Regulamentul UE 2019/2009 privind compostul și alte îngrășăminte a fost modificat

af776886 0318 4786 9b95 762a4a62b99c

Sursa foto: Ecoteca

De doi ani așteptăm normele tehnice pentru punerea în aplicare a Legii nr. 181/2020 privind gestionarea deșeurilor periculoase necompostabile.

Între timp Uniunea Europeană se mișcă mult mai repede, adoptă și revizuiește regulamente peste regulamente care sunt complet ignorate în țara noastră.

La data de 16 iulie a fost revizuit Regulamentul UE 2019/1009 al Parlamentului și consiliului European de stabilire a normelor privind punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor fertilizante UE.

Acest regulament modifică:

  • Regulamentul CE 1069/2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală)
  • Regulamentul CE 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE (privind interzicerea introducerii pe piață ș i a folosirii produselor fitosanitare care conțin anumite substanțe active) și 91/414/CEE ale Consiliului (privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar)
  • Și abrogă Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 privind îngrășămintele care reglementa doar îngrășămintele minerale și nu era aplicabil pentru îngrășămintele recuperate din fluxurile deșeuri.

În cadrul acestui regulament sunt definite criterii armonizate privind „încetarea statutului de deșeu” pentru compost și digestat din deșeurile biologice colectate separat. Acum, compostul și digestatul pot fi plasate ca materiale componente în îngrășăminte marcate CE, amelioratori de sol și medii de cultură pe piața europeană.

Noile modificări  impun utilizarea în siguranță a subproduselor și a materialelor de înaltă puritate ca materiale componente în produsele fertilizante din UE și creează noi oportunități de recuperare a nutrienților din diverse fluxuri de deșeuri.

Materialele de înaltă puritate în cauză sunt sărurile de amoniu, sărurile de sulfat, sărurile de fosfat, sulful elementar, carbonatul de calciu și oxidul de calciu. Sărurile de amoniu ar putea fi recuperate din gazele reziduale din gunoi de grajd, de exemplu, și pot înlocui îngrășămintele convenționale cu azot. În mod similar, sărurile fosfatice pot fi recuperate și pot oferi o alternativă la îngrășămintele fosfatice.

Toate materialele au o cerere semnificativă pe piață și și-au dovedit valoarea agronomică ridicată pe parcursul unei lungi istorii de utilizare în domeniu.

Noile reguli stabilesc cerințe de siguranță, cum ar fi valori limită pentru metalele grele crom și vanadiu, pentru a se asigura că astfel de materiale nu vor pune în pericol sănătatea noastră sau mediul.

Noile reglementări se bazează pe evaluările științifice ale Centrului Comun de Cercetare (JRC-Joint Research Center) al Comisiei. Acestea se află sub controlul Parlamentului European și al Consiliului.

Regulamentul revizuit conține printre altele:

  • Obligațiile operatorilor economici (producători, importatori, distribuitori)
  • Cerințe tehnice privind produsele fertilizante
  • Cerințe tehnice privind categoriile de materiale componente (ex. compost, digestat, subproduse ale industriei alimentare etc.)
  • Cerințe privind etichetarea produselor fertilizante
  • Proceduri de evaluare a conformității

Avantajele noilor reglementări

Beneficiile noilor reglementări sunt bine punctate de reprezentanții proiectului Nutriman –Rețeaua de management și recuperare a nutrienților – un proiect european care identifică și promovează tehnologiile, produsele, aplicațiile și practicile din sectorul îngrășămintelor biologice recuperate în interesul și beneficiul practicienilor din agricultură.

  • Deschiderea pieței unice a UE pentru îngrășămintele organice – facilitarea vânzării de îngrășăminte organice și recuperate la standarde de calitate armonizate pentru toate tipurile de material fertilizant care pot fi comercializate în Uniunea Europeană.
  • Creșterea utilizării îngrășămintelor organice și obținute din biodeșeuri.
  • Promovează utilizarea sporită a materialelor reciclate pentru producerea îngrășămintelor, contribuind astfel la dezvoltarea economiei circulare, reducând în același timp dependența de nutrienții importați.
  • Noul regulament ofereră reguli mai stricte privind cerințele de siguranță, calitate și etichetare pentru toate îngrășămintele care urmează să fie comercializate liber în UE. Producătorii vor trebui să demonstreze că produsele lor îndeplinesc aceste cerințe înainte de a aplica marcajul CE.
  • Mai multe opțiuni pentru fermieri, riscuri reduse pentru sănătate și mediu
  • Introducerea de noi valori limită pentru contaminanții din îngrășăminte va garanta un nivel ridicat de protecție a solului și va reduce riscurile pentru sănătate și mediu, permițând în același timp producătorilor să își adapteze procesul de producție pentru a se conforma noilor limite.
  • Facilitează accesul pe piață pentru îngrășămintele organice inovatoare
  • Creșterea încrederii consumatorilor prin garantarea siguranței îngrășămintelor în ceea ce privește sănătatea umană și mediul înconjurător (în special în ceea ce privește elementele toxice, contaminanții organici)
  • Armonizarea deplină a pieței UE ar elimina toate costurile legate de recunoașterea reciprocă și/sau divergența normelor naționale, precum și de a asigura un nivel uniform de protecție a sănătății umane și a mediului.

