Modificări recente în legislația DEEE din Regatul Unit: lecții pentru EPR în e-commerce, Europa și România (partea întâi)

Autor: Alexandra Ghenea, vicepreședinte Asociația ECOTECA

Regatul Unit (UK) a implementat, în ultimii ani, o serie de reforme legislative ambițioase în domeniul deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) și al responsabilității extinse a producătorului (EPR), în special pentru comerțul online.

Aceste schimbări vizează combaterea fenomenului de free-riding (vânzători străini care evită obligațiile de mediu), gestionarea noilor fluxuri problematice de deșeuri (precum țigările electronice), îmbunătățirea infrastructurii de colectare și creșterea transparenței prin digitalizare.

În această primă parte, trecem în revistă principalele modificări din UK cu impact direct asupra platformelor de e-commerce (de ex. Shein, Temu, AliExpress, Trendyol) și asupra sistemelor de EPR, analizând relevanța acestora pentru Europa și România.

Responsabilizarea marketplace-urilor: sfârșitul free-riding-ului

Una dintre cele mai importante modificări o constituie transferarea responsabilității de „producător” către operatorii de marketplace online pentru produsele vândute de comercianți din afara țării. În august 2025, UK a închis prin lege o lacună care permitea vânzarea pe platforme online a echipamentelor electronice de firme nerezidente, fără ca acestea să suporte costurile de reciclare.

Noile reglementări britanice clasifică operatorii de marketplace drept producători în sensul legislației DEEE pentru EEE (echipamente electrice și electronice) de uz casnic vândute consumatorilor de furnizori din afara UK. Astfel, marile platforme (Amazon, eBay, Temu, Shein ș.a.) care facilitează vânzarea către UK a produselor electronice de la comercianți din China, SUA sau alte țări devin direct responsabile să finanțeze colectarea și tratarea deșeurilor acestor produse.

Această abordare vizează câțiva intermediari majori (marketplace-urile), în loc să încerce imposibilul – reglementarea individuală a mii de firme străine greu de controlat.

De ce a fost nevoie de această măsură?

Ani la rând, vânzătorii extra-comunitari au profitat de vidul legislativ și au evitat cu totul contribuțiile la reciclare, practicând free-riding și creând o concurență neloială pentru companiile locale conforme. Un studiu al UK WEEE Scheme Forum arăta că aproximativ 76% din becurile LED vândute pe marile platforme proveneau de la firme neînregistrate în schema DEEE, costurile reciclării revenind astfel producătorilor britanici care respectau legea.

Prin urmare, UK a decis că „cine profită de piață trebuie să plătească”: marketplace-urile au fost obligate să se înscrie în scheme de conformare (PCS) până la 15 noiembrie 2025 și să raporteze cantitățile introduse pe piață de furnizorii externi. Începând cu 2026, pe baza acestor date, li se vor impune taxe și obligații financiare proporțional cu volumele vândute în 2025. Nerespectarea atrage sancțiuni severe și daune reputaționale.

Implicații pentru România

În prezent, platforme de tip Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol livrează direct consumatorilor români gadgeturi electronice ieftine, de multe ori fără ca vreo contribuție DEEE („timbru verde”) să fie plătită în țară. Acest lucru subminează finanțarea sistemului de reciclare și îi dezavantajează pe importatorii și producătorii locali care respectă obligațiile legale.

Măsura adoptată de britanici ar putea elimina free-rider-ii de pe piața românească: dacă un vânzător extern nu se conformează, obligația de mediu ar putea fi transferată platformei prin care acesta vinde. În practică, marile marketplace-uri ar colecta taxe de la comercianții din afara UE sau ar include costul în comisioane, virând ulterior sumele către Fondul pentru Mediu.

Astfel, bugetul dedicat reciclării (de la campanii de prevenire la colectare, pregătire pentru reutilizare și tratare) ar crește substanțial fără introducerea unor taxe noi pentru cetățeni, iar toți comercianții ar opera după aceleași reguli. UK a demonstrat fezabilitatea acestei abordări – o soluție eficientă împotriva comerțului online ilicit din punct de vedere ecologic, pe care și alte țări europene (inclusiv Franța și Germania) au început să o ia în considerare.

Categorii dedicate pentru fluxuri noi de deșeuri (cazul vape-urilor)

Țigările electronice de unică folosință (disposable vapes) reprezintă un tip de deșeu electronic în plină expansiune. Regatul Unit a reacționat prin încadrarea lor într-o categorie DEEE separată, cu reguli și ținte specifice de colectare.

Un element de noutate în legislația britanică este introducerea unei categorii DEEE dedicate țigărilor electronice și dispozitivelor de vapat. Începând cu 12 august 2025, Categoria 15 – „Vapes și țigări electronice” a fost adăugată oficial în cadrul WEEE. Până atunci, aceste produse erau incluse în categoria generală a jucăriilor sau echipamentelor de agrement (fosta categorie 7), ceea ce îngreuna monitorizarea lor.

Noua categorie 15 include explicit țigările electronice de unică folosință, dispozitivele de vapat reutilizabile sau reîncărcabile, capsulele și cartușele aferente, precum și încărcătoarele acestora. Separarea acestor EEE într-o categorie proprie permite stabilirea unor ținte dedicate de colectare și reciclare, ținând cont de compoziția lor specifică – baterii litiu-ion, plastic și reziduuri de lichide cu nicotină – care necesită tratament specializat.

Cu alte cuvinte, UK nu a mai lăsat vape-urile „să se piardă” în categoria micilor electrocasnice, ci le-a scos la lumină pentru o monitorizare atentă.

haiberliu vape 3589449 1280

Image by haiberliu from Pixabay

Context european

În timp ce la nivelul UE încă se discută dacă țigările electronice ar trebui interzise sau doar reglementate mai strict, autoritățile britanice au acționat deja. Pe lângă măsura EPR, guvernul britanic a interzis complet vânzarea de vape-uri de unică folosință începând cu 1 iunie 2025, ca măsură de reducere la sursă a acestui flux de deșeuri periculoase.

Doar dispozitivele reîncărcabile și refill-abile (cu rezistență sau pod înlocuibil) mai sunt permise pe piață, cele de unică folosință fiind scoase în afara legii. În paralel, producătorii și importatorii de vape din UK au fost integrați în sistemul DEEE, fiind obligați să se înregistreze în schemele de conformare, să raporteze cantitățile puse pe piață și să finanțeze colectarea produselor ajunse la sfârșitul vieții.

Toate vape-urile vândute după 12 august 2025 trebuie marcate și raportate sub noua categorie 15, iar schemele de conformare organizează puncte de colectare dedicate la centrele municipale. Practic, UK a „pus sub lupă” acest flux emergent de deșeuri.

Implicații și lecții

Țigările electronice sunt tot mai populare și în România, în special variantele ieftine și de unică folosință, care au inundat piața urbană. Creșterea rapidă a acestui tip de deșeu, bogat în litiu, reprezintă atât o oportunitate de recuperare a materialelor critice, cât și un risc major de poluare și incendii, în cazul aruncării necorespunzătoare.

Exemplul britanic arată că soluția nu este ignorarea sau ascunderea acestor produse în statistici generale, ci reglementarea lor separată și strictă. România, sau UE la nivel mai larg, ar putea introduce o subcategorie dedicată dispozitivelor de vapat în cadrul DEEE, cu obligații clare de declarare și finanțare pentru producători. Aceasta ar permite stabilirea unor ținte specifice de colectare pentru bateriile litiu-ion și materialele plastice din vape-uri, precum și o măsurare mai precisă a ratelor de reciclare.

În plus, segmentarea ar facilita campanii de informare dedicate și dezvoltarea unei infrastructuri de colectare adecvate, inclusiv containere specializate pentru prevenirea incendiilor. Lecția britanică este una clară: categorisirea corectă a noilor tipuri de deșeuri reprezintă primul pas către o gestionare eficientă, în locul încadrării forțate în structuri depășite.

Citește și:

Vizită Ecoteca – Cum sunt reciclate deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) în cadrul fabricii Green WEEE din Buzău – Ecoteca

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România – Ecoteca