Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania

18 mai 2015

Vineri, 9 mai am avut ocazia sa vizitam fabricile de reciclare Green Group Buzau.

In „mini-excursia” noastra am cooptat 32 de studenti si profesori de la Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) si Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Un „maraton” prin 5 fabrici de reciclare

1. Vizita noastra a inceput cu GreenWEEE International cea mai mare fabrica integrata de tratare a deseurilor provenite din echipamente electrice si electronice (DEEE) din Romania si una dintre cele mai mari din Europa. Green WEEE are o capacitate de procesare de 50 000 tone/an, utilizand 5 linii de tratare si o linie de dezasamblare.
Aici am vazut cum sunt tratate aparatele frigorifice si de aer conditionat, electrocasnicele de mici si mari dimensiuni, echipamentele IT si de telecomunicatii, placile de circuite imprimate, cablurile si conductorii, tuburile catodice din monitoare si televizoare, bateriile portabile. Mai multe informatii despre modul de tratare al acestor deseuri gasiti aici.

Locatie foto: GreenLamp

2. A urmat vizita la Fabrica GreenLamp, singura unitate de tratare a deseurilor de echipamente de iluminat uzate din Romania. Fabrica are o capacitate de tratare de 3600 t/an, in cadrul acesteia fiind valorificate aparate de iluminat pentru lampi fluorescente, lampi fluorescente drepte, lampi fluorescente compacte, lampi cu vapori de sodiu la joasa presiune s.a.

3. Cea de-a treia fabrica vizitata a fost GreenTech, unul dintre cei mai importanti reciclatori de mase plastice din sud-estul Europei si totodata pionierul reciclarii deseurilor din plastic in Romania. Societatea deschisa in 2002, a fost prima fabrica infiintata de Green Group; ea detine in prezent instalatii de reciclare in Romania la Buzau si Iasi dar si in tarile vecine: Macedonia, Serbia, si Grecia.

Locatie foto: GreenTech

In cadrul fabricii sunt prelucrate deseuri de tip PET si transformate in fulgi de inalta puritate sau granule rPET; acestea sunt folosite ulterior in productia de fibre poliesterice, de ambalaje, de banda si folii PET.

Un aspect de retinut – Aproximativ 27 de miliarde de PET-uri sunt reciclate lunar in cadrul fabricii Greentech (peste 300 de miliarde de sticle anual)!

4. Vizita a continuat cu fabrica de reciclare GreenFiber International singurul producator de fibra sintetica poliesterica si banda PET din Romania; acesta detine unitati de productie la Buzau si Iasi.

Granule rPET

Aici am avut ocazia sa vedem cum sunt transformati fulgii PET (rezultati in cadrul procesului de reciclare din fabrica Green Tech) in fibre poliesterice, benzi PET si granule rPet. Puteti vedea si dvs. procesul aici.
Mai multe informatii despre produsele Green fiber si aplicatiile lor in diferite industrii gasiti aici.

Inainte de a „bifa” ultima fabrica am facut o scurta oprire la SIGUREC Buzau – Statia inteligenta de colectare a deseurilor, pentru a „scapa” de deseurile de ambalaje acumulate pe parcursul vizitei.

Cu siguranta ati vazut prin marile hypermarketuri aparate „inteligente” sau statii de preluare a deseurilor care te recompenseaza cu vouchere de cumparaturi atunci cand depui separat deseurile. Statiile Sigurec au fost implementate de Green Group in colaborare cu mai multi parteneri privati si autoritati publice.

Statia SIGUREC din Buzau

In acest moment, sistemul SIGUREC mai este prezent in parcarile Carrefour din Bucuresti, Brasov, Sibiu, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Iasi, Suceava, Focsani, Braila, Pitesti si Ploiesti. La sfarsitul anului 2015 statiile SIGUREC vor fi prezente in 25 de orase din Romania Puteti consulta harta punctelor SIGUREC aici.

5. Ultima fabrica vizitata, dar nu cea din urma, a fost RomCarbon, un important procesator de mase plastice din Romania cu puncte de lucru operationale in Buzau, Bucuresti, Stefanesti si Iasi. Printre produsele companiei se numara filtre auto, produse din polietilena, produse din polistiren, suporti trafic rutier din PVC s.a. Mai multe informatii despre produsele RomCarbon gasiti aici.

Le multumim reprezentantilor Green Group pentru disponibilitate si pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei!

Ii multumim de asemenea, domnului Clement Hung, CEO & Presedinte Green Group fiindca ne-a povestit despre sistemul de reciclare din Taiwan si practicile bune de aici, care l-au inspirat sa investeasca in industria de reciclare din Romania. Despre o parte dintre aceste practici v-am povestit si noi in urma cu cateva saptamani.

Ne bucuram ca viitorii specialisti de la Facultatea de Chimie si cei de la Facultatea de Hidrotehnica au avut ocazia sa vada procesele de reciclare ale principalelor fluxuri de deseuri municipale si sa afle informatii utile din domeniu direct de la sursa!

Ne bucuram si mai mult ca exista fabrici performante care contribuie la cresterea gradului de colectare si reciclare si in Romania!

Puteti citi si:

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Bucurestenii vor fi obligati sa colecteze selectiv prin desfiintarea ghenelor

30 aprilie 2015

Sursa: Green Report

Până în 2025 toate ghenele de gunoi de pe raza Municipiului București vor fi desființate, iar populația va fi obligată de depună deșeurile în locurile special amenajate pentru colectare cu recipiente separate pentru fiecare tip de deșeu: plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile.

Sistemele de colectare selectivă vor fi îngropate sau semi îngropate pentru a elimina furturile și vandalizarea acestora. Obiectivul este asumat în „Strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul Bucureşti“ pentru perioada 2014-2030, aprobată marți, 28 aprilie, de Consiliul General al Municipiului București.

„Va putea rămâne în folosinţă numai camera de la parterul blocului care va fi amenajată corespunzător. De asemenea, această cameră va fi salubrizată, igienizată prin grija asociației de proprietari/locatari, iar accesul la ea va fi permis numai asociației deservite”, se arată în textul documentului.

De asemenea, începând cu data aprobării acestei Strategii, toate blocurile nou construite, fie că sunt clădiri de apartamente sau de birouri, vor avea prevăzută o incintă destinată colectării selective. Această incintă va fi solicitată de direcțiile de urbanism prin documentația emisă în vederea autorizării construcției, respectiv Certificat de Urbanism și Autorizație de Construire.

Totodată, în doi ani de la aprobarea proiectului de Stategie, sistemele îngropate sau semi îngropate privind colectarea separată a deșeurilor vor fi instalate și în zonele intens circulate pietonal, în jurul piețelor agroalimentare și de flori sau în apropierea marilor intersecții.

Strategia nu are regulament și norme de aplicare

Stategia are deocamdată unele lipsuri care o fac neaplicabilă. Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat, consideră că această stategie este doar o „declarație de bună intenție” atâta timp cât nu există un regulament de aplicare care să stabilească relația dintre autorități, companiile de salubritate și asociațiile de proprietari sau locatari. Regulamentul ar trebui să stabilească atât forme de recompensă cât și amenzi.

„Deșeurile reciclabile trebuie preluate fără ca asociațiile să plătească acest serviciu, deoarece din acestea se fac bani. Taxarea trebuie calculată doar pe deșeurile nereciclabile și totodată să se ofere chiar reduceri în funcție de volumul de deșeuri reciclabile pe care o societate de salubritate îl ridică de la o asociație”, consideră Mereuță, care și-a declarat scepticismul față de reușita de implementare a acestui document. Acesta a adăugat că atâta timp cât nu vor exista și sancțiuni clare aplicabile tuturor părților implicate colectarea selectivă prin această metodă nu va fi o reușită.

Este o decizie foarte bună și trebuia făcută mai demult. Costurile pentru construirea sistemelor de colectare selectivă îngropate sau semi îngropate vor fi suportate de către firmele de salubrizare. Nu avem încă o estimare a acestor costuri”, a declarat pentru Green Report, Dani Năstase, șeful Departamentului Menajer al Rosal Grup București. În urmă cu doi ani compania a demarat în sectorul 3 al Capitalei un proiect pilot pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere.

Pe raza sectorului 3, în zonele cu blocuri de patru etaje, au fost instalate 100 de sisteme de colectare seclectivă, pe patru fracții (plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile). „Nu avem o statistică a volumelor colectate din aceste sisteme, însă, în general, oamenii aruncă gunoiul tot la grămadă. Dacă nu se vor institui și amenzi nu vom reuși să impunem colectarea selectivă”, a adăugat acesta.

Bucureștenii „produc” anual 31 de kilograme de deșeuri menajere pe cap de locuitor

Strategia Primăriei Capitalei urmărește îndeplinirea obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităților de deșeuri depozitate la gropile de gunoi.

Conform studiilor efectuate la nivelul Bucureștiului, colectarea separată este determinată și influențată de:
– prezența containerelor în apropierea locuințelor – 31%;
– campanii de informare și educație prin mass-media – 24%;
– exemplul altor persoane formatoare de opinie – 18%.

În 2013 cantitatea de deșeuri menajere colectată la nivelul Bucureștiului a fost de 599.704 tone. Indicatorul de generare a deșeurilor menajere rezultate este de 31 kg/cap de locuitor/an, respectiv 0,87 kilograme/cap de locuitor/zi.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Gasiti documentul integral al strategiei aici.

Speram ca aceasta strategie va fi pusa in aplicare si nu va fi „agatata in cui” ca multe alte strategii si planuri adoptate de-a lungul anilor. Implementarea ei reprezinta un pas firesc si important adoptat de ani buni de statele occidentale si cerut in mod expres de directivele europene.

Sistemul de colectare selectiva trebuie sa fie implementat la nivel national din acest an. In plus, sa nu uitam ca, pana in 2020 Romania trebuie sa ajunga la un grad de reciclare de 50% a deseurilor municipale iar acest lucru nu se poate realiza doar cu ajutorul „clopotelor” colorate, insuficiente si uneori, de ce sa nu recunoastem, „aproape” inutile.

Puteti citi si:

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Colectarea selectiva in Romania – intre frauda si incompetenta

New York City planuieste sa reduca depozitarea deseurilor cu 90% pana in 2030

27 aprilie 2015

Lawmakers to decide on styrofoam ban in New York

Sursa foto: The Guardian

Daca la inceputul anului oficialii new-yorkezi anuntau interzicerea ambalajelor din polistiren incepand cu data de 1 iulie 2015, acestia vin cu noi propuneri pentru reducerea risipei in metropola americana.

Oficialii new-yorkezi au marcat in acest an Ziua Pamantului prin anuntarea unor obiective ambitioase – reducerea deseurilor cu 90% pana in 2030 si a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 80% pana in 2050, in raport cu nivelurile din 2005.

Initiativa este laudabila daca luam in considerare faptul ca New York-ul este cel mai mare oras american avand o populatie ce depaseste 8 milioane de locuitori.

Noua strategie, care include o revizuire a programului de reciclare al orasului, propune stimulente pentru reducerea productiei de deseuri si sprijinirea initiativelor Consiliului Local de reducere a pungilor de plastic.

Planul de reducere a deseurilor reprezinta o noua componenta a proiectului de durabilitate numit PlaNYC, creat de predecesorul actualului primar Bill de Blasio, Michael Bloomberg, cu scopul de a oferi un cadru care sa atenueze efectele cresterii demografice si schimbarilor climatice asupra infrastructurii orasului. De Blasio, care a salutat în mare măsură PlaNYC, păstrează componentele sale, schimbandu-i doar denumirea – OneNYC.

Un new-yorkez arunca in medie, 15 kilograme de deseuri pe saptamana

„In medie, un new-yorkez arunca aproape 15 de kilograme de deșeuri pe săptămână, adăugate la milioane de tone pe an”, a declarat De Blasio pentru Associated Press. „Pentru a fi un oraș cu adevărat durabil, avem nevoie sa luam aceasta provocare de la inceput”.

Timp de decenii, deseurile orașului au fost trimise cu trenul sau barjele la instalațiile din Carolina de Sud, Virginia, New Jersey, Pennsylvania. Noul plan va elimina aproape toate „exporturile” de gunoi, care costa in prezent mai mult de 350 milioane dolari pe an.

Cantitatea de deșeuri produse de oraș a scăzut cu 14% din 2005 ca urmare a creșterii gradului de reciclare, iar o componenta cheie in noul plan va fi cresterea acestui rezultat prin simplificarea intregului proces.

În prezent, clădirile rezidențiale au două tipuri de containere de colectare. Nou plan prevede un singur flux de colectare pentru deseurile reciclabile, folosit deja de alte orase, care ar consolida sistemul de reciclare pana in 2020, in viziunea autoritatilor.

Deseurile organice – resturi alimentare, deșeuri de curte și alte lucruri care nu pot fi reciclate – alcătuiesc 31% din totalul deseurilor municipale. Un program de colectare a materialului direct de la casele rezidentilor va fi extins la aproape 200 000 de rezidenti pana la sfarsitul anului, urmand ca pana la sfarsitul anului 2018 toti rezidentii sa beneficieze de acest program. Autoritatile promit stimulente economice pentru a incuraja participarea in cadrul programului, inclusiv o posibila reducere a taxei pe proprietate pentru proprietarii de case.

Oficialii urmăresc, de asemenea, pentru a reduce deșeurile comerciale cu 90% pana in 2030, adoptarea unui program similar celui folosit pentru clădirile rezidențiale. Asta ar putea duce la oferirea de stimulente fiscale pentru organizatiile care adopta programul și amenzi pentru cei care nu vor sa se implice.

In timp ce administrația de Blasio a oprit un proiect de lege care propune o taxă de 10 de cenți pentru utilizarea pungilor de plastic, oficialii declara că reducerea acestora ramane o prioritate.

Un purtator de cuvant al Primariei a declarat ca o parte din finantarea pentru programul „Zero Waste” va fi dezvaluita in propunerea de buget de luna viitoare, dar a mentionat de asemenea, ca vor exista si niste economii semnificative, ca urmare a reducerii dramatice a cantitatii de deseuri expediate din stat.

Numeroase grupuri de mediu au aplaudat noua strategie datorita domeniului de aplicare extins.
„Vedem orașe din întreaga lume luptand cu deșeurile”, a declarat Michael Berkowitz, presedintele organizatiei 100 Resilient Cities. „Un oraș mai eficient este un oras mai rezistent, iar asta înseamnă că este un oraș puternic.”

Gasiti Planul complet aici.

Puteti citi si:

New York City va interzice ambalajele din polistiren in acest an

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Studiu de caz: Argentona – oraselul spaniol care recicleaza 70% din deseuri

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri

Modelul asiatic: Cum reuseste Taiwanul sa recicleze 60% din deseuri

23 de fabrici Nestlé din SUA au atins obiectivul „Zero Waste”

22 aprilie 2015

Sursa foto: nestleusa.com

Filiala Nestlé din Statele Unite ale Americii a avut un an aglomerat până acum.

Compania s-a angajat public să elimine toate aromele si culorile artificiale de la bomboanele de ciocolata pana la sfarsitul anului 2015 si a achizitionat suficienta cacao certificata ca fiind „sustenabila” pentru a produce intreaga colectie de ciocolata de Pasti; aceasta actiune reprezinta o premiera pentru un producator de bomboane american.

Compania continua seria masurilor „durabile”, anuntand ca 23 din cele 32 de fabrici detinute in SUA – care acopera toata gama de produse Nestlé de la confectii, produse lactate, preparate congelate și refrigerate, înghețată, ingrediente de copt și categorii de băuturi – nu mai trimit deseuri la gropile de gunoi.

15% din fabricile detinute de Nestlé la nivel global (din totalul de 72 de fabrici) au atins obiectivul „Zero Waste” incepand cu anul 2014. Initial, obiectivul companiei a fost ca pana in 2015, 10% din fabricile detinute sa atinga acest nivel.

Compania si-a luat angajamentul ca pana in 2020 toate fabricile si centrele de distributie raspandite la nivel mondial sa atinga obiectivul „Zero Deseuri” depozitate la gropile de gunoi.

„Suntem incredibil de mândri de efortul depus pentru a realiza acest obiectiv”, a declarat președintele și CEO-ul Paul Grimwood. „Aceasta este o realizare deosebita, demna de urmarit, având în vedere amploarea și complexitatea operațiunilor noastre de producție într-o varietate de categorii. Ne-am angajat sa colaboram cu angajații noștri pentru a ne asigura ca fabricile noastre lasa depozitele de deșeuri libere și se străduiesc sa gaseasca noi modalități de a reduce impactul nostru asupra mediului în fiecare etapă a ciclului de viață al produsului.”

După cum este detaliat în raportul recent lansat – Creating Shared Value Report, reprezentantii companiei declara ca Nestlé cauta in continuare noi modalitati de reutilizare, reciclare si recuperare a energiei atunci cand produsele secundare de fabricatie trebuie eliminate.

Eforturile curente includ compostare, reciclare, producerea de energie, precum și furnizarea de produse secundare sigure pentru hrana animalelor.

De asemenea, a dezvoltat sistemul EcoEX, un program software care permite utilizatorilor să evalueze impactul produselor bazate pe o varietate de criterii ipotetice. Prin simularea unor modificări de design sau in fabricatie, sau chiar schimbări geografice în aprovizionare, un angajat Nestlé poate vedea ramificatiile produse de aceste simulari in ceea ce priveste schimbările climatice, consumul de energie, utilizarea terenurilor, rezervele de apă locale și fluxurile de deșeuri.

In plus, angajatii sunt incurajati sa minimizeze produsele secundare (sau sub-produsele cum mai sunt numite de industrie), sa participe la programe robuste de reciclare si sa incheie parteneriate cu organizatii credibile care gestioneaza deseurile.

Puteti citi si:

Prima fabrica ZeroWaste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan

În Indonezia, pacientii pot plati serviciile medicale cu deşeuri reciclabile

17 aprilie 2015

Sursa: Green Report

Acum câţiva ani, când Gamal Albinsaid şi-a început cariera ca doctor în Indonezia, a aflat despre o tânără care a murit din cauza unei boli uşor de tratat.Părinţii ei nu şi-au permis să o ducă la medic.

E o problemă obişnuită în ţara asiatică – în jur de 60% din indonezieni nu au asigurare medicală.

Albinsaid a înfiinţat Garbage Clinical Insurance, o companie de asigurări medicale care oferă un compromis inteligent pacienţilor: aduci deşeuri reciclabile şi ai două vizite gratuite la medic.

„Sunt oameni care nu pot merge la spital pentru că nu au bani. Aşa că am început să mă gândesc: dacă nu au bani, atunci ce au?”, explică medicul. Un răspuns surprinzător: gunoi. „E gunoi peste tot pe pământ”, spune Albinsaid. „Aşa că ne-am hotărât să folosim gunoiul ca o resursă financiară”, mai spune el.

