COP29: Solicitări către liderii G20 pentru un impuls în finanțarea climatică
Cea de-a doua săptămână a summitului ONU privind schimbările climatice (COP29), organizat la Baku, Azerbaidjan, a adus în prim-plan dificultățile de a menține atenția asupra bunăstării planetei într-un context geopolitic tumultuos, informează Reuters.
Sursă foto: cop29.az
Tensiuni diplomatice și consens fragil
Negocierile privind finanțarea climatică au generat tensiuni diplomatice nu doar la COP29, ci și la summitul G20 desfășurat săptămâna aceasta în Brazilia. În ciuda presiunilor, cele 20 de economii majore ale lumii au ajuns la un consens fragil asupra finanțării climatice. Acest acord rămâne, însă, departe de a satisface nevoile discutate la Baku.
În cadrul negocierilor de la Rio, europenii au solicitat o implicare financiară mai mare din partea tuturor țărilor. În schimb, statele în curs de dezvoltare, precum Brazilia, au subliniat că astfel de contribuții ar trebui să rămână voluntare, nu obligatorii. Textul final al discuțiilor G20 reflectă acest compromis, recunoscând contribuțiile voluntare ale țărilor în dezvoltare fără a le transforma în obligații.
COP29 și G20: Cine deține frâiele finanțării?
În timp ce summitul COP29 încearcă să stabilească un obiectiv clar pentru mobilizarea a sute de miliarde de dolari destinate luptei împotriva schimbărilor climatice, G20 are controlul asupra resurselor financiare globale. Într-o scrisoare adresată liderilor G20, Simon Stiell, șeful ONU pentru climă, a solicitat sprijin pentru creșterea granturilor, împrumuturilor și pentru oferirea de reducere a datoriei țărilor vulnerabile. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a elibera aceste state de povara serviciului datoriei și pentru a le permite adoptarea unor acțiuni climatice mai ambițioase.
Prezența redusă și lobby-ul combustibililor fosili
Un alt factor ce încetinește progresul negocierilor COP29 este scăderea semnificativă a numărului de participanți. În acest an, summitul a atras aproximativ 50.000 de participanți, mult mai puțini față de cei 80.000 înregistrați anul trecut la COP28 din Dubai.
În ciuda acestui număr redus, industria combustibililor fosili este bine reprezentată. Organizații precum Exxon, BP, Total și Saudi Aramco și-au trimis reprezentanții la Baku. Potrivit coaliției activiste Kick Big Polluters Out, peste 1.700 de lobbyiști ai industriei fosile au fost prezenți la summit.
Juan Carlos Monterrey, reprezentant special pentru climă al Ministerului Mediului din Panama, a criticat vehement această influență, afirmând că, în timp ce țările ca Panama suferă efecte devastatoare ale schimbărilor climatice, delegații COP irosesc resurse financiare în dezbateri sterile și evenimente mondene.
Regres în tranziția energetică
Un alt semnal de alarmă îl reprezintă decizia unor giganți energetici precum BP, Shell și Equinor de a reduce investițiile în tranziția energetică. BP, care acum cinci ani anunța planuri ambițioase de a se transforma într-o companie axată pe energie regenerabilă, revine la strategia tradițională de creștere bazată pe petrol și gaze. Această schimbare reflectă preocupările investitorilor legate de profitabilitatea viitoare, dar pune sub semnul întrebării angajamentele industriei față de un viitor mai verde.
