Regulamentul UE 2025/1290 aduce schimbări majore în politica de mediu
Autor: Ruxandra Micle
Ce se întâmplă cu un deșeu după ce dispare din tomberon? Până acum, nimeni nu știa exact. De acum îl putem pune și în Cloud. Noile reglementări europene impun trasabilitate, responsabilitate și digitalizare în gestionarea deșeurilor transfrontaliere.
Regulamentul (UE) 2025/1290 schimbă radical această realitate și propune un sistem digital de interoperabilitate European, care urmărește deșeurile de la sursă, la reciclare. Firmele trebuie să se adapteze rapid, iar persoanele responsabile de mediu vor câștiga teren.
Acest regulament se aplică exclusiv transferurilor transfrontaliere de deșeuri. Cu alte cuvinte, doar atunci când deșeurile trec granița dintr-un stat în altul, de exemplu din România în Franța, Germania sau chiar Turcia (țară non-UE). Menționez că regulamentul este relevant și pentru Spațiul Economic European (SEE), adică se aplică și în țări care nu sunt membre ale Uniunii Europene, dar care au semnat acorduri privind libera circulație a bunurilor și serviciilor, precum Elveția, Norvegia sau Islanda.
Este important de reținut că aceste prevederi nu se aplică transporturilor interne de deșeuri, deși un astfel de sistem intern ar fi deosebit de benefic pentru România — atât din perspectiva transparenței, digitalizării și prevenirii fraudei, cât și a dezvoltării economiei circulare.
În plus, toate datele culese de specialiști și organizații din domeniul protecției mediului ar putea fi valorificate într-o piață unică.
Cât de pregătiți suntem pentru trasabilitatea digitală a deșeurilor?
Chiar dacă sistemul se aplică doar transferurilor transfrontaliere, operatorii români vor fi obligați să folosească platforma europeană DIWASS (Digital Waste Application for Shipment System) pentru a notifica transferul, a obține aprobările necesare și a menține trasabilitatea deșeurilor.
Pentru România, toate acestea par deocamdată SF. Deși avem ROAFM, acesta e doar un pas timid înainte.
Regulamentul UE 2025/1290, se aplică direct în toate statele membre, fără să fie nevoie de o lege de transpunere națională. De aceea e foarte important ca mai ales specialiștii în domeniul protecției mediului să cunoască acest normative.
România va fi nevoită să își adapteze sistemele administrative și tehnice pentru a putea funcționa cu platforma europeană DIWASS. Sistemul funcționează printr-o interfață tehnică ,,API’’ de tip machine-to-machine, care permite schimbul de date între sistemul central și diverse sisteme locale ( ale autorităților naționale, operatorilor economici sau inspectorilor).
Acest tip de sistem asigură interoperabilitatea între sisteme diferite la nivel european. Permite schimbări rapide și sigure de notificări, certificate, documente și alte date privind transferurile de deșeuri.
Practic, Regulamentul UE 2025/1290 este o implementare tehnică a Regulamentului UE 2024/1157 privind transferurile de deșeuri, care obligă trecerea totală la digitalizare în gestionarea expedierii deșeurilor ( transport inter și intra UE).
Sistemul DIWASS devine obligatoriu din 21 mai 2026 pentru toate transferurile de deșeuri din interiorul Uniunii, iar pentru exporturile în afara UE, din data de 21 mai 2027.
Acest sistem este de fapt o platformă online, ca o hartă plină de dosare digitale, unde firmele (operatorii de deșeuri, transportatori, reciclatori) autoritățile ( Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, Garda de Mediu, Ministere etc.) și alte țări membre UE, se conectează și văd în timp real ce deșeuri se mișcă, unde, când, cum, cu ce acte, ce tip de transport, cine le generează și cine le primește. Practic, vom avea o reformă în digitalizarea administrativă în domeniul protecției mediului.