Puteți accesa Regulamentul UE 2019/2009 aici.

 

Puteti citi și:

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

compost 419261 960 720

Sursa foto: Pixabay

Acum 2 ani, la 20 august 2020 era publicată Legea nr. 181/2020 privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile.

Legea trebuia să intre in vigoare după 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, iar în acest interval ar fi trebuit elaborate Normele tehnice privind activitatea de compostare şi digestie anaerobă, emise prin ordin comun de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Potrivit articolului 1, alin. (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2021, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plăteşte pentru cât arunci” şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.

Totodată,  în articolul  2 (1) este precizat că „Este obligatorie colectarea separată a deşeurilor biodegradabile destinate compostării/digestiei anaerobe, inclusiv din uşă în uşă, denumită în continuare U-U, sau prin aport voluntar, denumită în continuare AP”.

Reglementarea se regăsește și în OUG 92/2021, articolul 33Autorităţile publice locale vor asigura până la 31 decembrie 2023 colectarea separată și reciclarea la sursă a biodeșeurilor sau colectarea separată a acestora fără a le amesteca cu alte tipuri de deșeuri.

Din nou o neconcordanță între două legi care impun aceeași obligație la date diferite. Credeți că vom îndeplini obiectivul măcar până în 2023?

Ce s-a schimbat după 2 ani de la publicare

Foarte puține autorități publice locale au implementat un sistem de colectare separată a deșeurilor biodegradabile „din ușă în ușă”, fie au distribuit compostoare pentru realizarea unei compostări individuale în zonele rurale (exemplu zone din județul Bihor, Arad, Argeș etc.)

Având în vedere că nu avem implementat la nivel național un sistem funcțional de colectare separată a deșeurilor municipale deși există obligativitatea colectării separate a deșeurilor pe minimum 4 fracții (hârtie, plastic, metal, sticlă) de 10 ani, era de așteptat că nu o să se întâmple o minune nici în cazul colectării deșeurilor biodegradabile.

Dar ne așteptam ca reprezentanții Ministerului Mediului și Agriculturii să depună un efort măcar pentru eleborarea normelor tehnice care ar fi impulsionat mulți actori privați din domeniu să construiască platforme de compostare sau instalații de producerea a biogazului și să găsească astfel soluții acolo unde autoritățile publice locale nu le oferă, așa cum s-a întâmplat și în cazul altor deșeuri reciclabile care nu reușesc să fie recuperate prin sistemele publice de colectare.

După 2 ani reprezentanții Ministerelor știu doar să răspundă sec că normele tehnice sunt în curs de elaborare și vor fi făcute publice în curând.

În tot acest timp operatorii economici care dețin stații de compostare sau instalații de producere a biogazului se luptă să obțină certificări în statele vecine care au foarte bine reglementată gestionarea deșeurilor biodegradabile, să distribuie în piață materiile prime obținute și să supraviețuiască într-un sistem care nu este nici bine reglementat, nici susținut de stat.

Ce se întâmplă cu deșeurile biodegradabile în București

În apropierea Bucureștiului nu există nici o stație de compostare sau de producere a biogazului.

În lipsa unor astfel de facilități care ar fi trebuit implementate de autoritățile publice locale au apărut diverse proiecte dezvoltate Grupuri de inițiativă civică sau diverse asociații care au reușit să implementeze câteva puncte de colectare și compostare a deșeurilor biodegradabile generare de populație. Câteva dintre aceste inițiative:

  • Magazinul Zero Waste din București (sector 1) colectează deșeuri biodegradabile și le predă către Grădina MOLCOM – Moara Vlasiei, jud. Ilfov (sat aflat la 35 km de București)
  • Livada comunitară urbană este un proiect al grupului de inițiativă Acțiunea Comunitară Tineretului (sector 4) – zona de colectare și compostare se află în livada din spatele Casei Memoriale Tudor Arghezi, cunoscută ca „Mărțisor”
  • Urban Cultor – au amenajat o zonă de compostare pe strada Grigore Romniceanu, nr. 17-21 (sector 5) in cadrul proiectului Cotroceni, cartier circular 
  • Centrul pentru Compostare Comunitară Floreasca (strada Ludwing van Beethoven, sector 2) proiect pilot implementat pentru 30 de familii de către Food for Earth Bulgaria în parteneriat cu Urban Cultor.

Cei de la Livada Comunitară urbană au lansat și un concurs pentru București – 1 premiu pentru încă o comunitate implicată (bloc, școală, companie, instituție publică sau privată): o ministație de compostare resturi vegetale din bucătărie și din grădină. Găsiți formularul cu aplicația aici.

În sectorul 3 există Colțul de compostare din curtea școlii – o acțiune pilot a Primăriei Sectorului 3, finanțată în cadrul proiectului Resourceful Cities (Programul URBACT).

Deși apreciem inițiativa Primăriei sectorului 3 așteptăm o implicare reală în asigurarea unui sistem de colectare separată „din ușă în ușă” a deșeurilor reciclabile și compostabile atât la nivelul sectorului 3, la nivelul celorlalte sectoare și bineînțeles, la nivel național.

Alte inițiative comunitare de compostare

  • Baimarenii composteaza implementat de Fundația Comunitară Oradea, Banca pentru alimente Maramureș și Explorania – In jurul inițiativei s-au strâns 80 familii care colectează peste 300 kg de deșeuri vegetal din gospodării, în fiecare lună și le depozitează în cele 3 zone de compostare urbană
  • Compost in Cluj – grup de persoane fizice din Cluj care compostează individual sau colectiv în diverse zone din Cluj (în prezent grupul are 1100 de membri)

Având în vedere că deșeurile biodegradabile reprezintă aproximativ jumătate din cantitatea deșeurilor municipale generate de populație, implementarea unui sistem național de colectare al acestora ar contribui la obiectivul anual de reducere a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare care este începând din anul 2022 de 60% (Reciclare – minimum 50%, Alte forme de valorificare – 10%) și ar ajuta unitățile administrativ teritoriale să nu mai plătească taxa de 50 lei pe tonă pentru deșeurile eliminate prin depozitare.

Articol scris in colaborare ECOTECAwww.ExpertDeseuri.ro

Draftul proiectului de lege pentru Biomasă și Biogaz este finalizat

peleti

Sursa: Green Report

Draftul proiectului pentru noua lege pentru Biomasă și Biogaz este finalizat și va fi înaintat Executivului la începutul săptămânii viitoare după ce vor fi primite și ultimele propuneri ale membrilor Asociația Română de Biomasă și Biogaz (ARBIO), au anunțat reprezentanții asociației, potrivit Green Report.

Noua lege pentru Biomasă și Biogaz este extrem de importantă, nu numai pentru sectorul energetic, dar mai ales pentru România. Noua Lege pentru Biomasă și Biogaz înseamnă mijloace de energie termică mai ieftină pentru mii sau chiar milioane de cetățeni, dar și pentru companiile cu unități de producție. Estimăm că efectul va fi o reducere a facturii cetățenilor cu 20-30% și avem deja exemple concrete care confirmă acest lucru”, au spus reprezentanții ARBIO.

Acest Guvern s-a dovedit până acum cel mai deschis și interesat în promovarea unui sector subdezvoltat al energiilor regenerabile din România. În Uniunea Europeană 68% din energia regenerabilă produsă provine din biomasă și biogaz. În România statistica arată o cotă de doar 0,62%”, declara in luna mai in cadrul conferintei RoEnergy, Ilias Papageorgiadis, președintele ARBIO.

De asemenea, un alt proiect de lege aflat în dezbatere în comisiile parlamentare, și care ar putea impulsiona folosirea biomasei pentru încălzire, este legea termoficării. Prin înlesnirile acordate se dorește ca autoritățile locale să fie stimulate să construiască centrale de cogenerare pe biomasă, care să asigure, în parte sau în totalitate, necesarul de apă caldă și căldură al comunităților.

Președintele ARBIO a precizat că la Ministerul Dezvoltării există rezervate 232 de milioane de euro pentru construirea de capacități de biomasă, biogaz și geotermale. Cheltuielile eligibile se ridică până la 60% din valoarea investiției. „Colaborăm cu reprezentanții instituției pentru elaborarea ghidului solicitantului. Ne dorim să utilizăm toate fondurile disponibile pentru a putea cere mai mulți bani pe viitor”, a explicat Papageorgiadis.

ARBIO este unul dintre membrii Grupului de Lucru organizat de catre Ministerul Energiei pentru realizarea legii Biomasei și Biogazului, împreuna cu Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Agriculturii, Ministerului Dezvoltării, ANRE și alți factori de decizie.

Puteti citi si:

Rom Waste Solutions – Cum se recupereaza materie prima din gunoi „bun” de groapa

Studiu UE: Un european risipește in medie 16 % din alimente; românii mai puțin risipitori

jrc-food-waste-kitchen

Sursa: Comisia Europeana

Un nou studiu realizat la cererea UE si publicat in Environmental Research Letters arata ca locuitorii din 6 tari europene risipesc in medie 123 kg de mancare/cap de locuitor.

Aproape 80% din alimentele risipite (cca 97 kg) sunt comestibile si ar trebui recuperate. Raportat la media UE, inseamna ca 47 de milioane de tone de deseuri alimentare ar putea fi evitate anual.

Oamenii de stiinta care au realizat studiul au luat in calcul resursele de apa si azot folosite la prepararea hranei pentru o mai buna acuratete a datelor.

Studiul numit „Lost water and nitrogen resources due to EU consumer food waste”, a fost alcatuit pe baza datelor furnizate de 6 tari – Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Finlanda, Germania si Romania.
In cadrul studiului a fost luata in vedere atat risipa alimentara din gospodarii cat si cea din sectorul „catering” (restaurante, scoli).

Fără nicio surpriză, alimentele care se risipesc cel mai mult sunt fructele, legumele, cerealele și carnea.

Prin asocierea datelor, cercetatorii au reușit să afle că un locuitor al Marii Britanii risipește in medie, echivalentul unei cutii de conserve pe zi. Românii, care sunt cel mai puțin risipitori dintre locuitorii statelor studiate, risipesc echivalentul unui măr pe zi de persoană.

Extrapolând datele la celelalte state ale UE, cercetătorii au ajuns la concluzia că europenii risipesc anual 22 de milioane de tone de hrană, ceea ce corespunde unei pierderi de apă (necesară pentru producerea acestor alimente) de 57 de kilometri cubi pe an.

Un alt studiu realizat de Organizatia Natiunilor Unite, la nivel mondial de acesta data, arata ca prin reducerea cu 25% a risipei globale alimentare ar putea fi hranita toata populatia care sufera in prezent de foame, respectiv 795 de milioane de oameni.

In fiecare an la nivel mondial sunt risipite 1,3 miliarde de alimente, aproape un sfert din cantitatea totala de hrana produsa; dintre acestea 45% sunt fructe si legume, 35% peste, 30% cereale, 20% produse de baza si 20% carne.

Puteti consulta studiul european aici.

Studiul ONU il gasiti aici.

Puteti citi si:
„Frigiderul solidaritatii” – o metoda simpla de combatere a risipei alimentare

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

„Frigiderul solidaritatii” – o metoda simpla de combatere a risipei alimentare

outside-fridge-537x528

Sursa: Inhabitat

Comunitatea din Galdakao, un orasel din nordul Spaniei a gasit o solutie practica de reducere a risipei alimentare – „Frigiderul Solidaritatii”, un frigider alb plasat in centrul orasului unde oricine poate aduce mancare sau isi poate lua acasa alimente donate de ceilalti.

Pana acum, prin aceasta metoda au fost salvate aproximativ 300 de kg de alimente.

Initiatorii proiectului sustin cu tarie ca acest serviciu nu a fost gandit ca un act de caritate ci mai degraba ca o metoda de combatere a risipei.

Folosirea frigiderului are in vedere si cateva reguli de baza. Nu sunt permise pentru donatii pestele sau carnea cruda si ouale iar toate alimentele donate trebuie sa contina termenul de valabilitate. Mancarurile gatite in casa trebuie sa contina de asemenea o eticheta cu ingredientele.

Initiativa a fost atat de bine primita incat alte orase spaniole au inceput sa preia exemplul.

Nu acelasi lucru se intampla si in America.Inspirati de modelul spaniol, mai multi studenti din Yolo, California au asezat un frigider in gradina campusului Universitatii California cu speranta de a impartasi cu ceilalti alimentele care nu le mai sunt folositoare.

A funcționat perfect… Oamenii au luat alimentele și le-au folosit” a declarat Ernst Bertone, asistent universitar in cadrul Departamentului de Agricultura si Economisirea Resurselor.

Dar Ministerul Sănătății din Yolo a pus capat acestei inițiative. Funcționarii din Minister au considerat că frigiderul este o sursă ilegală de hrană.
A inceput ca o afacere. Hrana nu provine din surse autorizate și nu i se poate garanta securitatea. Exista atatea necunoscute incat reprezinta un risc pentru sănătatea publică”, a spus Avril Meneghetti, specialist  in cadrul ministerului.

Astfel de initiative apar tot mai des. Spre exemplu, acum un an, un barbat din Arabia Saudita a ales sa monteze un frigider chiar in fata casei sale. Povestea acestui act de generozitate a fost rapid raspandita, iar Şeicul Mohamad al-Arefe a postat pe contul său de Twitter un mesaj de încurajare. În urma acestui mesaj de susţinere, din ce în ce mai multe voci încurajează gospodăriile şi moscheele să instaleze alte frigidere, pentru a folosi mai eficient alimentele şi a-i ajuta pe cei care nu-şi pot permite întotdeauna o porţie de mâncare.

Speram sa vedem cat de curand un astfel de proiect si in Romania!

Puteti citi si:

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Food_waste_main

Sursa foto: The Breakthrough

Inspirat de legea combaterii risipei alimentare adoptata la sfarsitul lunii mai in Franta, senatorul UNPR Marian Vasiliev propune intr-un proiect de lege ca supermarketurile să încheie contracte cu organizaţii umanitare sau de protecţia animalelor pentru a dona alimentele aflate aproape de data expirării.

Al doilea proiect trimis de senator propune ca data de 16 octombrie să fie declarata „Zi Naţională pentru combaterea risipei alimentare”. Această dată coincide cu Ziua mondială a alimentaţiei.

Cele două proiecte au fost depuse în 28 mai şi se află în consultare publică la Senat pana luni, 27 iulie.

Senatorul propune ca „agentii economici care opereaza spatii comerciale cu suprafata de peste 400 m2, cu destinatia vanzare de produse alimentare, sa incheie un contract cu o organizatie umanitara, inregistrata legal sau cu o asociatie de protectia animalelor, după caz, in vederea donarii produselor alimentare aflate aproape de data expirarii, intr-un termen rezonabil astfel incat acestea sa poata fi utilizate”; articolul este inspirat din proiectull francez.

Iniţiatorul spune, în Expunerea de motive, că „România risipeşte anual 5 milioane de tone de alimente (potrivit rapoartelor UE). Pentru reducerea acestui fenomen, este nevoie de mobilizarea întregii societăţi prin conştientizare, prevenţie,educaţie şi prin norme legislative”.

Risipa alimentara se manifestă  peste tot: in gospodării, în restaurante si mai ales, în marile magazine cu profil alimentar.

De multe ori, o politică restrictivă a lanţurilor comerciale duce la imposibilitatea producătorilor de a vinde marfa, deci la risipă. Pe lângă o campanie susţinută de prevenţie şi educaţie, statul trebuie să intervină şi în reglementarea mai eficientă între producători şi comercianţi în legislaţia fiscală. Încurajarea donării de alimente, prin legislaţie, de către magazinele alimentare este una dintre metodele care pot diminua acest fenomen”, a motivat senatorul UNPR iniţiativa legislativa.

Numeroase supermarketuri din Franta si Anglia folosesc cu succes aceasta metoda de reducere a risipei alimentare. Cateva initiative de acest gen exista si in tara noastra, insa de cele mai multe ori ele vin din partea organizatiilor neguvernamentale; acestea „se lupta” cu marile magazine pentru reducerea risipei alimentare prin donarea alimentelor catre sectorul non-profit.

Un astfel de exemplu este dat de Somaro o asociatie non-profit care promoveaza conceptul de supermarketuri sociale şi sprijină înfiinţarea unui lanţ de magazine cu produse de calitate superioară, în România. In prezent asociatia detine magazine sociale (care ofera alimente si produse casnice persoanelor defavorizate la preturi simbolice) in Bucuresti, Sibiu si Satu Mare si colaboreaza cu diversi actori din industria alimentara si de retail ca Selgros, Metro, Billa, Danone etc.

Gestionarea produselor alimentare este complicata si trebuie reglementata corespunzator. Proiectul de lege este destul de rudimentar, insa este important ca a aparut o astfel de initiativa legislativa si in Romania.

Un rol important in adoptarea si dezvoltarea lui il au societatea civila, organizatiile din sectorul alimentar si mai ales, noi cetatenii.

Până acum o singură persoană și-a exprimat opinia cu privire la acest act legislativ pe site-ul Senatului. Haideti sa contribuim si noi la dezvoltarea lui!

Gasiti documentul legii aici.
Puteti trimite opinii referitoare la proiectul de lege aici.

Puteti citi si:
Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Pungile din plastic biodegradabil, o minciună?

33

Sursa: Ecologic.rec.ro

Materiale biodegradabile sunt prezentate deseori ca o soluție ecologică pentru protejarea mediului înconjurător. Există însă unele studii care contrazic „beneficiile extraordinare“ pe care le aduc ambalajele biodegradabile.

Se poate spune că termenul de pungă din material biodegradabil este unul destul de elegant. Microorganismele pot să descompună materialele plastice biodegradabile în apă, dioxid de carbon, precum şi biomasă fără resturi chimice. Cu toate acestea, există o mulţime de confuzii privind aceste materiale plastice „ecofriendly“.

Unele pungi biodegradabile nu se descompun daca nu sunt expuse la lumina sau oxigen

Pungile din plastic biodegradabil sunt create folosind materiale care se vor descompune complet după o anumită perioadă de timp. Cele mai multe pungi din plastic biodegradabil se spune că se descompun în trei ani sau chiar mai devreme. Pungile nu lasă nici o urmă vizibilă şi sunt complet inofensive pentru mediu. Acestea au nevoie de două elemente cheie pentru a se descompune şi anume oxigen şi lumină.

Prin urmare, pungile din plastic biodegradabil nu încep să se descompună de la data fabricaţiei, ci numai după ce au fost expuse la lumină şi aer. Mulţi retaileri şi companii au îmbrăţişat utilizarea de pungi biodegradabile. Deşi există multe beneficii reale, există o serie de preocupări care trebuie să fie abordate.

Una din preocupările cheie privind pungile biodegradabile este că, în cazul în care nu sunt eliminate corect, acţiunea de descompunere nu va avea loc. Unele pungi biodegradabile nu se vor descompune daca nu vor fi expuse la lumină sau oxigen. Ceea ce înseamnă, că nu se pot descompune în depozitele de deşeuri. Condiţiile atmosferice pot afecta modul în care acestea se descompun. Există însă rapoarte care arată că pungile biodegradabile lasă urme de metale şi alte minerale în mediul înconjurător.

Acest cuvânt «biodegradabil» a devenit destul de atractiv pentru oamenii de afaceri care încearcă să obţină cât mai mulţi bani şi cât mai repede, pentru că se ştie că termenul eco-friendly este un cuvânt care produce bani“, a declarat Ramani Narayan, profesor de inginerie chimică şi biochimică la Universitatea de Stat din Michigan.

Un studiu realizat de Universitatea de Stat din Michigan a arătat că aditivii, care ar trebui să contribuie la descompunerea polietilenei şi a foliei din polietilen tereftalat, nu funcţionează în situaţii obişnuite de eliminare, aşa cum sunt depozitele de deşeuri sau procesul de compostare.

Astfel rezultatele obţinute în urma unui studiu efectuat pe o perioadă de trei ani de zile a fost efectuat pe cinci aditivi şi trei categorii de biodegradare. Echipa a organizat procesul de biodegradare cu oxigen (compostarea), biodegradarea fără oxigen, într-un digestor anaerob (depozit de deşeuri) sau pur şi simplu pungile au fost îngropate. De asemenea, în studiu a mai fost precizat faptul că testele au fost realizate atât pe plasticele amestecate cu aditivi, cât şi pe cele fără aditivi. Organizatorii studiului s-au aşteptat ca materialele cu aditivi să se descompună astfel încât microorganismele să le poată folosi ca hrană, dar din păcate experimentul efectuat nu a demonstrat acest lucru.

32_rr

Sursa: Ecologic.rec.ro

Totodată, Comisia Federală de Comerţ din SUA a cerut companiilor producătoare care utilizează adjectivele „prietenoase cu mediul înconjurător (eco-friendly)“, „totul natural (all natural)“ sau „biodegradabil (biodegradable)“, să aducă dovezi concrete şi studii care să confirme acest lucru. De asemenea, anul trecut această comisie a solicitat companiilor de profil, dovezi ştiinţifice şi de încredere care să dovedească că pungile produse din material biodegradabil se vor descompune aşa cum este precizat pe fiecare pungă, că sunt oxodegradabile, mai exact că se vor descompune în timp, daca sunt expuse la oxigen.

„Am transmis companiilor solicitarea ca eticheta de oxodegradabil ar trebui schimbată în oxofragmentare, deoarece plasticul nu se degradează, se fragmentează, iar în timp acest plastic se va descopune în fragmente mici la fel de toxice“, a precizat Joseph P. Greene, preşedinte şi profesor în cadrul Departamentului de Inginerie Mecanică şi Mecatronică şi Producţie Durabilă al Universităţii de Stat din California. De asemenea, acesta este şi autorul cărţii intitulată „Sustainable Plastics: Environmental Assessments of Bio-based, Biodegradable and Recycled Plastics“.

Într-un raport al Asociaţiei Europene a Reciclatorilor de Plastic, profesorul Richard Thomson a subliniat faptul că pungile biodegradabile sunt un mit şi ar trebui să ne focusăm pe refolosire şi reciclare pentru a reduce considerabil cantitatea de gunoi. De asemenea, acesta a mai menţionat faptul că materialele biodegradabile se degradează într-o perioadă definită de timp, iar în acest interval materialul poate fi considerat o ameninţare şi poate afecta calitatea mediului înconjurător.

Articol preluat de pe ecologic.rec.ro.

Puteti citi si:

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

Un roman a inventat ambalajul alimentar biodegradabil care ne protejeaza de microbi

Un cercetator spaniol transforma crusta insectelor in bioplastic

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

1be0e8c8-e8c2-455e-a289-2d13523c4a89-620x372

Sursa: The Guardian

In urma cu un an va povesteam de un proiect de lege initiat de un grup de parlamentari francezi menit sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute.

Adunarea Nationala a Frantei a votat in unanimitate joia trecuta pentru adoptarea acestei legi, in conditiile in care Franta se confrunta cu o risipa alimentara fara precedent.

Astfel, supermarketurile franceze vor fi obligate sa doneze alimentele nevandute asociatiilor de caritate, fermelor  sau centrelor care produc compost.

Potrivit noii legi, orice magazin cu o suprafata de peste 400 de metri pătrați trebuie să semneze un contract cu o organizație caritabilă pentru donarea alimentelor pana in luna iulie a anului viitor. Cei care nu se vor conforma noii legislatii vor fi sanctionati cu amenzi de pana la 75 000 € sau doi ani de inchisoare.

Unele supermarketuri stropesc cu clor alimentele aruncate pentru a indeparta „cautatorii de gunoaie”

In ultimii ani, media franceza a prezentat pe larg cum familiile sarace, studentii, somerii sau oamenii fara adapost cauta frecvent in cosurile supermarketurilor pentru hrana, reusind sa recupereze alimente aruncate aproape de data expirarii.

Unele supermarketuri au ales sa arunce clor peste alimente pentru a preveni, spun reprezentantii acestora, potentialele intoxicatii prin consumul de alimente din containere. Altii decid sa pastreze containerele in depozite inchise, ferite de potentialii vizitatori.

Este scandalos sa vezi inalbitor turnat peste alimentele comestibile in cosurile supermarketurilor”, a declarat deputatul socialist Guillaume Garot, care a propus proiectul de lege.

Legea va introduce de asemenea, un program educational despre risipa alimentara in scoli si organizatii. Aceasta urmeaza o masura impusa in februarie, de eliminare a datelor de expirare de pe alimentele proaspete.

In medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate

Masurile fac parte din strategia Frantei de reducere a cantitatii de deseuri alimentare cu 50% pana in 2025. Potrivit estimarilor oficiale, in medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate. Costul national al acestei risipe ajunge pana la 20 de miliarde de €.

Din cele 7,1 milioane de tone de produse alimentare irosite in Franta in fiecare an, 67% sunt aruncate de consumatori, 15% de restaurante si 11% de magazine. In fiecare an, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt irosite în întreaga lume.

Noua legislatie franceza urmeaza modelul practicat de statul american Massachusetts si Marea Britanie, cu mentiunea ca guvernul englez are un acord voluntar cu sectorul alimentar și cel de retail pentru a reduce atât produsele alimentare cat și deșeurile de ambalaje în lanțul de aprovizionare, dar nu crede in obiective obligatorii.

Un raport emis la inceputul acestui an a aratat ca in Marea Britanie, gospodăriile au aruncat 7 milioane de tone de alimente în 2012, suficient pentru a umple stadionul Wembley din Londra, de nouă ori. Deșeurile alimentare menajere din Marea Britanie sunt asociate cu 17 milioane de tone de emisii de CO2 anual.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti aici.

Puteti citi si:

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

food-waste-bin.jpg.662x0_q70_crop-scale

Sursa: Treehugger

Cum aflati daca alimentele din camara sau frigider sunt inca bune de consumat sau trebuie aruncate (daca sunteti „mai ecologisti”, alimentele respective vor fi cu siguranta transformate in compost, nu?)?

De multe ori data de expirare de pe ambalaj nu ne ajuta foarte tare, iar mirosul ne poate trada uneori deci, ce alte solutii am putea avea?

O noua aplicatie, FoodKeeper dezvoltata de Universitatea Cornell si Departamentul de Agricultura din SUA (USDA) pare a fi o solutie optima pentru reducerea risipei alimentare.

Deseurile alimentare reprezinta o mare problema in SUA si nu numai. Departamentul de Agricultura din SUA (USDA) estimeaza ca aproximativ 21% din alimente nu ajung sa fie consumate iar o persoana arunca in jur de 16 Kg de mancare in fiecare luna. Daca va imaginati ca risipa alimentara este o problema de sistem care ar trebui rezolvata de autoritati si industrie, reprezentantii USDA declara ca „44% din deseurile alimentare generate in SUA rezulta din gospodarii”.

Cum functioneaza

Aplicația FoodKeeper încearcă să ajute utilizatorii să înțeleagă modul în care diferite metode de depozitare a alimentelor pot afecta termenul de valabilitate al produselor alimentare în scopul de a maximiza durata de depozitare a alimentelor la domiciliu; aceasta oferă consiliere cu privire la depozitarea alimentelor si le permite utilizatorilor sa gasesca termene specifice de depozitare pentru mai mult de 500 de alimente si bauturi; in plus, ofera sfaturi de gatit pentru diverse alimente (carne, fructe de mare etc.)

Utilizatorii pot pune, de asemenea, aplicația sa lucreze ca un memento, cu o funcție pentru adăugarea de note cu datele de achizitie a alimentelor „cuplate” cu o notificare care aminteste utilizatorilor „atunci cand se apropie de sfarsitul datei de depozitare recomandate”; in acest fel ei isi amintesc sa manance alimentele care sunt pe punctul de a se altera.

In plus, fata de aceasta funcționalitate de bază a aplicației FoodKeeper, utilizatorii pot trimite întrebări specifice despre siguranța alimentară, despre depozitarea alimentelor si prepararea produselor în condiții de siguranță la „Ask Karen” reprezentant virtual al USDA.

Amintiți-vă să cumparati produse alimentare în cantități rezonabile și rotiți produsele din camara, frigider, si congelator.FoodKeeper – un gest simplu, dar care poate avea efecte semnificative.

Aplicatia face parte dintr-o inițiativă mai mare proiectata de USDA și Agenția de Protecție a Mediului din SUA (EPA), The US Food Waste Challenge care urmareste să contribuie la reducerea, recuperarea și „reciclarea” deșeurilor alimentare.

Noua aplicație FoodKeeper este gratis si este disponibila atât pentru Android (o gasiti aici) și iOS (o gasiti aici).

Puteti citi si:

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

5062096969_398af6cf1e_z

Sursa: Green Report

Un motiv major al risipei alimentare il reprezinta faptul că de cele mai multe ori nu evaluăm corect starea mâncării. În calitate de consumatori, ne bazăm în mare măsură pe datele de expirare inscripţionate pe ambalaje, care sunt stabilite într-un sistem conservator şi, de multe ori, informează greşit.

Mâncarea, de fapt, se degradează în ritmuri diferite. De aceea, noi tipuri de senzori pentru evaluarea calităţii alimentare ar fi foarte utili. Dacă putem evalua starea actuală a fiecărui aliment, asta ne-ar permite să luăm decizii în cunoştinţă de cauză, şi să ne gestionăm mai bine frigiderele.

Laboratorul lui Timothy Swager, de la MIT (Massachusetts Institute of Technology), lucrează la o tehnologie promiţătoare, pentru a rezolva aceasta problema. El testează un material conductor electric care îşi modifică rezistenţa în prezenţa unor gaze numite amine, care sunt eliberate atunci când mâncarea începe să se strice. Prin citirea acelei rezistenţe pe exteriorul unui pachet, poţi să îţi dai seama cât de comestibilă e mâncarea din interiorul pachetului.

Poţi pune înăuntru nişte tag-uri de dimensiunea unei cărţi de vizită, cu o antenă, iar apoi să le alimentezi cu energie şi să le citeşti cu ajutorul unui smartphone”, explică Swager. „Sau poţi avea senzorul încorporat în ambalaj aşa încât să nici nu se observe, şi îl poţi citi cu un dispozitiv de comunicare near-field (NFC)”, adauga acesta.

Dispozitivul s-ar putea afla o distanţă de câţiva centimetri, la fel cum sunt sistemele de plată contactless, sau cele de ticketing. Senzorii din interiorul pachetelor conţin nanotuburi, care reacţionează la amine. Practic, e vorba de un sistem simplu, format din două puncte de contact cu o bandă conductoare între ele.

Swager a înfiinţat o companie pentru a comercializa tehnologia şi estimează că va face primele demonstraţii pentru clienţii interesaţi chiar în vara asta. Primele aplicaţii vor fi, probabil, pentru lucrătorii alimentari care lucrează cu peşte şi carne. Dar, în scurt timp, şi consumatorii ar putea avea propriile lor dispozitive.

S-a mai încercat crearea unor indicii vizuale, în ce priveşte aspectul mâncării alterate. Dar Swager spune că metoda lui e mai bună, fiindcă nu se bazează pe percepţie: produce date solide care pot fi înregistrare şi urmărite. De asemenea, are potenţialul de a fi foarte ieftină.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Descoperiti si alte metode care reduc risipa alimentara:

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

carrot_2353469b

Sursa: Think Outside the Box

Într-o ţară unde 40% din totalul de mâncare ajunge anual la gunoi, campania No Name Naturally Imperfect initiata de Loblaws, cel mai mare retailer canadian de alimente, propune vânzarea de legume şi fructe ”urate” la preţuri reduse în magazinele din Ontario şi Quebec ale companiei.

Ne concentram prea mult asupra aspectului produselor, în comparaţie cu gustul lor,” a declarat Ian Gordon, directorul Loblaws. “Dar odată ce decojeşti sau tai un măr, nu-ţi dai seama că a avut vreodată o vânătaie sau vreun defect.” Merele, cartofii sau morcovii pe care firma canadiană îi va vinde la preţ redus cumpărătorilor ar fi ajuns la fabricile de conserve sau nu ar fi fost cultivaţi deloc, tocmai din cauza aspectului fizic.

Deşi Loblaws nu e prima companie care încearcă să schimbe standardele de “frumuseţe” în domeniul alimentar, astfel de iniţiative pot fi deocamdată numărate pe degete. Lanţul francez de supermarketuri Intermarche a lansat anul trecut o campanie similară, care a crescut numărul clienţilor din magazine cu 24%, punând la vânzare fructe şi legume “urâte.”

Potrivit Programului de Mediu al Naţiunilor Unite, între 20 şi 40% din producţia de legume şi fructe a fermierilor ajunge la gunoi fiindca nu respecta standardele estetice impuse de comercianti.

Bilanţul global al risipei alimentare ajunge anual la 400 de miliarde de dolari. Cum era de asteptat, risipa este mult mai ridicată în ţările dezvoltate; la polul opus 870 de milioane de oameni suferă în fiecare an de foamete.

Dincolo de implicaţiile sociale, risipa de hrană este şi o problemă importantă pentru mediu, emisiile de metan rezultate în urma fermentării deşeurilor organice fiind de 30 de ori mai puternice decât emisiile de dioxid de carbon.

La nivel macro, mâncarea aruncată la gunoi este responsabilă de 7% din emisiile totale de gaze de seră, astfel încât, dacă ne-am imagina risipa alimentară ca pe o ţară, aceasta ar fi al treilea cel mai mare stat producător de gaze cu efect de seră, după SUA şi China.

Articol preluat de pe Think Outside the Box.

Articole pe aceeasi tema:

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

d982daf8c22258614c8f35874c77d55f

Sursa: Inhabitat

Daca in urma cu ceva timp va povesteam de Protocycler, masina care transforma instant deseurile de plastic in “cerneala” pentru imprimantele 3-D, acum am gasit un alt proiect care foloseste tehnologia 3-D pentru a recicla deseurile, de aceasta data, alimentare.                                     AgriDust e un proiect care transformă deşeurile alimentare în materiale biodegradabile, din care se pot face ambalaje şi ghivece pentru plante.

Procesul de productie este non-toxic si mai ales, regenerabil.

Designerul italian Marina Ceccolini a conceput o modalitate de a transforma şase tipuri de deşeuri alimentare (zaţ de cafea, coji de alune, cojile de roşii, păstăile de fasole şi resturile de la lămâi şi portocale) în noi materiale. Materialul organic reciclat poate fi folosit în imprimarea 3D, pentru una dintre cele mai ecologice metode de producţie de până acum.

Stampa

Sursa: Behance

Ceccolini a creat AgriDust ca proiect final pentru Universitatea de Design din San Marino, unde a studiat recuperarea deşeurilor alimentare.

Compozitia noilor materiale este formata din deşeuri (64,5%) şi un liant pe bază de amidon de cartofi (35.5%). Procesul presupune folosirea tehnologiei reci, ceea ce il face compatibil cu tehnologia de imprimare 3D, unde extruderul clasic e înlocuit cu o seringă.

80e5fd9d27d9ae44e6f46037074d1eb1

Sursa: Behance

Proiectul va fi expus la ediţia din acest an a Milano Expo, unde vizitatorii vor avea ocazia să afle mai multe despre proces şi cum l-ar putea reproduce si în propriile case.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Puteti citi si:

ProtoCycler – Masina care transforma instant deseurile de plastic in „cerneala” pentru imprimantele 3-D

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare