COP29: Progrese, controverse și presiune pentru schimbare, în prima săptămână a summit-ului climatic
Conferința Națiunilor Unite pentru Schimbări Climatice (COP29), desfășurată la Baku, Azerbaidjan, a încheiat prima săptămână de negocieri. Considerată una dintre cele mai importante ediții ale conferinței, „COP-ul finanțării” a adus în prim-plan nevoia urgentă de sprijin financiar pentru țările vulnerabile, dar și inițiative esențiale pentru tranziția globală către energie curată, potrivit unei analize a edie.net, Cu toate acestea, influența combustibililor fosili și criticile aduse proceselor decizionale au generat dezbateri aprinse.
Sursă foto: cop29.cz
Progrese notabile în piețele de carbon
În prima zi a conferinței, s-au stabilit standardele pentru piețele de carbon reglementate prin Articolul 6.4 al Acordului de la Paris. Acest cadru are scopul de a crea credite de carbon care să sprijine reducerea emisiilor și să atragă investiții, în special în țările în curs de dezvoltare.
Cu toate acestea, negocierile ulterioare au fost complicate de documentele suplimentare. Conform analizelor, Articolul 6 are potențialul de a reduce anual costurile globale pentru atingerea obiectivelor climatice cu 250 de miliarde de dolari, dar pentru ca acest lucru să devină realitate, implementarea integrală rămâne o prioritate.
Obiectivul global de finanțare climatică: Dezbateri și întârzieri
Un alt subiect central a fost „Noul Obiectiv Colectiv Cuantificat” (NCQG), care vizează mobilizarea a 100 de miliarde de dolari anual pentru a susține țările în curs de dezvoltare în lupta cu schimbările climatice. Potrivit edie.net, dezbaterile asupra documentului s-au complicat, punând în prim-plan împrumuturile și investițiile corporative, în detrimentul granturilor necesare pentru națiunile cele mai afectate de criză.
India și China au cerut finanțare fără condiții, iar Grupul de Experți ONU în Finanțe Climatice a recomandat creșterea contribuțiilor anuale la 300 de miliarde de dolari până în 2035. În ciuda progreselor, sursa și amploarea fondurilor rămân principalele puncte de tensiune.
Critici asupra proceselor COP
Tot mai multe voci proeminente au cerut reformarea proceselor COP, declarând că acestea „nu mai sunt adecvate” pentru provocările actuale. Printre propuneri se numără excluderea țărilor și companiilor care susțin combustibilii fosili din cadrul negocierilor.
Conform unui raport Global Witness, Azerbaidjanul, gazda COP29, a facilitat acorduri pentru combustibili fosili, iar peste 1.700 de lobbyiști din industria poluantă au fost prezenți la conferință. Aceste dezvăluiri subminează încrederea în angajamentele climatice asumate.
Lansarea inițiativelor pentru energie curată
Deși COP29 s-a concentrat în principal pe finanțare, câteva inițiative importante pentru energie verde au fost lansate:
- Angajamentul Global pentru Stocarea Energiei și Rețele: țările s-au angajat să atingă o capacitate de stocare a energiei de 1.500 GW până în 2030.
- Declarația privind Hidrogenul: creșterea capacităților de producție a hidrogenului curat.
Aceste angajamente au fost susținute de țări precum Regatul Unit și Suedia, dar lipsa detaliilor despre implementare ridică întrebări asupra fezabilității lor.
Actualizarea țintelor climatice naționale (NDC-uri)
Țările au convenit să-și actualizeze planurile naționale pentru reducerea emisiilor până în februarie 2025. Regatul Unit a anunțat o țintă ambițioasă de reducere a emisiilor cu 81% până în 2035, iar Brazilia și-a crescut obiectivul pentru 2035 la 67%. Cu toate acestea, multe angajamente sunt considerate insuficiente pentru a alinia politicile climatice cu Acordul de la Paris.
Frustrare globală și proteste pentru justiție climatică
Pe fondul ritmului lent al negocierilor și influenței combustibililor fosili, mii de oameni au participat la proteste globale pentru justiție climatică. În Londra, manifestanții au cerut încetarea finanțării combustibililor fosili și despăgubiri pentru țările vulnerabile, un semn al nemulțumirii crescânde față de lipsa progreselor reale.
