Adidas a lansat Sport Infinity, un concept inovator, prin care fabricarea echipamentului sportiv va fi revolutionata, iar produsele vechi nu vor mai deveni deseuri niciodata, asigura reprezentantii companiei.
Datorita acestui nou concept, creatorii din lumea fotbalului vor putea sa isi reimagineze si sa recicleze la nesfarsit produsele create, folosind un material special 3-D.
Toate echipamentele sportive, inclusiv ghetele facute special pentru Leo Messi, vor fi reciclate si remodelate printr-un proces care nu produce deseuri si care nu utilizeaza adezivi speciali.
“Sunt mandru ca Adidas lucreaza intens pentru a se asigura ca toate ghetele produse de ei, inclusiv cele pentru mine, sunt fabricate intr-un mod care protejeaza mediul. Pentru mine acest lucru simbolizeaza viitorul fotbalului.”, a declarat Leo Messi.
Sport Infinity este un proiect de cercetare (WRAP) condus de Adidas si finantat de catre Comisia Europeana, care a adus impreuna o varietate de experti si nume mari din industrii cheie, combinand produse sportive care nu mai pot fi utilizate cu materiale care sunt in exces in alte industrii.
Astfel, ghetele de fotbal din viitor vor fi confectionate din orice material, de la carbonul folosit in fabricarea aeronavelor pana la fibrele care au facut parte din ghetele cu care au fost inscrise golurile din Cupa Mondiala.
Noul material special il va transforma pe fiecare fan al sportului intr-un designer de produs. O pereche de ghete va putea fi transformata de cate ori va dori cel care o poarta, fara sa mai existe problema deseurilor. Indiferent daca remodelarea va fi cauzata de cele mai recente tendinte sau va porni dintr-o reactie a nevoilor care provin din jocul de pe teren, fanii fotbalului din viitor nu vor mai purta niciodata ghete invechite.
„Acesta este un concept inovator pentru toti fanii fotbalului. Pe parcursul urmatorilor trei ani, Sport Infinity isi propune ca nici o gheata de fotbal sa nu mai fie aruncata. In schimb, fiecare pereche de ghete nu va fi doar reciclata, ci va prinde forma celor mai personale specificatii ale consumatorului.” a declarat Gerd Manz, Vicepresedintele Technology Innovation din cadrul adidas.
Sport Infinity este finantat in cadrul programului Horizon 2020 al Uniunii Europene si va implementat in Germania (OECHSLER in Ansbach (Germany) . Proiectul a inceput in iunie 2015 si cuprinde si alte organizatii renumite din domeniu:BASF SE; KISKA GmbH; FILL Gesellschaft m.b.H.; Friedrich-Alexander-Universität Erlangen-Nürnberg (FAU); OECHSLER AG; University of Leeds’ Centre for Technical Textiles (CTT); Association CETI (Centre Européen des Textiles Innovants); Hypercliq E.E.; si SportsMethod Ltd.
Alte initiative adidas de reducere a deseurilor de materiale
• În 2014, adidas a anuntat ca va reduce deseurile de materiale in procesul de proiectare; spre exemplu produsele din colectia adidas by Stella McCartney include tricouri si pantaloni create printr-un proces de taiere precis pentru a se asigura ca 95% din tesaturile folosite ajung in produsele finale, restul de 5% fiind reciclate sau refolosite; prin modificarea modelelor din colectia Running 96% din materiale ajung in prezent in produsele finale; restul de 4% sunt de obicei talpi, textile, finisaje sau cauciuc care ajung fie la reciclare fie sunt refolosite in componenta altor produse.
• În luna martie, compania a anuntat un parteneriat cu compania lui Pharrell Williams, Bionic Yarn, pentru a include o țesătura fabricată din plastic marin într-o nouă linie de pantofi și îmbrăcăminte, Originals.
• În luna iunie, compania a prezentat primele roade ale colaborarii cu organizatia Parley for the Oceans – un prototip pentru primul pantof din lume realizat in intregime din fire si filamente provenite din deseuri de plastic oceanice si setci de adancime ilegale.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/09/adidas_0.jpg300635Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-09-29 11:20:582022-05-30 17:57:45Adidas lanseaza Sport Infinity, un concept inovator de reciclare a echipamentului sportiv
Deseuri de plastic la un centrul de reciclare din San Francisco. Sursa foto: The Guardian
Auzim tot mai des de comunitati urbane si rurale care au adoptat obiectivul „zero deseuri/zero waste“ si lucreaza spre a-l indeplini.
Programele zero waste sunt modalitatile cele mai rapide si eficiente, din punct de vedere al costurilor, prin care autoritatile locale pot contribui la evitarea poluarii cauzate de eliminarea necorespunzatoare a deseurilor, pot lupta impotriva schimbarilor climatice, pot crea locuri de munca si in acelasi timp pot promova sustenabilitatea.
La nivel global, Zero Waste International Alliance coordoneaza intalniri periodice in diferite parti ale lumii pentru a creste puterea comunitatilor si a promova solutii „zero deseuri “. De asemenea, la nivel european Fundatia Zero Waste Europe cu filiale in 18 tari, inclusiv in Romania prin Zero Waste Romania, a fost creata pentru a consolida puterea comunitatilor de a regandi relatia lor cu resursele.
Exista numeroase modele de succes, cum ar fi orasul Capannori in Italia sau Kovalam in India, insa exista si exemple ale unor programe care s-au „impotmolit“ pe parcurs, cum ar fi Canberra in Australia sau Buenos Aires in Argentina.
De obicei, cei care nu cred in conceptul „Zero Waste” afirma ca acest obiectiv poate fi indeplinit doar de comunitatile mici si nu reprezinta o solutie reala pntru marile orase.
San Francisco, avand o populatie de aproximativ 800,000 de persoane, reuseste sa combata aceasta supozitie.
Orasul recupereaza 77% din deseuri, depasind primul obiectiv de 75% pana in 2010 si apropiindu-se foarte mult de obiectivul final, zero deseuri, pana in 2020, fara depozitare la rampele de deseuri si fara incinerarea deseurilor (cu sau fara recuperare de energie).
La baza programului implementat in San Francisco sta ideea ca separarea deseurilor pentru compostare si reciclare ar trebui sa devina mai avantajoasa decat depozitarea acestora in gropi de gunoi. Aceasta cerinta este indeplinita printr-un sistem simplu si convenabil, prin instalarea unor containere de colectare codificate pe culori si semnalizate cu imagini descriptive; educatie multilingva pentru a satisface nevoile diverselor etnii; abordari specifice pentru principalele sectoare: rezidential, al afacerilor, al autoritatilor publice.
Alte metode adoptate de San Francisco pentru atingerea obiectivului Zero Waste
• incurajeaza prevenirea generarii deseurilor in intregul sistem Reducerea cantitatii de deseuri si reutilizarea sunt incurajate de legislatie care impune vanzatorilor de produse alimentare sa elimine polistirenul extrudat in favoarea unor cutii compostabile sau reciclabile; interzicerea comercializarii pungilor de plastic de unica folosinta, in favoarea pungilor reutilizabile sau din plastic compostabil sau hartie reciclabila, etichetate corespunzator; o campanie de educare impotriva apei imbuteliate (si in favoarea apei de la robinet); posibilitatea de a refuza o carte de telefon actualizata in fiecare an (cartile de telefon sunt oferite gratuit in majoritatea oraselor din Statele Unite);
• Municipalitatea detine propriul sistem de schimb de bunuri, punand la dispozitie piese de mobilier, produse electronice sau alte materiale pentru schimburi intre institutii.
• Campanie de reducere a materialelor toxice Administratia publica locala a creat o pagina web pentru a ajuta oamenii sa afle mai multe informatii despre reducerea cantitatii de toxine folosite in produsele de curatenie si in cele de ingrijire personala. In loc sa se rezume doar la a indemna populatia sa reduca folosirea materialelor toxice, orasul San Francisco ofera alternative viabile.
• Raspunderea Extinsa a producatorului – o obligatie „morala”, nu legala In 2006, San Francisco a aprobat rezolutia Responsabilitatii Extinse a Producatorului o data cu interdictia aruncarii produselor periculoase in cosul de gunoi. Rezolutia indeamna producatorii sa puna bazele unei “etici a responsabilitatii producatorului” pentru a completa “etica reciclarii” civice. Inca nu exista o dispozitie clara care sa oblige producatorii locali sa accepte aceasta rezolutie – dar politica de cumparare a municipalitatii, bazata pe principiul precautiei, o incurajeaza.
• Colectarea separata – verde, negru, albastru Locuitorilor si firmelor le sunt puse la dispozitie trei containere: verde pentru deseuri compostabile, negru pentru deseuri reziduale si albastru pentru toate materialele reciclabile, inclusiv hartie, plastic, sticla si metal.
• Sistemul „Pay as you throw” usor diferit Separarea este incurajata prin sistemul “platesti pentru cat arunci”, prin care cetatenii platesc doar pentru containerul negru, care poate fi de diferite marimi si devine mai scump pe masura ce marimea creste, fara sa plateasca pentru containerele albastre si verzi.
Deseurile sunt colectate de doua camioane: unul pentru materiale organice si altul cu doua compartimente, pentru materiale reciclabile si deseuri nereciclabile. Una dintre companiile de colectare, ce acopera 2/3 din oras, are 400 de angajati doar pentru serviciul de colectare.
• San Francisco a fost primul mare oras din S.U.A. care a colectat resturile alimentare pentru compostare. Astazi, sute de mii de locuitori si aproximativ 3 000 de firme trimit aproximativ 360 de tone de material organic, in fiecare zi, catre unitatea de compostare a orasului. Unitatea de compostare este situata intr-o zona rurala in apropierea orasului San Francisco, pe un teren de 7 hectare si are 11 angajati. Compania cere un pret de 41 pana la 51 de dolari/tona de material organic primit, si acest venit acopera costul intretinerii si al functionarii unitatii.
Veniturile sunt realizate prin vanzarea de compost, care este certificat ca fiind organic si insumeaza aproximativ 42 000 m3 de compost anual. Ca parte a programului de compostare, orasul ofera galeti speciale, subventioneaza pubele pentru compostare la domiciliu si ofera gratuit cursuri multilingve despre compostarea in mediul urban (inclusiv despre compostarea cu viermi) si despre gradinaritul organic.
• Alte masuri uzitate pentru recuperarea deseurilor organice – Redistribuirea alimentelor: alimentele comestibile sunt donate cantinelor sociale – Hrana pentru animale: resturile de alimente ce rezulta din procesele de prelucrare sunt transformate in hrana pentru animale sau folosite direct de catre fermieri; – Grasimile si uleiul alimentar uzat sunt transformate in seu sau hrana pentru animale; – Digestia anaeroba si conversia in combustibili bio: Colectarea apoi digestia anaeroba centralizata rezultand in biogaz; – Grasimea colectata de la restaurante este transformata in combustibil pentru vehiculele colectoare ale orasului si autobuzele hibrid.
• O alta trasatura unica a programului din San Francisco este reprezentata de stimulentele acordate pentru minimalizarea progresiva a cantitatii de deseuri. Contractul cu companiile de colectare este conceput pentru a spori redirectionarea de la rampa si include un set de patru obiective pentru fiecare an.
Doua obiective anuale sunt indreptate spre scaderea volumului de deseuri, si alte doua se bazeaza pe un procentaj crescut al materialelor recuperate. Daca toate cele patru obiective sunt atinse, firma de salubritate obtine o cota de profit mai mare (2% – cate 0,5% pentru fiecare obiectiv atins), echivalentul a aproximativ 5 milioane de dolari, in total, pe an. Aceste fonduri sunt depozitate intr-un cont distinct destinat incurajarii recuperarii de materiale, din care compania poate retrage doar procentul corespunzator obiectivelor atinse, in conformitate cu verificarile municipalitatii.
• In cele din urma, programul din San Francisco este marcat de un zel aproape misionar: parte din obiectivul explicit al orasului este raspandirea filozofiei Zero Waste, asa ca functionarii experti in Zero Waste tin prelegeri si prezentari pentru a face cunoscute strategiile unui public cat mai divers, de la orasele din apropiere pana la alte tari.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/06/San-Francisco-recycling-008.jpg276460Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-06-24 12:35:352022-03-18 18:07:01Studiu de caz: San Francisco – cel mai mare oras din lume care a adoptat obiectivul Zero Waste
Daca la inceputul anului oficialii new-yorkezi anuntau interzicerea ambalajelor din polistiren incepand cu data de 1 iulie 2015, acestia vin cu noi propuneri pentru reducerea risipei in metropola americana.
Oficialii new-yorkezi au marcat in acest an Ziua Pamantului prin anuntarea unor obiective ambitioase – reducerea deseurilor cu 90% pana in 2030 si a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 80% pana in 2050, in raport cu nivelurile din 2005.