Reciclarea nu este foarte populara în satele din Indonezia, chiar dacă există posibilitatea de a vinde carton şi plastic gunoierilor. Doar aproximativ jumătate din deşeuri sunt colectate. Albinsaid a realizat că, invitând pacienţii să aducă deşeuri, a dat de o metodă simplă de a contribui la fondul de îngrijire a sănătăţii.

În fiecare lună, pacienţii aduc o anumită cantitate de reciclabile – de exemplu, două kilograme de materiale plastice sau cinci kilograme de carton – la o clinică medicală. Odată reciclate, deşeurile aduc clinicii 10.000 de rupii indoneziene, un pic sub un dolar. Iar asta e suficient pentru ca pacientul să aibă o formă de bază de asigurare, care acoperă două controale medicale în luna respectivă.

3 500 de beneficiari ai proiectului in 2 ani de functionare

Pentru pacienţi, e ca şi cum ar primi asistenţă medicală in mod gratuit. Ei consideră că nu plătesc nimic pentru asigurare, doar aduc deșeuri, explică Albinsaid. E un mecanism convingător pentru ei şi astfel clinica încurajează oamenii săraci să plătească cu propriile resurse.

Albinsaid are 26 de ani şi a înfiinţat Garbage Clinical Insurance acum doi ani, după câteva încercări similare, eşuate. Compania de asigurări are acum şi o clinică proprie, dar colaborează cu încă patru clinici. Până acum, 3.500 de oameni fără asigurare au avut parte de îngrijire medicală pe baza acestui sistem.

Indonezia pe locul 2 dupa China in topul tarilor care arunca deseurile de plastic in ocean

Gamal Albinsaid crede că sănătatea e un drept fundamental al omului. Abordarea neconvenţională a companiei ajută, de asemenea, la imbunatatirea problemelor de mediu ale ţării. Indonezia se afla pe locul doi, după China, în topul ţărilor care aruncă cele mai multe deşeuri din plastic în ocean.

Acum, abodarea gunoiului ca monedă de schimb inspiră şi alte companii. Unii vor să folosească acelaşi mecanism în educaţie, deci oamenii pot modifica sistemul, aşa încât să rezolve diverse probleme, considera Albinsaid.

Mai multe informatii despre proiect gasiti in video-ul de mai jos.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Puteti citi si:

Un colector din India ajuta „culegatorii de deseuri” sa devina antreprenori

Modelul asiatic: Cum reuseste Taiwanul sa recicleze 60% din deseuri

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

Modelul asiatic: Cum reuseste Taiwanul sa recicleze 60% din deseuri

16 aprilie 2015

Sursa: Good Magazine

Daca in urma cu ceva timp va prezentam povestea satului Zero Waste japonez – Kamikatsu, care a reusit sa ajunga la performanta implementarii unui sistem de colectare a deseurilor in 34 de containere diferite, astazi a venit randul Taiwanului pentru a continua seria modelelor asiatice de gestionare a deseurilor.

Prin transformarea colectarii deseurilor într-o datorie civică de zi cu zi, Taiwanul, o insulă cu o populatie de 23,5 milioane de locuitori a reusit ceva ce le scapa in general tarilor in curs de dezvoltare: cu cat devine mai bogat, cu atat produce mai putine deseuri.

Când vine ziua de colectare a deseurilor în Taipei, capitala Taiwanului, aici nu gasesti saci de gunoi abandonati pe străzi așteptand sa fie ridicati, asa cum se intampla deseori la noi.
În schimb, gasesti cetățeni taiwanezi „aliniati” in fiecare seara, pentru a-si lasa sacii direct in masina de gunoi.

Datorita politicilor incepute in 1988, guvernul a reusit sa „decupleze” cresterea PIB-ului de
producerea unor cantitati mai mari de deseuri menajere pe o perioada de aproximativ o generatie.

O data cu cresterea averii natiunii – ajunsa la aproximativ 40.000 dolari pe cap de locuitor- taiwanezii au reusit sa risipeasca mai putin.

Astăzi, cetățeanul mediu din Taiwan produce mai puțin de un kilogram de gunoi pe zi, potrivit Institutului Taiwan pentru Energie Durabilă.

Cum a ajuns Taiwanul la aceasta performanta

În primul rând, prin educație. Lectiile tematice de mediu fac parte din programa curriculara de la gradinita pana la liceu. Si nu se termina totul aici. Toti oficialii guvernamentali, inclusiv presedintele si prim-ministrul, trebuie sa primeasca cel putin 4 ore de educatie de mediu in fiecare an.

Rata de reciclare a deseurilor municipale – 60%

O alta „curiozitate” in Taiwan este lipsa cosurilor de gunoi in spatiul public: aceasta strategie a fost conceputa pentru a-i face pe taiwanezi mai constienti de ceea ce trimit la depozitul de deseuri; si strategia functioneaza! aici nu veti gasi pe strazi tot felul de ambalaje abandonate ca pe strazile noastre.

In schimb, pe strazi se gasesc pe alocuri, containere de colectare selectiva, fapt ce contribuie la mentinerea ratei de reciclare de 60%.

Răspunderea extinsă a producătorului (EPR) este respectata cu strictete: producătorii și importatorii de produse care se vor transforma în deșeuri poartă responsabilitatea pentru colectarea și reciclarea acestora, in caz contrar trebuie să plătească taxe la Administratia de Protectia Mediului.

In schimb, in cazul nostru, raportarile false si lipsa unui sistem de trasabilitate saboteaza deseori functionarea in conditii optime a sistemului!

Dar poate cea mai eficienta metoda este politica națiunii cu privire la deșeurile municipale. Pe langa faptul ca taiwanezii sunt obligati sa-si gestioneze singuri sacii, trebuie de asemenea sa fie constienti de cate deseuri acumuleaza. Deseurile care urmeaza sa fie depozitate pot fi colectate doar in saci albastri emisi de guvern, care sunt vanduti in magazinele de cartier. In timp ce costul nu este prohibitiv, pretul creste o data cu dimensiunea; spre exemplu un pachet cu cinci saci costa 10 dolari; probabil ca vi se pare banala aceasta masura insa ea ii determina pe locuitori sa fie moderati in aruncarea deseurilor. Folosirea gresita a sacilor de plastic poate duce la o amenda semnificativa si uneori la o pedeapsa cu inchisoarea.

Aceasta abordare a fost atat de eficienta incat Taiwanul este in proces de a inchide o parte din cele 24 de incineratoare, fiindca pur si simplu nu mai are nevoie de ele.

Masurile adoptate de Taiwan in ceea ce priveste deșeurile fac parte din strategia de sustenabilitate stabilita pana in 2025. Printre obiective se numara si reducerea nivelului de dioxid de carbon la nivelul situat in jurul anilor 2000.

In plus, 93% din cetatenii taiwanezi cred in schimbarile climatice si in necesitatea de a face ceva pentru a imbunatati efectele acestora, conform studiilor intreprinse de Administratia de Protectia Mediului.

Având în vedere că Taiwanul este o mică insulă, vulnerabila la taifunuri și creșterea nivelului mării, precum și dependentă de importurile de produse agricole, poate poziția sa deosebit de proactivă nu este atât de surprinzătoare.

Dar una dintre cele mai importante masuri din programul de gestionare a deseurilor – care ar trebui preluata si de statele mai dezvoltate – este „strategia” de achizitie a sacilor de gunoi, impusa de autoritati. Este greu de imaginat cum poti convinge oamenii sa renunte la rolele de 50 de pungi in favoarea unui pachet mult mai scump de doar 5 pungi dar se pare ca o mare parte din cetatenii Taiwanului s-a conformat.

Fostul ministru al Administrației pentru Protecția Mediului din Taiwan, Dr. Eugene Chien, care a ajutat la crearea programului în timpul mandatului său, a declarat ca succesul său dovedește că, dacă educi copiii, ei fac restul pentru tine.

„Dacă le-ai spune adultilor că trebuie să separe deseurile, ei s-ar supara pe tine”, declara dr. Chien unui grup de jurnaliști la o întâlnire din luna noiembrie. „Dar daca ii invat pe fiul sau fiica lor, atunci parintele va spune „De ce este copilul meu atât de deștept? ”, iar ei o vor face.”

Mai multe informatii despre sistemul taiwanez de gestionare a deseurilor gasiti aici.

Puteti citi si:

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Studiu de caz: Argentona – oraselul spaniol care recicleaza 70% din deseuri

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

31 martie 2015

In urma cu cateva saptamani va prezentam rezultatele raportului “Mediul European – Starea si Perspectiva 2015“ realizat de Agentia Europeana de Mediu si publicat de Comisia Europeana care preciza ca Romania a reciclat 4,5% din deseurile municipale in 2012.

Dupa ce ne-am bucurat putin ca am scapat de „rusinosul” 1%, Eurostat „ne aduce” cu picioarele pe pamant si ne spune ca in 2013 gradul de reciclare a fost de 3%! Prin urmare, optimistii care se asteptau la un „boom” de reciclare de acum incolo, vor fi din nou dezamagiti.

Potrivit celui mai recent raport Eurostat publicat acum cateva zile, Romania se poate „lauda” doar cu un grad de 3% reciclare, restul de 97% din deseuri ajungand la gropile de gunoi. Gradul de incinerare si compostare ramane constant, ca in anul precedent – 0%.

Exista insa si vesti bune, pentru altii! Europenii au generat in medie 481 kg de deseuri municipale/cap de locuitor in 2013. Dintre acestea 43% au fost reciclate sau compostate.

Cantitatea de deseuri generata a scazut cu 8,7% comparativ cu maximul de 527 kg/persoana in 2002. Din 2007, generarea deșeurilor municipale a scăzut constant în UE sub nivelul de la mijlocul anilor ´90.

Din cele 481 kg de deșeuri municipale generate pe persoană în UE în 2013, 470 kg pe persoană au fost tratate astfel: 31% au fost depozitate, 28% reciclate, 26% incinerate si 15% transformate in compost.

Ponderea deșeurilor municipale reciclate sau compostate în UE a crescut constant in ultima perioada, de la 18% în 1995 la 43% în 2013.

Slovenia conduce clasamentul reciclarii cu un grad de 55% de reciclare a deseurilor municipale. Germania ocupa pozitia a doua dupa Slovenia in clasament, cu o rata de 47% si isi mentine performanta de depozitare 0 (impreuna cu vecinii din Elvetia).

In sfarsit suntem campioni la ceva! Avem cea mai mica rata de generare a deseurilor municipale, 272 kg/cap de locuitor!

Cantitatea de deșeuri municipale generata variază considerabil în statele membre ale UE. Cu mai puțin de 300 kg pe persoană, România, Estonia și Polonia au avut cea mai mică cantitate de deșeuri generate în 2013, urmate de Slovacia, Republica Cehă și Letonia (toate doar peste 300 kg pe persoană). La polul opus al scalei, Danemarca (747 kg pe persoană) a avut cea mai mare cantitate de deșeuri generata în 2013, cu mult înainte de Luxemburg, Cipru și Germania, care au avut insa, cantitati peste 600 kg pe persoană.

Metodele de tratament diferă substanțial între statele membre. În 2013, cea mai mare cantitate de deseuri municipale a fost reciclata în Slovenia (55%), Germania (47%), Belgia și Irlanda (ambele 34%) și Suedia (33%).

Compostarea fost folosita cel mai frecvent în Austria (35%), urmată de Olanda (26%), Belgia (21%) și Luxemburg (20%). Cel puțin jumătate din deșeurile municipale tratate în 2013 au fost incinerate în Estonia (64%), Danemarca (54%) și Suedia (50%), în timp ce cele mai mari cote de deșeuri municipale depozitate s-au înregistrat în România (97%), Malta (88%), Croația (85%), Letonia (83%) și Grecia (81%).

Reciclarea și compostarea împreună au reprezentat în 2013 aproape doua treimi (65%) din metodele de tratare a deșeurilor din Germania și mai mult de jumatate din Slovenia (61%), Austria (59%) și Belgia (55%).

Puteti consulta raportul aici.

In ciuda statisticilor ingrijoratoare, reprezentantii Ministerului Mediului declara ca in Romania gradul de reciclare a ajuns la 17%! In acest context, in perioada imediat urmatoare, Asociatia Ecoteca impreuna cu Coalitia pentru Mediu, va continua seria iesirilor publice cu o lista de propuneri concrete pentru ameliorarea situatiei dezastruoase a deseurilor din Romania.

Puteti citi si:
Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Gata, si Bulgaria e mult inaintea noastra; Scrisoare Deschisa catre Ministrul Mediului

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

30 martie 2015

Sursa: Inhabitat

Daca in urma cu ceva timp va povesteam de Protocycler, masina care transforma instant deseurile de plastic in “cerneala” pentru imprimantele 3-D, acum am gasit un alt proiect care foloseste tehnologia 3-D pentru a recicla deseurile, de aceasta data, alimentare. AgriDust e un proiect care transformă deşeurile alimentare în materiale biodegradabile, din care se pot face ambalaje şi ghivece pentru plante.

Procesul de productie este non-toxic si mai ales, regenerabil.

Designerul italian Marina Ceccolini a conceput o modalitate de a transforma şase tipuri de deşeuri alimentare (zaţ de cafea, coji de alune, cojile de roşii, păstăile de fasole şi resturile de la lămâi şi portocale) în noi materiale. Materialul organic reciclat poate fi folosit în imprimarea 3D, pentru una dintre cele mai ecologice metode de producţie de până acum.

Sursa: Behance

Ceccolini a creat AgriDust ca proiect final pentru Universitatea de Design din San Marino, unde a studiat recuperarea deşeurilor alimentare.

Compozitia noilor materiale este formata din deşeuri (64,5%) şi un liant pe bază de amidon de cartofi (35.5%). Procesul presupune folosirea tehnologiei reci, ceea ce il face compatibil cu tehnologia de imprimare 3D, unde extruderul clasic e înlocuit cu o seringă.

Sursa: Behance

Proiectul va fi expus la ediţia din acest an a Milano Expo, unde vizitatorii vor avea ocazia să afle mai multe despre proces şi cum l-ar putea reproduce si în propriile case.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Puteti citi si:

ProtoCycler – Masina care transforma instant deseurile de plastic in „cerneala” pentru imprimantele 3-D

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

Casa din 12 000 de sticle de sampanie, construita in Rusia

27 martie 2015

Sursa: Think Outside The Box

In ultimii ani constructiile din pet-uri, sticla si alte materiale neconventionale au inceput sa se extinda: sunt destul de raspandite, mai ales in comunitatile sarace din America de Sud, casele, cabanele si serele realizate din pet-uri si alte materiale reciclabile.

In timp ce casele construite din PET-uri sunt cele mai populare, un barbat din Rusia a ales in schimb, sa construiasca o casa din sticle de sampanie.

Cladirea se afla in orasul Chelyabinsk, situat in apropiere de granita dintre Europa si Asia si a fost construita integral de Hamidullah Ilchibaev, un barbat in varsta de 52 de ani.

Cum a inceput totul

Barbatul a fost mereu pasionat de construirea unor obiecte din sticle de bere si de votca. Atunci cand fiul sau mijlociu a murit, la numai 18 ani, Hamidullah a decis sa construiasca locuinta, in memoria acestuia.

Pentru casa de 99 m2 a colectat peste 12.000 de sticle goale de sampanie, timp de trei ani. Uneori le-a cumparat, cu o rubla bucata, alteori le-a primit, ca donatie de la restaurantele din zona.

Sursa: Think Outside The Box

“Cand am inceput sa construiesc, nu-mi imaginam ca exista atat de multe feluri de sticle de sampanie”, marturiseste bărbatul.

Acestea variaza la culoare, dar si la calitate. Asa ca s-a ales cu sticle diferite ca forma si marime si a trebuit sa foloseasca un taietor special de sticla pentru a obtine aceeasi dimensiune la toate. A folosit sticlele dupa acelasi procedeu de zidire a caramizilor.
S-a folosit de produse pentru izolat si solutii care, odata solidificate, sa tină sticlele laolalta, in asa fel incat rezultatul final sa ofere casei izolatie termica.

Din interior, totul arata ca o casa obisnuita. Hamidullah este convins ca aceasta casa este rezistenta – el se aşteapta sa reziste cel putin 100 de ani. A construit-o in asa fel, spune el, incat daca o sticla se sparge, sa poata fi inlocuita cu uşurinţa.

Constructia casei a costat de 5 ori mai putin decat realizarea unei locuinte conventionale.

Puteti citi si:

Betonul din deseuri de sticla inventat la Cluj

Centru comunitar construit din peste 40 000 de PET-uri in Columbia

Acoperisuri din PET-uri in Ecuador – o solutie pentru reducerea deseurilor

Caramizile din ciuperci – o alternativa eco la materialele de constructii

ProtoCycler – Masina care transforma instant deseurile de plastic in „cerneala” pentru imprimantele 3-D

26 martie 2015

Sursa: Tree Hugger

Imprimante 3-D devin din ce in ce mai ieftine si rapide in ultima perioada.

Bobinele de plastic folosite ca „cerneala” pentru imprimantele 3-D, sunt in schimb, destul de scumpe si in functie de ce obiecte sunt imprimate, pot determina o cantitate semnificativa de deseuri de plastic.

Trei studenti de la Universitatea British Columbia – Dennon Oosterman, Alex Kay și David Joyce – au gasit o modalitate de a reduce deșeurile, precum și costurile de imprimare 3-D. Cei trei au conceput o mașină instant de reciclare a plasticului pentru a putea fi folosit in cadrul imprimantelor.

Caracteristica unică a acestui extruder (conceput spre a fi folosit in principal de consumatorii casnici si firmele mici) consta in functia de deformare a deseurilor de plastic (spre exemplu capacele paharelor de cafea) si transformarea acestora in mici pelete.

Mașina numita ProtoCycler, acceptă deseuri de plastic de tip ABS și PLA; pentru a realiza o bobina de „cerneala” uniforma trebuie folosit un lot de deseuri din aceeasi categorie de plastic.

Aparatul ProtoCycler este mult mai rapid decat extruderele traditionale si foloseste mai puțină energie decât echipamentele obisnuite care produc filament plastic, deci este mult mai eficient. Culorile vor putea fi adăugate la filamente.

Există încă probleme de rezolvat. Sistemul de reciclare are setări pentru gestionarea diferitelor tipuri de deșeuri din plastic, insa în prezent pot fi utilizate doar categoriile de plastic ABS și PLA; designerii promit ca noi configurații pentru alte tipuri de plastic vor putea fi in curand descărcate de pe Internet.

Cele trei designeri au format o companie numita ReDeTec, pentru a vinde mașinile; acestia si-au propus ca primele „extrudere-reciclatoare” sa fie gata pentru piata intr-un an.

O campanie de succes desfasurata pe platforma Indiegogo a ajutat compania sa stranga peste 100 000 de dolari. ReDeTec intentioneaza sa vanda ProtoCycler la pretul de 699 dolari. In prezent, cele mai ieftine imprimante 3-D de pe piata costa in jur de 1000 euro.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Puteti citi si:

Un cercetator spaniol transforma crusta insectelor in bioplastic

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

Chistoacele de tigara transformate in peleti de plastic de o companie americana

10 pasi care iti garanteaza succesul unei campanii sustenabile de reciclare in scoli

18 martie 2015

Imagine din programul „Coltul Verde din Scoala Mea” desfasurat de Recolamp in parteneriat cu Ecoteca

Daca in urma cu putin timp aminteam de principalele nereguli care apar (frecvent, din pacate!) in cazul campaniilor de reciclare din scoli, acum va propunem cateva solutii concrete care pot transforma aceste campanii in proiecte de impact si mai ales, sustenabile.

Ca in orice proiect este important sa avem in vedere anumite aspecte cheie care pot face diferenta in cadrul campaniei si anume:

1. „Nu colectam selectiv pentru premii!”

Proiectati o strategie de campanie coerenta centrata pe importanta si obligativitatea reciclarii si mai ales, pe continuitatea acestei actiuni. Nu faceti din campanie doar ”o bula de sapun”, de tipul „Reciclati si castigati!” fiindca dupa terminarea concursului si premierea participantilor, acestia trebuie sa ramana motivati in continuare, sa colecteze selectiv deseurile. Fiti inventivi! Gasiti si alte stimulente pe langa nelipsitele premii! Nu este rau daca ele exista, dar aveti nevoie si de alte „parghii” daca va doriti un proiect durabil!

2. Ambasadorul campaniei

Gasiti o persoana din cadrul scolii (profesor, administrator etc) care sa creada in aceasta cauza si sa va sustina nu doar in implementarea campaniei ci si in asigurarea unei continuitati (pe termen lung!) a proiectului.

3. Infrastructura de colectare

Sa nu uitam ca principala problema care saboteaza continuarea proiectului este lipsa infrastructurii de colectare.

Pentru a rezolva acest aspect este necesar sa luati legatura cu colectorii scolii respective si sa le solicitati sa asigure containere de colectare separata, conform obligatiilor legale. Daca nu sunt dispusi sa faca lucrul asta, incurajati scolile sa-si confectioneze singure containerele de colectare separata din cutii de carton si alte materiale, care sa fie pastrate si dupa terminarea campaniei.

4. Verificati colectorii si convingeti-i sa ridice separat deseurile!

Asigurati-va ca scoala are incheiate contracte cu colectori autorizati pentru predarea deseurilor reciclabile: hartie/carton, plastic, metal, sticla, deseuri de echipamente electrice si electronice, baterii si becuri.

Daca nu are incheiate aceste contracte, sprijiniti-o sa-si gaseasca colectori autorizati cat mai repede!

In general, unele scoli au contracte doar cu firme de salubrizare si sunt constranse de administratiile locale („legitimate” din pacate, de Legea salubrizarii nr. 101/2006) sa nu incheie contracte cu alti colectori.

Trebuie sa aveti in vedere faptul ca majoritatea firmelor de salubrizare nu sunt interesate sa preia separat deseurile. Principalul motiv invocat: aceasta actiune ar creste costurile logistice!

Daca va loviti de un astfel de raspuns, propuneti reprezentantilor firmei de salubrizare sa ridice deseurile reciclabile „la cerere”. Anumite scoli folosesc cu succes aceasta varianta: saptamanal predau firmei de salubrizare deseurile menajere nereciclabile in timp ce deseurile reciclabile sunt pastrate in cadrul scolii (subsol, sala de sport etc.) pana se strange o cantitate considerabila. Astfel la 2-3 luni un reprezentant al scolii suna la firma de salubrizare ca sa ridice deseurile reciclabile. In acest caz, reprezentantii firmei de salubrizare nu mai au nici un motiv sa refuze ridicarea separata a deseurilor.

Puteti negocia cu firma de colectare sa predati deseurile reciclabile contra-cost! Sumele stranse nu vor fi uriase dar vor contribui la „Fondul scolii” (putand fi achizitionate diverse produse necesare scolii respective – creta, rechizite si de ce nu, cosuri de colectare selectiva!)

In cazul deseurilor de echipamente electrice si electronice, bateriilor si becurilor situatia este mult mai simpla. Exista cateva organizatii colective de preluare a responsabilitatii producatorilor care ofera scolilor containere de colectare selectiva si asigura ridicarea deseurilor IN MOD GRATUIT, ca spre exemplu Recolamp, Ecotic, RoRec – Asociatia Romana de Reciclare. Un proiect care integreaza colectarea celor 3 tipuri de deseuri de mai sus este Coltul Verde din Scoala Mea.

5. Cereti autoritatilor sa se implice in proiect „pe bune”!

Nu reusiti sa convingeti firmele de salubrizare sa ridice separat deseurile? Faceti sesizari catre autoritatile competente: Garda de Mediu, Primarie etc…! Rugati-le sa sprijine in mod real, reciclarea in scoli!

6. Instruiti personalul de serviciu!

Nu sunt putine cazurile cand „doamnele de serviciu” saboteaza „din interior” actiunea de colectare!

De aceea este obligatoriu sa implicati si personalul de serviciu in campania de colectare. Nu ar fi rau sa sustineti si niste mici sesiuni de instructaj pentru doamnele de serviciu: de ce e important sa nu fie amestecate deseurile dupa ce au fost colectate separat, cum trebuie predate acestea firmelor de colectare etc.

7. Sa trecem la partea dificila – Obligatiile legale!

Ati reusit sa implementati cu succes campania de reciclare si lucrurile „se misca” bine! Este momentul sa treceti la urmatorul pas si anume, sa informati scolile cu privire la obligatiile legale de gestionare a deseurilor! (si mai ales, sa le sprijiniti in indeplinirea acestor obligatii!)

In calitate de institutii publice, scolile au numeroase obligatii legate de gestionarea deseurilor (ca de altfel, orice organizatie din Romania fie ea publica sau privata!)

Sa trecem in revista o parte din aceste obligatii:

să colecteze selectiv deșeurile pe minim 4 fracții (hârtie-carton, plastic, sticlă, metal) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 20.000 la 40.000 RON (Legea 211/2011, art. 14, alin 1)– Asadar, colectarea selectiva a deseurilor nu e doar un „trend eco”, ea este obligatorie prin lege! Legea 132/2010 ofera informatii pretioase cu privire la modul in care ar trebui sa se desfasoare colectarea selectiva in institutiile publice.
sa clasifice, sa tina evidența deseurilor generate și sa raporteze catre Agentia de Protectia Mediului Judeteana (pe raza careia isi desfasoara activitatea scoala respectiva) cantitatile de deseuri predate spre valorificare sau eliminare (L.211/2011, art.49); amendă – 15.000-30.000 RON;

sa predea separat deșeurile din baterii și acumulatori, în vederea reciclării (HG.1132/2008, art. 7.18); amendă – 5.000-7.500 RON
sa desemneze o persoana (angajat sau terț) care să urmarească indeplinirea obligatiilor referitoare la gestionarea deșeurilor (L.211/2011, art. 22.3); amendă – 15.000 – 30.000 RON. Aceasta persoana numita de regula, Specialist in managementul deseurilor are obligatia sa detina un curs acreditat de gestionare a deseurilor.

Din pacate, acestea sunt doar o parte din obligatii. Mai multe cerinte legislative gasiti aici.

Pentru mentinerea evidentelor deseurilor si predarea rapoartelor legale catre autoritati, Asociatia Ecoteca pune la dispozitia scolilor, in mod gratuit, aplicatia de raportare a deseurilor. Daca aveti nevoie de ajutor nu ezitati sa ne contactati!

8. Omul de „nadejde” dupa terminarea campaniei

Daca tot ne obliga legea sa avem un Specialist in managementul deseurilor in cadrul fiecarei organizatii puteti propune scolii respective sa delege o persoana in acest sens.

Cursurile pentru formarea acestor specialisti sunt accesibile ca pret si asigura suportul tehnic necesar pentru continuarea campaniei dumneavoastra. Avand o persoana avizata in interiorul scolii care sa monitorizeze sistemul de colectare selectiva si sa mentina legatura cu colectorii de deseuri, va va fi mult mai usor sa asigurati sustenabilitatea acestui proiect.

9. Follow-up!

Mentineti legatura cu scolile respective chiar si dupa terminarea campaniei. Chiar daca nu dispuneti de resursele necesare pentru asigurarea unei continuitatii a campaniei trebuie intretinuta o „mica” monitorizare pentru a ne asigura ca actiunile desfasurate pana acum nu au fost in zadar!

In acest caz, va recomandam sa pastrati cel putin o „minima” comunicare cu organizatia respectiva, sa existe intrebari de genul: Continua actiunile de colectare selectiva? Colectorii ridica in continuare separat deseurile? Ce dificultati intampina sistemul de gestionare a deseurilor? s.a.m.d.

10. Raspanditi informatiile relevante!

Atunci cand diseminati rezultatele campaniei nu va concentrati doar pe informatii cantitative de tipul „Au fost colectate X tone de deseuri!” Raspanditi informatii relevante despre modul de implementare a sistemului de colectare, ce masuri s-au luat pentru continuarea proiectului etc., pentru ca exemplul dvs. sa fie preluat de cat mai multe organizatii!

Pentru mai multe sfaturi, echipa Ecoteca sta oricand la dispozitia dumneavoastra! SUCCES!

Puteti citi si:

Campaniile de reciclare din scoli – intre schimbare si poleiala

Interviu cu eleva “manager”: Cum a reusit Raluca sa implementeze un proiect de colectare selectiva la doar 13 ani

Interviu cu eleva “manager” (partea 2): Cum a reusit Raluca sa implementeze un proiect de colectare selectiva la doar 13 ani

Sticlele de unica folosinta – motiv de disputa intre Germania si Coca-Cola

12 martie 2015

Sursa foto: Sueddeutsche

Dupa ce in ultimii ani Coca-Cola ne-a obisnuit cu tot felul de initiative menite sa promoveze dezvoltarea durabila, compania a decis sa schimbe strategia.

Reprezentantii Coca-Cola au declarat recent ca intentioneaza sa creasca utilizarea sticlelor de unica folosinta de 500 de ml si de 1,5 litri in Germania.

1,9 miliarde de bauturi Coca-Cola sunt consumate în fiecare zi în întreaga lume și cele mai multe dintre ele vin în sticle de plastic de unică folosință.

Până în prezent, Coca-Cola a făcut o treabă bună in Germania, avand un sistem implementat la nivel național de colectare, curatare si umplere a sticlelor reutilizabile. Dar acum compania vrea sa omoare sistemul reper – care ar trebui in schimb, extins la nivel global.

Aceasta masura nu reprezinta singurul exemplu in care organizatia alege sa pozitioneze profitul inaintea mediului. Recent, in Australia, compania a dat in judecata un stat care a stabilit un sistem de reciclare pentru ca nu corespunde politicilor ei.

Avand in vedere aceasta decizie, reprezentantii Agenției Federale de Mediu din Germania au declarat duminică că ar putea impune o taxă pentru a descuraja utilizarea acestora.

„Noi nu excludem o taxă suplimentară pe sticle de unică folosință pentru a sprijini sistemul de reutilizare al acestora„, a declarat președintele Agenției, Maria Krautzberger.

Reprezentantii Coca-Cola sustin ca sticlele de 500 de ml sunt folosite de oameni „in miscare”, fiind astfel, rar returnate la punctele de vanzare si nici nu sunt reutilizate.

In schimb, reprezentantii Agenției Federale de Mediu declara că 45,7 % din totalul sticlelor vandute in Germania sunt reutilizate. Avantajul acestor sticle este ca pot fi reumplute de 40-50 de ori, fiind mai ecologice decât sticlele de unică folosință.

Presedintele Agentiei a cerut de asemenea, parlamentarilor sa se grabeasca si sa treaca o lege care cere etichetarea clara a sticlelor reutilizabile și de unică folosință. Șeful Departamentului de Managementul Reciclarii din cadrul guvernului, Thomas Fischer, a declarat că 50% dintre germani cred ca o sticla va fi reutilizata daca are un depozit pe ea, ceea ce nu este adevarat.

Controversata decizie este subiectul unei petitii initiata de SumOfUs.

Petitia adresata lui Muhtar Kent, CEO Coca-Cola transmite urmatorul mesaj: „Mentineti schema din Germania de reutilizare a sticlelor de toate marimile si lansati alternative ecologice la sticlele de unica folosinta din intreaga lume”. Pana acum petitia a adunat peste 115 000 de semnaturi din obiectivul de 150 000.

Daca sunteti de acord cu aceasta initiativa, semnati petitia aici.

Puteti citi si:

Coca-Cola a introdus ambalajul eco in Romania

New York City va interzice ambalajele din polistiren in acest an

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta