Curtea Internațională de Justiție: Inacțiunea climatică poate încălca dreptul internațional 

Curtea Internațională de Justiție: Inacțiunea climatică poate încălca dreptul internațional

Autor: Ruxandra Micle

Pe 23 iulie 2025, Curtea Internațională de Justiție de la Haga a emis un aviz consultativ revoluționar: statele care nu iau măsuri adecvate pentru a combate schimbările climatice pot comite o încălcare a dreptului internațional. Este pentru prima dată  când Curtea internațională de Justiție, cea mai înaltă instanță ONU, se pronunță direct asupra crizei de mediu.

Prin această decizie se cataloghează schimbările climatice drept o ,, amenințare urgentă și existențială pentru omenire’’ s-au prevăzut obligații legale privind responsabilitatea statelor de a limita emisiile de gaze cu efect de seră, de a reglementa activitățile companiilor fosile, de a acorda suport țărilor vulnerabile  etc.

Avizul are caracter consultativ, dar joacă un rol extraordinar de important în modelarea jurisprudenței și a politicilor din țări, la nivel internațional.

Curtea internațională de justiție, admite faptul că statele care nu respectă obligațiile privind schimbările climatice, vor putea fi trase la răspundere inclusiv prin reparații financiare, reconstrucție a ecosistemelor sau compensații pentru statele afectate.

Deși are rol consultativ, avizul acesta din 23 iulie 2025 reprezintă o piatră de hotar juridică într-un stadiu al luptei împotriva schimbărilor climatice.Extinde responsabilitatea statelor, introduce instrumente concrete de reparare și oferă fundament pentru procese în tribunale și negocieri climatice la nivel global.În perioada următoare, vom fi cu ochii și la summit-ul COP30  ( Conference of the Parties) din Brazilia, care ar putea să contureze acest cadru juridic.

Ce impact va avea asupra României ?

Sporește răspunderea juridică a statului pentru inacțiune sau politici ineficiente în domeniul climei. România va trebui să ofere mult mai mult credit specialiștilor din domeniul mediului, decât a făcut-o până acum și să trateze serios problemele de protecția mediului, fără a mai mușamaliza date pe hârtie. 

Această decizie, reprezintă și o unealtă pe care o pot folosi ONG-urile, universitățile, comunitățile afectate de poluiare, cetățenii în acțiuni în instanță împotriva statului  .

Poziționarea diplomatică în cadrul UE și ONU

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are oportunitatea să:

• Sprijine oficial avizul Curții Internaționale de Justiție, demonstrând solidaritate cu statele vulnerabile;

• Folosească acest aviz ca fundament pentru o diplomație climatică activă în regiune, în special în Europa de Est și Balcani, unde politicile climatice rămân neomogene.

Va fi nevoie ca toate proiectele de infrastructură, construcțiile sau cele industriale să fie reevaluate, din perspectiva impactului climatic.

Nu mai e suficient ca un arhitect să proiecteze estetic o clădire, va fi nevoie de o mână dreaptă a specialiștilor pe mediu, și de ingineri în materiale emergente. Nerespectarea principiului (DNSH) ar putea duce la: blocarea finanțărilor, sancțiuni în justiție, retragerea susținerii publice.

Așadar respectarea principiului DNSH, face parte din obligațiile de due diligence, fiind de datoria statelor de a preveni daunele de mediu prin acțiuni proactive, rezonabile și proporționale riscurilor cunoscute. Aceste obligații se aplică tuturor statelor, indiferent de gradul de dezvoltare

În concluzie, prin această Decizie se încurajează activismul juridic și civic și deschide calea pentru acces mai larg la finanțări verzi. Iar, statele care au ratificat Acordul de la Paris și Protocolul de la Kyoto au  obligația de a respecta angajamentele asumate, inclusiv țintele de reducere a emisiilor  de gaze cu efect de seră. Aceste obligații fiind imperativ juridice.

Curtea Internațională de Justiție a subliniat faptul că planurile naționale trebuie să fie formulate și implementate cu seriozitate, astfel încât să contribuie efectiv  la limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5 °C, conform scopului central al Acordului de la Paris. Viitorul aparține și generațiilor viitoare, așa că responsabilitatea unui viitor mai sănătos, ne aparține, fiecăruia în parte.

Citește și:

Regulamentul UE 2025/1290 aduce schimbări majore în politica de mediu