Reciclarea textilelor în România are nevoie de un sistem coerent, nu de un nou proiect-pilot
Autor: Cosmin Zaharia
Provocarea de a transforma industria textilelor într-una sustenabilă s-a aflat în centrul discuțiilor la conferința „Circularitatea materialelor textile”, organizată de Coaliția pentru Economie Circulară (CERC), în parteneriat cu Asociația Română pentru Reutilizarea și Reciclarea Textilelor (Aretex), EuRIC Textiles și Asociația Bulgară a Textilelor Circulare (BACT).
Evenimentul a adus împreună reprezentanți guvernamentali, antreprenori, ONG-uri și experți europeni din lanțul valoric al textilelor, într-un context marcat de presiuni legislative, nevoia de infrastructură și căutarea unor soluții viabile pentru reutilizare și reciclare.
Colectarea separată și EPR, pilonii unei strategii în formare
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, reamintit în timpul discuțiilor importanța strategică a colectării separate a deșeurilor textile, în contextul noilor obligații asumate de România în cadrul politicii europene privind economia circulară.
„Gestionarea deșeurilor textile nu mai poate fi ignorată. Deșeurile textile constituie o provocare majoră pentru sistemele de management al deșeurilor, întrucât volumul acestora este în continuă creștere, iar gradul de reciclare este extrem de scăzut,” a precizat demnitarul.
El a adăugat că acest demers este „un pas esențial deoarece sectorul poate deveni un motor al economiei circulare, prin crearea de locuri de muncă și valorificarea materialelor reutilizabile. Ministerul Mediului va sprijini autoritățile locale și operatorii economici prin politici publice, investiții și campanii de informare, pentru a transforma colectarea textilelor într-un demers eficient și sustenabil.”
Ministrul Fechet a subliniat, de asemenea, necesitatea responsabilității extinse a producătorului (EPR), care „va încuraja producătorii să proiecteze produse care sunt mai ușor de reutilizat, reciclat și eliminat într-un mod ecologic.”
Ministrul Mircea Fechet a subliniat faptul că inovația este cheia pentru a transforma provocările din sectorul textilelor în noi oportunități și investiții. El a încurajat, de asemenea, adoptarea bunelor practici internaționale, inclusiv din piețele asiatice cu tehnologii avansate.
Acesta a dat asigurări că Ministerul Mediului va menține un dialog activ cu producătorii, importatorii și ceilalți actori din industrie, subliniind că parteneriatul și implicarea tuturor — de la instituții la cetățeni — sunt indispensabile pentru a gestiona sustenabil fenomenul fast fashion și a asigura succesul tranziției către o economie circulară a textilelor.
Reutilizarea, între ideal economic și realitate operațională
Tema reutilizării textilelor a scos în evidență dezechilibrele economice cu care se confruntă industria. Karina Bolin, președinta Humana People to People, a vorbit despre fragilitatea modelului actual: „Sortarea este esențială în economia circulară, dar nu mai este sustenabilă economic. Calitatea scăzută a hainelor face tot mai dificilă valorificarea prin reutilizare.”
O barieră majoră identificată de Bolin este lipsa unei definiții comune la nivel european pentru „sfârșitul statutului de deșeu”: „Aceeași pereche de blugi rupți poate fi considerată fie modă, fie gunoi, în funcție de cine e întrebat.”
Ea a mai adăugat că „reciclarea textilă aproape că nu există în Europa. Industria reciclării nu poate spune clar ce vrea, iar dacă nu știm ce cerințe au, cum putem sorta pentru reciclare?”
De asemenea, a amintit că sectorul creează în Europa 150.000 de locuri de muncă și contribuie cu 7 miliarde de euro la economia UE.
La rândul său, Zsuzsanna Szekely, CEO La Majole, a confirmat presiunea economică din industrie: „Suntem în modul de supraviețuire. Vânzările din magazinele second-hand finanțau centrele de sortare. Acum, veniturile scad, iar fără sprijin riscăm să închidem.”
Szekely a pledat pentru „o reglementare europeană armonizată” și a avertizat asupra urgenței situației: „Nu mai avem trei ani la dispoziție.” A mai adăugat că sortarea pentru reutilizare este soluția cea mai circulară. „E singura care are șanse reale să susțină sistemul (…) în acest moment, nu putem concura cu fast fashion-ul. Avem nevoie urgentă de sprijin, altfel ieșim din afaceri în 1-2 ani.”
Colaborarea locală și centrală
Constantin Toma, primarul Buzăului, și Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în Cancelaria Prim-ministrului, au arătat cum pot colabora autoritățile locale și centrale pentru a da un impuls economiei circulare.
Toma a prezentat viziunea ambițioasă a Buzăului de a deveni un lider regional în gestionarea textilelor. „Am lansat un program-pilot cu containere dedicate pentru textile în cartiere, în parteneriat cu ONG-uri, și derulăm campanii de conștientizare pentru a promova reutilizarea”, a explicat el.
Planul său e să transforme Buzăul într-un hub al economiei circulare, cu un centru de sortare modern care să deservească întreg județul și să atragă investiții. „Fără un cadru legislativ coerent și finanțare, e o provocare uriașă să construim infrastructura”, a recunoscut Toma.
A propus crearea unui cluster economic regional, care să reunească reciclatori, reutilizatori și producători locali, cu sprijin din fonduri europene și parteneriate private. „Buzăul e pregătit să devină un model, iar noi ne angajăm să fim un partener de nădejde pentru toți cei implicați”, a afirmat el, cu o energie molipsitoare.
Mihaela Frăsineanu a completat cu o perspectivă strategică. „Fără date precise despre volumele de deșeuri textile și traseul lor, nu putem construi un sistem eficient”, a spus ea. Cancelaria Prim-ministrului lucrează la o bază de date națională pentru textile, care să monitorizeze fluxurile și să optimizeze procesele.
„Avem nevoie de reguli clare, aliniate cu Europa, mai ales pentru EPR”, a insistat Frăsineanu. Ea a promis că instituția pe care o reprezintă va facilita dialogul între autorități, firme și ONG-uri pentru a transforma provocările în oportunități. Colaborarea e cheia, a subliniat ea, pentru un sistem care să funcționeze cu adevărat.
Fără o piață reală pentru fibrele reciclate
Panelul dedicat reciclării textilelor a pus în lumină atât lucrurile care susțin progresul, dar mai ales pe cele care îl blochează. Zoltán Gündisch, de la Roséco Textile Recycling, a vorbit despre faptul că peste 90% din textilele post-consum pe care le procesează sunt reutilizate sau reciclate, dar a avertizat că „nu există o piață reală pentru fibrele reciclate”.
„Consumatorii sunt în Europa, dar producția e în Asia – dacă reciclăm 100% din deșeuri aici, dar producem doar 10%, ce facem cu restul?”, s-a întrebat Gündisch. Acesta mai spus că „fără date clare despre ce punem pe piață și ce reciclăm, nu putem îmbunătăți nimic”.
Tehnologiile de reciclare sunt pretențioase, a explicat el, pentru că „dacă n-ai tipul potrivit de deșeu, nu poți face fibra potrivită”. În plus, a tras și un semnal de alarmă despre EPR: „Dacă România întârzie cu implementarea, pierdem cu toții – reciclatori, reutilizatori, colectori”.
Constantin Damov, co-fondator și președinte Green Group, a adus în prim-plan realitățile și provocările cu care se confruntă industria, subliniind în același timp potențialul de creștere și inovație. Potrivit lui Damov, impunerea unui conținut minim de material reciclat în produsele textile este, deocamdată, o măsură prematură.
„Până nu avem tehnologiile, nu putem spune: ai un tricou de bumbac, să aibă minimum 25% conținut reciclat”, a declarat Damov. El a menționat că experimente anterioare în Finlanda și Suedia, care vizau o astfel de integrare, au eșuat și au fost închise.
Damov a extins perspectiva asupra reciclării, dincolo de articolele de îmbrăcăminte, incluzând și textilele țesute și nețesute, precum și fibrele sintetice și naturale.
Un punct cheie al intervenției sale a fost respingerea termenului de „downcycling”. „Nu sunt de acord cu termenul downcycling, voi spune ferm aici. Nu există downcycling sau upcycling, este doar reciclare. Ceea ce înseamnă că treci de la o materie primă la o altă materie primă”, a explicat Damov.
El a subliniat că reciclarea „fibră la fibră” este deja posibilă pentru poliesterul 100%, în special pentru deșeurile industriale, oferind exemple precum centurile de siguranță de la avioane și mașini sau echipamentele de protecție.
Provocarea majoră rămâne în cazul fibrelor amestecate, unde separarea mecanică este imposibilă. Damov a recunoscut că există încercări de a extrage materialele sintetice prin soluții chimice, dar a avertizat că acestea nu sunt încă „fezabile sau bancabile”. O alternativă considerată fezabilă este amestecarea materialelor compozite cu poliester sau material sintetic pentru a crea materiale de construcție, cum ar fi cele asemănătoare lemnului.
În ceea ce privește responsabilitatea colectării deșeurilor, el a susținut că, dacă deșeurile textile sunt considerate deșeuri municipale, atunci colectarea ar trebui licitată de către municipalitate și ar trebui să implice o taxă.
„Municipalitățile ar trebui să plătească pentru asta. Înainte, oricum, era în deșeul general luat de colectorii municipalității și ei plăteau pentru asta. Așadar, ar trebui să fie un flux separat pe care municipalitățile ar trebui să-l își asume acum și să plătească pentru el”, a adăugat Damov.
Totodată, Damov a anunțat planurile de a crea o platformă de lucru deschisă tuturor, la care și-au exprimat deja interesul reprezentanți ai municipalităților și ai parlamentului.
Nevoie urgentă de centre de sortare și reciclare
Conferința a tras linie cu câteva lecții clare: reciclarea textilelor nu merge fără legi coerente și investiții serioase. Fără presiune din partea marilor retaileri și a politicilor publice, cererea pentru fibre reciclate nu va crește. Speakerii au fost de acord că România are nevoie urgentă de centre de sortare și reciclare, susținute de fonduri europene și colaborări regionale. Dar, mai presus de toate, succesul depinde de colaborarea reală dintre autorități, firme, ONG-uri și cetățeni.
Citește și:
Responsabilitatea extinsă a producătorului, cine urmează? – Ecoteca