Noutățile aduse prin acest Regulament
a) Radar digital pentru deșeuri
Se elimină hârțogăraia și erorile umane. Toate informațiile vor fi înregistrate în platforma DIWASS – nu vor mai fi necesare formulare pe hârtie, semnături, timbre, registre pierdute sau date ambigue. Accesul la informații va fi facilitat pentru toți actorii implicați, care vor putea urmări clar ce tip de deșeuri sunt în joc, de unde provin și unde ajung.
b) Trasabilitate
Deșeurile notificate (cele cu potențial periculos) și cele din lista verde (green-listed – considerate nepericuloase) trebuie urmărite atent, prin acorduri de transport și documente electronice aferente.
c) Interoperabilitate digitală și siguranță software
d) Accelerarea economiei circulare
Transferul rapid și sigur al deșeurilor către procesatori contribuie la o valorificare mai eficientă a materialelor reciclabile.
e) Arhitectură anti-fraudă
Regulamentul va impune mai multă putere de control asupra statului privind eficiența administrativă, dar și implementarea politicilor de mediu.
Sistemele și software-urile identifică operatorii (persoane fizice sau juridice care efectuează transferul de deșeuri) pe baza numărului lor principal de identificare.
Statele membre comunică Comisiei și operatorilor, până la 3 februarie 2026, numărul de identificare care urmează să fie numărul principal de identificare al operatorilor stabiliți în statul lor membru. Scopul numerelor de înregistrare trebuie furnizate în scopul înregistrării în sisteme sau software-uri. Un număr principal, precum cel EORI, va acoperi și persoanele fizice care nu desfășoară activități economice, deoarece chiar și aceste persoane pot efectua transferuri de deșeuri.
Pentru operatorii cu sediul în țări terțe care nu sunt obligați să se înregistreze în scopuri vamale (art. 9.Regulamentul (UE) nr. 952/2013) vor avea un alt număr de identificare, primit conform legislației țării unde își are sediul operatorul respectiv.
Sistemele și software-urile permit identificarea operatorilor și pe baza altor numere de identificare, după caz.
Coduri specifice pentru autorități
istemul central atribuie un cod specific autorității competente, atunci când Comisia îl autorizează pe primul utilizator să acționeze în numele autorității repective.
Codul va avea următoarele caracteristici:
- Va fi unic
- Va fi precedat de codul de țară format din 2 litere al țării de expediere, în conformitate cu lista de abrevieri a standardului ISO 3166-1 alpha-2. De exemplu, România ( RO) Italia ( IT) etc.
- După codul menționat la (b) va include 2 caractere numerice
Pentru asigurarea interoperabilității adecvate dintre sistemele locale și șistemul central, va exista o perioadă de testare pentru a verifica modul de implementare a acestui sistem, precum și schimbul de date cu sistemul central, să se realizeze într-un mod cât mai corect.
Toate sistemele și software-urile impun utilizatorilor să autentifice documentele: data și ora autentificării, cu precizie de secunde, inclusiv codul zonei de fus orar, numele și prenumele utilizatorului care efectuează autentificarea, funcția utilizatorului care efectuează autentificarea documentelor în cadrul autorității competente sau pentru operator, după caz. Așadar se asigură transparență administrativă și o tranziție verde.
Notificarea privind transferurile de deșeuri
O etapă esențială, în contextul Regulamentului UE 2025/1290 o reprezintă notificarea privind transferurile de deșeuri, prin care un operator (exportator, transportator etc.) informează autoritățile competente despre intenția de a transfera deșeuri între țări, înainte ca acest transfer să aibă loc.
Numărul notificării este unul generat electronic, așadar va fi foarte greu spre imposibil de a fi manipulat. Va exista diferență între numărul de notificare pentru expedierile în cazul cărora țara de expediere este un stat membru UE, precum și în cazul în care deșeurile sunt importate în Uniune sau tranzitează Uniunea din și către țări terțe.
