Ce aduce nou Regulamentul UE privind ambalajele: comparație cu Legea 249/2015
Autor: Alina Mazilu
Începând cu 12 august 2026, Uniunea Europeană intră într-o nouă etapă privind gestionarea ambalajelor. Regulamentul (UE) 2025/40 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje va înlocui vechea Directivă 94/62/CE și va introduce norme mult mai clare, aplicabile direct în toate statele membre – fără a mai fi nevoie de transpunere națională. Pentru România, aceasta înseamnă o schimbare importantă în raport cu actuala Lege nr. 249/2015.
Ținte mai ambițioase, cerințe mai clare
Legea 249/2015 prevede reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje, cu valori minime pe fiecare tip de material – de exemplu, 60% pentru sticlă, 60% pentru hârtie/carton, 50% pentru metal, 15% pentru lemn și doar 22,5% pentru plastic.
Regulamentul UE vine cu obiective mai ambițioase:
-
Până la 31 decembrie 2025, reciclarea a minimum 65% din greutatea totală a deșeurilor de ambalaje, cu ținte specifice pe materiale:
-
Sticlă: 70%
-
Hârtie/carton: 75%
-
Metale feroase: 70%
-
Aluminiu: 50%
-
Plastic: 50%
-
Lemn: 25%
-
-
Pentru anul 2040, ținta globală de reciclare urcă la 70%, iar obiectivele specifice cresc și ele:
-
Sticlă: 75%
-
Hârtie/carton: 85%
-
Metale feroase: 80%
-
Aluminiu: 60%
-
Plastic: 55%
-
Lemn: 30%
-
Un detaliu important: Regulamentul face distincție între metalele feroase și aluminiu, în timp ce Legea 249/2015 tratează metalele ca o categorie unică, cu o țintă de 50%.
Ținte concrete pentru reducerea ambalajelor
Legea 249/2015 menționează măsuri generale de prevenire a generării deșeurilor, dar nu stabilește obiective cantitative clare.
În schimb, noul regulament impune reduceri progresive ale ambalajelor pe cap de locuitor, comparativ cu nivelul din 2018:
-
5% până în 2030
-
10% până în 2035
-
15% până în 2040
Totodată, până la 1 ianuarie 2030, ambalajele grupate, de transport sau din comerțul electronic nu trebuie să conțină mai mult de 50% spațiu gol.
Reguli clare și obligații etapizate pentru reutilizarea ambalajelor
În forma actuală, Legea 249/2015 sprijină reutilizarea prin introducerea unei garanții de 0,5 lei pentru ambalajele primare reutilizabile și obligă operatorii economici să accepte ambalaje la schimb sau să restituie garanția.
Regulamentul UE merge mult mai departe, cu obiective clare și diferențiate:
-
Din 2030, cel puțin 40% din ambalajele utilizate pentru transport trebuie să fie reutilizabile, procent care trebuie să crească la 70% până în 2040.
-
Pentru ambalajele grupate: 10% reutilizare până în 2030 și 25% până în 2040.
-
În cazul băuturilor, distribuitorii finali trebuie să pună pe piață cel puțin 10% din produse în ambalaje reutilizabile până în 2030 și 40% până în 2040.
Regulamentul introduce și o serie de excepții, pentru:
-
produse perisabile (lactate, băuturi alcoolice etc.),
-
distribuitori cu suprafețe comerciale sub 100 m²,
-
comercianți din localități izolate.
Mai mult, statele membre pot permite realizarea obiectivelor de reutilizare în mod colectiv (de exemplu, prin grupuri de distribuitori), cu condiția respectării regulilor UE privind concurența.
Există și situații în care anumiți operatori economici pot fi scutiți de la obligațiile de reutilizare – dacă, de exemplu, pun pe piață mai puțin de 1.000 kg de ambalaje pe an, sunt microîntreprinderi sau dacă statul lor membru depășește semnificativ obiectivele de reciclare și reducere a deșeurilor.
Statele membre pot, de asemenea, să stabilească obiective mai ambițioase decât cele impuse de regulament, iar Comisia Europeană are posibilitatea să adopte acte delegate care să ajusteze cerințele în funcție de contextul economic, tehnologic sau ecologic.
Până în 2034, Comisia va evalua implementarea obiectivelor stabilite pentru 2030 și va analiza fezabilitatea celor din 2040, inclusiv impactul asupra pieței muncii și consultarea partenerilor sociali. Această evaluare ar putea conduce la eventuale modificări legislative viitoare.
Regulamentul UE 2025/40 aduce o schimbare de paradigmă: de la recomandări și direcții generale la obligații clare, cu termene precise și sancțiuni potențiale. Pentru România, aceasta înseamnă o presiune suplimentară asupra actorilor din lanțul ambalajelor – producători, retaileri, operatori logistici – dar și o oportunitate reală de a crește eficiența în colectarea, reciclarea și reutilizarea materialelor.
Citește și:
Ce se schimbă în 2030 în privința ambalajelor? Obligații din regulamentul european 2025/40
