Avem, in sfarsit, taxa la groapa! Este valoarea ei echitabila comparativ cu celelalte state europene?

Sursa foto: Statie de sortare deseuri aflata in apropierea Bucurestiului
Taxa la groapa, anuntata cu surle si trambite inca de anul trecut, a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2017. Credeam ca nu mai apucam sa vedem “minunea” desi e ceruta de ani buni in majoritatea intalnirilor avute cu reprezentantii autoritatilor de mediu.
N-are rost sa mai discutam ca ea fost solicitata in mod expres de nenumarate ori de catre Uniunea Europeana si a fost promisa aproape in fiecare an de guvernanti.
Pe masura ce se apropia 1 ianuarie 2017, primul gand a fost ca se vor gasi “solutii” de amanare pe ultima suta de metri (cum s-a intamplat in 2013). Dar uite ca am trecut si peste luna decembrie si minunea s-a produs (sa speram c-o sa si dureze).
Bineinteles, nici nu a intrat bine in vigoare si deja au aparut contestatari, jurnalisti care sperie populatia ca va saraci din cauza taxei de depozitare, repezentanti ai autoritatilor locale care cauta tertipuri s-o amane, firme de salubrizare care au solicitat in fiecare an amanarea taxei de depozitare invocand costurile logistice prea mari (acelasi motiv fiind mentionat si atunci cand li se solicita sa depuna eforturi pentru cresterea gradului de colectare in randurile populatiei) si tot felul de “priceputi”…
Ce este cert pana acum:
1. Taxa recent intrata in vigoare si prevazuta initial in Legea 384 din 2013 si reiterata in OUG 39/2016 pentru modificarea OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu are valoarea de 80 de lei/tona de deseuri depozitata la gropile de gunoi (~18 euro/t), urmand să crească la 120 de lei/tona (~27 Euro/tona) în 2018.
2. Taxa se aplica “deşeurilor inerte şi nepericuloase încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare”; ea va fi incasata de la proprietarii sau administratorii de depozite de deseuri care vor colecta la randul lor taxa de la operatorii care aleg sa aduca deseurile la depozitele de gunoi si refuza sa le transporte la statii de transfer pentru a fi sortate si trimise catre fabrici de reciclare, unitati de procesare deseuri cu recuperare de energie etc.
3. Ea nu mai poate fi ignorata. De ani buni “pisica” este pasata dintr-o parte in alta intre autoritatile locale si firmele de salubrizare, toti se plang ca taxele sunt prea mari, costurile de implementare a sistemelor de colectare separata in randurile populatiei sunt prea mari si in fiecare an raportam acelasi grad rusinos de 3-5% reciclare. Desi ar fi trebuit sa incepem colectarea separata la “sursa” (la populatie) inca din anul 2011, dupa 6 ani ne ascundem in continuare dupa deget, dam din umeri si spunem ca nu avem fonduri pentru investitii in programele de colectare, asta in timp ce fabricile de reciclare romanesti importa deseuri din alte state pentru a-si mentine unitatile de productie.
Probabil in 2020 cand UE ne va intreba de ce nu am atins tinta de 50% grad de reciclare vom spune tot ca desfintarea ghenelor de gunoi si colectarea selectiva la populatie implica fonduri prea mari si nu are cine sa le suporte …
Aha…. si pe cei care inca mai afirma ca aplicarea taxei de depozitare nu are nici o legatura cu cresterea gradului de reciclare ii invitam sa citeasca analiza de mai jos …
Cat de mare e taxa de depozitare in Romania comparativ cu celelalte state membre UE?
Este foarte interesant cum tari ale caror cetateni si companii cu un comportament asemanator in ceea ce priveste consumul si gradul de dezvoltare, impun modalitati diferite de taxare atunci cand vine vorba de deseurile ce se depun la groapa. Faptul ca unele dintre ele detin instalatii de incinerare schimba in mod radical modul in care se depun deseurile la groapa; politicile populiste sunt si ele un factor important, iar gradul de constientizare in ceea ce priveste managementul deseurilor a tarilor nou intrate in UE, justifica diferitele cai de aplicare a taxei la depozitare.
Sa nu uitam insa ca, pe langa taxa de depozitare ce intra in vigoare acum, si care ar fi destinata exclusiv investitiiilor legate de protectia mediului, operatorii si administratorii depozitelor suporta si costurile de deschidere, administrare si inchidere a depozitului de deseuri asa numitele ‘taxe la poarta’, pe care le veti gasi mai jos evidentiate separat in cateva cazuri.
In Romania de exemplu, costul de administrare a depozitelor de gunoi, este de 10-15 euro/t.
Sa revenim asadar si sa urmarim atent felul in care este aplicata aceasta taxa, incercand sa ne imaginam “dificultatile” si controversele prin care au trecut sau trec autoritatile si populatia fiecarei tari. Pentru ca intotdeauna taxele dor si aplicarea lor, cel putin in domeniul mediului, tine de educatie si viziune pe termen lung.
Dintre toate statele membre UE doar Lituania si Romania au avut taxa ∅ pentru depunerea la groapa a deseurilor in 2016 (desi spre deosebire de Romania, Lituania aplica interdictia de depozitare a deseurilor biodegradabile din gradini si parcuri), dupa cum indica cewep.eu, iar datele complete privind taxele de depozitare existente in statele membre UE pot fi consultate aici .
Trecem in revista vecinii Romaniei, incepand cu Bulgaria, care aplica o taxa la depozitare de 18 Euro/tona pentru depunerea deseurilor la gropile conforme din punct de vedere al Directivei Europene, continuand cu Ungaria care percepe o taxa la depozitare neta medie de 25 Euro/tona, ajungand sa plateasca 35 Euro/t din cauza TVA-ului de 25% si al costului cu depozitarea, cu interdictii importante care se aplica din 2003 anvelopelor si deseurilor de cauciuc, si care ar trebui sa aplice deja, inca din 2015, interdictii privind depunerea la groapa a deseurilor netratate in prealabil.
Continuand sa rasfoim, descoperim ca Cehia aplica o taxa de 20 Euro/tona, cu taxe la poarta gropii de 32-48 Euro/tona, planificand ca din 2020 sa creasca taxa la 36 Euro/t, si avand un plan national de gestionare a deseurilor ambitios, pana in 2025, in timp ce Polonia taxeaza cu 26 Euro/t in medie deseul depus la groapa, insa estimarile privind cantitatile ce vor fi preluate de incineratoare demonstreaza ca decizia de a construi 6 incineratoare in urmatorii trei ani, va modifica in mod esential depunerea de deseuri la groapa.
Spania aplica taxe de depunere la groapa de aprox. 35 Euro/tona in timp ce Catalunia taxeaza cu 40 Euro/t deseul livrat la groapa. In apropiere, Portugalia isi taxeaza populatia doar cu 5 Euro/tona, iar taxele se modifica in fiecare an in functie de politicile populiste.
Simtind nevoia sa investighez aceasta valoare a taxei care este de departe cea mai mica aplicata in UE, am descoperit ca noul Plan Strategic pentru Deseuri Municipale elaborat in 2014 a definit prioritatile pentru colectarea deseurilor municipale, capitala Lisabona introducand schemele de colectare selectiva door-to-door cu un success neasteptat, lucru care a adus Lisabonei titlul de Capitala Verde Europeana, inaintea multor altor capitale aspirante; pentru imbunatatirea practicilor, municipalitatea Lisabonei a creat o baza de date cuprinzatoare, pe care cetatenii sunt invitati sa lanseze sugestii de imbunatatire dar si critici si reclamatii. In acest fel rata de colectare selectiva nationala a ajuns la 33% in 2016, ce-i drept inca destul de departe de tinta de 55% din 2020. Incinerarea cu recuperare de energie se aplica pe scara larga in Portugalia, numai 10% din cantitatea totala de deseuri este depusa la groapa si doar 18% din deseul municipal solid este reciclat sau reutilizat.
Olanda aplica o taxa medie de 40-50 Euro/t in timp ce Norvegia taxeaza in medie cu 80 Euro/t, iar Suedia taxeaza cu 55 Euro/t in medie, in conditiile in care incineratoarele consuma 50% din cantitatea totala de deseuri generate pentru a produce energie electrica si caldura. Autoritatile din Suedia recunosc insa ca nu recicleaza si nu reutilzeaza suficient si ca, daca ar face-o, ar consuma mai putina energie decat consuma incinerand si reconstruind de la zero.
La acest moment Romania se confrunta cu o situatie complexa: doar 80% din populatie este acoperita de servicii de colectare a deseurilor si aproximativ 800 000 tone/an de deseuri sunt abandonate ilegal, o rata de reciclare a materialelor de aproximativ 5% si o dependenta aproape totala de eliminare in depozite fara tratare in prealabil. Conform rezultatelor studiilor realizate, atunci cand valoarea totala a tarifului perceput pentru depozitarea deseurilor este mare, rata de depozitare scade.
Nivelul propus pentru taxa de depozitare de 80 de lei/t sau 18 Eur/to in 2017 si 120 lei/t adica 27 Euro/t in 2018 ar duce de la 14 Euro/t – taxa la poarta depozitului la 32 Euro/t in 2017 si la 41 Euro/t in 2018 ceea ce ar aduce Romania la nivelul Frantei in aceasta privinta, care taxeaza cu 40 Euro/t gropile autorizate, in conditiile in care Franta aplica si TVA de 19.6% pentru deseul industrial si 5,5% pentru cel municipal.
E mult, e putin? Va lasam pe voi sa decideti … dar sa nu uitam ca pana acum nu s-au facut eforturi prea mari in cresterea gradului de reciclare desi taxa la groapa a fost 0 RON ani buni si principalii responsabili de gestionarea deseurilor au avut de cele mai multe ori „mana libera” sa-si organizeze si planifice activitatea cum doresc; erau constienti ca taxa nu va putea fi amanata la nesfarsit dar au preferat sa ignore fenomenul ani la rand si sa refuze orice fel de dialog si investitii …trebuie facuta o schimbare si aceasta de cele mai multe ori este luata in serios doar atunci cand se apeleaza la masuri coercitive.
Oricum ar fi, Romania respira inca aerul poluat de gropile neconforme si o va mai face pentru inca cel putin un an, cand, teoretic cel putin, sistemele de management integrat al deseurilor finantate de UE devin operationale.
Promitem sa revenim cu o analiza detaliata a catorva modele adoptate in tarile europene, pentru a identifica idei si metode ce ne-ar putea ajuta in explicarea necesitatii implementarii taxei la depozitare populatiei si factorilor decidenti din Romania.
Autor articol: Alina Georgescu
Puteti citi si:
La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania
Bilant Ministerul Mediului – Ce masuri s-au luat in 2016 in privinta gestionarii deseurilor
Sondaj național: Cautam proiecte/bune practici de managementul deseurilor
Draftul Planului National de Gestionare a Deseurilor va fi gata in luna decembrie