Românii aruncă miliarde de euro la gunoi

 

Raul burtiera 1

Sursa: Digi 24

De ani de zile tot auzim ca România, una dintre cele mai sărace ţări ale Europei stă de departe, cel mai prost la reutilizarea resurselor.

Vecinii noştri, bulgarii şi maghiarii, au o rată de reciclare de 6 ori mai mare decât noi, arată datele Comisiei Europene.

Raul Pop, manager de programe in Ecoteca a fost invitat vineri in cadrul emisiunii Business Club (Digi 24), pentru a discuta despre problemele care plaseaza Romania de ani buni la coada Europei in ceea ce priveste managementul deseurilor:

„Romania are probleme mari pe partea de reciclare si de asemenea are niste avantaje pe care nu le realizeaza din cauza asta. Spuneati in reportaj ca este vorba de materie prima care nu se recupereaza, este vorba de consum de energie, este vorba de locuri de munca, este vorba de bani, este vorba de sanatate publica s.a.m.d. Problema deseurilor nu este simpla, nimeni nu spune ca se poate rezolva peste noapte si intr-un mod facil. Si asta ne dovedeste insasi faptul ca exista atata legislatie, toata aliniata in directia potrivita dar care se aplica foarte slab la nivel de teritoriu.”

„Avem legi, avem penalizari, avem amenzi si ele nu se incaseaza, fie ca nu se aplica, fie ca nu se incaseaza efectiv (…) Contactul cetateanului cu deseul se transforma intr-o sarcina pentru primarie, care trebuie mai departe s-o indeplineasca cu ajutorul firmei de salubritate. Acest lucru nu se intampla dupa cum ne arata cifrele si problema este acolo. Nu se poate rezolva din cabinetul unui ministru din Bucuresti”.(…)

Pierderi anuale intre 1 miliard si 2 miliarde de euro

„Estimarile sunt undeva intre 1 miliard si 2 miliarde de euro pe an pierderi financiare datorate faptului ca aceste resurse in loc sa genereze o activitate economica si o materie prima in final ajung intr-o groapa de gunoi si genereaza poluare.(…) Avem o problema majora pe raportari. Nu se pot verifica iar cei care le raporteaza nu au nici un fel de interes sa raporteze cat mai jos, dimpotriva”, explica Raul Pop.

„Exista de un an si ceva in functiune la Ministerul Mediului, mai precis la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului un sistem de raportare national care este inca in faza de maturizare, are inca scapari, dar este pe calea potrivita. Este acel sistem de raportare care ne poate permite sa vedem foarte rapid, respectiv organul de control sa vada foarte rapid care dintre primarii nu-si face treaba, care valorificator raporteaza diferit fata de colectorii care spun ca i-au dus deseuri pentru valorificare pentru a se vedea automat unde sunt discrepante in sistem si ca sa se poata face reglaje in timp real. Asta este un pas extrem de important.(…)

Al doilea pas foarte important este acel „pay as you throw”, adica plateste proportional cu ceea ce arunci la gunoi, pe care l-am vazut in functiune in alte tari (…)”.

Cantitati semnificative de aur si argint aruncate la gunoi

În vreme ce electronicele vechi zac în gropi de gunoi, vest-europenii câştigă bani din ele. Cu o strategie de colectare bine pusă la punct, nemţii, francezii şi suedezii reuşesc să recupereze dintr-o sută de mii de aparate mai bine de două kilograme de aur. Datele Uniunii Europene arată că pe lângă aur se mai pot extrage alte 25 de kilograme de argint şi aproape o tonă de cupru din 100 de mii de electronice vechi.

România însă colectează mai puţin de un kilogram de componente pe cap de locuitor, de aproape 30 de ori mai puţin decât Suedia. Pe lângă deşeurile electronice, mai risipim şi plasticul, hârtia, aluminiul, sticla si alte deseuri reciclabile.

Gunoiul în sine poate fi o sursă importantă de energie. Din resturile alimentare, la rampa de gunoi se poate face energie din biomasă şi biogaz, dar în România această resursă este practic nevalorificată deși 10% din mâncarea cumpărată în ţară ajunge la gunoi…

Puteti urmari interviul aici.

Pe aceeasi tema:

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Până la 90% din deșeurile electronice generate la nivel mondial sunt aruncate anual la gropile de gunoi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

1be0e8c8-e8c2-455e-a289-2d13523c4a89-620x372

Sursa: The Guardian

In urma cu un an va povesteam de un proiect de lege initiat de un grup de parlamentari francezi menit sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute.

Adunarea Nationala a Frantei a votat in unanimitate joia trecuta pentru adoptarea acestei legi, in conditiile in care Franta se confrunta cu o risipa alimentara fara precedent.

Astfel, supermarketurile franceze vor fi obligate sa doneze alimentele nevandute asociatiilor de caritate, fermelor  sau centrelor care produc compost.

Potrivit noii legi, orice magazin cu o suprafata de peste 400 de metri pătrați trebuie să semneze un contract cu o organizație caritabilă pentru donarea alimentelor pana in luna iulie a anului viitor. Cei care nu se vor conforma noii legislatii vor fi sanctionati cu amenzi de pana la 75 000 € sau doi ani de inchisoare.

Unele supermarketuri stropesc cu clor alimentele aruncate pentru a indeparta „cautatorii de gunoaie”

In ultimii ani, media franceza a prezentat pe larg cum familiile sarace, studentii, somerii sau oamenii fara adapost cauta frecvent in cosurile supermarketurilor pentru hrana, reusind sa recupereze alimente aruncate aproape de data expirarii.

Unele supermarketuri au ales sa arunce clor peste alimente pentru a preveni, spun reprezentantii acestora, potentialele intoxicatii prin consumul de alimente din containere. Altii decid sa pastreze containerele in depozite inchise, ferite de potentialii vizitatori.

„Este scandalos sa vezi inalbitor turnat peste alimentele comestibile in cosurile supermarketurilor”, a declarat deputatul socialist Guillaume Garot, care a propus proiectul de lege.

Legea va introduce de asemenea, un program educational despre risipa alimentara in scoli si organizatii. Aceasta urmeaza o masura impusa in februarie, de eliminare a datelor de expirare de pe alimentele proaspete.

In medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate

Masurile fac parte din strategia Frantei de reducere a cantitatii de deseuri alimentare cu 50% pana in 2025. Potrivit estimarilor oficiale, in medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate. Costul national al acestei risipe ajunge pana la 20 de miliarde de €.

Din cele 7,1 milioane de tone de produse alimentare irosite in Franta in fiecare an, 67% sunt aruncate de consumatori, 15% de restaurante si 11% de magazine. In fiecare an, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt irosite în întreaga lume.

Noua legislatie franceza urmeaza modelul practicat de statul american Massachusetts si Marea Britanie, cu mentiunea ca guvernul englez are un acord voluntar cu sectorul alimentar și cel de retail pentru a reduce atât produsele alimentare cat și deșeurile de ambalaje în lanțul de aprovizionare, dar nu crede in obiective obligatorii.

Un raport emis la inceputul acestui an a aratat ca in Marea Britanie, gospodăriile au aruncat 7 milioane de tone de alimente în 2012, suficient pentru a umple stadionul Wembley din Londra, de nouă ori. Deșeurile alimentare menajere din Marea Britanie sunt asociate cu 17 milioane de tone de emisii de CO2 anual.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti aici.

Puteti citi si:

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania

DSCN1267Vineri, 9 mai am avut ocazia sa vizitam fabricile de reciclare Green Group Buzau.

In „mini-excursia” noastra am cooptat 32 de studenti si profesori de la Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) si Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Un „maraton” prin 5 fabrici de reciclare

1. Vizita noastra a inceput cu GreenWEEE International cea mai mare fabrica integrata de tratare a deseurilor provenite din echipamente electrice si electronice (DEEE) din Romania si una dintre cele mai mari din Europa. Green WEEE are o capacitate de procesare de 50 000 tone/an, utilizand 5 linii de tratare si o linie de dezasamblare.
Aici am vazut cum sunt tratate aparatele frigorifice si de aer conditionat, electrocasnicele de mici si mari dimensiuni, echipamentele IT si de telecomunicatii, placile de circuite imprimate, cablurile si conductorii, tuburile catodice din monitoare si televizoare, bateriile portabile. Mai multe informatii despre modul de tratare al acestor deseuri gasiti aici.

DSCN1293

Locatie foto: GreenLamp

2. A urmat vizita la Fabrica GreenLamp, singura unitate de tratare a deseurilor de echipamente de iluminat uzate din Romania. Fabrica are o capacitate de tratare de 3600 t/an, in cadrul acesteia fiind valorificate aparate de iluminat pentru lampi fluorescente, lampi fluorescente drepte, lampi fluorescente compacte, lampi cu vapori de sodiu la joasa presiune s.a.

3. Cea de-a treia fabrica vizitata a fost GreenTech, unul dintre cei mai importanti reciclatori de mase plastice din sud-estul Europei si totodata pionierul reciclarii deseurilor din plastic in Romania. Societatea deschisa in 2002, a fost prima fabrica infiintata de Green Group; ea detine in prezent instalatii de reciclare in Romania la Buzau si Iasi dar si in tarile vecine: Macedonia, Serbia, si Grecia.

DSCN1393

Locatie foto: GreenTech

In cadrul fabricii sunt prelucrate deseuri de tip PET si transformate in fulgi de inalta puritate sau granule rPET; acestea sunt folosite ulterior in productia de fibre poliesterice, de ambalaje, de banda si folii PET.

Un aspect de retinut – Aproximativ 27 de miliarde de PET-uri sunt reciclate lunar in cadrul fabricii Greentech (peste 300 de miliarde de sticle anual)!

4. Vizita a continuat cu fabrica de reciclare GreenFiber International  singurul producator de fibra sintetica poliesterica si banda PET din Romania; acesta detine unitati de productie la Buzau si Iasi.

DSCN1423

Granule rPET

Aici am avut ocazia sa vedem cum sunt transformati fulgii PET (rezultati in cadrul procesului de reciclare din fabrica Green Tech) in fibre poliesterice, benzi PET si granule rPet. Puteti vedea si dvs. procesul aici.
Mai multe informatii despre produsele Green fiber si aplicatiile lor in diferite industrii gasiti aici.

Inainte de a „bifa” ultima fabrica am facut o scurta oprire la SIGUREC  Buzau – Statia inteligenta de colectare a deseurilor, pentru a „scapa” de deseurile de ambalaje acumulate pe parcursul vizitei.

Cu siguranta ati vazut prin marile hypermarketuri aparate „inteligente” sau statii de preluare a deseurilor care te recompenseaza cu vouchere de cumparaturi atunci cand depui separat deseurile. Statiile Sigurec au fost implementate de Green Group in colaborare cu mai multi parteneri privati si autoritati publice.

DSCN1430

Statia SIGUREC din Buzau

In acest moment, sistemul SIGUREC mai este prezent in parcarile Carrefour din Bucuresti, Brasov, Sibiu, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Iasi, Suceava, Focsani, Braila, Pitesti si Ploiesti. La sfarsitul anului 2015 statiile SIGUREC vor fi prezente in 25 de orase din Romania Puteti consulta harta punctelor SIGUREC aici.

5. Ultima fabrica vizitata, dar nu cea din urma, a fost RomCarbon, un important procesator de mase plastice din Romania cu puncte de lucru operationale in Buzau, Bucuresti, Stefanesti si Iasi. Printre produsele companiei se numara filtre auto, produse din polietilena, produse din polistiren, suporti trafic rutier din PVC s.a. Mai multe informatii despre produsele RomCarbon gasiti aici.

Le multumim reprezentantilor Green Group pentru disponibilitate si pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei!

Ii multumim de asemenea, domnului Clement Hung, CEO & Presedinte Green Group fiindca ne-a povestit despre sistemul de reciclare din Taiwan si practicile bune de aici, care l-au inspirat sa investeasca in industria de reciclare din Romania. Despre o parte dintre aceste practici v-am povestit si noi in urma cu cateva saptamani.

Ne bucuram ca viitorii specialisti de la Facultatea de Chimie si cei de la Facultatea de Hidrotehnica au avut ocazia sa vada procesele de reciclare ale principalelor fluxuri de deseuri municipale si sa afle informatii utile din domeniu direct de la sursa!

Ne bucuram si mai mult ca exista fabrici performante care contribuie la cresterea gradului de colectare si reciclare si in Romania!

Puteti citi si:

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Aplicatia care curata Romania de deseuri! „Let’s Do It, Romania!” lanseaza prima campanie de strangere de fonduri pentru o cauza ecologica din Romania!

cover-comunicat

Sursa: PRO TV

Dupa ce a reusit sa implice 1 milion de voluntari in cea mai mare miscare sociala din tara, echipa Let’s Do It, Romania! face urmatorul pas in curatarea Romaniei de deseuri. Sustinatorii campaniei sunt invitati sa doneze pe Indiegogo.com pentru aplicatia si platforma software “Let`s Do It!”.

“Aplicatia “Let`s Do It!” te ajuta sa marchezi pe harta oricand, orice deseu intalnit in oras sau in natura pentru ca, apoi, sa fie transformata intr-o sesizare catre autoritatile in masura sa o curete. Echipa “Let`s Do It, Romania!” va monitoriza fiecare sesizare pentru a primi un raspuns in maximum 30 de zile, durata prevazuta de lege, iar voluntarul va primi constant mesaje cu statusul sesizarii, pana cand zona este curatata. Astfel, vrem sa incurajam romanii din intreaga tara sa ia initiativa ori de cate ori gasesc deseuri ilegale, printr-un instrument prietenos si usor de folosit, care raspunde intrebarii: ce pot face eu, ca cetatean, ca sa curat Romania de deseuri?” a declarat Anca Banita, Communication Manager “Let`s Do It, Romania!”.

Pentru a crea aplicatia, echipa “Let`s Do It, Romania!” a realizat un parteneriat cu compania de software QUALITANCE, care va dona cate un euro pentru fiecare euro donat de societatea civila. Pentru a acoperi suma de bani necesara, romanii sunt invitati sa doneze pe platforma de crowdfunding Indiegogo.com la acest link pentru a strange 36 170 de dolari, suma care include atat costuri de dezvoltare si lansare a aplicatiei si platformei, cat si costurile campaniei de crowdfunding.

Cum functioneaza aplicatia

app process infographic_ro-02

“Realizarea unei astfel de aplicatii de mobil, care are in spate 2 platforme online, Harta Deseurilor si Registrul de sesizari catre autoritati, cu toate informatiile despre coordonatele GPS ale fiecarei autoritati publice locale din Romania, presupune un efort logistic si financiar pe masura. Vrem sa punem la punct un sistem complet, usor de utilizat si care functioneaza perfect, pentru ca cetatenii Romaniei sa aiba increderea ca solicitarea lor primeste un raspuns si motivatia de a actiona atunci cand descopera o zona poluata cu deseuri. Pentru ca acest lucru sa devina posibil, avem nevoie de donatiile voastre, ale voluntarilor “Let`s Do It, Romania!”, care ati crezut in noi inca de la inceput. Haideti sa ne unim din nou pentru o cauza comuna!” a declarat Andrei Cosuleanu, Director Executiv “Let`s Do It, Romania!”

Campania de crowdfunding continua timp de 40 de zile, iar fondurile stranse vor fi destinate dezvoltarii aplicatiei “Let`s Do It!” in Romania, pentru a fi preluata, in viitor, si de alte tari din „Let`s Do It, World!”, comunitatea internationala care a implicat pana in prezent 112 tari si 11 milioane de voluntari pentru o planeta curata.

Daca vrei sa te implici in campania de crowdfunding “Let`s Do It, Romania!”, iata ce poti face:

• Doneaza pe Indiegogo.com la acest link si alege-ti cadoul eco preferat!
• Trimite mesajul familiei tale, colegilor si prietenilor tai si invita-i sa ne sustina!
• Da “join” evenimentului de pe Facebooksi invita-ti prietenii si familia sa sustina cauza!
• Da “share” evenimentelor si postarilor “Let`s Do It, Romania!” pe Social Media: Facebook, Twitter, Linkedin

Toate detaliile despre campanie se regasesc pe site-ul Indiegogo.com.

Hai sa curatam lumea impreuna! Let`s Do It!

Din aceeasi categorie:

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

S-a lansat aplicatia de mobil care ne va ajuta sa monitorizam deseurile marine

Un colector din India ajuta „culegatorii de deseuri” sa devina antreprenori

Hydaway – sticla pliabila care ne ajuta sa reducem deseurile de plastic

collapsible-reusable-water-bottle-hydaway-3

Sursa: Bored Panda

90, 000 sticle de plastic sunt aruncate in fiecare minut doar in SUA , dar orice persoana poate reduce risipa prin folosirea unor recipiente reutilizabile.

Aceasta problema l-a determinat pe Niki Singlaub, un designer american sa creeze sticla pliabila Hydaway.

Acest recipient poate stoca până la 600 ml de lichid in ambalajul ei confectionat din silicon alimentar dar „se prabuseste” la peste 3,2 cm in inaltime atunci cand nu este folosit.

In timpul unei calatorii de afaceri, Singlaub a realizat cat de important este sa ai la indemana intotdeauna o sticla reutilizabila, care poate fi modelata in asa fel incat sa fie pastrata cu usurinta in buzunar sau oriunde fara a te incomoda foarte tare.

„Incercand sa raman hidratat in diferite tari cu climate diferite, in timp ce imi petreceam timpul atat in cadrul intalnirilor de afaceri dar si la munte mi-a venit inspiratia pentru acest concept de sticla de apa. Cautam o sticla durabila, stabila, functionala care putea fi modelata suficient pentru a incapea in buzunarul de la spate. Am fost foarte surprins ca nu am gasit o sticla asemanatoare cu Hydaway pe nicaieri”, declara Singlaub.

collapsible-reusable-water-bottle-hydaway-8

Sursa: Bored Panda

Conceptul Hydeway a capatat contur in 2012, iar pentru a reusi sa introduca produsul pe piata americana Singlaub a lansat o campanie de strangere de fonduri pe Kickstarter. Campania, care se incheie astazi, a reusit sa stranga in mai putin de o luna peste 200 000$ (targetul initial era de 20 000$).

Mai multe informatii despre „sticla-minune” gasiti aici.

Puteti citi si:

Un designer din Singapore a gasit o alternativa pentru milioanele de capsule de cafea aruncate anual

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

Bucurestenii vor fi obligati sa colecteze selectiv prin desfiintarea ghenelor

naples_garbage_29223700

Sursa: Green Report

Până în 2025 toate ghenele de gunoi de pe raza Municipiului București vor fi desființate, iar populația va fi obligată de depună deșeurile în locurile special amenajate pentru colectare cu recipiente separate pentru fiecare tip de deșeu: plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile.

Sistemele de colectare selectivă vor fi îngropate sau semi îngropate pentru a elimina furturile și vandalizarea acestora. Obiectivul este asumat în „Strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul Bucureşti“ pentru perioada 2014-2030, aprobată marți, 28 aprilie, de Consiliul General al Municipiului București.

„Va putea rămâne în folosinţă numai camera de la parterul blocului care va fi amenajată corespunzător. De asemenea, această cameră va fi salubrizată, igienizată prin grija asociației de proprietari/locatari, iar accesul la ea va fi permis numai asociației deservite”, se arată în textul documentului. 

De asemenea, începând cu data aprobării acestei Strategii, toate blocurile nou construite, fie că sunt clădiri de apartamente sau de birouri, vor avea prevăzută o incintă destinată colectării selective. Această incintă va fi solicitată de direcțiile de urbanism prin documentația emisă în vederea autorizării construcției, respectiv Certificat de Urbanism și Autorizație de Construire.

Totodată, în doi ani de la aprobarea proiectului de Stategie, sistemele îngropate sau semi îngropate privind colectarea separată a deșeurilor vor fi instalate și în zonele intens circulate pietonal, în jurul piețelor agroalimentare și de flori sau în apropierea marilor intersecții.

Strategia nu are regulament și norme de aplicare

Stategia are deocamdată unele lipsuri care o fac neaplicabilă. Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat, consideră că această stategie este doar o „declarație de bună intenție” atâta timp cât nu există un regulament de aplicare care să stabilească relația dintre autorități, companiile de salubritate și asociațiile de proprietari sau locatari. Regulamentul ar trebui să stabilească atât forme de recompensă cât și amenzi.

„Deșeurile reciclabile trebuie preluate fără ca asociațiile să plătească acest serviciu, deoarece din acestea se fac bani. Taxarea trebuie calculată doar pe deșeurile nereciclabile și totodată să se ofere chiar reduceri în funcție de volumul de deșeuri reciclabile pe care o societate de salubritate îl ridică de la o asociație”, consideră Mereuță, care și-a declarat scepticismul față de reușita de implementare a acestui document. Acesta a adăugat că atâta timp cât nu vor exista și sancțiuni clare aplicabile tuturor părților implicate colectarea selectivă prin această metodă nu va fi o reușită.

Este o decizie foarte bună și trebuia făcută mai demult. Costurile pentru construirea sistemelor de colectare selectivă îngropate sau semi îngropate vor fi suportate de către firmele de salubrizare. Nu avem încă o estimare a acestor costuri”, a declarat pentru Green Report, Dani Năstase, șeful Departamentului Menajer al Rosal Grup București. În urmă cu doi ani compania a demarat în sectorul 3 al Capitalei un proiect pilot pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere.

Pe raza sectorului 3, în zonele cu blocuri de patru etaje, au fost instalate 100 de sisteme de colectare seclectivă, pe patru fracții (plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile). „Nu avem o statistică a volumelor colectate din aceste sisteme, însă, în general, oamenii aruncă gunoiul tot la grămadă. Dacă nu se vor institui și amenzi nu vom reuși să impunem colectarea selectivă”, a adăugat acesta.

Bucureștenii „produc” anual 31 de kilograme de deșeuri menajere pe cap de locuitor

Strategia Primăriei Capitalei urmărește îndeplinirea obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităților de deșeuri depozitate la gropile de gunoi.

Conform studiilor efectuate la nivelul Bucureștiului, colectarea separată este determinată și influențată de:
– prezența containerelor în apropierea locuințelor – 31%;
– campanii de informare și educație prin mass-media – 24%;
– exemplul altor persoane formatoare de opinie – 18%.

În 2013 cantitatea de deșeuri menajere colectată la nivelul Bucureștiului a fost de 599.704 tone. Indicatorul de generare a deșeurilor menajere rezultate este de 31 kg/cap de locuitor/an, respectiv 0,87 kilograme/cap de locuitor/zi.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Gasiti documentul integral al strategiei aici.

Speram ca aceasta strategie va fi pusa in aplicare si nu va fi „agatata in cui” ca multe alte strategii si planuri adoptate de-a lungul anilor. Implementarea ei reprezinta un pas firesc si important adoptat de ani buni de statele occidentale si cerut in mod expres de directivele europene.

Sistemul de colectare selectiva trebuie sa fie implementat la nivel national din acest an. In plus, sa nu uitam ca, pana in 2020 Romania trebuie sa ajunga la un grad de reciclare de 50% a deseurilor municipale iar acest lucru nu se poate realiza doar cu ajutorul „clopotelor” colorate, insuficiente si uneori, de ce sa nu recunoastem, „aproape” inutile.

Puteti citi si:

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Colectarea selectiva in Romania – intre frauda si incompetenta

România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru deșeurile de ambalaje

519

Sursa: EurActiv.ro

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE (CJUE) pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în dreptul său intern legislația revizuită a UE privind deșeurile de ambalaje.

Directiva 2013/2/UE actualizează normele privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (prevazute de vechea Directiva nr. 94/62/CE), în vederea reducerii impactului acestora asupra mediului.

Statele membre au avut obligația de a transpune noile dispozitii in legislatia nationala pana la 30 septembrie 2013. România, care a depășit termenul inițial, a primit o scrisoare de punere în întârziere la 29 noiembrie 2013, urmată de un aviz motivat la 11 iulie 2014.

La mai mult de un an și jumătate de la expirarea termenului, directiva nu a fost inca transpusă în legislația națională. Prin urmare, Comisia a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a UE. Gasiti comunicatul Comisiei Europene aici.

Horațiu Radu, Agentul Guvernamental al României pentru Curtea Europeană de Justiţie, a declarat pentru EurActiv.ro: „S-ar putea discuta retragerea acțiunii doar în condițiile în care Directiva ar fi transpusă urgent în legislația națională”.

Horațiu Radu a mai precizat că, până în prezent, România a mai avut patru alte acționări la Curtea Europeană de Justiție pentru netranspunerea legislației europene.

O cauză aflată pe rol la CJUE, pe care România a câștigat-o, s-a referit la Directiva Habitate. Gasiti Comunicatul Comisiei Europene pe acest subiect, aici.

Pentru două alte cauze în domeniul energiei (cu privire la gazele naturale si piata interna a energiei), care deja erau pe rol , acțiunea Comisiei Europene a fost retrasă după adoptarea de urgență a prevederilor necesare.

Un proces împotriva României, aflat încă pe rol, se referă la iazurile de decantare aparținând exploatării de cupru și zinc Moldomin. (Gasiti un articol pe acest subiect aici si Comunicatul Comisiei Europene aici).

Articol preluat de pe Euractiv.ro.

Speram ca guvernantii nostri vor reusi sa se mobilizeze si sa transpuna noile modificari „in al 12-lea ceas” asa cum au procedat si in cazul Directivei 2012/19/UE privind deseurile de echipamente electrice si electronice.

Puteti citi si:

Ce „surprize” aduce Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Propunerile ambitioase de reciclare retrase oficial de Comisia Europeana

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Food-waste-Arizona-non-profit

Sursa: Inhabitat

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca deșeurile alimentare reprezinta o problemă uriașă. Aproximativ 40% din produsele alimentare se aruncă la nivel mondial!

In plus, deseurile alimentare reprezinta a treia sursa principala de emisii de gaze cu efect de sera, potrivit Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO).

In SUA (si nu numai), o sursă importantă de deșeuri o reprezinta produsele care ajung la gropile de gunoi fiindca nu reusesc sa treaca peste inspectiile stricte la care sunt supuse atunci cand sunt importate. Aici produse cu cea mai mica imperfectiune sunt aruncate la frontiera.

Borderlands Food Bank, o asociatie non-profit din Nogales, Arizona (situata la granita dintre SUA si Mexic) s-a angajat sa salveze o parte din alimentele aruncate la frontiera si sa le directioneze familiilor defavorizate. Mai mult de jumatate din produsele importate din Mexic trec prin Nogales. Organizatia reuseste sa salveze anual intre 35 si 40 de milioane de livre de produse aflate intr-o stare perfecta, care ar fi ajuns pur si simplu, la depozitele de gunoi.

Borderlands Food Bank a luat fiinta la inceputul anilor ´92, ca majoritatea organizatiilor care sprijina familiile care au nevoie de hrana: distribuind alimente neperisabile, preambalate. Cand Yolanda Soto a preluat conducerea organizatiei acum 20 de ani, ea fost “ingrozita de cantitatea de produse respinse ajunse la gropile de gunoi, avand in vedere nevoile mari ale oamenilor din regiune”.

Aceste alimente respinse sunt, in general, destul de sigure si comestibile – imperfectii minore cum ar fi zgarieturi sau vanatai sunt suficiente ca produsul respectiv sa fie aruncat. Soto declara “Suntem nebuni…risipa este enorma si nu este drept”.

Soto a început să apeleze la depozitele locale de distribuție, cerându-le să doneze produsele respinse organizatiei in loc sa le arunce la depozitele de deseuri. 20 de ani mai tarziu, Borderlands Food Bank are acum 200 de donatori din Arizona si distribuie produse alimentare la 389 de organizatii non-profit din intreaga tara (dintre care 47 sunt doar din Arizona). Soto explica modul de stabilire al prioritatilor: “Pe masura ce saturam Arizona, oferim apoi produse in alte 18 state din intreaga tara”.

Produsele foarte coapte sunt distribuite in Arizona si nordul Mexicului, in cateva ore, in timp ce produsele cu un termen de valabilitate mai mare pot fi oferite altor asociatii pentru a fi trimise mai departe. Agențiile individuale se ocupa de transport și platesc catre Borderlands doi cenți pe livra- asta inseamna ca o remorca plina cu produse in valoare de 70.000 de dolari poate fi achiziționata pentru 800 dolari si trimisa persoanelor aflate in dificultate.

Cum functioneaza sistemul

Luni la depozit este “Ziua agențiilor” – asociatiile non-profit vin direct la banca de alimente pentru a putea lua cantitati mari de fructe si legume. De marti pana vineri Borderlands gazduieste un program de distribuire direct la client. Iar weekend-urile sunt dedicate programului POWWOW: Produce On Wheels – With Out Waste, care distribuie produsele comunitatilor de pe intreg teritoriul Arizonei.

Impactul Borderlands este semnificativ, dar depozitul lor este mic (13 000 m2). Nici chiria nu este ieftina … presedintele organizatiei, Yolanda Soto incearca sa gaseasca un partener pentru a extinde Borderlands: „Dacă am găsit un depozit mai mare, am putea salva mult mai mult”, declara Soto. „Atât de mult poate fi salvat și exista atat de multa nevoie.„

Puteti citi si:

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

5062096969_398af6cf1e_z

Sursa: Green Report

Un motiv major al risipei alimentare il reprezinta faptul că de cele mai multe ori nu evaluăm corect starea mâncării. În calitate de consumatori, ne bazăm în mare măsură pe datele de expirare inscripţionate pe ambalaje, care sunt stabilite într-un sistem conservator şi, de multe ori, informează greşit.

Mâncarea, de fapt, se degradează în ritmuri diferite. De aceea, noi tipuri de senzori pentru evaluarea calităţii alimentare ar fi foarte utili. Dacă putem evalua starea actuală a fiecărui aliment, asta ne-ar permite să luăm decizii în cunoştinţă de cauză, şi să ne gestionăm mai bine frigiderele.

Laboratorul lui Timothy Swager, de la MIT (Massachusetts Institute of Technology), lucrează la o tehnologie promiţătoare, pentru a rezolva aceasta problema. El testează un material conductor electric care îşi modifică rezistenţa în prezenţa unor gaze numite amine, care sunt eliberate atunci când mâncarea începe să se strice. Prin citirea acelei rezistenţe pe exteriorul unui pachet, poţi să îţi dai seama cât de comestibilă e mâncarea din interiorul pachetului.

„Poţi pune înăuntru nişte tag-uri de dimensiunea unei cărţi de vizită, cu o antenă, iar apoi să le alimentezi cu energie şi să le citeşti cu ajutorul unui smartphone”, explică Swager. „Sau poţi avea senzorul încorporat în ambalaj aşa încât să nici nu se observe, şi îl poţi citi cu un dispozitiv de comunicare near-field (NFC)”, adauga acesta.

Dispozitivul s-ar putea afla o distanţă de câţiva centimetri, la fel cum sunt sistemele de plată contactless, sau cele de ticketing. Senzorii din interiorul pachetelor conţin nanotuburi, care reacţionează la amine. Practic, e vorba de un sistem simplu, format din două puncte de contact cu o bandă conductoare între ele.

Swager a înfiinţat o companie pentru a comercializa tehnologia şi estimează că va face primele demonstraţii pentru clienţii interesaţi chiar în vara asta. Primele aplicaţii vor fi, probabil, pentru lucrătorii alimentari care lucrează cu peşte şi carne. Dar, în scurt timp, şi consumatorii ar putea avea propriile lor dispozitive.

S-a mai încercat crearea unor indicii vizuale, în ce priveşte aspectul mâncării alterate. Dar Swager spune că metoda lui e mai bună, fiindcă nu se bazează pe percepţie: produce date solide care pot fi înregistrare şi urmărite. De asemenea, are potenţialul de a fi foarte ieftină.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Descoperiti si alte metode care reduc risipa alimentara:

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

În Indonezia, pacientii pot plati serviciile medicale cu deşeuri reciclabile

8784874436_8051b8bc6b_z

Sursa: Green Report

Acum câţiva ani, când Gamal Albinsaid şi-a început cariera ca doctor în Indonezia, a aflat despre o tânără care a murit din cauza unei boli uşor de tratat.Părinţii ei nu şi-au permis să o ducă la medic.

E o problemă obişnuită în ţara asiatică – în jur de 60% din indonezieni nu au asigurare medicală.

Albinsaid a înfiinţat Garbage Clinical Insurance, o companie de asigurări medicale care oferă un compromis inteligent pacienţilor: aduci deşeuri reciclabile şi ai două vizite gratuite la medic. 

„Sunt oameni care nu pot merge la spital pentru că nu au bani. Aşa că am început să mă gândesc: dacă nu au bani, atunci ce au?”, explică medicul. Un răspuns surprinzător: gunoi. „E gunoi peste tot pe pământ”, spune Albinsaid. „Aşa că ne-am hotărât să folosim gunoiul ca o resursă financiară”, mai spune el.

Reciclarea nu este foarte populara în satele din Indonezia, chiar dacă există posibilitatea de a vinde carton şi plastic gunoierilor. Doar aproximativ jumătate din deşeuri sunt colectate. Albinsaid a realizat că, invitând pacienţii să aducă deşeuri, a dat de o metodă simplă de a contribui la fondul de îngrijire a sănătăţii.

În fiecare lună, pacienţii aduc o anumită cantitate de reciclabile – de exemplu, două kilograme de materiale plastice sau cinci kilograme de carton – la o clinică medicală. Odată reciclate, deşeurile aduc clinicii 10.000 de rupii indoneziene, un pic sub un dolar. Iar asta e suficient pentru ca pacientul să aibă o formă de bază de asigurare, care acoperă două controale medicale în luna respectivă.

3 500 de beneficiari ai proiectului in 2 ani de functionare

Pentru pacienţi, e ca şi cum ar primi asistenţă medicală in mod gratuit. Ei consideră că nu plătesc nimic pentru asigurare, doar aduc deșeuri, explică Albinsaid. E un mecanism convingător pentru ei şi  astfel clinica încurajează oamenii săraci să plătească cu propriile resurse.

Albinsaid are 26 de ani şi a înfiinţat Garbage Clinical Insurance acum doi ani, după câteva încercări similare, eşuate. Compania de asigurări are acum şi o clinică proprie, dar colaborează cu încă patru clinici. Până acum, 3.500 de oameni fără asigurare au avut parte de îngrijire medicală pe baza acestui sistem.

Indonezia pe locul 2 dupa China in topul tarilor care arunca deseurile de plastic in ocean

Gamal Albinsaid crede că sănătatea e un drept fundamental al omului. Abordarea neconvenţională a companiei ajută, de asemenea, la imbunatatirea problemelor de mediu ale ţării. Indonezia se afla pe locul doi, după China, în topul ţărilor care aruncă cele mai multe deşeuri din plastic în ocean.

Acum, abodarea gunoiului ca monedă de schimb inspiră şi alte companii. Unii vor să folosească acelaşi mecanism în educaţie, deci oamenii pot modifica sistemul, aşa încât să rezolve diverse probleme, considera Albinsaid.

Mai multe informatii despre proiect gasiti in video-ul de mai jos.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Puteti citi si:

Un colector din India ajuta „culegatorii de deseuri” sa devina antreprenori

Modelul asiatic: Cum reuseste Taiwanul sa recicleze 60% din deseuri

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

deseuri1-640x422

Sursa foto: Eco Magazin

Anul trecut aminteam principalele probleme legate de gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), dificultati create in mare masura si de lipsa unor reglementari adecvate in domeniu.

La vremea respectiva, principalul instrument de reglementare al acestei categorii de deseuri, Directiva 2012/19/UE privind deseurile de echipamente electrice si electronice, nu era transpus in legislatia nationala desi, termenul limita de transpunere in statele membre UE era 14 februarie 2014.

Din fericire, in acest an, conducatorii nostri s-au trezit in al 12-lea ceas si au inteles importanta integrarii acestei directive in legislatia nationala. Guvernul a aprobat joi, prin Ordonanță de Urgență o serie de masuri prin care se transpun în legislaţia națională prevederile Directivei 2012/19/UE a Parlamentului și a Consiliului European.

Actul normativ extinde domeniul de aplicare al colectării, reutilizării și reciclării EEE uzate, atât în sfera echipamentelor utilizate de consumatori casnici, cât și în cea a utilizatorilor profesionali, incluzând, de exemplu, sistemele de iluminat și panourile fotovoltaice.

În materie de colectare selectivă, Ordonanța înlocuiește actuala țintă, de 4 kg DEEE pe locuitor, cu o formulă procentuală reprezentând între 40 – 45% din greutatea de EEE (echipamente electrice si electronice) introduse pe piața națională. Începând cu 14 august 2015, țintele de valorificare și reciclare a DEEE cresc anual cu câte 5%, în așa fel încât, în a doua etapă de acțiune, care va începe în 2021, rata de colectare minimă care va trebui realizată anual va crește la 65% din greutatea medie a EEE introduse pe piață în cei trei ani precedenți.

Totodată, actul normativ stabilește condiții pentru ca utilizatorii de EEE din gospodăriile particulare să aibă posibilitatea de a preda deșeurile cel puțin gratuit. Astfel, distribuitorii vor fi obligați ca, la furnizarea unui nou produs, să asigure condiții pentru ca să li se poată preda DEEE cel puțin gratuit și în sistem unu la unu, dacă echipamentul predat este de tip echivalent și a îndeplinit aceleași funcții ca echipamentul nou furnizat.

De asemenea, distribuitorii care au spații de vânzare în domeniul EEE de cel puțin 400 mp sunt obligați să asigure colectarea DEEE-urilor de dimensiuni foarte mici (nici o dimensiune exterioară mai mare de 25 cm) cu titlu gratuit pentru utilizatorii finali și fără obligația de a cumpăra EEE noi de un tip echivalent.

Referitor la finanțarea gestionării DEEE, responsabilitatea revine integral producătorilor, care trebuie să finanțeze colectarea DEEE de-a lungul întregului lanț, inclusiv de la gospodăriile particulare, conform principiului „poluatorul plătește”. De asemenea, în acest fel se evită riscul ca DEEE colectate separat să facă obiectul unei tratări necorespunzătoare și/sau al exporturilor ilegale.

Pentru monitorizarea respectării cerințelor ce decurg din actul normativ, se întocmește un registru al producătorilor (care va cuprinde și producătorii ce oferă EEE prin intermediul comerțului online). Comercializarea EEE se va face doar de către producătorii înregistrați în acest registru.

Cum stam la capitolul „Reciclare DEEE”?

Intre timp, Romania nu si-a indeplinit tinta avuta pana acum, de reciclare a 4kg DEEE /cap de locuitor. “Statisticile arata ca sunt colectate in medie doar 1,5-2 kg /cap de locuitor”, potrivit lui Valentin Negoita, presedintele Ecotic, asociatie colectiva de preluare a responsabilitatii producatorilor de echipamente electronice.

Speram ca autoritatile se vor implica suficient in respectarea noilor cerinte legislative pentru a vedea niste rezultate semnificative pe viitor!

Puteti citi si:

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE, o transpunem si noi mai cu talent?

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Sa ne furam singuri caciula! Din nou despre tintele de colectare-reciclare a deseurilor