În interiorul numărului unic va exista și un cod de identificare țară de expediere, precum și ultimele două cifre ale anului calendaristic în care a fost transmis documentul, așadar urmărirea documentelor va fi cu mult simplificată față de ce există în prezent. Pentru a se putea emite documentul de circulație va fi nevoie de numărul de notificare, care va fi parte din componenta numărului documentului de circulație.
Acest număr fie el de notificare, fie de circulație nu vor mai putea fi reutilizate niciodată, chiar dacă ar fi să fie anulate, retrase sau inutilizabile. Sistemele generează atâtea documente de circulație, câte numere totale de transferuri indicate sunt din documentul de notificare.
Schimbul de date între sistemul central și sistemele locale sau software-uri este reciproc. Sincronizarea datelor introduse pntr-un sistem se efectuează după fiecare operațiune, cel puțin o dată la 12 ore. Schimbul de date nu se aplică sistemelor de control și niciunui software care este interoperabil cu sistemul central numai în scopul extragerii de informații și documente. Sistemele și software-urile sunt concepute și dezvoltate astfel încât să atingă un nivel adecvat de securitate, în special de securitate cibernetică.
Verificarea calității datelor și a instrumentelor de monitorizare a exactității datelor vor fi la cel mai înalt nivel de calitate.
Momentan verificările se fac manual, existând erori frecvente cu date greșite, lipsă semnături, foarte multe documente tipărite pe suport hârtie. Prin noul Regulament, totul va fi exclusiv digital, cu îmbunătățiri semnificative.
Viitorul trasabilității: blockchain și smart contracts
Sistemele și software-urile sunt proiectate și dezvoltate astfel încât să asigure confidențialitatea datelor schimbate, inclusiv împotriva accesului neautorizat sau ilegal și împotriva pierderii accidentale, distrugerii sau deteriorării, utilizând măsuri tehnice adecvate .
Stocarea datelor cu caracter personal se va realiza pe o durată de 5 ani de la data transmiterii unui certificat în sisteme sau software-uri/ de la data transmiterii ultimului certificat în sisteme sau software-uri/ de la data transmiterii unui certificat în sisteme sau software-uri sau de 10 ani de la data la care a fost transmisă o notificare în sisteme sau software.
Regulamentul consolidează mecanismele de combatere a traficului ilegal de deșeuri, permițând detectarea rapidă a transporturilor suspecte și colaborarea transfrontalieră între autorități, inclusiv implicarea OLAF ( European Anti-Fraud Office).
Așadar, parcurgem cu toții o perioadă benefică, deoarece Regulamentul (UE)2025/1290 marchează un moment de cotitură în guvernanța deșeurilor la nivel European, punând accent pe trasabilitate digitală, interoperabilitate și prevenirea fraudelor în transferurile transfrontaliere de deșeuri. Cu alte cuvinte, UE a decis că este timpul ca fiecare deșeu să-și ,,dea check-in’’ digital la frontieră și să-și lase urme clare în baza de date.
Pentru România, această tranziție nu este doar o obligație, ci și o oportunitate strategică: să își consolideze capacitatea administrativă, să digitalizeze controalele și – de ce nu – să intre, în sfârșit, în era în care ,,hârtiile rătăcite’’ să devină istorie pe servere, nu dosare cu șină. ROAFM și platformele SIATD, SIM sunt câteva dintre instrumentele prin care putem dezvolta digitalizarea managementului deșeurilor.
Privind în perspectivă, cred că tehnologiile blockchain pot deveni coloana vertebrală a trasabilității deșeurilor în UE. Aceste tehnologii inovative pot oferi: validări automate prin smart contracts, acces transparent, securizat pentru autorități, operatori, public.
În concluzie, Regulamentul UE2025/1290 nu este doar un pas legislativ, ci și un salt către un viitor în care mediul, tehnologia, economia pot lucra împreună. Cu un sistem bine pus la punct, România poate arăta că nu e doar o destinație pentru deșeuri, ci și un exemplu de responsabilitate, inovație și, în sfârșit, eficiență.
Citește și:
