COP29: Finanțarea climatică și tensiunile geopolitice pe primul plan, în cea de-a patra zi
Discuțiile de la COP29, desfășurate ieri, 14 noiembrie 2024, la Baku, Azerbaidjan, au fost dominate de tema finanțării pentru climă, pe fondul unor evoluții geopolitice tensionate. Problema sprijinului financiar pentru țările vulnerabile și disputele diplomatice au captat atenția participanților, consolidând ideea că tranziția către un viitor verde este mai complicată decât s-a anticipat.
Sursă foto: cop29.az
Finanțarea climatică: între cerințe urgente și compromisuri dificile
Experții au reamintit că țările cu venituri mici au nevoie de cel puțin 1 trilion de dolari anual până în 2030 pentru a face față tranziției către energie verde și pentru a se proteja de efectele severe ale fenomenelor meteo extreme. Potrivit Reuters, un obiectiv anterior de 100 de miliarde de dolari pe an, care expiră în 2024, a fost atins cu doi ani mai târziu, în 2022, care citează un raport OCDE de la începutul acestui an. O mare parte din acesta a fost sub formă de împrumuturi, mai degrabă decât sub formă de granturi, ceva ce țările beneficiare spun că trebuie schimbat.
Un raport elaborat de un grup de experți de nivel înalt pentru finanțarea climei a sugerat că ținta ar trebui să crească la 1,3 trilioane de dolari anual până în 2035, subliniind că orice întârziere a acțiunilor actuale ar putea majora semnificativ costurile viitoare.
Cu toate acestea, progresul pe această temă a fost blocat de faptul că cel mai recent text privind finanțarea a fost considerat prea lung și complex pentru a permite negocieri eficiente. Mai multe delegații au cerut o versiune mai scurtă pentru a putea avansa în discuții.
Propuneri inovatoare: taxe pe sectoare poluante
O inițiativă care câștigă tot mai mult teren este taxarea sectoarelor poluante, precum aviația, combustibilii fosili, transportul maritim sau tranzacțiile financiare. Deși tot mai multe țări și-au exprimat deschiderea pentru astfel de măsuri, este puțin probabil ca un acord final să fie atins în cadrul COP29.
Tensiuni diplomatice: Franța și Azerbaidjan
Discuțiile financiare au fost umbrite de o dispută diplomatică între Franța și Azerbaidjan. Președintele Ilham Aliyev a acuzat Franța de „crime” în teritoriile sale din Caraibe, ceea ce a determinat-o pe ministrul francez al climei, Agnès Pannier-Runacher, să își anuleze participarea la COP29. Relațiile dintre cele două țări erau deja tensionate din cauza sprijinului francez pentru Armenia și acuzațiilor de implicare a Azerbaidjanului în revoltele din Noua Caledonie.
„Indiferent de orice dezacorduri bilaterale, COP ar trebui să fie un loc unde toate părțile să se simtă libere să negocieze acțiuni pentru climă”, a declarat Wopke Hoekstra, comisarul european pentru climă, subliniind responsabilitatea președinției COP de a facilita dialogul.
Argentina se retrage din negocieri
O altă evoluție majoră a fost decizia Argentinei de a-și retrage echipa de negociere. Ana Lamas, subsecretar de stat pentru mediu, a confirmat că ordinul a venit direct de la Ministerul Afacerilor Externe. Această decizie este în linie cu poziția controversată a președintelui Javier Milei, care a numit criza climatică o „minciună socialistă” și a amenințat cu retragerea țării din Acordul de la Paris.
Marți, Milei a discutat cu viitorul președinte al SUA, Donald Trump, cunoscut pentru opoziția sa față de politicile internaționale privind clima, semnalând o posibilă alianță ideologică împotriva măsurilor globale de mediu.
Perspective pentru zilele următoare
Discuțiile de la COP29 sunt marcate de diviziuni tot mai mari între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. Pe de o parte, țările mai sărace solicită mai multe granturi și un sprijin mai consistent din partea națiunilor bogate. Pe de altă parte, țările dezvoltate, inclusiv cele din Occident, arată reticență în a oferi finanțări suplimentare fără angajamente clare din partea unor economii emergente, cum ar fi China.