Initiativa este laudabila daca luam in considerare faptul ca New York-ul este cel mai mare oras american avand o populatie ce depaseste 8 milioane de locuitori.
Noua strategie, care include o revizuire a programului de reciclare al orasului, propune stimulente pentru reducerea productiei de deseuri si sprijinirea initiativelor Consiliului Local de reducere a pungilor de plastic.
Planul de reducere a deseurilor reprezinta o noua componenta a proiectului de durabilitate numit PlaNYC, creat de predecesorul actualului primar Bill de Blasio, Michael Bloomberg, cu scopul de a oferi un cadru care sa atenueze efectele cresterii demografice si schimbarilor climatice asupra infrastructurii orasului. De Blasio, care a salutat în mare măsură PlaNYC, păstrează componentele sale, schimbandu-i doar denumirea – OneNYC.
Un new-yorkez arunca in medie, 15 kilograme de deseuri pe saptamana
„In medie, un new-yorkez arunca aproape 15 de kilograme de deșeuri pe săptămână, adăugate la milioane de tone pe an”, a declarat De Blasio pentru Associated Press. „Pentru a fi un oraș cu adevărat durabil, avem nevoie sa luam aceasta provocare de la inceput”.
Timp de decenii, deseurile orașului au fost trimise cu trenul sau barjele la instalațiile din Carolina de Sud, Virginia, New Jersey, Pennsylvania. Noul plan va elimina aproape toate „exporturile” de gunoi, care costa in prezent mai mult de 350 milioane dolari pe an.
Cantitatea de deșeuri produse de oraș a scăzut cu 14% din 2005 ca urmare a creșterii gradului de reciclare, iar o componenta cheie in noul plan va fi cresterea acestui rezultat prin simplificarea intregului proces.
În prezent, clădirile rezidențiale au două tipuri de containere de colectare. Nou plan prevede un singur flux de colectare pentru deseurile reciclabile, folosit deja de alte orase, care ar consolida sistemul de reciclare pana in 2020, in viziunea autoritatilor.
Deseurile organice – resturi alimentare, deșeuri de curte și alte lucruri care nu pot fi reciclate – alcătuiesc 31% din totalul deseurilor municipale. Un program de colectare a materialului direct de la casele rezidentilor va fi extins la aproape 200 000 de rezidenti pana la sfarsitul anului, urmand ca pana la sfarsitul anului 2018 toti rezidentii sa beneficieze de acest program. Autoritatile promit stimulente economice pentru a incuraja participarea in cadrul programului, inclusiv o posibila reducere a taxei pe proprietate pentru proprietarii de case.
Oficialii urmăresc, de asemenea, pentru a reduce deșeurile comerciale cu 90% pana in 2030, adoptarea unui program similar celui folosit pentru clădirile rezidențiale. Asta ar putea duce la oferirea de stimulente fiscale pentru organizatiile care adopta programul și amenzi pentru cei care nu vor sa se implice.
In timp ce administrația de Blasio a oprit un proiect de lege care propune o taxă de 10 de cenți pentru utilizarea pungilor de plastic, oficialii declara că reducerea acestora ramane o prioritate.
Un purtator de cuvant al Primariei a declarat ca o parte din finantarea pentru programul „Zero Waste” va fi dezvaluita in propunerea de buget de luna viitoare, dar a mentionat de asemenea, ca vor exista si niste economii semnificative, ca urmare a reducerii dramatice a cantitatii de deseuri expediate din stat.
Numeroase grupuri de mediu au aplaudat noua strategie datorita domeniului de aplicare extins. „Vedem orașe din întreaga lume luptand cu deșeurile”, a declarat Michael Berkowitz, presedintele organizatiei 100 Resilient Cities. „Un oraș mai eficient este un oras mai rezistent, iar asta înseamnă că este un oraș puternic.”
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/04/c919f0fc-5a82-453b-b639-1fde70722eb7-620x372.jpeg372620Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-04-27 13:03:412022-03-18 18:28:34New York City planuieste sa reduca depozitarea deseurilor cu 90% pana in 2030
Filiala Nestlé din Statele Unite ale Americii a avut un an aglomerat până acum.
Compania s-a angajat public să elimine toate aromele si culorile artificiale de la bomboanele de ciocolata pana la sfarsitul anului 2015 si a achizitionat suficienta cacao certificata ca fiind „sustenabila” pentru a produce intreaga colectie de ciocolata de Pasti; aceasta actiune reprezinta o premiera pentru un producator de bomboane american.
Compania continua seria masurilor „durabile”, anuntand ca 23 din cele 32 de fabrici detinute in SUA – care acopera toata gama de produse Nestlé de la confectii, produse lactate, preparate congelate și refrigerate, înghețată, ingrediente de copt și categorii de băuturi – nu mai trimit deseuri la gropile de gunoi.
15% din fabricile detinute de Nestlé la nivel global (din totalul de 72 de fabrici) au atins obiectivul „Zero Waste” incepand cu anul 2014. Initial, obiectivul companiei a fost ca pana in 2015, 10% din fabricile detinute sa atinga acest nivel.
Compania si-a luat angajamentul ca pana in 2020 toate fabricile si centrele de distributie raspandite la nivel mondial sa atinga obiectivul „Zero Deseuri” depozitate la gropile de gunoi.
„Suntem incredibil de mândri de efortul depus pentru a realiza acest obiectiv”, a declarat președintele și CEO-ul Paul Grimwood. „Aceasta este o realizare deosebita, demna de urmarit, având în vedere amploarea și complexitatea operațiunilor noastre de producție într-o varietate de categorii. Ne-am angajat sa colaboram cu angajații noștri pentru a ne asigura ca fabricile noastre lasa depozitele de deșeuri libere și se străduiesc sa gaseasca noi modalități de a reduce impactul nostru asupra mediului în fiecare etapă a ciclului de viață al produsului.”
După cum este detaliat în raportul recent lansat – Creating Shared Value Report, reprezentantii companiei declara ca Nestlé cauta in continuare noi modalitati de reutilizare, reciclare si recuperare a energiei atunci cand produsele secundare de fabricatie trebuie eliminate.
Eforturile curente includ compostare, reciclare, producerea de energie, precum și furnizarea de produse secundare sigure pentru hrana animalelor.
De asemenea, a dezvoltat sistemul EcoEX, un program software care permite utilizatorilor să evalueze impactul produselor bazate pe o varietate de criterii ipotetice. Prin simularea unor modificări de design sau in fabricatie, sau chiar schimbări geografice în aprovizionare, un angajat Nestlé poate vedea ramificatiile produse de aceste simulari in ceea ce priveste schimbările climatice, consumul de energie, utilizarea terenurilor, rezervele de apă locale și fluxurile de deșeuri.
In plus, angajatii sunt incurajati sa minimizeze produsele secundare (sau sub-produsele cum mai sunt numite de industrie), sa participe la programe robuste de reciclare si sa incheie parteneriate cu organizatii credibile care gestioneaza deseurile.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpg00Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-04-22 15:49:302015-10-23 20:31:5823 de fabrici Nestlé din SUA au atins obiectivul „Zero Waste”
Pentru proiectarea fabricii Zero Waste ei au luat in vedere biomimicry – o tehnica inovatoare care cauta solutii durabile la problemele actuale prin folosirea unor strategii si modele testate in timp de natura; scopul utilizarii acestei tehnologii este obtinerea unor produse, procese, politici care sa prezinte o adaptare pe termen lung la viata de pe pamant.
Alegand aceasta procedura, echipa a fost capabila sa conceptualizeze un design care sa indeplineasca cele 2 obiective majore cerute de client: protejarea naturii si a oamenilor; structura cladirii este proiectata pentru a reduce radical deseurile textile de productie.
Cladirea sustenabila, fara deseuri va schimba cu siguranta, modul in care este perceputa munca in fabrica de catre muncitori si nu numai.
Spre deosebire de planul unei fabrici tipice, clientul le-a cerut arhitectilor de la Exploration ca fabrica “sa fie proiectata sa utilizeze cat mai putin material si sa ofere un mediu perfect pentru cele 600 de persoane care vor lucra acolo”, dupa cum este mentionat in comunicatul de presa al firmei.
Pentru a indeplini aceste cerinte, fabrica este inconjurata de spatiu verde, care va putea fi vazut de muncitori in timp ce lucreaza, datorita unor ferestre uriase plasate pe partea laterala a structurii.
Utilizarea inteligentă a resurselor este motivul central al modului de proiectare iar inspiratia din natura este “radacina” sistemului de apă și energie din cadrul fabricii de textile. Sistemul a luat in vedere si colectarea apelor pluviale și reutilizarea apei gri folosind exemple inspirate de natura pentru a reduce cantitatea de apa uzata.
Proiectul vizeaza eliminarea tuturor deseurilor de productie. Sursa: Inhabitat
Echipa de arhitecti de la Exploration a colaborat cu diversi ingineri in realizarea proiectului, avand ca sursa de inspiratie munca depusa de cercetatoarea americana Janine Benyus pentru studierea procesului biomimicry. Folosind acest proces, echipa a reusit sa indeplineasca provocarea impusa de client de a concepe o noua “paradigma” pentru industria textila din India.
Designul cladirii a fost inspirat din structurile ierarhice din biologie, cum ar fi buretii “de sticla” Euplectella. Această structură a dus la proiectarea unui acoperiș ușor, care integrează structura, recoltarea energiei solare și permite luminii naturale sa patrunda în clădire. Astfel, designul unic al acoperișului reuseste sa rezolve multe probleme de arhitectură si contribuie in acelasi timp la eficientizarea energetica.
Echipa spera ca noul tip de design realizat prin tehnologia biomimicry va revolutiona industria textilă din India.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/03/zero-waste-textile-factory-exploration.jpg445728Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-03-16 14:50:572022-03-18 18:58:16Prima fabrica Zero Waste din India construita printr-o tehnologie inovatoare
Dupa deschiderea unor supermarketuri Zero Waste in Franta si Germania a venit randul restaurantelor care promoveaza acest concept – de aceasta data in Marea Britanie.
Sursa: Cleaning Matters
Bucatarul-sef Douglas McMaster, foarte cunoscut si apreciat in Marea Britanie a deschis prima cantina Zero Waste si spera ca proiectul lui sa inspire cat mai multe companii sa urmeze exemplul.
Motivat de dorința de a schimba atitudinea oamenilor fata de deșeuri și de a încuraja un sistem alimentar mai “conștient”, tânărul bucătar a deschis în luna octombrie Silo, o brutărie/cafenea /restaurant într-un depozit monocromatic in Brighton. Cantina, care reciclează toată deșeurile sale, se bazează pe un prototip mai mic configurat cu succes de McMaster in Melbourne.
Ingredientele de bază în forma lor cea mai pură sunt livrate fara ambalaje direct de la fermieri si producatori (majoritatea locali) in containere reutilizabile. In plus Silo genereaza propriile produse ca unt, branza, paine si alcool.”Eu îl numesc un sistem alimentar cu un stil pre-industrial…Este un mod de a produce si a aproviziona respectand alimentele cum faceam in urma cu 100 de ani”, declara McMaster.
Acest sistem reduce tone de alimente prin propunerea unui meniu mai restrans – avand in vedere ca “mai multe optiuni creeaza mai multe deseuri”, dupa cum marturiseste bucatarul sef, atentionand ca meniul este strict sezonier si servit pe farfurii realizate din pungi de plastic reciclate.
Nici un rest alimentar nu este irosit datorita unei masini de compostare in valoare de £22,000, care este capabila sa obtina 60kg de compost peste noapte – prima de acest tip folosita intr-o bucatarie comerciala Marea Britanie, potrivit lui McMaster.
„Acumulam toate deșeurile naturale într-o găleată și la sfârșitul zilei merg direct in masina de compostare „, spune el. „Nu trebuie să faci nimic si nu apesi pe niciun buton – poti uita de ea. De fapt ne ajuta sa economisim timpul pentru ca nu trebuie sa scoatem containerele la sfarsitul zilei, sa le golim si sa plasam altele”.
În prezent, compostul este luat de cineva care are nevoie de el în schimbul unor plante gratuite. În timp ce acest lucru poate suna idealist, McMaster este conștient de importanța transformarii acestui risc intr-o actiune sustenabila atat financiar cat si din punct de vedere etic.
“Composterul nu este ieftin pentru că este un design nou și foloseste noi tehnologii, dar afacerile locale pot partaja costurile unei astfel de mașini și să lucreze împreună pentru a face aceasta afacere viabila atat din punct de vedere financiar cat și ecologic. Noi impartim masina noastră cu alte cinci întreprinderi.”
“Minuni” in lucrul cu apa
Silo nu vizeaza doar reducerea risipei alimentare. Apa reziduala produsa de masinile de cafea este filtrata prin osmoză inversă – un proces care separă moleculele de apă pură din apa gri. Apa pura este refolosita în mașinile de cafea, care potrivit lui McMaster ajută la crearea unui gust “curat” care reprezintă aroma adevărată a cafelei, în timp ce apa gri este folosita pentru a spăla toaletele.
O altă inovație este data de refuzul lui McMaster de a folosi produse chimice pentru a menține curățenia și igiena la fața locului. În schimb, foloseste EOwater –apa acida electrolizata și alcalinizata care a fost inițial creata în Japonia pentru curățarea rănilor deschise. Mașina de £30.000 transforma apa intr-un dezinfectant antibacterian non-toxic si natural care se pretinde a fi mai eficace decât săpunul si înălbitorul.
“Apa electrolizata este naturala și este creata la fața locului, astfel încât nu sunt folosite ambalaje si nu implica alte deseuri sau consum de energie”, explica McMaster.
Provocări culinare
Toate aceste procese l-au ajutat pe Silo sa recicleze aproximativ 95% din deseuri, dar McMaster spune restul de 5% a fost un “coșmar”.
Curatarea cuptoarelor: “Anumite cuptoare sunt fabricate pentru a fi curățate cu aceste produse speciale chimice care vin în ambalaje foarte risipitoare Asta nu e ceea ce ne dorim, dar este modul în care cuptoarele sunt construite și, din păcate, avem nevoie de ele pentru a crea ceea ce dorim să creăm.
A încerca sa schimbi lucrul asta e foarte dificil. Deci, ceea ce facem noi este o curățare de mână într-un fel de spălare fierbinte. Dar când ai un pui, iar grăsimea este scurge pe cealalta parte și el este copt la 250 de grade, nu este foarte usor sa cureti.”
Cea mai mare provocare pentru McMaster ramane schimbarea atitudinii oamenilor fata de deșeuri – și nu doar a potentialilor clienti. Recent, un nou furnizor a adus un ambalaj care nu era în conformitate cu politica-zero deșeuri promovata de Silo chiar după ce bucătarul-șef i-a explicat întregul concept. Dar McMaster, un fost BBC Young Chef of the Year, nu se lasa cu una cu doua.
„Este vorba despre încercarea de a schimba procesele de gândire ale oamenilor în rutina de zi cu zi și de a-i încuraja să-si insuseasca aceste idei în loc de a accepta lucrurile pur si simplu fara sa-ti pui niste intrebari”, spune el. “Nu e ușor pentru că nu toată lumea crede ca mine, dar trebuie sa incepem de undeva!”
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/03/20141202TSMF.jpg730960Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-03-10 13:38:082022-03-18 18:59:21″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie
Acum ceva timp va povesteam de Original Unverpackt, un concept store german, cu sediul in Berlin, care vinde alimente fara ambalaj.Un magazin asemanator a fost deschis de curand si in Franta.
Alice Bigorgne a lucrat in marketing pana cand a citit o carte care i-a schimbat viata, Zero Waste Home. Cartea este scrisa de Bea Johnson, o frantuzoaica din SUA care a adoptat stilul de viata Zero Waste inca din anul 2008. Cartea a inspirat-o sa deschida un magazin alimentar “Zero Waste”, numit “Day by day” in Lille, nordul Frantei.
“Day by day” („Zi de zi”) este un lanț de magazine alimentare mici, care are în prezent cinci locatii in intreaga tara, inclusiv cea mai recent deschisa, a lui Bigorgne. Misiunea sa este de a face procesul de cumparare mai ecologic. Lansat în 2013, in Meudon, un oras din apropierea Parisului, Day by day este primul lant de băcănii din Franta care vinde produsele alimentare in vrac.
La “Day by day” nu exista nici un ambalaj; toate cele 450 produse sunt vândute în vrac. Pentru a cumpara trebuie sa-ti aduci propriile containere sau le poti folosi pe cele oferite de alti clienti ai magazinului.
Bigorgne declara ca de cele mai multe ori, produsele ei neambalate sunt cu 40% mai ieftine, decat in restul magazinelor, in ciuda faptului ca sunt de o calitate superioara.
In plus, in cadrul magazinului, clientii pot cumpara exact cantitatea de alimente de care au nevoie. “Dacă ai nevoie doar de o singura lingură de cafea sau două betisoare de scortisoara, voi vinde pentru tine”, spune Bigorgne.
17 milioane de tone de alimente sunt aruncate anual de francezi
Ideea este de a reduce cantitatea de deșeuri alimentare prin vânzarea cantitatii exacte pe care o persoana o va folosi.Sa ne amintim ca, potrivit statisticilor, jumatate din alimentele produse la nivel mondial ajung la gunoi.
Aproximativ 20 de kilograme de alimente arunca anual francezii, din care 7 kg reprezinta produse nedeschise. In fiecare an, in Franta sunt irosite 17 milioane de tone de alimente.
“Acesta nu este un concept nou; este modul în care mulți dintre bunicii noștri obisnuiau sa cumpere. Luau in borcan si il umpleau la magazinul din colt cu cantitatea de care aveau nevoie sau isi puteau permite. In timp ce noi ne bucuram de o varietate mult mai mare de alimente decat generatiile anterioare, este pacat ca ne-am indepartat atat de mult de modelul cumparaturilor in vrac si folosirea recipientelor reutilizabile in magazine,” adauga Bigorgne.
Pentru a lupta împotriva acestui fenomen, Day by day, invita la un “consum economic, ecologic si etic”.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/02/Lille_day_by_day_store.jpg.662x0_q100_crop-scale.jpg436662Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-02-27 13:25:202022-03-21 17:43:30Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta
Legumele si alte alimente impachetate in plastic tin de domeniul trecutului la Original Unverpackt, un concept store german, cu sediul in Berlin, care vinde alimente fara ambalaj.
Cum functioneaza magazinul?
Fiecare persoana vine cu recipienti de acasa, care sunt ulterior cantariti si etichetati de personalul de la supermarket. Cand clientul ajunge la casa, greutatea containerelor este scazuta si se plateste greutatea neta a alimentelor. In plus, eticheta este conceputa pentru a supravietui pentru cateva spalari, astfel incat sa se poata trece peste procesul de cantarire a recipientilor pentru o vreme.
Fondatorii Sara Wolf si Milena Glimbovski marturisesc ca exista o cerere in crestere pentru produse si servicii sustenabile, tot mai multi clienti cerand solutii mai `generoase` de manipulare a resurselor.
`Aici, clientul ia doar ceea ce are nevoie`, au declarat Wolf si Glimbovski inainte de lansarea magazinului. `Am dori sa oferim o modalitate alternativa de cumparaturi – una in care oferim tot ce aveti nevoie, dar nu veti gasi sute de tipuri de diferite lotiuni de corp sau ulei de masline.`
Initiativa nu este noua
Original Unverpackt nu este o idee noua. Austin, Texas, are magazinul In.Gredients iar Catherine Conway a fondat magazinul Unpackaged, cu sediul la Londra pentru prima data in Islington, in 2007, inainte ca acesta sa se mute la Hackney in 2012. A fost inchis in urmatorul an dupa ce modelul de afaceri a fost modificat pentru a include un restaurant si un bar. Toate cele trei magazine sunt independente si exploreaza psihologia consumerismului.
Conway marturiseste ca unele ambalaje nu au nici o legatura cu produsele pe care le prezinta, ci mai mult cu psihologia de marketing si falsa impresie de economisire a timpului destinat consumarii alimentelor respective.
Spre exemplu in 2011, Marea Britanie a produs aproape 11 milioane de tone de deseuri de ambalaje. Cu toate acestea, companiile vand inca ambalate, banane fara coaja.
O intreprindere sociala numita hiSbe (how it Should be) din Brighton, ofera de asemenea produse neambalate. Accentul se pune pe produse de provenienta locala iar modelul sau de afaceri include transparenta preturilor – de la costurile catre furnizori la salariile personalului si asa mai departe. Fondatorii organizatiei vor sa faca din cumparaturile etice si durabile o norma.
Vanzarea de alimente neambalate este un concept progresiv confirmat de tendintele de cumparare in vrac din anii 1980, dar aceasta reprezinta doar o parte din solutiile propuse pentru un consum mai putin industrializat.
Din pacate, problema principala cu care se confrunta afacerile durabile este ca, indiferent de altruismul din spatele fiecarui produs reciclat, neambalat sau provenit din surse regenerabile, sustenabilitatea proiectelor este dictata in cele din urma de sustenabilitatea profitului, nu a planetei.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2014/09/a1da99b3-59bc-40dd-9c62-5fccda802621-460x276.jpeg276460Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2014-09-18 10:34:032022-03-21 18:12:02Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje
