România are nevoie de un Consilier Prezidențial pentru Climă: Apelul a peste 70 de experți către noul președinte
Peste 70 de cercetători, antreprenori, experți și reprezentanți ai societății civile i-au adresat o scrisoare deschisă noului președinte ales al României, Nicușor Dan, solicitând înființarea unei funcții de înalt nivel în cadrul Administrației Prezidențiale – Consilier Prezidențial sau Consilier de Stat – dedicată combaterii și adaptării la schimbările climatice.
Sursa foto: presidency.ro
Semnatarii provin din domenii precum dezvoltare economică, politici publice și sustenabilitate, iar inițiativa lor se fundamentează pe realități economice, sociale și de mediu care nu mai pot fi ignorate.
O provocare transversală, care cere leadership la cel mai înalt nivel
Schimbările climatice nu mai sunt o problemă a viitorului – ele afectează deja România, prin secetă extremă, valuri de căldură, pierderi agricole, fenomene meteo extreme și presiuni asupra sănătății publice.
„Aceste fenomene afectează nu doar mediul înconjurător, ci și stabilitatea economică și socială, siguranța cetățenilor și perspectivele de dezvoltare ale țării”, se afirmă în scrisoarea transmisă Președintelui ales.
În acest context, autorii solicitării consideră esențial ca Administrația Prezidențială să își asume un rol strategic în coordonarea politicilor climatice naționale și în susținerea dialogului bazat pe știință și dovezi. O funcție de consilier pentru climă ar consolida capacitatea României de a răspunde la provocările climatice cu politici coerente, integrate și interinstituționale.
Cinci motive pentru o funcție de consilier dedicată schimbărilor climatice în cadrul Președinției
Potrivit experților în politici energetice și climă Corina Murafa și Sorin Cebotari, există cinci argumente esențiale care justifică oportunitatea instituționalizării funcției de consilier pentru climă chiar de la începutul mandatului prezidențial:
-
Fundamentarea deciziilor pe știință – Schimbările climatice sunt confirmate de consensul științific global și își fac simțite efectele tot mai puternic și în România. Este esențial ca această realitate să fie recunoscută și susținută la cel mai înalt nivel instituțional, iar expertiza științifică să fundamenteze nu doar politicile publice, ci și dialogul social bazat pe dovezi, educație și cunoaștere.
-
Agricultura sub presiune – Potrivit celui mai recent raport „Starea Agriculturii în România”, peste 11 milioane de hectare din România sunt expuse riscului de aridizare, iar 7,5 milioane pot ajunge la deșertificare, în special în Dobrogea, sudul Câmpiei Române și Moldova. În 2024, aproximativ 2 milioane de hectare cultivate cu porumb și floarea-soarelui au fost compromise. Proiecțiile indică scăderi accentuate ale producției agricole în următoarele decenii. Gestionarea acestor riscuri este vitală pentru securitatea alimentară și economia națională.
-
Sănătatea și vulnerabilitățile sociale – Clima în schimbare are efecte directe asupra sănătății, crescând incidența bolilor cardiovasculare, în special în rândul populației vârstnice și vulnerabile. Temperaturile extreme intensifică afecțiuni precum astmul și dermatita atopică, iar stresul termic afectează sănătatea mintală și funcțiile cognitive, mai ales în lipsa unor condiții adecvate de locuire.
-
Orașele în linia întâi a impactului – Mediul urban resimte cel mai acut efectele schimbărilor climatice, prin fenomenul Insulei de Căldură Urbană, care generează diferențe de temperatură de până la 4–6°C între orașe și zonele învecinate. Acest fenomen degradează confortul urban și contribuie la creșterea morbidității asociate cu boli cardiovasculare, renale sau neurologice. Fără o abordare strategică și coordonată, orașele vor deveni din ce în ce mai puțin locuibile, cu costuri în creștere pentru climatizare și sănătate publică.
-
Necesitatea coordonării și alinierii strategice la nivel de interinstituțional și social – având în vedere provocările de mai sus și multe altele aduse de ritmul rapid al schimbărilor climatice, rolul Președinției poate fi unul central pentru a impulsiona angajamentele climatice, reprezentând o punte între societatea civilă și clasa politică. Președintele României poate fi una din cele mai puternice voci ce poate da o direcție în materie de educație, securitate națională și discurs public cu privire la impactul schimbărilor climatice și ce poate fi făcut pentru a combate efectele acestora.
Un apel la viziune și responsabilitate
Scrisoarea se încheie cu un apel la viziune și responsabilitate politică, subliniind că schimbările climatice nu sunt o problemă izolată, ci una transversală, care influențează fiecare dimensiune a societății: de la economie și sănătate, la educație, infrastructură și securitate.
„Funcția pe care o avem în vedere poate deveni un catalizator de colaborare interinstituțională, de coordonare între ministere și de planificare strategică națională privind transformarea economică și
riscurile climatice, de la bugetul de stat și investițiile publice, până la politicile industriale și de educație. Nu în ultimul rând, această funcție poate consolida reprezentarea României în cadrulforumurilor climatice internaționale.
În calitate de primar al Bucureștiului, ați gestionat direct efectele concrete ale schimbărilor climatice, de la valuri de căldură și presiuni pe infrastructură urbană, până la nevoia acută de spații verzi și
mobilitate sustenabilă, iar această experiență vă conferă o perspectivă unică și legitimă pentru a transforma lecțiile învățate la nivel local în politici naționale coerente.”
Autorii scrisorii își exprimă speranța că noul mandat prezidențial va aduce o abordare strategică a tranziției ecologice și o consolidare a poziției României în concertul european și global în ceea ce privește acțiunea climatică.
Citește și:
