Sursa foto: Ecoteca – platformă colectare DEEE din România

În 2015 era transpusă în România cu un an întârziere, Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice – Directiva 19/2012 prin OUG 5/2015.

La 7 ani de la adoptarea OUG 5/2015 încă mai sunt numeroase nereguli privind gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE).

Cum sunt colectate și reciclate DEEE-urile în România

În continuare sunt foarte puține puncte de colectare DEEE implementate de autoritățile publice locale. Campanii de colectare se organizează sporadic și doar în anumite zone. Unele firme de salubrizare asigură la cerere colectarea deșeurilor electronice de la domiciliu dar acest serviciu nu este foarte cunoscut la nivelul populației și, desigur, nu există nicăieri date disponibile pentru a vedea ce cantități se colectează.

Un aspect important – populația nu este suficient informată cu privire la substanțele periculoase pe care le conțin deșeurile electronice, la riscurile de mediu și de sănătate publică la care suntem supuși în momentul în care deșeurile electronice sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere.

Majoritatea retailerilor de produse electronice și electrocasnice au organizat puncte de colectare în incinta magazinelor pentru deșeurile de baterii, becuri și corpuri de iluminat, electronice mari și mici. O parte dintre ei oferă și posibilitatea returnării anumitor deșeuri electronice prin programul buy-back sau în timpul campaniilor „Rabla pentru electrocasnice”.

Totodată, aceștia organizează sporadic campanii de colectare în parteneriat cu ONG-uri sau asociații colective de transfer de responsabilitate a producătorilor în instituții de învățământ sau campanii de colectare la domiciliu.

Printre puținele inițiative de recondiționare și donare a echipamentelor electrice către instituțiile de învățământ și persoane defavorizate se numără Asociația Ateliere fără Frontiere, ETIC PC.

Deșeurile colectate în cadrul magazinelor/campaniilor ajung în general fie la fabricile de reciclare Green WEEE din Buzău (înființată în 2009) și din Câmpia Turzii – deschisă în 2017 (care au o capacitate de tratare DEEE de 100 000 tone/an), fie sunt exportate către fabricile de reciclare din străinătate.

În decembrie 2021, reprezentanții companiei au anunțat că urmează să construiască a treia fabrică de reciclare DEEE în Buzău iar capacitatea sa to­­tală de reciclare va crește cu 30%.

Așa cum e cazul și altor categorii de deșeuri generate în țara noastră, instalațiile de reciclare sunt implementate respectând standardele europene însă, infrastructura de colectare este insuficientă și nu acoperă capacitatea de reciclare.

Punctele de colectare organizate de retaileri nu sunt suficiente, sunt necesare mai multe puncte publice de colectare care ar trebui asigurate de autoritățile publice locale în parteneriat cu firmele de salubrizare și alți colectori care asigură colectarea deșeurilor generate de populație; în lipsa acestor puncte de colectare, mare parte din deșeurile electronice sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere; deșeurile de dimensiuni mici ajung în depozitele de deșeuri, altele ajung prin intermediul colectorilor informali fie la centrele de colectare fier vechi unde o parte din componente sunt distruse pentru recuperarea fierului, fie sunt arse ilegal iar resturile nemetalice sunt abandonate în natură (provocând pagube semnificative mediului înconjurător, sănătății populației și nu în ultimul rând, prejudicii economice, pierzându-se componente valoroase care nu mai pot fi recuperate în urma incinerării).

 Cum poate fi îmbunătățit sistemul de gestionare a deșeurilor electronice

Conform art. 115 alin. 7 din Constituția României, Parlamentul trebuia să aprobe OUG  5/2015 prin lege. Cu toate acestea, Proiectul de Lege pentru aprobarea OUG 5/2015 (PL-x nr. 451/2015) se află în dezbatere, de mai bine de 7 ani, aflându-se în acest moment în camera decizională, cea a Deputaților.

Reprezentanții producătorilor de echipamente electrice și electronice (EEE) și asociațiile colective pentru implementarea răspunderii producătorului solicită de ani buni adoptarea legii și adaptarea ei la reglementările europene și realitățile din piață.

Ce solicită pe scurt, producătorii și asociațiile colective (Coaliția Pro DEEE):

• înființarea punctelor de colectare separată cu aport voluntar care au fost prevăzute de actele normative – acestea ar contribui semnificativ la atingerea țintelor de colectare;
• măsuri de control pentru evaluarea implementării obligațiilor de colectare ale unităților administrativ-teritoriale (UAT);
• înființarea unui Clearing House, o organizație centrală, privată, declarată de interes public, care să asigure împărțirea responsabilităților între organizațiile de transfer de responsabilitate, obiectiv asumat de către țara noastră prin Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, ce trebuia atins încă din anul 2018.
• transparentizarea procesului, de la colectare la reciclare/valorificare, prin măsuri precum: prevenirea tratării necorespunzătoare prin stabilirea și aplicarea de obligații mai stricte, precum obligativitatea prezentării actelor de proveniență de la colectori autorizați, implementarea măsurilor de trasabilitate a DEEE, efectuarea și evidențierea, într-o manieră compatibilă cu libera concurență, a unui calcul transparent al costurilor gestionării DEEE, așa-numitul „timbru verde”.

În 2020, ECOTIC şi Coaliţia pentru Economie Circulară (CERC) au făcut paşi temeinici în promovarea reparării și reutilizării echipamentelor electrice şi electronice prin susţinerea şi sprijinirea tehnică a Organismului Naţional de Standardizare din România (ASRO) în vederea transpunerii în limba română a standardului internaţional de reparare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice – EN 50614: 2020. Acest standard se aplică proceselor referitoare la pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice şi electronice (EEE) uzate şi oferă un cadru care să garanteze consumatorilor calitatea şi siguranţa EEE recondiţionate.

Ținte de colectare versus statistici

Cu o rată anuală de creștere de 2%, deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) se numără printre fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere, după ce au urcat la 12 milioane de tone în 2020, la nivel european, conform estimărilor.

Acest flux de deșeuri conține un amestec complex de materiale, inclusiv cu conținut periculos, care necesită un management specific pentru a evita daune majore asupra mediului și sănătății. De asemenea, deșeurile electrice conțin materii prime de mare valoare, unele chiar critice. Câteva dintre ele pot fi văzute :

Sursa foto: elements

De exemplu, aproximativ 10% din aurul din întreaga lume este folosit pentru a produce electronice moderne.

Aruncarea materialelor din DEEE se traduce, de asemenea, în pierderi financiare semnificative pentru economia europeană. Se estimează că veniturile totale potențiale din reciclarea DEEE în UE s-ar putea ridica la 2,15–3,67 miliarde EUR (2020).

Pentru a îmbunătăți reutilizarea și reciclarea DEEE, Uniunea Europeană a stabilit o rată minimă de colectare de 65% (Directiva 19/2012 UE DEEE) și a prezentat idei de sisteme de preluare/vânzare second hand la nivelul UE, cuplate cu eliminarea substanțelor periculoase utilizate în echipamentele electronice, prevăzută în Planul de acţiune pentru Economia Circulară. În plus, Directiva 125/2009 privind proiectarea ecologică (eco-design) impune o mai bună reparabilitate și durabilitate a articolelor electronice.

Ținta de colectare europeană stabilită la 45% pentru anul de referință 2016 a crescut la 65% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani începând cu anul de referință 2019. Însă, conform derogării prevăzute la articolul 7 punctul 3 din directiva DEEE, România a decis să amâne atingerea obiectivului de colectare până la 14 august 2021.

Astfel, în România ținta de colectare separată a DEEE, calculată ca procent din media cantității de echipamente electronice și electrocasnice (EEE) puse pe piață în cei 3 ani anteriori a crescut de la 45% (în 2020, cu o țintă națională de 118,330 tone, din care s-au colectat 92 mii tone, adică cca 35%), la 65% (în 2021, cu o țintă de colectare de aproximativ 195 mii tone de DEEE, din care s-au colectat conform datelor preliminare menționate la începutul lui decembrie într-o aproximativ 100 mii tone, adică cca 33%). Cu alte cuvinte, în 2021 ținta de colectare existentă la nivel național s-a îndeplinit numai pe jumătate.

Sursa foto: ANPM/Green-report

Din 2011 până în 2018, cantitatea de EEE introdusă pe piața din UE a evoluat de la 7,6 milioane de tone, în 2011, la 8,7 milioane de tone, în 2018. Conform statisticilor oficiale (Eurostat), în 2019 România avea cea mai slabă rată de colectare a DEEE din Europa, respectiv 3,3 kg/ locuitor, penultima fiind Cipru cu 3,8 kg/locuitor, iar media UE era de 10 kg/locuitor. La polul opus se află țări precum Norvegia, cu 19,2 kg colectate pe locuitor sau Suedia cu 15,1kg/locuitor.

În 2019, trei state membre au atins obiectivul de 65 % stabilit pentru colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (Bulgaria, Croația, Polonia). 18 dintre statele membre UE au depășit rata de colectare de 45 %, aplicabilă până în anul de referință 2018.

Pentru România, ținta de colectare a fost de aproape 105 mii tone în 2019 și de aproximativ 118 mii tone în 2020. Gradul total de atingere al țintei, în 2019, a fost de 82,5% (la o țintă de colectare DEEE de 45% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani).

Media anilor 2019-2020-2021 a fost de aproximativ 300 mii tone EEE, ceea ce presupune că în anul 2022 România ar trebui să colecteze aproximativ 195 mii tone de DEEE.

Conform datelor publicate de ANPM, în 2019 s-a atins un grad de colectare  a DEEE de 37.6%, cu 10% mai ridicat decât cel publicat de către Eurostat, de 27.3%.

In continuare apar diferențe semnificative (în acez caz e vorba de 10 procente) între raportarea internă și raportarea către Uniunea Europeană fapt ce ridică un semn de întrebare asupra gradului de acuratețe a datelor.

Bune practici europene privind gestionarea deșeurilor electronice – prevenire, reutilizare, reparare, reciclare- sustenabilitate

De la produse mult mai prietenoase cu mediul ca Fairphone – telefonul mobil circular, căștile Gerrard Street, la campanii/programe desfășurate de autoritățile publice în parteneriat cu organizațiile private, pentru colectare în vederea reciclării sau pentru suținerea unor programe extensive de reparare și reutilizare, în Europa sunt implementate numeroase bune practici de gestionare a DEEE care pot fi adoptate și în țara noastră.

=> programe de reutilizare DEEE

Reutilizarea DEEE este mai ecologică decât reciclarea, economisind 1,14 tone de CO2 pe tonă, comparativ cu 0,85 tone și are un potențial semnificativ de creare de locuri de muncă. Pregătirea pentru reutilizarea DEEE creează între 60 și 140 de locuri de muncă la 1.000 de tone. Mai multe informații și date de la întreprinderile sociale care creează locuri de muncă în sectorul utilizării găsiți aici.

• Franța: cota de 5% din taxa EPR (Răspunderea Extinsă a producătorului) asigurată de stat pentru organizațiile care implementează programe de reutilizare DEEE.
• Valonia (Belgia): 2% din DEEE sunt pregătite pentru reutilizare începând cu ianuarie 2020, acoperind șase categorii de DEEE

• proiectul 2Life implementat de RREUSE (o rețea internațională non-profit care sprijină dezvoltarea întreprinderilor sociale în economia circulară – formată din 31 de membri din 29 de țări) cu sprijinul Interreg Europe a testat și implementat câteva bune practici:
  • Donarea de obiecte în condiții bune care nu mai sunt necesare proprietarilor pentru a fi vândute în magazine second hand, realizând contractarea temporară a persoanelor în risc de excludere (regiunea Asturias din Spania)
  • RapacinOnline: reutilizarea calculatoarelor de către elevii cu puține resurse (Gijon, Spania) – Proiectul constă în crearea unei rețele formată din administrația publică, companii municipale, școli, organizații nonprofit și familii. Cetățenii care au echipamente informatice în stare bună de funcționare, dar care au fost înlocuite cu alte echipamente mai moderne și mai actuale, le pot dona la anumite puncte de colectare, de unde sunt preluate, recondiționate și donate mai departe către elevii defavorizați.          Un astfel de proiect similar este desfășurat în București de Asociația Ateliere fără frontiere, diferența față de proiectul din Spania constă în faptul că autoritățile noastre publice locale nu sunt interesate să se implice în dezvoltarea și extinderea acestui proiect și în alte orașe din țară.
  • Macerata Trashware (orașul Macerata, Italia): recuperarea computerelor vechi – Conform legii italiene, echipamentul informatic după cinci ani de la cumpărare are valoare de inventar zero. Administrațiile de stat trebuie să încerce să le vândă, însă dacă nu se găsește un cumpărător, acestea pot fi donate școlilor sau asociațiilor care le solicită.

=> Campanii de conștientizare pentru repararea DEEE-urilor

E-waste Race (Olanda) este o competiție între școli, unde copiii obțin puncte pentru colectarea și repararea micilor dispozitive electrice în centrele de tip „Repair Cafe” și pentru desfășurarea de campanii  pe această temă în cartierele lor. Inițiativa a colectat și trimis spre reciclare peste două milioane de dispozitive din 2014, cu o medie de 14.000 kg pe cursă.

În această campanie elevii nu sunt încurajați doar să repare obiectele ci și să devină niște mici „manageri de campanii”, să găsească soluții potrivite specificului cartierelor în care locuiesc pentru promovarea campaniei și creșterea gradului de colectare

=> Green Public Procurement (Malta)

Introducerea criteriilor de achiziții verzi în gestionarea DEEE în Malta s-a bazat pe rezultatele unui studiu LCA și au avut ca scop asigurarea managementului durabil al DEEE, reducerea emisiilor legate de colectarea deșeurilor și îmbunătățirea performanței de mediu a întregului lanț DEEE. Includerea criteriilor ecologice în licitații a condus la reducerea emisiilor de transport și la creșterea gradului de colectare a DEEE.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău