

Inainte de-a intelege detaliile tehnice, trebuie sa stim ca punctul de plecare sunt cele doua Directive Europene importante: Directiva Cadru Deseuri si Directiva privind depozitarea deseurilor.

In baza obligatiilor detaliate in aceste Directive, s-au formulat 18 criterii, examinate in fiecare stat membru pentru a fi identificate discrepantele necesar a fi rezolvate.   Pentru fiecare criteriu s-au acordat note de la 0 la 2 (sau rosu, galben, verde), iar in baza scorurilor obtinute statele membre au fost grupate in 3 categorii.

Categoria 1 include – dupa cum era de asteptat –  state ca Austria, Belgia, Danemarca, Germania, etc, categoria 2 include, de exemplu, Spania, Ungaria, Finlanda, Portugalia, etc, in timp ce ultima categorie – tot nesurprinzator – include Romania, Bulgaria, Cipru, Cehia, Grecia, Italia, Malta.

O sa luam criteriile pe rand. Ele ne dau, sintetic, o lista de asteptari pe care Comisia Europeana o exprima explicit la adresa Romaniei si a celorlalte state membre. Revenim, deci!

Scrisoarea a II-a catre Ministerul Mediului . Nu, nu e de Eminescu! Si, da, este tot despre administrarea dezastruoasa a deseurilor in Romania

img advocacyIn 27 noiembrie am depus Scrisoarea deschisa nr. 2 privind administrarea necorespunzatoare a deseurilor in Romania la registratura Ministerului Mediului, sub numarul 79408/27.11.2012. De data aceasta, Scrisoarea Deschisa este asumata – in ordinea cronologica a cosemnarii – de Asociatia Ecoteca, alte 42 de ONG-uri partenere si Coalitia pentru Mediu din Romania (constand in 72 de ONG-uri de mediu). Unele organizatii membre a Coalitiei pentru Mediu se regasesc si in calitate de co-semnatari individuali, asadar numarul total de semnatari unici este undeva pe la 100. Multumim tuturor pentru sprijin in abordarea aceastei probleme importante.

Din argumentarea raspunsului primit de la Ministerul Mediului, la prima noastra scrisoare deschisa,  reiese ca situatia deseurilor din Romania este bine reglementata ba, mai mult, este si bine administrata. Practic, raspunsul Ministerului Mediului este ca “totul e in regula”, in ciuda repetatelor semnale de alarma si avertismente transmise pe diferite cai de sectorul ONG si chiar de Comisia Europeana.

Asadar, am solicitat de aceasta data furnizarea unor date oficiale de interes public, invocand Legea 544/2001 privind liberul accesul la informatiile de interes public. Toate datele solicitate sunt de natura sa scoata in evidenta discrepantele intre diversele raportari utilizate de Agentia Nationala de Protectia Mediului, de Administratia Fondului pentru Mediu si obligatiile legale cantitative pe care Romania si le-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeana si transpunerea Directivelor Europene.

In plus, am subliniat din nou necesitatea catorva masuri legislative concrete necesar a fi adoptate URGENT pentru a opri hemoragia curenta de materii prime secundare catre gropile de gunoi. Aceste masuri se afla detaliate in Scrisoarea deschisa atasata.

Multumim tuturor celor care ne sustin si ne dorim sa revenim cu vesti mai imbucuratoare, cat mai curand.

UPDATE (3 dec 12): Celor aproximativ 100 de co-semnatari li s-a alaturat si Asociatia EcoAssist. Multumim!

Sa ne furam singuri caciula! Din nou despre tintele de colectare-reciclare a deseurilor

Pai sa vedem:

ElectricWaste– la deseuri din echipamente electrice, tintele de colectare sunt de 4 kg/cap de locuitor. Atat. Orice defalcare sau responsabilizare individuala – in baza careia se pot da amenzi – lipseste. De 7 ani (!) de cand exista obligativitatea europeana de 4 kg, Ministerul Mediului nu a reusit sa stabileasca cat din cele 4 kg sunt frigidere, cat sunt becuri, masini de spalat, etc. In concluzie, nu are pe cine amenda si, deci, nimanui nu-i pasa decat declarativ.

BatteriesWaste– la baterii exista tinte, exprimate procentual din cat pune fiecare brand pe piata. Atata ca, in cazul asta, Ministerul Mediului – in intelepciunea sa incontestabila – a hotarat ca neindeplinirea tintelor se pedepseste cu … obligativitatea producatorului de-a se afilia intr-o asociatie colectiva de profil. Deci…tot nimic! Nu-mi fac tinta, nu-i nimic: intru intr-o asociatie colectiva care fie nu are tinte fie nu-i pasa de ele si la un moment dat, intr-un an doi, se inchide. Dar, pana una alta, am scapat de batai de cap (si costuri).

OilWaste– uleiurile uzate au tinte, tot procentuale, insa nu exista reglementari care sa permita producatorilor sa formeze asociatii colective prin care sa construiasca un sistem de colectare national. Deci nici aici nu se intampla nimic, in fapt.

Toate normativele relevante le gasiti aici.

Dar noi „ne indreptam spre o societate a reciclarii”. Ar fi ironic, daca nu ar fi tragic.

Sa lamurim cum e cu tintele de reciclare a electronicelor

Recent, am avut o discutie de genul:

ewaste pic2„- Producatorii de electrice si electronice nu au tinte de reciclare in Romania!
– Ba au!
– Ba n-au!
– Ba au, ca este in lege (NB: HG 1037/2010).
– Ba este pe naiba, ca HG-ul o lasa in aer!
…
Ba nu, ba da, ba nu, ba da”

 

Pai sa o lamurim, zic (normele respective le gasiti aici):

HG 1037/02.11.2010 zice la art. 5.13 si 5.14 ca producatorii de echipamente trebuie sa colecteze si recicleze o cantitate de deseuri electrice care se va calcula conform unui alt ordin, care va fi emis in 90 de zile. Deci….nimic, deocamdata!

Ordinul de ministru repectiv (OM 2264/14.09.2011; da, stiu, nu-s 90 de zile, sunt vreo 300, dar astea sunt detalii in Romania…) zice, dup-aia, ca tintele se calculeaza dupa formula:

4 Kg/cap de locuitor X nr de locuitori (adica vreo 80-84 mii tone)
––––––––––––––––––––––––––––––      ….. (si se exprima procentual)
media vanzarilor de echipamente in ultimii doi ani (in tone)
 

Conform articolului 2.3 (tot din OM 2264), ANPM publica pana la data de 15 mai a fiecarui an cuantumul tintei de colectare. E logic, pentru ca ANPM este singura entitate care, prin „Registrul Producatorilor”, tine evidenta vanzarilor de echipamente (in teminologia specifica „puse pe piata”).

Problema este ca ANPM nu a publicat NICIODATA  tintele de colectare. Asadar, de facto, producatorii de echipamente electrice si electronice nu au si nu au avut niciodata tinte de colectare.

QED. Hai sa ne mai „aburim” un pic!