Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Am fost în vizită la fabrica de reciclare Green WEEE International din Buzău, cea mai mare fabrică de reciclare deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) din România și una dintre cele mai importante din Europa Centrală și de Sud Est.
Înființată în 2007, Green WEEE face parte din Green Group, cel mai mare parc din industria reciclării din România. Acesta mai cuprinde încă 6 organizații:
Green Fiber (Buzău) – singurul producător de fibre poliesterice sintetice din România și cel mai mare producător de fibre din Europa, obținute din fulgi PET reciclați 100%
GreenTech (Buzău) – cel mai mare reciclator de plastic PET din Europa și un important producător de fulgi, bandă PET și granule r-PET.
GreenLamp (Buzău) – utilizează cele mai noi tehnologii pentru tratarea și reciclarea echipamentelor de iluminat
GreenGlass (Popești- Leordeni, Ilfov) – una dintre cele mai moderne și eficiente facilități de reciclare a deșeurilor din sticlă din România și Sud-Estul Europei.
Green Resources Management S.A. (București) – organizatie de implementare a răspunderii extinse a producătorului (OIREP) pentru deșeurile de ambalaje
Eltex Recycling (Oradea) – oferă servicii integrate de management al deșeurilor, de la organizarea fluxurilor pentru colectarea deșeurilor din producție, organizarea procesului de colectare până la identificarea soluțiilor de reciclare, tratare și valorificare
În 2017 Green Weee a înființat a doua fabrică în Câmpia Turzii iar în 2021 a început construcția celei de-a treia fabrici de reciclare DEEE. Noua fabrică amplasată în Buzău, pe platforma industrială Frasinu, va fi operațională în luna decembrie a acestui an. La finalizarea proiectului, GreenWEEE va avea peste 325 de angajați în România, iar capacitatea totală de reciclare va crește cu 30%, însumând și operațiunile celorlalte două fabrici existente.
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
DEEE – urile reprezintă fluxul de deșeuri cu cea mai avansată creștere din lume, mai mult de 56,2 milioane de tone fiind generate în piață în fiecare an. Mai puțin de 20% dintre acestea sunt reciclate oficial, restul de 80% ajungând fie la groapa de gunoi, fie în fluxuri informale.
În fabricile din Buzău și Câmpia Turzii, peste 100.000 de tone de echipamente electrice și electronice devin, în fiecare an, sursă de materii prime secundare.
În cadrul fabricilor sunt recuperate peste 98% din materiale, contribuind la conservarea resurselor naturale și promovarea economiei circulare. Deșeurile electronice devin din ce în ce mai valoroase, fiind utilizate drept materie primă secundară la fabricarea de noi produse.
Marius Costache, General Manager Green WEEE, Sursa foto: Linked in
Marius Costache, General Manager Green WEEE:
„Dintr-o tonă de minereu de cupru scoți 0,5% materie primă, în jur de 5kg de cupru, (…) cu investiții semnificative și un impact uriaș asupra mediului în timp ce cablurile conțin 10% cupru (…) dintr-o tonă de cabluri se recuperează 100 kg de cupru. (…)
În telefoanele mobile se regăsesc în jur de 70 de elemente din tabelul lui Mendeleev care pot fi recuperate, (…)
Din 2001 până în prezent Green Group a investit peste 250 milioane de euro în industria de reciclare, atât în România cât și în alte 2 țări din Europa (Lituania și Slovacia) unde mai deține 2 fabrici de reciclare (n. red. similare ca activitate cu GreenTech).”
Ce categorii de DEEE-uri sunt reciclate în cadrul GREEN WEEE
aparate de uz casnic mari (frigidere, congelatoare, mașini de spălat, aragazuri)
aparate de uz casnic de mici dimensiuni (aspiratoare, fiare de călcat, filtre de cafea, cântare etc)
echipamente informatice și de telecomunicații (calculatoare, imprimante, telefoane, faxuri)
echipamente de larg consum (televizoare, aparate radio, camere foto și video)
jucării, echipamente sportive și de agrement (mașinuțe electrice, jocuri video, console)
unelte electrice și electronice (ferăstraie, echipamente de strunjit, frezat, șlefuit)
instrumente de supraveghere și control (detectoare de fum, termostate, aparate de măsurat)
dispozitive medicale (echipamente de dializă)
distributoare automate (de băuturi, alimente, bani)
cabluri
baterii și acumulatoare
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Cum sunt reciclate DEEE-urile în cadrul Green WEEE
COLECTARE
Majoritatea DEEE-urile care sunt predate în cadrul punctelor de colectare autorizate din magazine (ex. retailerii de echipamente electrice și electronice) sau colectate de la populație/organizații prin serviciile oferite de Primării, firme de salubrizare sau colectori privați (autorizați pentru colectarea DEEE) sunt transportate la fabrica de reciclare Green WEEE.
Din păcate, se întâmplă frecvent ca deșeurile să fie predate unor colectori neautorizați sau să fie aruncate împreună cu deșeurile menajere, iar în acest caz fie ajung să fie tratate ca deșeuri de fier (și se pierd astfel, componente importante ca aur, argint, cupru, etc și totodată prin tratarea necorespunzătoare, sunt eliminate în natură componente toxice ca mercur, freon), fie ajung la gropile de gunoi.
Pentru a fi siguri că DEEE-urile ajung la fabrica de reciclare vă recomadăm să le predați doar la punctele autorizate din magazinele de profil, să întrebați reprezentanții Primăriei sau firmei de salubrizare din zona dvs, dacă oferă serviciul de preluare DEEE și dacă nu oferă acest serviciu, să vă recomande cel mai apropiat punct de colectare.
Green WEEE oferă și serviciul de colectare DEEE. Găsiți mai multe informații aici.
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
2. SORTARE
În momentul în care ajung la fabrica de reciclare Green WEEE, deșeurile sunt sortate pe categorii (ex. mașini de spălat, frigidere, baterii și acumulatori, cabluri, electronice mici, televizoare etc) și sunt depozitate în containere separate/pe platforme diferite înainte de a fi preluate pe benzile de dezasamblare și tratare.
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
3. TRATARE ȘI RECICLARE
În funcție de categoria din care fac parte deșeurile, acestea sunt urcate pe diferite linii de dezasamblare și tratare de unde rezultă mai multe categorii de materii prime secundare care pot fi transportate ulterior către topitorii sau producători din diverse industrii:
cupru: granule și fire din prelucrarea cablurilor, piese din cupru, părți din cabluri de cupru
aluminiu: granule de aluminiu rezultate din procesarea cablurilor, aluminiu mărunțit din frigidere, mașini de spălat, din diverse DEEE-uri
fier mărunțit din frigidere, din diverse DEEE-uri
fracții de materiale neferoase reprezentând soclul lămpilor
plăci de circuite imprimate, mărunțite din DEEE – conțin cupru și metale prețioase (aur, argint, paladiu)
radiatoare (conțin cupru, aluminiu și fier)
material mix din DEEE – conține cupru și metale prețioase (aur, argint, paladiu)
motoare electrice
diverse tipuri de plastic mărunțit (ABS, Polipropilenă -PP, PVC, Polietilenă – PE etc)
sticlă din DEEE, sticlă din lămpi
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – granule de cupru rezultate din procesarea cablurilor electrice
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – plăci de circuite mărunțite din DEEE conțin cupru și metale prețioase (aur, argint, paladiu)
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – aluminiu mărunțit din diverse DEEE-uri
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – materii prime secundare rezultate din diverse categorii de DEEE-uri
Sursa foto: Ecoteca, locație – fabrica de reciclare Green WEEE – sticlă rezultată din DEEE-uri
Deșeurile periculoase ca mercurul, freonul sunt recuperate în fluxul de reciclare și transportate către stațiile care asigură stocarea acestora.
Mai multe informații despre materiile prime secundare obținute în cadrul Green WEEE găsiți în broșura de pe site – aici.
Mai multe detalii despre modalitatea de reciclare a DEEE-urilor în cadrul Green WEEE găsiți în filmulețul de pe youtube – aici.
Mulțumim Green Weee pentru găzduire și Ecotic pentru organizarea vizitei!
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/10/310693222_8835154326498471_8876311371565328896_n.jpg11231738Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-10-14 11:34:012022-10-14 22:40:14Vizită Ecoteca – Cum sunt reciclate deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) în cadrul fabricii Green WEEE din Buzău
Sursa foto: AHK Romania – Donald McCalman, Directorul Sistemului de Garanție-Returnare din Scoția
Prezent în cadrul „Econet meetings – oportunitățile și provocările implementării sistemului garanție-returnare în România”din data de 6 iulie 2022, un eveniment organizat de Higgins și Camera de Comerț Româno-Germană – AHK Romania în cadrul Hotspot Workhub,
Donald McCalman, Directorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) din Scoția a prezentat pașii de pregătire a SGR și a anunțat că Scoția va demara sistemul în august 2023.
În 2008, parlamentul britanic adopta Climate Change Act un document ambițios care impunea măsuri pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice.
Una dintre măsurile incluse în document era introducerea sistemului garanție-returnare.
În mai 2015 a fost demarat un studiu de fezabilitate privind implementarea SGR, urmat de anunțul oficial al guvernului scoțian din septembrie 2017 potrivit căruia Scoția va implementa SGR.
Etapele pregătirii SGR în Scoția
Iunie 2018 – au fost demarate procedurile de fezabilitate și design ale SGR
Aprilie 2019 – a fost stabilit un grup consultativ de implementare care conținea reprezentanți ai producătorilor și tuturor categoriilor de comercianți (mici, mijlocii și mari, cu ridicata, cu amănuntul)
Mai 2019 – a fost anunțat tipul de model SGR ales
Mai 2020 – regulamentele privind implementarea SGR au fost adoptate în Parlament; în aceeași perioadă a fost stabilit un grup de lucru al producătorilor. La această dată sistemul era prevăzut să fie demarat în iulie 2022
Ianuarie 2021 a fost stabilită societatea „Circularity Scotland” care a fost selectată ca administrator ar sistemului în martie 2021
Decembrie 2021 – o parte din reglementări au fost amendate în Parlament și s-a stabilit că sistemul va fi demarat în august 2023
Administratorul SGR în Scoția
Administratorul SGR în Scoția (Circularity Scotland) cuprinde: producători, comercianți cu amănuntul, angrosiști și asociații comerciale
Producători >90% produse, comercianți cu amănuntul 85- 90% produse
Calitatea de membru este atribuită în funcție de volumul de produse produse/vândute și numărul de puncte de returnare operate
Asociațiile comerciale se asigură că vocea companiilor mai mici este auzită
Consiliu (cu experiență în ceea ce privește producătorii, ospitalitate, retail, livrare) și echipă executivă
Companie privată nonprofit operată FĂRĂ implicarea statului
Cum va arăta sistemul proiectat să deservească o populație de aproximativ 5,5 mil locuitori
2,85 miliarde de ambalaje de sticlă, metal, plastic de 50 ml până la 3l estimate
35 000 de puncte de returnare – nu există o scutire determinată de dimensiune, dar poate se aplica pentru scutiri pe baza proximității sau sănătății/siguranței
Retailerii online trebuie să colecteze containerele goale de la domiciliu – se estimează că 10% din vânzări sunt online
Geografie – de la magazine mici de pe o insulă la supermagazine care vând 100.000 produse pe săptămână
4.500 de producători vizați – 10 000 -15 000 unități de stocare (SKUs)
Guvern descentralizat – nu poate aplica modificări etichetei
Probabil cel mai complex DRS din lume …
Logistica si procesare
Colectări zilnice, săptămânale, două săptămâni și la cerere pentru până la 35.000 de locații pe continent și pe insule
500 – 4.000 RVM-uri
Peste 10 000 de organizații în sectorul ospitalității – se verifică metode eficiente de de ridicare a sticlei în vrac
Este o rețea complexă de puncte de returnare – sistemul va fi proiecat pentru a eficientiza cât mai bine capacitatea punctelor de punctul de întoarcere și capacitatea/volumul, de unde nevoia de date flexibile
8 centre de încărcare și 3 centre de numărare
Preluare online – trebuie stabilit cu retailerii, dar proiectarea serviciului este complexă
Vânzarea de materiale înapoi în economia circulară a băuturilor, cu drept de prim refuz pentru producători
Dezvoltarea sistemului și implementare
Achiziții – cerințe
Un partener cu cunoștințe despre DRS
Nu pornind de la zero, având o platformă/arhitectură deja dezvoltată pentru DRS
Procesul de selecție
Au selectat Reverse Logistics Group ca partener IT
RLG avea deja în funcțiune un sistem modular cuprinzător, cu capacitatea de a dezvolta noi funcții și oferă performanța și securitatea necesare
Implementarea
Echipa de utilizatori și analiști Circularity Scotland, echipa de proiectare și construcție RLG, comună
Întâlniri regulate, ateliere – platformă comună de management de proiect
De reținut: diferențe în proiectarea sistemului în Scoția comparativ cu proiectarea sistemului în România
Administratorul SGR în Scoția este o companie privată nonprofit operată FĂRĂ implicarea statului; în cazul nostru, tocmai implicarea statului în acționariatul administratorului este cauza principală pentru tergirversarea sistemului de luni bune
Administratorul SGR în Scoția cuprinde: producători, comercianți cu amănuntul, angrosiști și asociații comerciale. Asociațiile comerciale se asigură că vocea companiilor mai mici este auzită
Feliciu Paraschiv – vicepresedinte, Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), organizație care nu a fost inclusă în societatea RetuRO a declarat în cadrul conferinței menționate la începutul articolului:
„Din aproximativ 88 000 de comercianți, 40 000 vor fi obligați să intre în SGR iar foarte mulți se vor alătura voluntar, (…) în principiu, estimăm că aproximativ 70 000 de comercianți vor fi angrenați în sistem.”
Cca 70 000 de comercianți aflați pe teritoriul național nu sunt reprezentați în cadrul societății RetuRO …
Retailerii online trebuie să colecteze containerele goale de la domiciliu – se estimează că 10% din vânzări sunt online – în cazul nostru legea stipulează că magazinele online nu vor fi nevoite să colecteze ambalajele SGR
Sistemul DRS din Scoția va fi printre cele mai complexe din lume atunci când va fi implementat și considerăm că ar trebui să reprezinte un punct de referință în ceea ce privește pregătirea implementării SGR în România, mai ales în ceea ce privește componenta logistică a implementării sistemului.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/08/1-2.jpg380679Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-08-12 15:32:262022-08-12 15:45:06Pregătirea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în Scoția – ce poate fi adaptat la sistemul românesc?
Sursa foto: Ecoteca – Bandă de sortare manuală deșeuri reciclabile – Stația de sortare Urban SA
Ieri am fost în vizită la stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban SA, unul dintre colectorii autorizați pentru preluarea deșeurilor municipale din Sectorul 6 și orașul Otopeni.
În cadrul stației de sortare pe lângă deșeurile frecvente (hârtie, plastic de tip PET, metal, sticlă) sunt recuperate și alte categorii de deșeuri care sunt refuzate în general, de unii colectori și reciclatori, fiindcă nu au o valoare economică semnificativă.
Categoriile de deșeuri rezultate în urma sortării deșeurilor municipale:
Hârtie/carton
Plastic de tip PET
Plastic de tip HDPE (de exemplu recipiente de șampoane, detergenți)
Polistiren (caserole, resturi de polistiren folosite la ambalarea si transportul produselor, resturi de construcții etc.)
Caserole din plastic
Folie color, transparentă și pungi
Lădițe de plastic
Ambalaje de tip tetrapak
Doze de aluminiu
Metal
Sticlă
Deșeuri voluminoase
Deșeuri de construcții
RDF (deșeurile de tip RDF -Refused Derived Fuel sau combustibil derivat – sunt trimise pentru co-procesare în fabricile de ciment)
Deșeuri vegetale provenite din parcuri și toaletări
Anvelope
Textile
Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice (DEEE)
Ulei alimentar uzat
Deșeuri reziduale
Dan Ceaușescu, director comercial în cadrul Urban S.A.: „Datorită stației de sortare am reușit să reducem depozitarea la gropile de gunoi cu 37%, 27% din deșeurile sortate sunt trimise la fabricile de reciclare iar 10% din aceste deșeuri ajung la fabricile de ciment unde sunt folosite drept combustibil alternativ.”
Dan Ceaușescu, Director Comercial Urban SA
Cum funcționează stația de sortare
Deșeurile colectate de la populație din sectorul 6 (sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6, 1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat, restul asociațiilor au contracte cu alți operatori) și Otopeni sunt aduse la Stația de sortare de autogunoierele sau mașinile dedicate colectării deșeurilor reciclabile ale Urban, a completat dl. Ceaușescu.
Deșeurile reciclabile și menajere ajunse la stația de sortare sunt cântărite înainte de a intra în stația de sortare (vezi imaginile 1 și 2)
Deșeurile reciclabile sunt depozitate separat de deșeurile menajere pe platforma stației de sortare și sunt introduse în stația de sortare printr-un ciur rotativ care are rolul de a separa obiectele mici (metalice și nu numai) de restul ambalajelor mari (vezi imaginea 3)
Deșeurile mici sunt colectate într-un container aflat sub ciur iar deșeurile mari ajung pe banda de sortare unde sunt sortate manual pe 14 categorii:folie color, folie incoloră,PET incolor, PET albastru, PET verde, hârtie, carton, doze aluminiu, metal, polistiren, caserole PET, PET alb (recipientele de iaurturi), tetrapak, plastic de tip HDPE. Pentru o sortare eficientă există un angajat aflat lângă banda de sortare pentru fiecare tip de material. Acesta are rolul de a prelua materialul de pe banda de sortare și de a-l depozita în containerul corespunzător pentru respectivul material (vezi imaginile 4 și 5).
La sfârșitul benzii de sortare se află un magnet care are rolul de a prelua deșeurile metalice
Deșeurile reciclabile sunt balotate pe tipuri de material și transportate la fabricile de reciclare (vezi imaginea 6).
Deșeurile nereciclabile provenite din prima bandă de sortare sunt preluate pe a doua bandă de sortare; de aici ajung într-o presă unde sunt transformate în baloți. Aceste deșeuri denumite RDF -Refused Derived Fuel (combustibil derivat) sunt trimise pentru co-procesare în fabricile de ciment. Aici sunt incinerate pentru a înlocui combustibilul clasic (cărbuni, petrol). Cenușa rezultată în urma incinerării acestor deșeuri este tratată și introdusă în compoziția cimentului (vezi imaginile 7 și 8).
De reținut
după sortare, deșeurile reciclabile sunt balotate si transportate către fabricile de reciclare
deșeurile de sticlă sunt depozitate separat de restul deșeurilor reciclabile pe platforma stației de sortare pentru a nu se pierde pe benzile de sortare. Ulterior containerele cu deșeuri de sticlă sunt transportate la fabricile de reciclare
deșeurile de tip Tetrapak sunt balotate separat de restul deșeurilor de carton fiindcă sunt formate din 3 materiale diferite (plastic, carton și aluminiu) și sunt trimise la fabrica Vrancart pentru reciclare
deșeurile de tip RDF sunt transportate către fabricile de ciment pentru co-incinerare
deșeurile vegetale provenite din parcuri și toaletări sunt transportate la o stație de tratare
deșeurile reziduale care nu mai pot fi reciclate sau incinerate sunt transportate la gropile de gunoi
deșeurile de construcții sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației și sunt transportate ulterior către firmele de construcții pentru a fi folosite la nivelarea drumurilor înainte de asfaltare
deșeurile voluminoase sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației, sunt dezmembrate iar o parte dintre componente (metal și lemn) ajung la reciclare în timp ce resturile textile sunt valorificate energetic în fabricile de ciment
Ce trebuie să facem noi, cetățenii, pentru a facilita procesul de colectare și sortare
În primul rând, să încercăm să reducem deșeurile pentru a nu mai fi nevoie să fie colectate și valorificate. Spre exemplu: să cumpărăm cât mai multe produse de la producători locali (pentru a reduce consumul de combustibil și alte costuri de distribuție) vrac, în săculeți, sacoșe și alte recipiente reutilizabile, să renunțăm la pungi și alte ambalaje de unică folosință, să evităm să aruncăm mâncarea etc. Din fericire, acum au apărut și magazine care vând produse vrac sau în ambalaje prietenoase cu mediul – fără plastic – ex. Magazin Zero Waste București, Ecoptimist.ro
Dacă avem posibilitatea, să încercăm să colectăm separat resturile vegetale și alimentare și să le predăm pentru a fi transformate în compost (îngrășământ natural). Găsiți câteva locații aici.
Să încercăm să refolosim cât mai mult unele ambalaje și produse (ex. borcane, sticle, caserole) și să le donăm atunci când nu le mai folosim (ex. pe grupuri de donații de tipul „freecycle” – facebook)
Să evităm să folosim ambalajele nereciclabile sau greu de reciclat (de exemplu, pungile de chipsuri, sticle PET pentru iaurturi, caserolele transparente folosite pentru mezeluri, măsline, carne etc, plicurile de hrană pentru animale etc.)
Să clătim cu apă ambalajele înainte de a le colecta separat – Pentru a preveni risipa de apă ambalajele pot fi clătite în apa rămasă după spălarea veselei
Să nu separăm dopurile de sticlele de plastic atunci când le colectăm. Fiind de dimensiuni mici se pot pierde în procesul de sortare și nu mai ajung să fie reciclate
Să presăm deșeurile pentru a reduce volumul.
Să reparăm produsele (de exemplu, electrocasnice, electronice, hainele). Dacă sunt în stare bună, pot fi donate asociațiilor care sprijină persoanele defavorizate sau pe grupurile de donații de pe facebook.
Să depunem eforturi să colectăm separat deșeurile pe minimum 2 fracții(uscat, umed) sau 4 fracții(hârtie, plastic, metal, sticlă) chiar dacă firma de salubrizare din sectorul nostru/orașul nostru nu oferă acest serviciu (din fericire, sunt multe supermarket-uri care colectează deșeurile reciclabile, există de asemenea și colectori mici, „de cartier” care oferă acest serviciu – îi puteți găsi pe harta reciclării sau colectaredeseuri.ro)
Dacă locuiți în sectorul 6 sau Otopeni și nu beneficiați de programul de colectare separată contactați administratorul clădirii și reprezentanții Urban.
1. Deșeurile sunt cântărite la intrarea în stația de sortare
2. Cu aceste mașini sunt colectate deșeurile reciclabile de la asociațiile de proprietari și firmele care au ales să implementeze sistemul de colectare separată
3. Ciur rotativ – Stația de sortare Urban SA
4. Bandă de sortare manuală deșeuri reciclabile – Stația de sortare Urban SA
5. Container cu folie transparentă colectată de pe banda de sortare manuală
6. Presă balotare – în imagine baloți de plastic tip PET (sticle) pregătiți pentru a fi transportați la fabricile de reciclare
7. Deșeurile nereciclabile (tip RDF – combustibil derivat) sunt preluate pe a doua bandă de sortare, balotate și transportate către fabricile de ciment pentru a fi incinerate
8. Deșeuri de tip RDF care urmează să fie balotate și transportate la fabricile de ciment pentru incinerare
9. Baloți de plastic de tip HDPE (spre exemplu recipiente de șampoane, detergenți)
10. Baloți de polistiren
12. Caserole care nu se reciclează în România și ajung „în cel mai bun caz” la incinerare în fabricile de ciment
13. Baloți de hârtie urcați în tir pentru a fi transportați la o fabrică de reciclare
14. Baloți din doze de aluminiu
15. Sticle tip PET de culoare albă folosite pentru lactate – nu se reciclează în România și ajung „în cel mai bun caz” la incinerare în fabricile de ciment
16. Baloți din lăzi de plastic
17. Baloți din ambalaje de tip tetrapak
18. Container cu deșeuri metalice
19. Deșeurile de construcții sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației și sunt transportate ulterior către firmele de construcții pentru a fi folosite la nivelarea drumurilor înainte de asfaltare
Deșeurile voluminoase
Urban S.A. este una dintre puținele firme de salubrizare care sortează și dezmembrează deșeurile voluminoase și reușeste să trimită la reciclare o parte dintre componente.
Vom reveni cu mai multe detalii despre întregul proces în cadrul unui articol dedicat deșeurilor voluminoase.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/07/1-5.jpg8551305Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-07-26 08:40:452022-11-24 13:56:34Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.
Această inițiativă își propune să facă sistemul alimentar al UE sustenabil și să integreze sustenabilitatea în toate politicile legate de alimentație.
Acesta va stabili principii și obiective generale, împreună cu cerințele și responsabilitățile tuturor actorilor din sistemul alimentar al UE.
Mai precis, acesta va stabili norme privind:
etichetarea durabilă a produselor alimentare
criterii minime pentru achizițiile publice durabile de alimente
guvernanță și monitorizare.
Consultarea se desfășoară până pe data de 21 iulie și urmărește să primească contribuții din partea cetățenilor și a unei game largi de stakeholderi publici și privați din UE și țări terțe.
Chestionarul este accesibil în toate limbile oficiale ale UE. Sunt prevăzute, de asemenea, activități de consultare suplimentare, inclusiv sondaje specifice și ateliere de lucru cu experți, consultarea grupurilor de experți/sectoriale relevante ale părților interesate și statelor membre și consultări specifice cu alte instituții ale UE.
Strategia „Farm to Fork”( „De la fermă la consumator”)
Amintim că Strategia „De la fermă la consumator” publicată în 2020, care se află în centrul Pactului Verde European urmărește să facă sistemele alimentare echitabile, sănătoase și prietenoase cu mediul.
Sistemele alimentare nu pot fi rezistente la crize precum pandemia de COVID-19 dacă nu sunt durabile. Trebuie să ne reproiectăm sistemele alimentare care în prezent reprezintă aproape o treime din emisiile globale de GES, consumă cantități mari de resurse naturale, duc la pierderea biodiversității și impacturi negative asupra sănătății (din cauza atât subnutriției, cât și supranutriției) și nu permit rentabilitate economică și mijloace de trai echitabile pentru toți actorii, în special pentru producătorii primari.
Strategia „Farm to Fork” își propune să accelereze tranziția către un sistem alimentar durabil care ar trebui:
să aibă un impact neutru sau pozitiv asupra mediului
să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la impactul acestora
să contribuie la inversarea pierderii biodiversităţii
să asigure securitatea alimentară, nutriția și sănătatea publică, asigurându-se că toată lumea are acces la alimente suficiente, sigure, hrănitoare și durabile
să mențină accesibilitatea alimentelor, generând în același timp profituri economice mai echitabile, încurajând competitivitatea sectorului de aprovizionare al UE și promovând comerțul echitabil
Reducerea cu cel puțin 20% a utilizării îngrășămintelor
Reducerea cu 50% a vânzărilor de substanțe antimicrobiene utilizate pentru animalele de fermă și acvacultură
Utilizarea a 25% din terenurile agricole pentru agricultura ecologică (organic farming)
Deși agricultura UE este singurul sector agricol major din lume care și-a redus emisiile de gaze cu efect de seră (cu 20% față de 1990), ea este în continuare responsabilă pentru aproximativ 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră (din care 70% sunt datorate animalelor). Împreună cu producția, prelucrarea, ambalarea și transportul, sectorul alimentar este unul dintre principalii factori ai schimbărilor climatice.
Sursa foto: Parlamentul European
Strategia stabilește atât inițiative de reglementare, cât și inițiative nereglementare, cu politicile comune agricole și de pescuit ca instrumente cheie pentru a sprijini o tranziție justă.
Făcând un bilanț al învățămintelor din pandemia de COVID-19, Comisia va dezvolta, de asemenea, un plan de urgență pentru asigurarea aprovizionării cu alimente și a securității alimentare. UE va sprijini tranziția globală către sisteme agroalimentare durabile prin politicile sale comerciale și instrumentele de cooperare internațională.
Risipa alimentară reprezintă 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Altfel spus, risipind alimente emitem aproape de două ori mai multe gaze cu efect de seră decât toate mașinile conduse în SUA și Europa.
Statistica realizată de WWF este inclusă și în ultimul raport „Starea Mediului” emis de Agenția Națională de Protecția Mediului (ANPM) pentru anul 2022 (pagina 554).
Din păcate, nici de această dată nu au fost incluse în raport date relevante despre stadiul risipei alimentare în România.
Deși există Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare modificată prin Legea 131/2020 iar în 2019 au fost adoptate și Normele metodologice de aplicare a legii (prin HG 51/2019, modificată prin HG 1025/2020), în continuare stăm prost nu doar la capitolul „raportare și colectare date” privind risipa alimentară, dar și în ceea ce privește măsurile implementate în cadrul industriei pentru a reduce acest fenomen.
În prezent, o nouă propunere de modificare a legii 217/2016 a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere la sfârsitul lunii mai și așteaptă aviz de la Consiliul Concureței.
Principalele modificări aduse de noua propunere
Pe lângă măsurile concrete de prevenire și reducerea a risipei, care erau în mare parte în vechea lege, noua propunere impune ca Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR):
să creeze o platformă națională până la data de 1 ianuarie 2025 pentru raportarea datelor privind risipa alimentară de către operatorii economici
să publice pe website-ul propriu date relevante anuale cu privire la progresele făcute pentru prevenirea şi diminuarea risipei alimentare
atât MADR cât și Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) să realizeze campanii de informare şi conştientizare pentru a preveni şi reduce risipa alimentară, inclusiv în ceea ce priveşte impactul risipei alimentare din punct de vedere social şi al mediului
Ministerul Mediului și MADR, în consultare cu ANSVSA, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor, să realizeze strategia naţională pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare care trebuie actualizată cu o periodicitate de cel mult cinci ani.
Modificările propuse sunt în principiu binevenite, deși reprezentanții industriei afirmă de ani buni că nu sunt suficiente … o acțiune importantă care trebuie luată în seamă este o mai bună monitorizare a acestui fenomen pentru a se asigura că organizațiile iau măsurile impuse pe întreg ciclul de producție și distribuție.
Din păcate, cu sau fără această propunere adoptată acțiunile industriei pentru reducerea risipei sunt reduse.
Inițiative venite în principal din sectorul nonguvernamental ca Somaro- magazinul social, Food Waste Combat, Banca de Alimente (dezvoltată de Crucea Roșie Română), sau al start-up-urilor (ex. bonapp.eco) reprezintă exemple de bună practică pentru reducerea risipei alimentare, inițiative care au găsit soluții chiar și atunci când nu era reglementat acest fenomen și ar trebui luate în considerare de fiecare dată când este modificată legea risipei alimentare sau când sunt dezvoltate la nivel național strategii/politici pentru combaterea ei.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/07/food_farm2fork_ring.jpg538538Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-07-11 12:35:212022-07-11 15:34:05Propunere legislativă a Comisiei Europene pentru sisteme alimentare durabile – în dezbatere publică
Sursa foto: Ecoteca – platformă colectare DEEE din România
În 2015 era transpusă în România cu un an întârziere, Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice –Directiva 19/2012 prinOUG 5/2015.
La 7 ani de la adoptarea OUG 5/2015 încă mai sunt numeroase nereguli privind gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE).
Cum sunt colectate și reciclate DEEE-urile în România
În continuare sunt foarte puține puncte de colectare DEEE implementate de autoritățile publice locale. Campanii de colectare se organizează sporadic și doar în anumite zone. Unele firme de salubrizare asigură la cerere colectarea deșeurilor electronice de la domiciliu dar acest serviciu nu este foarte cunoscut la nivelul populației și, desigur, nu există nicăieri date disponibile pentru a vedea ce cantități se colectează.
Un aspect important – populația nu este suficient informată cu privire la substanțele periculoase pe care le conțin deșeurile electronice, la riscurile de mediu și de sănătate publică la care suntem supuși în momentul în care deșeurile electronice sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere.
Majoritatea retailerilor de produse electronice și electrocasnice au organizat puncte de colectare în incinta magazinelor pentru deșeurile de baterii, becuri și corpuri de iluminat, electronice mari și mici. O parte dintre ei oferă și posibilitatea returnării anumitor deșeuri electronice prin programul buy-back sau în timpul campaniilor „Rabla pentru electrocasnice”.
Totodată, aceștia organizează sporadic campanii de colectare în parteneriat cu ONG-uri sau asociații colective de transfer de responsabilitate a producătorilor în instituții de învățământ sau campanii de colectare la domiciliu.
Printre puținele inițiative de recondiționare și donare a echipamentelor electrice către instituțiile de învățământ și persoane defavorizate se numără Asociația Ateliere fără Frontiere, ETIC PC.
Deșeurile colectate în cadrul magazinelor/campaniilor ajung în general fie la fabricile de reciclare Green WEEE din Buzău (înființată în 2009) și din Câmpia Turzii – deschisă în 2017 (care au o capacitate de tratare DEEE de 100 000 tone/an), fie sunt exportate către fabricile de reciclare din străinătate.
În decembrie 2021, reprezentanții companiei au anunțat că urmează să construiască a treia fabrică de reciclare DEEE în Buzău iar capacitatea sa totală de reciclare va crește cu 30%.
Așa cum e cazul și altor categorii de deșeuri generate în țara noastră, instalațiile de reciclare sunt implementate respectând standardele europene însă, infrastructura de colectare este insuficientă și nu acoperă capacitatea de reciclare.
Punctele de colectare organizate de retaileri nu sunt suficiente, sunt necesare mai multe puncte publice de colectare care ar trebui asigurate de autoritățile publice locale în parteneriat cu firmele de salubrizare și alți colectori care asigură colectarea deșeurilor generate de populație; în lipsa acestor puncte de colectare, mare parte din deșeurile electronice sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere; deșeurile de dimensiuni mici ajung în depozitele de deșeuri, altele ajung prin intermediul colectorilor informali fie la centrele de colectare fier vechi unde o parte din componente sunt distruse pentru recuperarea fierului, fie sunt arse ilegal iar resturile nemetalice sunt abandonate în natură (provocând pagube semnificative mediului înconjurător, sănătății populației și nu în ultimul rând, prejudicii economice, pierzându-se componente valoroase care nu mai pot fi recuperate în urma incinerării).
Cum poate fi îmbunătățit sistemul de gestionare a deșeurilor electronice
Conform art. 115 alin. 7 din Constituția României, Parlamentul trebuia să aprobe OUG 5/2015 prin lege. Cu toate acestea, Proiectul de Lege pentru aprobarea OUG 5/2015 (PL-x nr. 451/2015) se află în dezbatere, de mai bine de 7 ani, aflându-se în acest moment în camera decizională, cea a Deputaților.
înființarea punctelor de colectare separată cu aport voluntar care au fost prevăzute de actele normative – acestea ar contribui semnificativ la atingerea țintelor de colectare;
măsuri de control pentru evaluarea implementării obligațiilor de colectare ale unităților administrativ-teritoriale (UAT);
înființarea unui Clearing House, o organizație centrală, privată, declarată de interes public, care să asigure împărțirea responsabilităților între organizațiile de transfer de responsabilitate, obiectiv asumat de către țara noastră prin Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, ce trebuia atins încă din anul 2018.
transparentizarea procesului, de la colectare la reciclare/valorificare, prin măsuri precum: prevenirea tratării necorespunzătoare prin stabilirea și aplicarea de obligații mai stricte, precum obligativitatea prezentării actelor de proveniență de la colectori autorizați, implementarea măsurilor de trasabilitate a DEEE, efectuarea și evidențierea, într-o manieră compatibilă cu libera concurență, a unui calcul transparent al costurilor gestionării DEEE, așa-numitul „timbru verde”.
În 2020, ECOTIC şi Coaliţia pentru Economie Circulară (CERC) au făcut paşi temeinici în promovarea reparării și reutilizării echipamentelor electrice şi electronice prin susţinerea şi sprijinirea tehnică a Organismului Naţional de Standardizare din România (ASRO) în vederea transpunerii în limba română a standardului internaţional de reparare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice – EN 50614: 2020. Acest standard se aplică proceselor referitoare la pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice şi electronice (EEE) uzate şi oferă un cadru care să garanteze consumatorilor calitatea şi siguranţa EEE recondiţionate.
Ținte de colectare versus statistici
Cu o rată anuală de creștere de 2%, deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) se numără printre fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere, după ce au urcat la 12 milioane de tone în 2020, la nivel european, conform estimărilor.
Acest flux de deșeuri conține un amestec complex de materiale, inclusiv cu conținut periculos, care necesită un management specific pentru a evita daune majore asupra mediului și sănătății. De asemenea, deșeurile electrice conțin materii prime de mare valoare, unele chiar critice. Câteva dintre ele pot fi văzute :
Sursa foto: elements
De exemplu, aproximativ 10% din aurul din întreaga lume este folosit pentru a produce electronice moderne.
Aruncarea materialelor din DEEE se traduce, de asemenea, în pierderi financiare semnificative pentru economia europeană. Se estimează că veniturile totale potențiale din reciclarea DEEE în UE s-ar putea ridica la 2,15–3,67 miliarde EUR (2020).
Ținta de colectare europeană stabilită la 45% pentru anul de referință 2016 a crescut la 65% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani începând cu anul de referință 2019. Însă, conform derogării prevăzute la articolul 7 punctul 3 din directiva DEEE, România a decis să amâne atingerea obiectivului de colectare până la 14 august 2021.
Astfel, în România ținta de colectare separată a DEEE, calculată ca procent din media cantității de echipamente electronice și electrocasnice (EEE) puse pe piață în cei 3 ani anteriori a crescut de la 45% (în 2020, cu o țintă națională de 118,330 tone, din care s-au colectat 92 mii tone, adică cca 35%), la 65%(în 2021, cu o țintă de colectare de aproximativ 195 mii tone de DEEE, din care s-au colectat conform datelor preliminare menționate la începutul lui decembrie într-o aproximativ 100 mii tone, adică cca 33%). Cu alte cuvinte, în 2021 ținta de colectare existentă la nivel național s-a îndeplinit numai pe jumătate.
Sursa foto: ANPM/Green-report
Din 2011 până în 2018, cantitatea de EEE introdusă pe piața din UE a evoluat de la 7,6 milioane de tone, în 2011, la 8,7 milioane de tone, în 2018. Conform statisticilor oficiale (Eurostat), în 2019România avea cea mai slabă rată de colectare a DEEE din Europa, respectiv 3,3 kg/ locuitor, penultima fiind Cipru cu 3,8 kg/locuitor, iar media UE era de 10 kg/locuitor. La polul opus se află țări precum Norvegia, cu 19,2 kg colectate pe locuitor sau Suedia cu 15,1kg/locuitor.
În 2019, trei state membre au atins obiectivul de 65 %stabilit pentru colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (Bulgaria, Croația, Polonia). 18 dintre statele membre UE au depășit rata de colectare de 45 %, aplicabilă până în anul de referință 2018.
Pentru România, ținta de colectare a fost de aproape 105 mii tone în 2019 și de aproximativ 118 mii tone în 2020. Gradul total de atingere al țintei, în 2019, a fost de 82,5% (la o țintă de colectare DEEE de 45% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani).
Media anilor 2019-2020-2021 a fost de aproximativ 300 mii tone EEE, ceea ce presupune că în anul 2022 România ar trebui să colecteze aproximativ 195 mii tone de DEEE.
Conform datelor publicate de ANPM, în 2019 s-a atins un grad de colectare a DEEE de 37.6%, cu 10% mai ridicat decât cel publicat de către Eurostat, de 27.3%.
In continuare apar diferențe semnificative (în acez caz e vorba de 10 procente) între raportarea internă și raportarea către Uniunea Europeană fapt ce ridică un semn de întrebare asupra gradului de acuratețe a datelor.
Bune practici europene privind gestionarea deșeurilor electronice – prevenire, reutilizare, reparare, reciclare- sustenabilitate
De la produse mult mai prietenoase cu mediul caFairphone – telefonul mobil circular, căștile Gerrard Street, la campanii/programe desfășurate de autoritățile publice în parteneriat cu organizațiile private, pentru colectare în vederea reciclării sau pentru suținerea unor programe extensive de reparare și reutilizare, în Europa sunt implementate numeroase bune practici de gestionare a DEEE care pot fi adoptate și în țara noastră.
=> programe de reutilizare DEEE
Reutilizarea DEEE este mai ecologică decât reciclarea, economisind 1,14 tone de CO2 pe tonă, comparativ cu 0,85 tone și are un potențial semnificativ de creare de locuri de muncă. Pregătirea pentru reutilizarea DEEE creează între 60 și 140 de locuri de muncă la 1.000 de tone. Mai multe informații și date de la întreprinderile sociale care creează locuri de muncă în sectorul utilizării găsiți aici.
Franța: cota de 5% din taxa EPR (Răspunderea Extinsă a producătorului) asigurată de stat pentru organizațiile care implementează programe de reutilizare DEEE.
Valonia (Belgia):2% din DEEE sunt pregătite pentru reutilizare începând cu ianuarie 2020, acoperind șase categorii de DEEE
proiectul 2Life implementat de RREUSE (o rețea internațională non-profit care sprijină dezvoltarea întreprinderilor sociale în economia circulară – formată din 31 de membri din 29 de țări) cu sprijinul Interreg Europe a testat și implementat câteva bune practici:
Donarea de obiecte în condiții bune care nu mai sunt necesare proprietarilor pentru a fi vândute în magazine second hand, realizând contractarea temporară a persoanelor în risc de excludere (regiunea Asturias din Spania)
RapacinOnline: reutilizarea calculatoarelor de către elevii cu puține resurse (Gijon, Spania) – Proiectul constă în crearea unei rețele formată din administrația publică, companii municipale, școli, organizații nonprofit și familii. Cetățenii care au echipamente informatice în stare bună de funcționare, dar care au fost înlocuite cu alte echipamente mai moderne și mai actuale, le pot dona la anumite puncte de colectare, de unde sunt preluate, recondiționate și donate mai departe către elevii defavorizați. Un astfel de proiect similar este desfășurat în București de Asociația Ateliere fără frontiere, diferența față de proiectul din Spania constă în faptul că autoritățile noastre publice locale nu sunt interesate să se implice în dezvoltarea și extinderea acestui proiect și în alte orașe din țară.
Macerata Trashware(orașul Macerata, Italia): recuperarea computerelor vechi – Conform legii italiene, echipamentul informatic după cinci ani de la cumpărare are valoare de inventar zero. Administrațiile de stat trebuie să încerce să le vândă, însă dacă nu se găsește un cumpărător, acestea pot fi donate școlilor sau asociațiilor care le solicită.
=> Campanii de conștientizare pentru repararea DEEE-urilor
E-waste Race (Olanda) este o competiție între școli, unde copiii obțin puncte pentru colectarea și repararea micilor dispozitive electrice în centrele de tip „Repair Cafe” și pentru desfășurarea de campanii pe această temă în cartierele lor. Inițiativa a colectat și trimis spre reciclare peste două milioane de dispozitive din 2014, cu o medie de 14.000 kg pe cursă.
În această campanie elevii nu sunt încurajați doar să repare obiectele ci și să devină niște mici „manageri de campanii”, să găsească soluții potrivite specificului cartierelor în care locuiesc pentru promovarea campaniei și creșterea gradului de colectare
Introducerea criteriilor de achiziții verzi în gestionarea DEEE în Malta s-a bazat pe rezultatele unui studiu LCA și au avut ca scop asigurarea managementului durabil al DEEE, reducerea emisiilor legate de colectarea deșeurilor și îmbunătățirea performanței de mediu a întregului lanț DEEE. Includerea criteriilor ecologice în licitații a condus la reducerea emisiilor de transport și la creșterea gradului de colectare a DEEE.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/03/Green-WEEE-_-Ecoteca-modif.jpg7101463Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-04-28 09:00:382022-04-28 13:22:21Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România
Dupa cum scriam intr-un articol anterior, autoritatile publice locale au obligatia legala a “asigurarii unui sistem de colectare selectiva a deseurilor de la populatie”. Aceasta obligatie vine atat din Legea 211/2011 (republicata), cat si din diverse acte normative ulterioare, dintre care cel mai recent este OUG 74/2018.
Colectarea selectiva – sau, mai corect spus, separata – a deseurilor generate de institutii sau persoane fizice este un termen bine cunoscut sau cel putin vehiculat intensiv. Aplicarea, insa, este dificila sau cel putin asa este perceputa. Intr-adevar, rezultatele nu apar peste noapte, iar consecventa si rabdarea sunt extrem de importante.
Primariile sunt obligate sa colecteze separat deseurile generate in cadrul institutiei, dar sunt direct raspunzatoare si de gestionarea deseurilor municipale, provenite de la populatie, ceea ce conduce la o serie de confuzii si neintelegeri pe care vom incerca sa le clarificam in continuare.
Ce deseuri colectam selectiv?
Conform normelor legislative, Primariile au obligatia de a pune la dispozitie sisteme de colectare selectiva cel putin a deseurilor de hartie, metal, plastic si sticla. Implicit, fractia de deseuri reziduale (sau amestecate, mixte, menajere, umede) constituie a cincea categorie care se va colecta separat. Interdictia de-a elimina amestecat deseuri din echipamentele lectrice sau deseuri cu continut periculos (de exemplu baterii, becuri fluorescente, chimicale, etc) complica lucrurile si mai mult: teoretic, primaria ar trebui sa asigure servicii de colectare separata si a acestor categorii de deseuri.
Tinta de reducere a cantitatilor depozitate, atat de discutata, s-a pastrat neschimbata: cel putin jumatate din cantitatea totala de deseuri municipale generate trebuie deviata de la depozitare, pana la sfarsitul anului 2020. Pana una-alta, Romania nu are o situatie clara cu privire la cate deseuri genereaza, cantitatile raportate de 270 kg/cap de locuitor sunt grosier subestimate (sub 60% fata de media celorlalte tari din Europa de Est).
Cum colectam selectiv deseuri?
Pentru a evita sanctiuni cuprinse intre 5.000 lei si 15.000 lei (Legea 211/2011, cu modificari si completari ulterioare), Primaria trebuie sa asigure si sa raspunda de colectarea separata, transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a celor menajere periculoase. De asemenea, tot Primaria pune la dispozitie spatii necesare si containere pentru colectarea separata a deseurilor, pe fluxuri de materiale, si asigura functionalitatea acestora. Nu este obiectul acestui articol discutarea costurilor de natura fiscala pe care UAT-ul le acumuleaza catre Fondul pentru mediu, pe considerente de natura similara, insa vom reveni asupra acestora intr-un articol viitor.
Unde anume colectam selectiv?
Implementarea sistemelor de colectare in mod selectiv a deseurilor municipale se realizeaza la sursa, adica in locul in care acestea se genereaza: la domiciliu sau, respectiv, la locul de derulare a activitatii economice din care rezulta deseurile respective. Spre exemplu, containerele de culori diferite se vor atribui fiecarui generator de deseuri sau beneficiar al serviciilor de salubrizare. Preluarea deseurilor (golirea) se poate realiza in intervale temporale diferite, in containere sau alte capacitati de manipulare departajate, separat, pe tipuri de deseu, de catre colectorul de deseuri, de preferat in baza unor contracte clare, cu clauze explicite in acest sens.
Colectarea separata a deseurilor este un proces continuu, urmat de reciclare, proceduri de valorificare energetica sau alte forme de valorificare si in ultimul rand eliminare. Deseurile destinate eliminarii sunt acelea care nu se pot supune nici unei forme de valorificare sau reciclare, conform legislatiei nationale in vigoare si, adeseori, conform viabilitatii economice a acestor operatiuni. Lipsa instrumentelor financiare, insa, este cel mai comun motiv pentru care operatorii aleg sa incalce legea, ducand la depozitare deseuri a caror eliminare prin depozitare este explicit interzisa de legislatie.
Definirea legala a unor termeni specifici
deseu – orice substanta sau obiect pe care detinatorul il arunca ori are intentia sau obligatia sa il arunce
producator de deseuri – producatorul initial de deseuri sau orice persoana care efectueaza operatiuni de preprocesare, amestecare sau de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compozitiei acestor deseuri
gestionarea deseurilor – colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusive supervizarea acestor operatiuni si intretinerea ulterioara a amplasamentelor de eliminare, inclusiv actiunile intreprinse de un comerciant sau un broker;
reciclare – orice operatiune de valorificare prin care deseurile sunt reprocesate in produse, materiale sau substante pentru a-si indeplini functia lor initiala sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică si reprocesarea in vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operatiunile de rambleiere
eliminare – orice operatiune care nu este o operatiune de valorificare, chiar si in cazul in care una dintre consecintele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substante sau de energie
NOU!!! prin OUG 74/2018, apar noi precizari in ceea ce priveste subclasificarea deseurilor municipale:
deseuri amestecate si deseuri colectate separat de la gospodarii, inclusiv hartia si cartonul, sticla, metalele, materialele plastice, biodeseurile, lemnul, textilele, ambalajele, deseurile de echipamente electrice si electronice, deseurile de baterii si acumulatori si deseurile voluminoase, inclusiv saltelele si mobila;
deseuri amestecate si deseuri colectate separat din alte surse in cazul in care deseurile respective sunt similare ca natura si compozitie cu deseurile menajere. Deseurile municipale nu includ deseurile de productie, agricultura, silvicultura, pescuit, fose septice si reteaua de canalizare si tratare, inclusiv namolul de epurare, vehiculele scoase din uz si deseurile provenite din activitati de constructie si desfiintari
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2018/09/pawel-czerwinski-759725-unsplash-scaled.jpg17072560Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2018-09-25 10:35:072022-03-17 19:01:50Asigurarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor municipale generate de populatie Ce, cum, unde?
Finalul de an 2018 vine cu o serie de schimbari majore privind gestionarea deseurilor municipale de catre primarii. Ele se concretizeaza – deocamdata, atentie! – in prevederile OUG 74/2018.
Impunerile la nivelul Uniunii Europene trebuie respectate fara echivoc si de Romania; reglementarile ar trebui sa tina cont atat de specificul national (infrastructura, nivel de performanta, cadru institutional, obiceiuri de consum etc.) cat si de directia generala de politica publica comunitara, marcata de dificultatile majore in a recicla deseuri si a reduce depozitarea. Ar trebui. Acum haideti sa vedem ce se intampla in mod concret.
Autoritatilor locale, fie ca sunt ele primarii sau ADI-uri, li se atribuie o serie de obligatii importante, unele cu efect imediat, altele incepand cu anul viitor. Chiar si pentru acele masuri care urmeaza sa-si creeze efecte incepand cu 1 ianuarie 2019, pregatirea implementarii acestora trebuie sa se realizeze inca de pe acum.
Iata cateva dintre provocari:
Asigurarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor municipale generate de populatie (cel putin pentru hartie si carton, metale, plastic si sticla);
Atingerea tintei de reciclare a deseurilor municipale produse (minim 50% din masa totala generata pana la 30 decembrie 2020);
Contributia pentru economia circulara (suportata de salubristi) (de la 1 ianuarie 2019), pentru cantitatile de deseuri care ar fi trebuit valorificate dar nu au fost;
Includerea tarifelor distincte pentru gestionarea deseurilor colectate selectiv, in caietele de sarcini si in contractele de delegare a serviciului de salubrizare (de la 1 ianuarie 2019);
Respectarea indicatorilor de performanta pentru activitatile din cadrul serviciului de salubrizare si aplicarea de penalitati pentru nerealizarea lor (de la 1 ianuarie 2019);
Respectarea instrumentului economic “plateste pentru cat arunci”, pe baza volumului de deseuri, a frecventei de colectare, greutatii si/sau numarului de saci de colectare personalizati; Tarifele si sanctiunile asupra beneficiarului serviciului de salubrizare sunt stabilite de catre Primarie (de la 1 ianuarie 2019);
Respectarea principiului “Raspunderea extinsa a producatorului”, concretizat in finantarea la bugetul local pentru acoperirea costurilor de colectare si valorificare a deseurilor din ambalaje din partea organizatiilor producatorilor de produse ambalate (de la 1 ianuarie 2019).
Asadar, modificarile din sistemul de gestionare a deseurilor presupun atentie si implicare din partea Primariilor. Dupa cum puteti vedea din formularea obligatiilor legale de mai sus, detaliile si eforturile de implementare sunt lasate la interpretarea si decizia primariilor, in calitatea lor de furnizori – directi sau indirecti – de servicii publice catre populatie si de beneficiari ai contractelor de salubrizare, in timp ce controlul periodic al implementarii masurilor se va realiza de catre comisii din cadrul autoritatilor competente.
Nerespectarea obligatiilor de mediu va atrage sanctiuni si amenzi care pot fi evitate insa necesita know-how, organizare si decizii. Cele mai recente obligatii provin, cum spuneam la inceputul articolului, din prevederile OUG 74/2018, pentru modificarea si completarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si a OUG 196/2015 privind Fondul pentru mediu. Varianta integrala a normativului o gasiti aici.
Articol realizat cu sprijinul colegilor de la Green Business Management www.raportare-mediu.ro
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2018/09/gunoi.jpg400658Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2018-09-11 11:43:232022-03-17 19:02:40Deseuri – Schimbari majore privind gestionarea deseurilor municipale de catre primarii
Cans for Kids („Doze pentru copii”), o asociatie non-profit din Cipru strange fonduri pentru spitalele de copii prin colectarea si vanzarea dozelor goale de aluminiu.
Organizatia a reusit sa colecteze 25 de milioane de doze de aluminiu de la lansarea ei in 1990.
Pana acum spitalul Makarios din Nicosia, cel mai mare spital pediatric din Cipru a fost dotat cu aparatura medicala in valoare de 260 000 de euro, bani proveniti din vanzarea dozelor colectate la nivelul tarii de organizatie.
Prin schema de colectare „Cans for Kids” sunt colectate si reciclate 10% din dozele de aluminiu generate in Cipru; organizatia detine 60 de puncte de colectare in toata tara. Cca 2 000 000 de doze sunt colectate si reciclate anual in cadrul proiectului.
In fiecare zi, zeci de voluntari sorteaza si preseaza dozele de aluminiu la Centrul de colectare detinut de organizatie. In final, dozele sunt balotate si trimise la fabricile de reciclare. In Cipru, un balot de doze de aluminiu este platit cu 12 euro de reciclatori.
Proiectul a fost recunoscut pentru eforturile sale in 2013 cand a castigat „Oscarul” pentru mediu „The Energy Globe Award”, la categoria „Tineret”.
Cateva repere legate de activitatea organizatiei gasiti in video-ul de mai jos.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/08/Satgroup.jpg320480Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-08-14 12:59:482022-03-18 17:31:02Reciclare & Caritate: O asociatie din Cipru colecteaza doze de aluminiu pentru a sprijini copiii din spitale
Saptamana trecuta am fost in vizita la statia de sortare Rom Waste Solutions din comuna Dragomiresti Vale (judetul Ilfov). Aici am avut ocazia sa vedem cum functioneaza Statia de sortare a deseurilor municipale si Linia de reciclare a deseurilor din plastic.
Si de aceasta data, in vizita noastra ne-au insotit studenti si profesori de la Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) si Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.
Dotata cu cea mai mare si performanta linie de sortare de deseuri municipale solide din Romania si una dintre cele mai mari din Europa de Est, tehnologia Rom Waste utilizeaza separarea automata a deseurilor pe tipuri si dimensiuni, avand totodata si o componenta de sortare manuala.
In prezent, Rom Waste Solutions gestioneaza zilnic 600 de tone de deseuri municipale colectate din Bucuresti si localitatile limitrofe.
In lipsa alternativei oferite de Rom Waste si altor statii similare din alte regiuni ale tarii deseurile municipale stranse de firmele de salubrizare ar ajunge la gropile de gunoi.
O astfel de statie era „obligatorie” pentru regiunea Bucuresti –Ilfov daca luam in calcul faptul ca in Bucuresti sunt generate potrivit datelor oficiale, 700 000 tone de deseuri municipale anual;„neoficial” cantitatile ajung la aproximativ 1 milion de tone.
Proiectul Rom Waste Solutions a aparut in 2010 o data cu finalizarea mai multor studii efectuate in domeniul gestionarii deseurilor la nivelul Bucurestiului. Pentru proiectarea si alegerea tehnologiei au colaborat mai multi experti din Romania si din strainatate. Pana in prezent, in statia de sortare au fost facute investitii de peste 6 milioane de euro.
Cum functioneaza sistemul Rom Waste Solutions
Deseurile colectate de la populatie sunt aduse la Statia de sortare de autogunoierele firmelor de salubrizare. Aici, deseurile sunt sortate automat pe tipuri si dimensiuni, pe mai multe benzi de sortare (Sistemele inovatoare de sortare automata, de-a dreptul spectaculoase, ne-au impresionat pe toti :) ).
Sistemul cuprinde si o componenta de sortare manuala a deseurilor reciclabile. Dupa sortare, o parte din aceste deseuri sunt balotate si transportate catre fabricile de reciclare.
Granule de tip HDPE, LDPE si PP obtinute in cadrul Rom Waste
In cadrul Rom Waste Solutions exista si o linie de reciclare. Aici sunt procesate deseurile de plastic de tip HDPE (polietilena de inalta densitate), LDPE (polietilena de joasa densitate) si PP (polipropilena), rezultand fulgi de tip HDPE, fulgi PP si granule HDPE, LDPE si granule PP. Mai multe informatii despre produsele Rom Waste Solutions gasiti aici.
Ce deseuri ajung la Rom Waste Solutions
deseuri municipale amestecate colectate cu autogunoiera provenite de la firmele de salubritate; in lipsa unor astfel de alternative, aceste deseuri ajung in general, la gropile de gunoi
deseuri menajere provenite din deseurile stradale
deseuri din ambalaje amestec sau colectate „separat” din containerele de tip clopot si containere normale: deseuri de plastic, aluminiu, fier, hartie/carton, sticla, deseuri valorificabile energetic.
Cum reuseste compania sa faca „treaba” primariilor bucurestene
Pe langa preluarea si sortarea deseurilor menajere provenite de la populatie si agenti economici, Rom Waste Solutions preia responsabilitatea gestionarii deseurilor in conformitate cu reglementarile legislative existente, din momentul in care acestea sunt descarcate in incinta statiei de sortare.
In acest fel, Rom Waste ajuta atat operatorii economici sa-si indeplineasca obligatiile legale de gestionare a deseurilor cat mai ales, sprijina primariile in atingerea obiectivului anual de reducere a deseurilor municipale depozitate cu 15 %. Pana in acest moment, nu am observat prea mult interes manifestat de primariile bucurestene pentru indeplinirea acestui obiectiv, deci am putea spune ca Rom Waste ajuta la rezolvarea unei probleme care se afla, de fapt in responsabilitatea Primariilor.
Aproximativ 70% din deseuri sunt salvate de la depozitare in cadrul statiei de sortare Rom Waste:
deseurile reciclabile sunt trimise catre fabricile de reciclare, mai putin deseurile de tip HDPE, LDPE si PP care sunt reciclate in cadrul Statiei de reciclare Rom Waste Solutions.
deseurile de tip RDF (Refused Derived Fuel) sunt trimise pentru co-procesare in fabricile de ciment
deseurile biodegradabile sunt trimise catre statiile de biogaz; o parte din aceste deseuri care nu mai pot fi recuperate ajung in final, la depozitele ecologice.
Principalul obiectiv Rom Waste este depozitare 0. Pentru a ajunge la aceasta performanta, Rom Waste detine parteneriate strategice cu diferite centre de cercetare in domeniul reciclarii, cat si cu universitati de renume din Europa printre care Delf University of Tehnology, Universitatea Transilvania din Brasov, La Sapienza din Roma , Barcelona Supercomputing Center siTechnical University of Danemark.
Impreuna cu aceste organizatii Rom Waste Solutions lucreaza la diferite proiecte de cercetare/dezvoltare finantate de UE in vederea optimizarii fluxurilor tehnologice, cresterii calitatii produselor scoase, cresterii gradului de extractie al materialelor cu ajutorul noilor tehnologii.
Mai multe informatii despre Rom Waste gasiti aici sau aici.
Le multumim reprezentantilor Rom Waste Solutions pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei si le uram mult succes in continuare!
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/07/DSCN2865-scaled.jpg20002560Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-07-20 12:07:502022-03-18 17:33:34Rom Waste Solutions – Cum se recupereaza materie prima din gunoi „bun” de groapa
Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat, luni, într-o conferinţă că la 1 ianuarie 2016 intră în vigoare o taxă pentru depunerea deşeurilor la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă, care se va dubla până la sfârşitul anului.
„Taxa ar trebui să fie extrem de mare să nu mai fim tentaţi să adunăm gunoi„, a spus ministrul Mediului.
Gratiela Gavrilescu a mai declarat că această taxă va fi introdusă pentru alinierea României la normele europene – „deşeu zero”(zero waste), adică orice produs devenit deşeu să reintre în circuitul de refolosire şi să redevină materie primă.
Coalitia pentru Mediu, Ecoteca si actorii din industrie au tot solicitat introducerea taxei de depozitare de ani de zile.
Aceasta taxa ar obliga jucatorii din domeniu sa recicleze mai mult – pentru a nu-si asuma plata ei – si in plus ar determina autoritatile sa inchida gropile de gunoi; oricum majoritatea depozitelor sunt neconforme si trebuie inchise cat mai repede.
Costurile actuale de depozitare 10-15 euro/tona
Sa nu uitam ca in prezent exista doar un cost de administrare a depozitelor de gunoi, de numai 10-15 euro/tona in timp ce in alte tari depaseste 100 de euro/tona, fapt ce contribuie la mentinerea ratei rusinoase de reciclare de 3%.
Sa ne amintim ca in România s-a dorit introducerea unei taxe pentru depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi prin Ordonanaţa Guvernului nr. 31/2013 de modificare a Ordonanaţei de Urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu. Aceasta prevedea perceperea unei taxe pentru deşeurile inerte şi nepericuloase încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare, de 50 de lei/tonă în 2014, 80 de lei/tonă în 2015 şi 120 de lei/tonă în 2016.
Ulterior, OG 31/2013 a fost modificată şi adoptată în Parlament, prin Legea nr. 384/2013, care prevede introducerea taxei în 2017, la valoarea de 80 de lei, care să crească la 120 de lei în anul următor.
Sa speram ca de aceasta data guvernantii nu se vor mai razgandi si vor introduce taxa de depozitare de anul viitor.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/07/groapa-gunoi-2-luiza-puiu.jpg300400Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-07-14 11:10:042022-03-18 18:07:57Ministrul Mediului: Din 2016, vom avea taxă la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă
Guvernul conservator respinge noile obiective UE de reducere a deșeurilor si crestere a gradului de reciclare, arata un document secret obtinut de jurnalistii de la The Guardian.
Noile obiective sunt asteptate sa dea un nou „suflu” pachetului de economie circulara retras oficial la inceputul lunii martie.
„Suntem de parere ca trebuie sa se acorde o importanta mai mare altor masuri cum ar fi acordurile voluntare cu industria si acordarea de stimulente pentru modificarile de comportament” se mentioneaza in document.
În fiecare an, Marea Britanie aruncă șapte milioane de tone de alimente și o cantitate mult mai mare de produse electrice. Două milioane de televizoare sunt aruncate in Marea Britanie anual, chiar dacă in general, seturile sunt formate din 6% metal și 50% din sticla, care ar putea fi reciclate.
„Prin respingerea obiectivelor obligatorii de reducere a deșeurilor și de crestere a reciclării, guvernul conservator incurajeaza o politica a risipei și sufoca investițiile verzi„, a declarat europarlamentarul liberal Catherine Bearder.
Ieri Parlamentul European a adoptat o rezolutie provizorie privind utilizarea eficientă a resurselor si economia circulara, un prim pas pentru reintroducerea „pachetului” economiei circulare. Puteti consulta documentul aici.
În decembrie anul trecut, comisia a propus ca obiectivele pentru 2030 sa fie revizuite pentru a deveni mai eficiente si mai putin împovărătoare pentru mediul de afaceri. Pachetul initial propunea interzicerea depozitarii deseurilor și o reducere de 30% a deșeurilor alimentare până în 2025. Până în 2030, se preconizează obiective de reciclare de 70% pentru deșeurile municipale, 90% pentru hârtie, 60% pentru plastic, de 80% pentru lemn și 90 % pentru metale feroase, aluminiu si sticla.
Organizatiile de mediu se tem că aceste obiective ar putea fi reduse sau chiar casate de la Bruxelles. Dar comisarul de mediu, Karmenu Vella, a declarat pentru The Guardian ca obiectivele stabilite sunt esentiale pentru succesul pachetului de economie circulara.
44,2% din deseuri reciclate in Anglia in 2013
Potrivit cifrelor publicate de Departamentul pentru Mediu, Alimentatie si Afaceri Rurale (DEFRA) anul trecut, Anglia a reciclat 44,2% din deșeurile menajere în 2013, in timp ce in Tara Galilor si Scotia, procentul a fost mai ridicat.
Tinta de 70% reciclare a deșeurilor municipale pentru 2030 nu ar trebui să pună probleme semnificative pentru o țară atat de dezvoltata ca Marea Britanie, insa unele companii avertizează ca insasi obiectivul de 50% pentru 2020 incepe sa para destul de „inalt”. În prezent, un britanic genereaza aproximativ 403 kg de deșeuri menajere pe an.
Comisia va incepe lucrul la propunerea revizuita a pachetului de economie circulara in urmatoarele saptamani.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/07/27260a51-a63d-41e7-80d3-d1c963698df6-1020x612.jpeg372620Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-07-10 12:40:592022-03-18 18:07:32Marea Britanie se opune „pachetului” de economie circulara propus de UE
Potrivit unui raport publicat recent de Agentia de Protectie a Mediului din Statele Unite, rata medie de reciclare in 2013 a atins 34.3%, apropiindu-se de media europeana de 43%.
Statele Unite au generat 254.11 milioane de tone deseuri municipale solide in 2013 dintre care 87.18 milioane tone au fost recuperate prin compostare si reciclare.
Procentul de deseuri municipale solide generat in 2013 comparativ cu 2012 a crescut cu 1.22%; in medie, in 2013 un american a produs 1,8 kg de deseuri municipale/zi.
Ratele de reciclarepentru principalele categorii de deseuri municipale in 2013 • hartie si carton – 63.3 % • sticla – 27.3 % • plastic – 9,2%
Tonul raportului EPA (Environmental Protection Agency) arata o abordare „proaspata” asupra modului de gestionare a materialelor durabile, care are in vedere o mai buna utilizare a materialelor dincolo de ratele de recuperare si eliminare.
Titlul raportului din 2013 nu este ales tocmai intamplator. „Managementul materialelor durabile” sugereaza faptul ca EPA gandeste „dincolo de deseuri”, referindu-se la utilizarea si reutilizarea materialelor in modul cel mai productiv si sustenabil pe toata durata de viata. Anul trecut raport ul s-a numit „Generarea, reciclarea si eliminarea deseurilor municipale solide in SUA”.
Rata de recuperare a DEEE – 40%
In privinta ratei de recuperare pentru deseurile electrice, Statele Unite au atins in 2013 un procent de 40.4%, inregistrand o crestere de la 30.6% in 2012. In 2013, fluxul de deseuri municipale solide a inclus 3.14 milioane tone de DEEE, dintre care 1.27 milioane tone au fost recuperate.
Nu este insa clar daca aceasta crestere de 10 procente se datoreaza unei cresteri reale a cantitatilor reciclate sau este rezultatul imbunatatirii datelor colectate.
Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2016/10/DSCN1349-Copy.jpg600943Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-06-23 12:07:382022-03-18 17:57:04Rata de reciclare in SUA a ajuns la 34.3%