COP29: Radiografia evenimentelor-cheie din zilele 2 și 3 ale summitului climatic ONU de la Baku, Azerbaidjan
Conferința ONU pentru schimbări climatice COP29 de la Baku, Azerbaidjan, a continuat în zilele de 12 și 13 noiembrie cu discuții intense, declarații și angajamente financiare semnificative. Liderii mondiali și reprezentanții instituțiilor internaționale și-au exprimat îngrijorarea față de un viitor incert, subliniind necesitatea unor acțiuni decisive. Deși au fost anunțate numeroase promisiuni pentru finanțarea climei, concretizarea lor rămâne incertă, mai ales în contextul schimbărilor politice globale care ar putea influența direcția eforturilor internaționale.
sursa foto:cop29.az
Ziua 2 – 12 noiembrie 2024
Printre intervențiile memorabile s-a aflat cea a premierului spaniol Pedro Sanchez, care a subliniat importanța acceptării realității devastatoare a schimbărilor climatice și a criticat acele voci care continuă să ignore „adevărul teribil” că aceste schimbări afectează deja în mod fatal viețile oamenilor.
Conform datelor furnizate de ONU, COP29 a înregistrat un total provizoriu de 66.778 de participanți, o scădere semnificativă față de cei 83.884 de participanți de la conferința din Dubai de anul trecut. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, gazda conferinței, a adus în discuție resursele naturale ale țării sale, referindu-se la petrol și gaze ca fiind un „dar de la Dumnezeu”, subliniind că națiunile nu ar trebui blamate pentru posesiunea acestora – o declarație controversată, dat fiind că summitul promovează tranziția energetică și reducerea dependenței de combustibili fosili.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a descris anul precedent ca fiind o „lecție magistrală în distrugerea climatului”, dar a subliniat că există motive pentru speranță, încurajând liderii să intensifice eforturile pentru limitarea crizei climatice. Charles Michel, președintele Consiliului European, a declarat că Uniunea Europeană își va continua rolul activ, reducând rapid emisiile și contribuind financiar la fondurile pentru climă, deși a admis că „există încă multe de făcut”.
Regatul Unit a captat atenția cu un angajament ambițios de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 81% până în 2035, un gest considerat de mulți drept un exemplu de leadership climatic la un summit unde lipsa altor lideri a fost notabilă. De asemenea, Statele Unite au anunțat pentru prima dată o taxă pe emisiile de metan pentru companiile mari de petrol și gaze. Totuși, viitorul acestei inițiative este nesigur, având în vedere că președinția va fi preluată de Donald Trump, care și-a exprimat deja intenția de a retrage SUA din eforturile globale pentru climă.
Liderii a aproape 30 de națiuni – în principal state insulare mici aflate în prima linie a schimbărilor climatice – au urcat pe scenă pentru a trage un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea extremă a acestora. Deși responsabile pentru mai puțin de 1% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, aceste state sunt grav afectate de impactul vremii extreme, situație descrisă de premierul Barbadosului, Mia Mottley, drept o „catastrofă iminentă”.
Ziua 3 – 13 noiembrie 2024
A treia zi a conferinței, denumită neoficial „COP-ul Finanțării”, a fost dominată de angajamente financiare și parteneriate destinate să sprijine țările vulnerabile în fața schimbărilor climatice. Marile instituții bancare, inclusiv Banca Mondială și Banca Europeană de Investiții, au anunțat un plan de a crește finanțarea destinată țărilor cu venituri mici și medii la 120 de miliarde de dolari anual până în 2030. Din această sumă, 42 de miliarde de dolari vor fi alocați pentru adaptarea la fenomene meteorologice extreme, o creștere cu 70% față de fondurile din 2023.
Kristalina Georgieva, șefa FMI, și Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale, au afirmat că vor colabora cu noul președinte al SUA, Donald Trump, având în vedere că America este cel mai mare acționar în ambele instituții. Totuși, există îngrijorări cu privire la continuitatea acestor finanțări, întrucât Trump a indicat deja că ar putea retrage SUA din eforturile internaționale de combatere a schimbărilor climatice.
Angajamente noi și parteneriate financiare
Pe lângă angajamentele băncilor, au fost anunțate parteneriate importante pentru susținerea tranziției ecologice. Inițiativa „Acumen Financing Asia’s Transition Partnership”, condusă de Autoritatea Monetară din Singapore și lansată la COP28, a stabilit pașii următori în colaborare cu parteneri precum Mitsubishi UFJ Financial Group și BlackRock pentru a finanța infrastructuri de transformare industrială. În cadrul unui alt parteneriat, „Green Investments” între HSBC și Temasek, investitorul de stat din Singapore, își propune să investească până la 1 miliard de dolari în infrastructură durabilă.
Fondurile pentru Investiții Climatice (CIF) au lansat un program de emisiune de obligațiuni pe Bursa de Valori din Londra, despre care prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că va genera 75 de miliarde de dolari în următorii zece ani. În același timp, investitorul non-profit Acumen a anunțat că va aloca 300 de milioane de dolari pentru proiecte de adaptare agricolă în Africa, India, America Latină și Pakistan, subliniind necesitatea rezultatelor măsurabile în aceste proiecte de impact.
