Sticlele PET transformate in hartie rezistenta la apa de o companie mexicana

pet-bottles-transformed-into-paperjpg

O tona de hartie minerala poate fi obtinuta din 235 kg de granule PET. Sursa: Gizmag.com

Un grup de tineri antreprenori din Mexic a dezvoltat un sistem care transforma PET-urile in hartie minerala. Acestia pretind ca prin aceasta metoda se vor salva pana la 20 de copaci si 56.000 de litri de apa pe tona de hartie produsa.

Hartia este fotodegradabila (se degradeaza prin expunerea la lumina) si rezistenta la apa si poate fi folosita pentru a imprima carti, cutii si alte obiecte de papetarie.

„Procesul contribuie la reducerea costurilor si ajuta planeta, intrucat nu mai taiem copaci si reducem consumul de apa,” declara Adrian Ever Nava, co-fondator al companiei Cronology, situata in Ecatepec, un oras aflat la nord de Mexico City.

Potrivit reprezentantilor companiei Cronology, metoda folosita este cu 15% mai ieftina decat fabricarea hartiei traditionale fiindca nu foloseste produse chimice cum ar fi clorul.

Desi tari precum Spania si Taiwan folosesc deja procese similare pentru fabricarea hartiei minerale (cunoscuta si sub numele de „hartie peta” sau „hartie de piatra”), dezvoltatorii sai spun ca sistemul folosit este de patru ori mai ieftin decat metodele conventionale.

Fabricarea acestui tip de hartie va contribui la reducerea costurilor de productie si a defrisarilor. Mexic produce in prezent 700.000 de tone de hartie pe an; aproape 33% din hartia produsa este folosita pentru obtinerea de carti si caiete, 25% este folosita la fabricarea ambalajelor iar restul, pentru producerea de hartie igienica si ambalarea alimentelor.

Hartia minerala – rezistenta la apa si fotodegradabila

Ever Nava afirma ca hartia minerala este mai puternica decat cea traditionala, nu poate fi rupta manual, este rezistenta la apa, are calitatea de a fi fotodegradabila si absoarbe doar cantitatea necesara de cerneala la imprimare.

Cum are loc procesul de fabricare?

Sticle de plastic sunt mai intai zdrobite cu diverse bucati de carbonat de calciu pentru a forma granule de plastic, care sunt apoi supuse unui proces de turnare la peste 100°C inainte de a fi laminate, pentru a forma foi mari de hârtie.

Hartia obtinuta se degradeaza in doar sase luni, singurul dezavantaj este dat de faptul ca cernelurile de tip gel nu pot fi folosite pe ea; aceaste cerneluri contin alcool, care nu poate fi suportat de materialul obtinut.

Mai multe informatii despre aceasta procedura gasiti aici.

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri

ZW-research-center-team-at-work

Sursa: Zero Waste Europe

Situat  in regiunea Toscana, Capannori, un oras cu 46 700 de locuitori are una dintre cele mai mari rate de reciclare dintre municipalităţile europene. Oraselul din nordul Italiei reuseste sa recicleze anual 82% din deseurile generate de locuitorii sai. Aceasta performanta se datoreaza unei strategii de reducere a deseurilor demarata in urma cu 10 ani.

In anul 1997, autoritatile din Capannori doreau sa introduca sistemul de incinerare a deseurilor, pentru a preveni problemele de mediu si sociale asociate depozitarii lor in rampe si pentru a produce energie.

Invatatorul Rossano Ercolini a constientizat potentialele efecte nocive pe care le-ar avea un incinerator local asupra sanatatii cetatenilor si a mediului inconjurator.

Cu ajutorul lui Dr. Paul Connett, expert international in incinerare si in politici „Zero Deseuri”, Rossano a lansat numeroase actiuni de informare pentru a convinge localnicii de pericolul pe care l-ar reprezenta construirea unui incinerator in comunitatea lor.
Miscarea a reusit sa blocheze constructia si in curand s-a extins in alte trei comunitati din regiune, amenintate de incinerare.

Colectarea selectiva la sursa, introdusa in 2005

Responsabil de gasirea si implementarea unei alternative la incinerare, Ercolini a ajuns la concluzia ca singura optiune era sa se reduca generarea deseurilor. A preluat conducerea operatorului de salubritate local ASCIT, pentru a crea o schema pilot de colectare a
deseurilor la sursa, din usa-in-usa.

In 2007 Ercolini a convins Consiliul Local din Capannori sa devina prima administratie locala din Europa care a adoptat Strategia Zero Waste, angajandu-se ca pana in 2020 sa ajunga la performanta de a trimite aproape zero deseuri catre rampele degunoi.

Intre 2005 si 2010, colectarea selectiva la sursa, din usa-in-usa, a fost introdusa etapizat in unitatea administrativa, incepand cu satele mici – unde fiecare greseala putea fi identificata si corectata din timp, ajungand sa acopere intreaga raza teritoriala in 2010.

Pana in acel an, deseurile municipale erau separate la sursa in proportie de 82% si doar 18 procente –reprezentând deşeuri reziduale – ajungeau la rampa. Din 2012 s-a implementat, in cateva din localitatile apartinatoare, o noua taxa de tipul „platesti cat arunci“. Frecventa colectării de la fiecare gospodarie era masurata cu ajutorul microcipurilor lipite pe sacii cu deseuri reziduale, pe care le scana un aparat de citire montat pe autospecialele de colectare.In localitatile unde s-a aplicat noul mod de tarifare au fost stimulate separarea si preventia, astfel incat rata de separare la sursa a urcat la 90%.

Rata de reducere a deseurilor  – 39% in 9 ani

Intre 2004 si 2013, volumul total de deseuri generate per capita, in Capannori a scazut cu 39%, de la 192 kg la 118 kg/persoana/an si se preconizeaza ca va scadea in continuare, datorita extinderii sistemului „platesti cat arunci“ in tot teritoriul administrativ.

Strategia de reducere a deseurilor adoptata de municipalitate s-a dovedit a fi si o solutie viabila din punct de vedere economic. Consiliul a salvat peste 2 milioane de euro in 2009. Aceste economii sunt reinvestite in  infrastructura de reducere a deseurilor, reducandu-se cu 20% şi taxele fixe de salubrizare pentru rezidenţi. De asemenea, au
ajutat la recrutarea a 50 de angajaţi pentru ASCIT, crescand rata de ocupare a fortei de munca in regiune.

Alte metode adoptate de autoritatile locale din Capannori pentru reducerea deseurilor

Compostarea – ASCIT colecteaza frecvent la domiciliul cetatenilor resturile organice
biodegradabile, care sunt trimise la o unitate de compostare din regiune; cantinele publice
din Capannori au fost dotate, in 2010, cu aparate de compostare Joraform.
Cetatenii au fost incurajati sa composteze la domiciliu, 2.200 de gospodarii au primit
compostere gratuite, iar membrii gospodariilor au fost instruiti despre tehnicile
specifice. Cei care composteaza la domiciliu beneficiaza de o reducere de 10% din taxa de
salubrizare. In prezent, exista un proiect, aflat an etapa de planificare si consultare publica, pentru construirea unei fabrici de biometan in zona.

• In anul 2010, la Capannori s-a infiintat primul Centru de Cercetare Zero Waste din
Europa. Aici, expertii identifica deseurile care se arunca in sacii gri pentru deseuri reziduale si cauta solutii pentru a reduce si mai mult acele 18 procente. Cand au descoperit ca printre cele mai comune deseuri reziduale se numara capsulele pentru cafea, Centrul de Cercetare a stabilit intalniri cu producatorii de cafea ca Nespresso si Illy, pentru a gasi alternative reciclabile sau biodegradabile.

Reutilizare – Autoritatea publica locala a deschis propriul Centru pentru reutilizare «Insula Ecologica» in Lammari, in 2011. Obiecte de imbracaminte, incaltaminte, jucarii, electrice si mobilier care nu mai sunt dorite, dar sunt inca in stare buna, pot fi
reparate aici – daca se impune – si sunt vandute celor care au nevoie. In 2012, 93 tone de obiecte au fost donate Centrului de refolosire.

Vanzarea produselor la vrac – Autoritatea locala a oferit stimulente micilor comercianti ca sa elimine ambalajul si sa vanda produse cum ar fi detergenti lichizi, ulei, vin etc. direct in recipientele clienţilor. Lantul de bacanii Effecorta, lansat in 2009, comercializeaza peste 250 de produse (mancare si bautura) locale la vrac. In plus, s-au deschis doua automate de lapte cu autoservire, introducand un model de distributie a produselor alimentare direct de la producator; automatele sunt aprovizionate direct de catre cooperativa fermierilor autohtoni.

• Campanii de promovare a consumului de apa de la robinet in locul celei imbuteliate
Eliminarea tacamurilor de unica folosinta in scoli
• Distribuirea de plase de cumparaturi din material textil tuturor celor 17.800 de
gospodarii si a altor 5.000 de bucati societatilor comerciale.
• Toate farmaciile din zona au fost aprovizionate cu scutece si produse sanitare reutilizabile.

Studiul de caz privind Strategia „Zero Waste” adoptata de comunitatea din Capannori a fost realizat de echipa Zero Waste Europe.

Varianta integrala a Studiului o gasiti aici.

Centru comunitar construit din peste 40 000 de PET-uri in Columbia

Colombia-Bottle-Community-Center

Sursa: Inhabitat

Un centru comunitar eco-friendly, construit din peste 40.000 de PET-uri a fost implementat in cartierul Cazuca din capitala columbiana Bogotá.

Proiectul demarat de Nukanti Foundation, o fundatie axata pe comunicarea interculturala, pe inchegarea comunitatilor si anteprenoriat social, a fost structurat ca spatiu pentru diferite activitati destinate grupurilor vulnerabile, in principal femei, copii si tineri afectati de saracia extrema, conflicte si violenta.

In prezent, 70.000 de persoane traiesc in saracie extrema si au acces restrans la serviciile publice, in comunitatea din Cazuca. Avand in vedere aceste aspecte, Nukanti Foundation, impreuna cu Green Hope Columbia si Starkey Hearing Foundation, au construit acest centru comunitar pentru a fi folosit atat ca un spatiu in care copiii, adolescentii si femeile cu probleme se pot simti in siguranta, dar si ca o modalitate de promovare in cadrul comunitatii, a tehnicilor de constructie ieftine si in acelasi timp, sustenabile.

Weaving-Cazuca-Plastic-Bottle-Community-Center-31

Amplasat in mijlocul unui cartier de asezari informale din Bogota, centrul a fost construit in 2 ani de muncitori locali. Aceeasi echipa va instala in curand si panouri solare pentru electricitate. Acest centru este parte a proiectului Weaving Cazucá, care incurajeaza copiii si tinerii sa depaseasca obstacolele sociale si sa tinda spre un nivel cat mai inalt de educatie.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Cum a ajuns Suedia sa valorifice 99% din deseuri

n-SWEDEN-RECYCLING-large570

Sursa: The Huffington Post

Potrivit ultimelor statistici doar 1% din deseurile produse de suedezi ajung la gropile de gunoi.

Suedia isi administreaza deseurile atat de bine incat este nevoita sa importe deseuri din Marea Britanie, Irlanda, Italia si Norvegia pentru a alimenta cele 32 de centrale termo-electrice care functioneaza pe baza de deseuri.

Un suedez produce anual 461 de kg de deseuri, o cifra care este usor sub media europeana de jumatate de tona. Care este secretul Suediei? – programele eficiente de prevenire, reutilizare si reciclare dar si utilizarea procesului controversat de transformare a deseurilor in energie.

Inainte de a fi transportate catre statiile de incinerare deseurile sunt sortate de populatie, deseurile organice si reciclabile fiind recuperate. 32 % din deseuri sunt reciclate, in timp ce 15% sunt transformate in compost. Conform datelor colectate de compania suedeza de reciclare Returpack, 1,5 miliarde de sticle si doze de aluminiu sunt recuperate anual.

Potrivit legii suedeze, intreaga responsabilitate legata de colectare, reciclare sau eliminare a deseurilor revine producatorilor. Numeroase reguli introduse in anii `90 stimuleaza companiile sa puna pe piata produse `mai prietenoase` pentru mediu. Este o masura buna de  reducere a costurilor totale de gestionare a deseurilor.

32 % din deseuri reciclate, 52 % incinerate

Peste 2 milioane de tone de deseuri sunt incinerate anual in Suedia reprezentand 52% din cantitatea totala produsa. In Helsingborg (populatie: 132 989), o centrala waste-to-energy (WTE) produce suficienta energie pentru a satisface 40% din necesarul de incalzire din oras. Energia produsa prin WTE asigura aproximativ 950.000 de case cu incalzire si 260.000 cu electricitate.

`Un numar bun de retinut este faptul ca trei tone de deseuri genereaza la fel de multa energie ca o tona de combustibil fosil… deci exista suficienta energie in deseuri`, potrivit lui Göran Skoglund, purtatorul de cuvant al Öresundskraft, una dintre cele mai mari companii energetice din Suedia.

Incinerarea deseurilor ramane in continuare o solutie controversata. Numeroase organizatii de protectia mediului sustin ca procesul genereaza mai multa poluare si toxine in aer. Potrivit reprezentantii autoritatilor suedeze, procesele folosite la nivelul tarii genereaza un procent minim de emisii.

Succesul Suediei in gestionarea deseurilor nu a venit insa peste noapte- cele mai recente rezultate sunt roadele unor schimbari culturale produse in zeci de ani.

Incepand cu anii ’70, Suedia a adoptat legi stricte privind gestionarea deseurilor atat pentru gospodarii cat si pentru municipalitati si firme, explica directorul de comunicare al Autorității de Management al Deșeurilor din Suedia, Anna-CarinGripwell.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti in filmuletul de mai jos.

 

Deseurile textile – tendinte actuale

sf-zero-waste-textile-initiative-1-537x402

Sursa: Ecouterre

Reciclarea deseurilor textile nu este foarte promovata in tara noastra. In schimb, la nivel international exista numeroase initiative care incearca sa tina departe textilele de gropile de gunoi.

Spre exemplu, organizatia I:Collect (I:Co) reprezinta o retea globala de colectare a deseurilor textile, infiintata in 2009, care a implementat programe pentru reciclarea deseurilor textile pentru prima data in Europa.

In urma cu 3 ani, programul s-a extins si in Statele Unite iar in prezent, organizatia are incheiate parteneriate cu companii importante ca H&M, PUMA, Levi Strauss & Co si American Eagle Outfitters.

I:Co este implicata de asemenea in initiativa `Zero Waste` din San Francisco. La inceputul anului, orasul american San Francisco a lansat Zero-Waste Textile Initiative, un program municipal menit sa impiedice depozitarea sau incinerarea deseurilor textile.

Din perspectiva consumatorilor, abordarea I:CO este simpla. In colaborare cu cu partenerii comerciali, se amplaseaza cutii de colectare in locuri vizibile, cum ar fi magazine sau holurile cladirilor, unde oamenii pot plasa imbracamintea sau incaltamintea uzata, indiferent de starea in care se afla.

AmericanEagle_recycling_clothes

Cutie de colectare a deseurilor textile intr-un magazin American Eagle. Sursa: Greenbiz

American Eagle brandul american care detine peste 800 de magazine in America si Canada ofera si recompense clientilor care aleg sa colecteze hainele uzate in cutiile magazinelor. Orice client care participa la program primeste 5 dolari la achizitionarea unei perechi de blugi. In plus, incasarile sunt donate catre Student Conservation Association, unul dintre partenerii nationali de caritate ai retailerului.

22,3 miliarde de kilograme de imbracaminte si incaltaminte ajung in depozitele de deseuri din SUA. Aici majoritatea sunt incinerate, creand aproximativ sapte kilograme de CO2, potrivit datelor de la Agentia pentru Protectia Mediului USA. Doar 4 miliarde de kilograme ajung catre asociatiile de caritate.

95% din deseurile textile pot fi refolosite, repurtate sau reciclate

Potrivit I: CO, aproximativ 95% din aceste elemente pot fi refolosite intr-un fel. Parte din SOEX Group, cu sediul in Elveția, I: CO are puncte de colectare peste tot in lume: 2.000 de angajati proceseaza aproximativ 700 de tone de produse folosite in fiecare zi, in mai mult de 90 de tari. De la punctele de colectare, articolele sunt transportate la statii de sortare. Mai mult de 365 de categorii sunt sortate in timpul acestei faze, dintre care cea mai mare parte este sortata manual.

Ceea ce este repurtabil, aproximativ 60% din articole se incadreaza in aceasta categorie, sunt donate catre asociatiile de caritate. Restul sunt trimise catre reciclare. Unele sunt maruntite pentru a fi utilizate la izolatii, pentru industria de automobile sau de construcție.

Unii dintre partenerii I: CO dezvolta noi metode de refolosire a materialelor ramase din propriile procese de fabricatie. De exemplu H&M a lansat o linie de imbracaminte compusa 20% din fibre denim post consum.

Pana acum, in tara noastra nu au fost promovate foarte multe initiative de acest gen. Organizatiile care colecteaza deseuri textile sunt putine si necunoscute publicului larg, in timp ce marii retaileri din industria textila nu au aratat pana acum, prea multa deschidere asupra acestui subiect. Doar retailerul suedez H&M, a adoptat pana acum`trendul`, lansand anul trecut, o campanie de colectare a deseurilor textile in magazinele proprii. Asteptam tot mai multe initiative de acest gen!

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

o-GREEN-570

Sacul din imagine contine deseurile stranse de restaurant in cei 2 ani de existenta. Sursa: The Huffington Post

Un proprietar de restaurant din Chicago, care nu a golit cosul de gunoi timp de doi ani are o explicatie simpla: Nu este nimic de aruncat.

Justin Vraney a avut ideea de a avea un restaurant `zero waste` din ziua in care a deschis cantina sa fast-food, Sandwich Me In.

                                              Eforturile sale remarcabile au fost subiectul unui scurt documentar, produs de Nation Swell.

Din momentul in care a fost deschis, Sandwich Me In a produs o cantitate de deseuri echivalenta cu ceea ce un restaurant de volum similar produce in doar o ora, a declarat Vraney pentru Huffington Post. Cea mai mare parte a deseurilor nu au fost generate de restaurant ci au venit de la clienti, care au adus in incinta localului diverse ambalaje ca pahare de hartie sau folii de plastic.

Tanarul vrea ca initiativa lui sa reprezinte un model si pentru alte restaurante. Pentru a atinge obiectivul `zero waste`, restaurantul este alimentat cu energie durabila, alimentele au un ambalaj minimal si provin de la ferme locale. In plus, toate resturile (alimente, uleiul pentru prajit, etc) sunt refolosite sau valorificate.

Vraney a declarat ca urmeaza principiul 3 R –Reduce, Reutilizeaza, Recicleaza caruia i-a adaugat inca 2 elemente, Respinge si Refuza. Acesta marturiseste ca isi administreaza casa dupa aceleasi reguli, pentru a oferi un mediu mai bun pentru copiii sai.

Vraney admite ca atingerea obiectivului `zero waste` nu a fost lipsita de provocari: timp de 6 luni s-a ocupat de planificarea operatiunilor pentru a mentine costurile fortei de munca reduse si a evitat facilitati de economisire a timpului, cum ar fi supele pre-ambalate.

Potrivit acestuia, costurile produselor alimentare din restaurant sunt foarte mici deoarece nimic nu este pierdut. Elementele de meniu sunt planificate in mod intentionat sa se intersecteze in timp ce resturile de mancare sunt oferite fermierilor pentru a hrani puii care `furnizeaza` ouale pentru afacerea sa.

In ceea ce priveste cele opt kilograme de deseuri, stranse in cei doi ani de existenta ai restaurantului, Vraney a gasit o solutie si pentru ele. Acesta le va dona unui artist care face sculpturi din gunoi, pentru a le transforma intr-o opera de arta.

Gasiti un scurt documentar despre initiativa tanarului mai jos.

 

Zgarie-nori verde realizat din deseurile locuitorilor sai

Organic-London-Skyscraper-Recycled-Waste-537x463

Sursa: Inhabitat

Agentiile de arhitectura Chartier-Corbasson  si VS-A  au dezvaluit planurile de constructie ale unui zgarie-nori  facut in intregime din deseurile locuitorilor sai.

Cladirea ecologica care ar urma sa fie construita in Londra este conceputa pentru a fi imbracata in panouri durabile realizate din deseuri de hartie si plastic. Constructia ar putea fi definitivata pe masura ce locuitorii sai ar produce mai multe deseuri, iar carcasa de plastic care o va acoperi ar putea fi completa intr-un an.

Initiatorii constructiei `The Organic London Skycraper` umaresc prin acest proiect reducerea deseurilor, minimizand in acelasi timp costurile de constructie. La inceput, cladirea va fi construita dintr-o structura modelata dupa schelele de bambus, des folosite in Asia. Sectiunile de schele prefabricate vor fi instalate pe masura ce constructia avanseaza iar panourile realizate din deseuri reciclate ar putea fi adaugate la fatada de-a lungul timpului.

Pe masura ce spatiile nivelelor inferioare vor fi ocupate, vor incepe si constructiile etajelor superioare; astfel cladirea va `creste` in functie de numarul cererilor de spatiu. Potrivit arhitectilor, conceptul consta in utilizarea deseurile produse de birouri – in principal, hartie, plastic pentru a construi diferite elemente ale cladirii. La poalele turnului, vor fi instalate containere de recuperare, pentru diferite materiale, care vor fi ulterior folosite in cadrul constructiei.

O data finalizata, cladirea zgarie-nori va avea forma unei piramide alungite, iar multe dintre componentele sale vor fi realizate din materiale reciclabile colectate de la locuitori si comprimate in panouri durabile. Panouri translucide din sticla sau de plastic vor compune fatada cladirii. De asemenea, in schela vor fi incorporate tuburi vidate cu turbine eoliene mici pentru a permite cladirii sa genereze propria energie electrica.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Campionatul scolar de reciclare este in plina desfasurare

Saptamana trecuta am lansat o noua campanie in scoli: Campionatul Scolar de Reciclare in doua scoli din Bucuresti: Scoala nr. 13 si Liceul Greco Catolic „Timotei Cipariu”. In mai putin de o saptamana, s-au inscris deja in concurs mai multe echipe, care au inceput colectarea selectiva.

Competitia Campionatul Scolar de Reciclare face parte din proiectul–pilot “Să reciclăm împreună!, proiect pilot premiat în cadrul proiectului “Rolul dialogului social in dezvoltarea incluziunii sociale active”.

Comunicatul de presa transmis la lansarea proiectului:

 “Să reciclăm împreună!”

proiect–pilot premiat în cadrul proiectului

“Rolul dialogului social in dezvoltarea incluziunii sociale active”

Asociațiile ECOTECA și PROGENIES, cu sprijinul Primăriei Capitalei și Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului – Sector 1 București, lansează proiectul-pilot “Să reciclăm împreună!”–proiect pilot co-finanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 și dezvoltat în cadrul proiectului “Rolul dialogului social pentru promovarea incluziunii sociale active” demarat de Centrul pentru Resurse și Initiațive Etice și Solidare (CRIES).

Programul pilot de colectare selectivă și raportare a deșeurilor în cadrul instituțiilor de învățământ preuniversitar din România este găzduit de Școlile Generale Nr. 13 și respectiv 180 din București și derulat cu ajutorul companiei PMC Green Environment.

Lansarea va avea loc în data de 8 mai 2013, ocazie cu care Școlile Generale nr. 13 și respectiv 180 din București vor inaugura sistemul de raportare a deșeurilor conform legislației în vigoare, devenind astfel primele școli din România care îndeplinesc toate cerințele legale privind raportarea deșeurilor (cf. L.211/2011, L.132/2010, HG 856/2005).

În implementarea proiectului vor fi implicați elevii celor două școli, care vor participa în competiția “Campionatul școlar de reciclare” și vor colecta selectiv deșeuri de hârtie și sticle de plastic, pe care le vor depune la școala lor. Hârtia și sticlele de plastic vor fi ridicate de partenerul PMC Green Environment, iar procesul de colectare, ridicare și raportare se va desfășura conform standardelor legale prin intermediul platformei online puse la dispoziție de Asociația Ecoteca.

Campionatul școlar de reciclare” din cadrul proiectului–pilot “Să reciclăm împreună!”se desfășoară în perioada 10 mai -10 iunie 2013 în cadrul celor două școli participante, Școala Generală nr. 13 și Școala Generală nr. 180, din sectorul 1, București.

Competiția se va finaliza cu o festivitate de premiere, în care elevi din echipele cu cea mai mare contribuție și cel mai mare volum de hârtie și sticle de plastic colectate vor primi premii constând în rechizite și materiale didactice.

Asociația PROGENIES, prin proiectul “Să reciclăm împreună!” derulat acum în cele două școli aflate în  sectorul 1 din București, propune să se construiască un mecanism de stimulare a bunăstării sociale și de rezolvare a unor probleme sociale ale comunității prin propriile forţe, utilizând și oportunitatea de-a colecta selectiv deșeurile reciclabile și a le preda în schimbul unor resurse materiale necesare în procesul de învăţământ.

Totodată, proiectul “Să reciclăm împreună!” promovează şi o soluţie concretă la problema colectării selective a deşeurilor, aceea a unei platforme on-line care asigură organizarea procesului de colectare selectivă a deşeurilor şi raportarea datelor, platformă pusă la dispoziţia Primăriei şi/sau instituţiilor de învăţământ, în mod gratuit, de către Asociația Ecoteca. Mai multe detalii despre platforma on-line puteţi găsi pe www.RaportareDeseuri.ro.

Proiectul “Să reciclăm împreună!” facilitează și realizarea de acţiuni comune, dialogul şi schimbul de informaţii dintre autorităţile publice locale din Sectorul 1 (Primarie, DGASPC), instituţii de învăţământ (Școlile Generale Nr. 13 și respectiv 180 ), organizaţii non-guvernamentale (PROGENIES, ECOTECA, CRIES, etc.)  şi cetăţeni, cu precădere,  în ceea ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor ca un mijloc de creștere a bunăstării cetățenilor.

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

UPDATE amenzi deseuri:

S-a lansat prima aplicatie online de automatizare a raportarilor aferente administrarii deseurilor. Adio amenzi deseuri! Gasiti mai multe detalii pe www.RaportareDeseuri.ro. De ce e nevoie de ea, vedeti mai jos… Sau pe pagina dedicata de pe Facebook.

Dragilor, ca tot v-am scris cam ce se mai vede prin „legile deseurilor” in Romania, ma gandeam ca v-ar fi utila si o mica lista (gen rezumat). Iata ce anume zice legea ca e voie si ce nu e voie sa facem cu gunoaiele astea (in calitatea noastra de generatori)….

Pe scurt, „detinatorul de deseuri” (adica, conform legii, „producătorul deşeurilor sau persoana fizică ori juridică ce se află în posesia acestora”) are obligatia de a:

  • clasifica, tine evidenta si raporta cantitativ deseurile predate spre valorificare sau eliminare (L.211/2011, art.49); amenda – 15.000-30.000 RON.
  • colecta separat cel putin deseurile din hartie, metal, plastic si sticla (L.211/2011, art. 14.1); amenda – 20.000-40.000 RON.
  • preda separat deseurile din baterii si acumulatori, in vederea reciclarii (HG.1132/2008, art. 7.18);  amenda – 5.000-7.500 RON.
  • desemna o persoana (angajat sau tert) care sa urmareasca circuitul deseurilor (L.211/2011, art. 22.3); amenda –  15.000 – 30.000 RON.
  • colecta separat,  stoca si preda, in vederea reciclarii, uleiurile uzate (HG. 235/2007, art. 5.1); amenda – 7.500 – 10.000 RON.

In plus, detinatorului de deseuri nu-i sunt permise:

  • abandonarea deseurilor (L.411/2011, art. 19.3); amenda – 20.000-40.000 RON.
  • eliminarea deseurilor din baterii amestecate cu cele menajere (HG.1132/2008, art. 10.1); amenda – 25.000-30.000 RON.
  • eliminarea deseurilor electrice prin depozitare finala (HG. 1037/2010, art. 5.2);   amenda – 5.000-10.000 RON
Amenzi deseuri

Amenzi pentru deseuri? Da, si inca ce amenzi!

Din pacate, dupa cum se vede, aceste obligatii legale sunt “imprastiate” in mai multe acte normative. Asadar, de cele mai multe ori, sunt dificil de urmarit si de aplicat. Ce sa mai vorbim de evitarea unor amenzi pentru deseuri! Pe de alta parte, penalizarile pentru incalcarea acestor prevederi sunt semnificative.

Sau, mai simplu: cine nu recicleaza – plateste! Speram sa nu fie cazul, dar  trebuie inceput de undeva, nu?

A, sa va spun si despre „producator„. Conform terminologiei tehnice de deseuri, producator nu inseamna [numai] fabricant. Este oricine „pune pe piata” produse care se vor transforma in deseuri reglementate. Asadar chiar daca le aduce prin import sau prin transfer intra-comunitar (adica din UE). Vorbim despre ambalaje (hartie-carton, plastic, sticla, metal, lemn) dar si despre echipamente electrice si electronice, baterii si acumulatori, uleuri minerale sau anvelope.

Obligatiile „producatorilor” sunt de a colecta si valorifica (prin reciclare sau altfel) o anumita pondere din cantitatea pusa pe piata in anul respectiv. Adica, pentru hartie-carton, obiectivul este de 60% si pentru fiecare kg de deseu care ar fi trebuit valorificat si nu a fost valorificat se plateste o contribuite la Fondul de Mediu de 2 lei/kg. Mai multe detalii, gasiti in regulamentul de functionare al AFM (OUG 196/2005, cu completarile ulterioare), pe care o gasiti aici.

Spor la reciclat, asadar!  :)

S-au calificat finalistii pentru „Capitala Earth Hour 2013”

Iata ca impreuna cu WWF am mai facut un pas (important!) spre „stinge lumina de Ora pamantului”. Punctul final pentru editia din 2013 se va pune in 23 martie. Cele trei orase finaliste sunt Timisoara, Ploiesti si Botosani. Felicitam cele trei primarii insa ne bucuram sa remarcam si celelalte 10 orase participante.

Iata comunicatul de presa al WWF, asa cum a aparut pe site-ul Antenei 3 si, pentru delectare, clipul oficial al campaniei Earth Hour 2013.

Pe criteriul „administrarea deseurilor” am gasit preocupari constante, programe locale active si bine implementate. Inca mai avem de invatat ce inseamna cu adevarat „infrastructura”, dar se fac pasi vizibili. O sa revenim cu observatii tehnice si recomandari, la obiect, in cateva zile. Pana una-alta: succes in competitie!

Deseuri la Capitala Earth Hour 2013, competitia anuala lansata de WWF

Logo EH WWFBucurești, 7 februarie  – WWF-România lansează a doua ediție a întrecerii între oraşe „Capitala Earth Hour România”, organizată în contextul evenimentului Earth Hour 2013. Incluzand din nou criterii de deseuri,  si programat pentru 23 martie, în intervalul 20.30 – 21.30, evenimentul Earth Hour™ (Ora Pământului), cea mai mare manifestare voluntară de mediu din istorie, continuă tradiţia deja binecunoscută. Continua stingerea luminilor în mod simbolic, insa intra in concurs si activitati concrete de colectare selectiva de deseuri. Pentru municipalități și cetățeni deopotrivă, este o nouă oportunitate de a-și arăta grija pentru mediu și puterea de mobilizare.

În plus, anul acesta se introduce drept criteriu suplimentar de evaluare capacitatea orașelor de a colecta în mod selectiv deseuri reciclabile. În acest sens, Asociația Ecoteca pune la dispoziția primăriilor, pentru implementare pe plan intern și pentru diseminare la nivel de instituții, organizații și companii din oraș, un instrument electronic simplu de utilizat în care se înregistrează comenzile de colectare deseuri. WWF si Ecoteca va încuraja primăriile să apeleze la acest instrument și după încheierea competiției.

Earth Hour la Bistrita (c) Doru Oprisan Deseuri la finala intre orase 2012- Bistrita Copii aduc deseuri pentru Finala 2012, la Timisoara Deseuri in asteptarea cantarului, la Iasi

Magor Csibi, director WWF-România: ”Earth Hour și-a atins deja ținta de mobilizare, reușind să implice două miliarde de oameni de pe planetă și sute de mii în România, de-a lungul anilor precedenți. În acest an ne concentrăm pe calitatea mobilizării și schimbarile punctuale pe care le putem genera cu această campanie. Competiția pentru Capitala Earth Hour ne-a arătat că unele primării își schimbă felul de gândire după o astfel de competiție și sperăm că în anul care vine această schimbare benefică pentru cetățeni se va continua. Bistrițenii au fost cei care au avut cele mai multe motive de mândrie și au simțit cele mai multe schimbări în orașul lor în urma concursului de anul trecut, iar în acest an competiția orașelor se anunță a fi și mai strânsă. Earth Hour nu mai e de demult doar o campanie pentru stingerea luminilor, ci e o ocazie de a ne implica împreună – organizații, cetățeni și autorități în definirea și proiectarea mediului în care trăim. După fiecare stingere de lumină, revenim la viețile noastre mai conștienți, mai activi”.

Primăriile care doresc să participe anul acesta la concurs în numele comunităţilor lor vor trebui să urmărească aceleași reguli ca la ediția anterioară și să realizeze un dosar în care să detalieze:

  • proiectele şi iniţiativele din domeniul protecţiei mediului înconjurător derulate în ultimii 5 ani;
  • proiectele și inițiativele din domeniul protecției mediului ce sunt bugetate și urmează a fi implementate în perioada aprilie 2013 – martie 2014;
  • planurile pentru organizarea evenimentului Earth Hour 2013.

Criteriile se referă la: infrastructura de mediu (piste de biciclete, deseuri, etc), eficiența energetică şi investiţii în surse de energie regenerabilă, gestionarea şi extinderea spaţiilor verzi, educaţie şi comunicare în domeniul mediului, dezvoltarea reţelei de transport public local, conservarea biodiversităţii şi aplicarea bunelor practici de mediu la sediul primăriei.

 Regulamentul concursului, formularul de înscriere, precum şi alte detalii legate de competiţie sunt disponibile pe website-ul oficial al campaniei: www.ora-pamantului.ro

Pasii de urmat pentru a raporta deseuri se gasesc aici.

Wall-street.ro spune ca sunt controverse si pareri divergente. Voi ce ziceti, sunt?

Daca vreti sa mai cititi despre deseuri, iata aici un articol proaspat cu niste intrebari care-si cauta raspunsul de cativa ani in Romania….

Si mai spune Wall-street.ro ceva despre niste miliarde de euro. Il vedeti pe nenea care doarme pe deseuri? E Romania personificata!

Reciclarea, la ghena sau in "clopote colorate"? Controverse si pareri divergente pe o piata de miliarde

Reciclarea, la ghena sau in „clopote colorate”? Controverse si opinii divergente pe o piata de miliarde.

Noi nu am gasit controversele; toata lumea pare sa fie de acord. Atata doar ca lucrurile nu se intampla.

Asteptam comentariile voastre. Unde vedeti controversele?