Tranziția către o finanțare durabilă în UE – practici din primele 6 luni
Tranziția către o finanțare durabilă în UE – practici din primele 6 luni
Băncile sunt, în prezent, cele mai turate motoare pentru tranziția verde. Cu ținte de portofoliu, taxonomia și alte reglementări specifice pentru economia verde, caută în piață companii care vor să investească în afaceri mai sustenabile și, când nu le găsesc, încurajează dezvoltarea ecosistemului în această direcție. Despre Pachetul european pentru finanțare durabilă am scris vara trecută, la lansare, dar dincolo de ce este, în practică este important ce putem face cu el. EU Platform on Sustainable Finance (EU PSF) a trecut în revistă practicile care trec dincolo de conformare și ar putea să sprijine și să informeze eforturile de tranziție ale actorilor economici. Raportul A compendium of market practices este o colecție de practici timpurii, produse financiare, instrumente și inițiative pe care participanții din piață le utilizează pentru a face tranziția modelelor de afaceri și investițiilor, acoperind trei domenii:
- utilizarea cadrului financiar sustenabil al UE pentru strategia de afaceri, planificarea tranziției, și stabilirea obiectivelor;
- finanțare și tranzacții;
- raportarea, monitorizarea și asigurarea.
Actorii din Raport și Anexa acoperă întreg spectrul economico-financiar și relațiile lor cu cadrul de finanțare durabilă și taxonomia:
- Companii mari / corporații
- Instituții de credit
- Investitori
- Asiguratori
- Auditori și consultanți
- Sectorul public
- IMM-uri
Raportul descriere o serie de practici pentru fiecare, cu tot cu oportunitățile și provocările pe care le au în prezent, fără să fie în mod necesar bune practici, ci o explorare a procesului de tranziție, și împărtășește practicile comerciale și financiare colectate de EU PSF pentru a continua să consolideze capacitățile de piață și înțelegerea cadrului și să faciliteze schimbul de cunoștințe despre și între actori. Practic, o abordare integrată, la nivel de lanț de aprovizionare, poate fructifica mai bine oportunitățile din cadrul de finanțare durabilă.
Spre exemplu, IMM-urile sunt direcționate să înceapă un proces de raportare voluntară, începând cu indicatorii cheie relevanți pentru modelele de afaceri, activitățile și solicitările clienților. Chiar dacă nu sunt supuse în mod direct reglementărilor privind finanțarea durabilă, cerințele de raportare pentru întreprinderile mari și instituțiile financiare afectează indirect IMM-urile prin diverse canale – sunt parte a unor lanțuri de aprovizionare sau sunt finanțate de instituții financiare care trebuie să raporteze în aval. Impactul acestui efect este diferit în funcție de sector, sectorul manufacturier fiind cel mai afectat, momentan în proporție de 30%, dar fără ca standardele europene de raportare non-financiară (CSRD) și pe lanțul de aprovizionare (CSSD) să fie în vigoare.
Potrivit analizei, IMM-urile doresc să investească în durabilitate, iar transformarea modelelor lor de afaceri este deja în curs de desfășurare. Concentrarea asupra finanțării sustenabile adaptate IMM-urilor poate sprijini și spori și mai mult aceste eforturi.
Companiile mari sunt direcționate să își definească foi de parcurs și obiective de aliniere la Taxonomia UE, utilizând indicatori-cheie de performanță (KPI) ai Taxonomiei. Pe toate cele trei domenii amintite mai sus, există o plajă variată de practici în cadrul companiilor mari derivate din Taxonomia UE, dar și din alte cerințe de reglementare și oportunități de finanțare, descrise în raport. În raport cu finanțarea, în timp ce conceptul de avantaj financiar definitiv rezultat din emiterea de instrumente de finanțare durabilă (așa-numitul „greenium”) rămâne evaziv, companiile europene consideră că există avantaje în ceea ce privește accesul la un grup mai larg și mai divers de investitori, ceea ce duce la condiții de preț potențial mai favorabile în comparație cu tranzacțiile convenționale. Cel mai amplu capitol acoperă tocmai practicile din instituțiile de credit care experimentează cel mai mult în domeniu, încercând să ofere cât mai multe opțiuni de finanțare verde în timp ce respectă standardele din piață, acolo unde există sau creează unele noi acolo unde nu există și își securizează riscurile specifice.
Fără să fie o lectură ușor de parcurs, este un raport de început de tranziție pentru adaptarea, de către toți actorii din piață, la ființarea durabilă.
Autor: Adelina Dabu
Circularity Gap Report – 2024
Circularity Gap Report – 2024 sau când am vorbit mai mult și am făcut mai puțin
După ce liniștea pandemică s-a disipat, în timp ce vorbim tot mai multe despre conceptul de economie circulară, consumul de materii primare a revenit pe un trend ascendent și ponderea materialelor secundare consumate de economia mondială a scăzut de la 9,1% în 2018 la 7,2% în 2023 – o scădere de 21% în decurs de cinci ani, potrivit Circularity Gap Report 2024.
Cu un ecosistem ale cărei limite au fost deja depășite, consumul accelerat de materii prime virgine accelerează și, odată cu el, crește riscul unor fenomene naturale extreme și cel privind accesul la materiale pe termen mediu. Cu cât consumăm mai mult și mai puțin responsabil, cu atât crește riscul să nu mai avem ce consuma în câțiva ani. Dacă penuriei de materii prime și evenimentelor meteo extreme li se adaugă evenimente geopolitice precum blocajele din Marea Roșie la care asistăm în prezent, vom avea o furtună perfectă.
Raportul identifică sistemele globale esențiale pentru schimbarea în sensul limitării impactului de mediu.
– Sistemul alimentar, cu patru direcții pentru soluții: tranziția la o alimentație nutritivă bazată de legume și fructe, agricultura regenerativă, prioritizarea consumului local și de sezon, minimizare risipei și pierderilor de alimente
– Mediul construit – utilizarea la potențial maxim a fondului existent, utilizarea materialelor secundare, eficiență energetică, prioritizarea materialelor și abordărilor circulare
– Bunuri manufacturate – integrarea simbiozei și eficienței industriale, extinderea duratei de viață, limitarea achizițiilor de produse noi, în special textile
Regândirea consumului de materiale este o direcție care poate răspunde oricărui grad de dezvoltare economică, dar în funcție de stadiul de dezvoltare și structura economică dominantă, pot fi grupate în 3 categorii, fiecare cu propriile puncte de sprijin care susțin dezvoltarea socio-economică:
– SHIFT – țările dezvoltate care au deja infrastructură construită, dar care consumă multă materie primă per capita. Principalele puncte de inflexiune vizează mediul construit și dezvoltarea fluxurilor de materiale secundare.
– GROW – țările cu venituri medii, încă în dezvoltare, multe dintre ele hub-uri industriale. Principalele puncte de inflexiune se găsesc în sistemul alimentar și în simbioza industrială.
– BUILD – țări în care trăiește jumătate din populația planetei, sunt țări care trebuie să se dezvolte în continuare, dar o pot face cu modele mai sustenabile. Punctele de inflexiune sunt în agricultură, prin adoptarea de modele regenerative și adoptarea unei diete bazată pe plante și abordarea față de deșeuri și fluxurile de materiale secundare.
România, raportat la structura socio-economică, ar putea materializa mai multe puncte de inflexiune din categoriile amintite. Avem infrastructură construită aproape de SHIFT, industrie de manufactură și obiceiuri de consum similar cu GROW, un sector agricol mare și probleme cu deșeurile pe alocuri aproape de BUILD. Tot atâtea oportunități, direcții de acțiune în raport, pe trei direcții de acțiune: politici, oameni, finanțare.
Autor: Adelina Dabu
Newsletter ECOTECA: Ați raportat măsurile implementate pentru reducerea plasticului de unică folosință? Termenul limită este 1 februarie

Sursa foto: Ecoteca
Potrivit Ordonanţei nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, pentru a reduce paharele pentru băuturi din plastic de unică folosință (inclusiv capacele acestora) și recipientele pentru alimente din plastic de unică folosinţă, utilizate pentru produsele alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet, operatorii economici care introduc pe piaţa naţională aceste produse sunt obligaţi:
a) să reducă progresiv cantităţile introduse pe piaţă astfel: 5% pentru anul 2023, 10% pentru anul 2024, 15% pentru anul 2025 şi 20% pentru anul 2026, raportat la anul 2022;
b) să declarare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă în anul precedent celui în care raportează;
c) să raporteze anual măsurile adoptate pentru atingerea ţintelor menţionate la lit. a) către autoritatea publică centrală din domeniul mediului şi autoritatea publică centrală din domeniul economiei, până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea. (artic. 4, alin. 1).
Mai multe informații privind transmiterea raportului dar și alte obligații de raportare pentru anul 2024 aici.

Sursa foto: Ecoteca
Raport privind gestionarea deșeurilor de construcții în UE
Raportul „Techno-economic and environmental assessment of construction and demolition waste management in the European Union” realizat de Joint Research Centre (JRC) –Serviciul de Cercetare al Comisiei Europene analizează datele privind generarea, compoziția și gestionarea CDW la nivelul UE27.
Studiul estimează potențialul de reciclare și pregătire pentru reutilizare pentru fiecare fracțiune materială individuală a deșeurilor de construcții la 83%.
Potrivit datelor Eurostat, citate în studiu rata de recuperare a deșeurilor din construcții în România (pregătite pentru reutilizare, reciclate sau din care au fost recuperate unele materiale) a fost de 88% în 2020?!
Statistica pare incredibilă sau cel puțin discutabilă, în condițiile în care:
- foarte mulți constructori nu raportează nici măcar deșeurile din construcții generate şi evident cu atât mai puțin cele valorificate,
- nu este implementat la nivel național un sistem unitar de colectare separată a acestor deșeuri (cu mici excepții locale),
- majoritatea deșeurilor de construcții sunt transportate la depozitele de deșeuri pentru deșeuri municipale sau mai rău, sunt abandonate ilegal pe câmpuri pentru a evita plata costurilor şi taxelor pentru depozitarea lor,
- stațiile de concasare și tratare existente la nivel național sunt insuficiente (avem foarte puține exemple de bune practici în acest sector în Bihor, Alba, Hunedoara, Buzău- Vernești, etc)
- în lipsa emiterii unor norme tehnice de utilizare a deșeurilor de construcții de către o instituție de stat, majoritatea constructorilor refuză să primească materialele din deșeurile de construcții și nu se pot folosi aceste deșeuri nici măcar ca umplutură pentru construcția drumurilor.
- totodată, sunt necesare niște măsuri impuse de stat pentru stimularea folosirii unui procent de materiale reciclate în cadrul construcțiilor (chiar dacă ar fi publicate normele tehnice, în momentul de față agregatele naturale sunt mult mai ieftine decât materialele recuperate din deșeurile de construcții și nu există interes pentru utilizarea lor).
Mai multe informații despre studiu și obligațiile de gestionare a deșeurilor de construcții în România –aici.

Sursa foto: Ecoteca
Proiect de ordin de ministru privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru producția de compost pe bază de gunoi de grajd și alte deșeuri compostabile
Proiectul de ordin are ca obiectiv sprijinirea investițiilor destinate promovării producției de compost pe bază de gunoi de grajd și alte deșeuri compostabile.
Sprijinul financiar vizează atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul PNRR, Pilonul I – Tranziția Verde, Componenta 3 – Managementul Deșeurilor, investiții în Dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile, prin investiții în capacități de producție a compostului.
Schema de ajutor de stat se adresează unităților administrativ teritoriale (UAT), organizate la nivel de județ, oraș și comună.
Bugetul total alocat al schemei pentru 2024 este de 6.000.000 euro, sume provenind din fonduri europene asigurate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Mai multe informații aici.
Ce s-a mai întâmplat în România și în lume legat de deșeuri și sustenabilitate
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat un proiect de hotărâre pentru reorganizarea instituției. Printre prevederi se numără reducerea numărului de posturi de la 591 (exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului ministrului) la 500, reducerea numărul de posturi de secretari de stat de la 7 la 5 și reducerea numărul de posturi de conducere de la 60 posturi la 41 posturi. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite. opinii/propuneri/sugestii la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Generală Resurse Umane, Juridică și Relația cu Parlamentul.
- Care sunt cele 31 de depozite pentru care vom plăti 1,5 milioane de euro și penalități de 18.600 de euro/zi (6,7 mil EUR/an):1 depozit de deșeuri municipale; 20 sunt depozite de deșeuri industriale periculoase (dintre care 9 sunt în județul Bihor); 10 depozite de deșeuri industriale nepericuloase.
Potrivit Ministerului Mediului, pe 10 august 2023, Guvernul României a aprobat un nou Plan de acțiune pentru închiderea celor 31 de depozite rămase neconforme. - Un cadru de analiză pentru managementul deșeurilor din plastic.
- Ministerul Mediului sporeşte puterea Comitetului de supraveghere a SGR.
- 2023, ce-am avut și ce-am pierdut în zona de climă și economie circulară
- Bottled water contains 100 times more plastic nanoparticles than previously thought.
- În primele 11 luni ale anului 2023 – Creştere de aproximativ 2,2 ori a cantităţii de deşeuri descoperite de poliţiştii de frontieră la intrarea în ţară.
- Slovacia adună mucurile de țigări și le transformă în asfalt pentru șosele.
- Franța interzice de la 1 ianuarie ambalajele din plastic pentru fructele și legumele proaspete.
- Să recapitulăm care sunt obiectivele UE pentru accelerarea tranziției la economia circulară în 2024
Proiect în colaborare ExpertDeseuri.ro – ECOTECA. Alătură-te proiectului aici.
Dacă ai primit acest newsletter fără a fi abonat, poți să te abonezi și tu dând click pe butonul de mai jos.
Vreau să mă abonez la newsletter.
Avem nevoie de feedback-ul tău pentru a dezvolta newsletter-ul. Contactează-ne aici.
Raport privind gestionarea deșeurilor de construcții în UE

Raportul „Techno-economic and environmental assessment of construction and demolition waste management in the European Union” realizat de Joint Research Centre (JRC) –Serviciul de Cercetare al Comisiei Europene analizează datele privind generarea, compoziția și gestionarea CDW la nivelul UE27.
De asemenea, efectuează o evaluare de mediu și tehnico-economică a celor mai importante tehnologii de management prin evaluarea ciclului de viață și a costurilor ciclului de viață, pentru a furniza date pentru evaluări ulterioare de fezabilitate a obiectivelor de pregătire pentru reutilizare și reciclare pentru fracțiunile individuale de material.
Studiul estimează potențialul de reciclare și pregătire pentru reutilizare pentru fiecare fracțiune materială individuală a CDW la 83%.
Potrivit datelor Eurostat, citate în studiu rata de recuperare a deșeurilor din construcții în România (pregătite pentru reutilizare, reciclate sau din care au fost recuperate unele materiale) a fost de 88% în 2020?!
Statistica pare incredibilă sau cel puțin discutabilă, în condițiile în care:
- foarte mulți constructori nu raportează nici măcar deșeurile din construcții generate şi evident cu atât mai puțin cele valorificate,
- nu este implementat la nivel național un sistem unitar de colectare separată a acestor deșeuri (cu mici excepții locale),
- majoritatea deșeurilor de construcții sunt transportate la depozitele de deșeuri pentru deșeuri municipale sau mai rău, sunt abandonate ilegal pe câmpuri pentru a evita plata costurilor şi taxelor pentru depozitarea lor,
- stațiile de concasare și tratare existente la nivel național sunt insuficiente (avem foarte puține exemple de bune practici în acest sector în Bihor, Alba, Hunedoara, Buzău- Vernești, etc)
- în lipsa emiterii unor norme tehnice de utilizare a deșeurilor de construcții de către o instituție de stat, majoritatea constructorilor refuză să primească materialele din deșeurile de construcții și nu se pot folosi aceste deșeuri nici măcar ca umplutură pentru construcția drumurilor.
- totodată, sunt necesare niște măsuri impuse de stat pentru stimularea folosirii unui procent de materiale reciclate în cadrul construcțiilor (chiar dacă ar fi publicate normele tehnice, în momentul de față agregatele naturale sunt mult mai ieftine decât materialele recuperate din deșeurile de construcții și nu există interes pentru utilizarea lor).
Deșeurile din construcții și demolări (CDW) reprezintă mai mult de o treime din toate deșeurile generate în UE. Conțin o mare varietate de materiale precum beton, cărămizi, lemn, sticlă, metale și plastic. Includ toate deșeurile produse din construcția și demolarea clădirilor și infrastructurii, precum și planificarea și întreținerea drumurilor.
Dacă avem în vedere volumul, deșeurile din construcții și demolări (C&D) reprezintă cel mai mare flux de deșeuri din UE.
În conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile, deșeurile din construcții și demolări reprezintă un flux de deșeuri prioritar pentru Comisia Europeană. Aceasta stabilește următoarele obiective:
- până în 2020, pregătirea pentru reutilizare, reciclare și recuperarea altor materiale a deșeurilor nepericuloase din construcții și demolări (cu excepția materialelor naturale definite în categoria 17 05 04 din lista deșeurilor) trebuia să ajungă la minimum 70% cu greutate
- să promoveze demolările selective pentru a permite îndepărtarea și manipularea în siguranță a substanțelor periculoase și pentru a facilita reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor și stabilirea de sisteme de sortare
- prevenirea generării de deșeuri
În vederea atingerii acestor obiective, Comisia Europeană a elaborat mai multe documente și instrumente care să vină în sprijinul statelor membre:
- În 2018, a fost publicată o analiză a implementării legislației UE privind deșeurile
- Protocolul de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări
- Orientări pentru audituri înainte de demolarea clădirilor
- Level(s) este un cadru voluntar de raportare pentru a îmbunătăți sustenabilitatea clădirilor. Folosind standardele existente, Level(s) oferă o abordare comună a UE pentru evaluarea performanței de mediu în mediul construit, pe parcursul întregului ciclu de viață al acestora.
Principalele reglementări legate de acest sector se găsesc în OUG 92/2021:
Art 17 (4) – Titularul autorizaţiei de construire/desfiinţare are obligaţia de a avea un plan de gestionare a deşeurilor din activităţi de construire şi/sau desfiinţare, după caz, prin care se instituie sisteme de sortare pentru deşeurile provenite din activităţi de construcţie şi desfiinţare, cel puţin pentru lemn, materiale minerale – beton, cărămidă, gresie şi ceramică, piatră, metal, sticlă, plastic şi ghipspentru reciclarea/reutilizarea lor pe amplasament, în măsura în care este fezabil din punct de vedere economic, nu afectează mediul înconjurător şi siguranţa în construcţii
Articolul 17 (7) – constructorii au obligația să gestioneze deșeurile din construcții și desființări, astfel încât să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa deșeurilor nepericuloase provenite din activități de construcție și desființări.
Articolul 13 (6) Operatorii economici generatori de deșeuri iau măsuri pentru: b) reducerea generării de deșeuri în cadrul proceselor legate de producția industrială, extracția mineralelor, fabricare, construcții și desființări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile.
Ați raportat măsurile implementate pentru reducerea plasticului de unică folosință? Termenul limită este 1 februarie

Potrivit Ordonanţei nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, pentru a reduce paharele pentru băuturi din plastic de unică folosință (inclusiv capacele acestora) și recipientele pentru alimente din plastic de unică folosinţă, utilizate pentru produsele alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet, operatorii economici care introduc pe piaţa naţională aceste produse sunt obligaţi:
- a) să reducă progresiv cantităţile introduse pe piaţă astfel: 5% pentru anul 2023, 10% pentru anul 2024, 15% pentru anul 2025 şi 20% pentru anul 2026, raportat la anul 2022;
- b) să declarare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă în anul precedent celui în care raportează;
- c) să raporteze anual măsurile adoptate pentru atingerea ţintelor menţionate la lit. a) către autoritatea publică centrală din domeniul mediului şi autoritatea publică centrală din domeniul economiei, până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea. (artic. 4, alin. 1).
Raportul privind măsurile de reducere (adoptate și implementate) nu are un conținut cadru specific și se transmite în format electronic (word și pdf cu semnătură) către:
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Generală Deșeuri și Situri Contaminate, Compartimentul Deșeuri la adresa registratura@mmediu.ro
- Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Direcția Politici Industriale și Competivitate, la adresa politici_industriale@economie.gov.ro
Pentru realizarea raportului este necesar:
- să fie calculate cantitățile de pahare și recipiente pentru alimente din plastic de unică folosință puse pe piață în 2023,
- rata de 5% se calculează din greutatea totală a ambalajelor de unică folosință puse pe piață în 2023
- să fie atașate documentele justificative (contracte, facturi, raport excel etc) care atestă că 5% din ambalajele de unică folosință puse piață anul trecut au fost confecționate din materiale sustenabile, alternative la plasticul de unică folosință.
- după transmiterea raportului împreună cu documentele justificative, este important ca aceste documente să fie păstrate ordonat, arhivate, pentru aputea fi folosite pentru demonstrarea corectitudinii datelor raportate catre Fondul pentru mediu, în cazul unor inspecții, solicitări de clarificări etc
- Dacă nu a fost îndeplinită ținta de 5%, recomandăm identificarea unor furnizori de ambalaje confecționate din materiale sustenabile (hârtie, lemn, aluminiu etc) și realizarea unui plan de achiziții/plan de măsuri pentru atingerea țintei de 10% în 2024 și transmiterea acestui plan către autoritățile mai sus menționate (bineînțeles cu expunerea motivelor care au împiedicat atingerea țintei de 5% pentru anul 2023).
Mai multe informații despre trasmiterea raportului găsiți pe site-ul Ministerului Mediului – aici.
În urma acestor raportări reprezentanții ministerelor analizează și evaluează anual impactul asupra mediului şi economiei al acestor produse pe durata ciclului de viaţă al acestora, inclusiv atunci când devin deşeuri şi eficienţa implementării măsurilor şi propun măsuri nelegislative sau legislative, raportate la impactul acestor produse asupra mediului şi economiei, inclusiv restricţii de comercializare a acestor produse.
Totodată, operatorii economici care comercializează cu amănuntul produsele din plastic de unică folosinţă enumerate mai sus, precum şi operatorii economici care în scopul comercializării produselor proprii utilizează aceste produse sunt obligaţi:
a) să ofere consumatorului posibilitatea de a alege la punctele de vânzare alternative reutilizabile, alternative adecvate şi durabile sau care nu conţin plastic;
b) să aplice un preţ de vânzare pentru produsele din plastic de unică folosinţă furnizate;
c) să evidenţieze distinct pe documentele de vânzare preţul produselor din plastic de unică folosinţă furnizate şi să afişeze valoarea la loc vizibil la punctul de vânzare, pentru informarea consumatorilor finali. (artic 4, alin. 3)
Încălcarea acestor prevederi se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei (artic. 14, alin. 1d)
Alte raportări obligatorii în anul 2024
Din cele 21 de categorii de produse de plastic de unică folosință reglementate de Ordonanţa nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, trebuie raportate in Declarația din Ordinul 185/2023 și transmise la Administraţia Fondului pentru Mediu doar:
- sticlele pentru băuturi cu o capacitate până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora (cantităţile introduse pe piaţă şi cantităţile colectate) – termen limită – până la 25 februarie (OG. 6, artic. 9, alin. 4)
- procentul de material reciclat din sticlele PET pentru băuturi, cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, – până la 25 februarie (OG. 6, artic. 6, alin. 5)
- cantitatea de material reciclat introdusă pe piaţă de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională plastic reciclat pentru a fi încorporată în sticle PET- până la 25februarie (OG. 6, artic. 6, alin. 6)
- Unităție Administrativ – Teritoriale sau Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară raportează până la data de 30 aprilie sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri colectate (OG 6, artic. 9, alin. 7)
Alte obligații în anul 2024
- Începând cu 3 iulie 2024, recipientele din plastic pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, pot fi introduse pe piaţă numai dacă dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente în timpul etapei de utilizare preconizată a produselor ( 6, artic. 6, alin 1)
- Până la 31 decembrie 2024 producătorii trebuie să implementeze prin intermediul unei organizaţii răspunderea extinsă a producătorilor pentru următoarele produse introduse pe piața națională:
- recipiente pentru alimente din plastic de unică folosinţă, utilizate pentru a conţine produse alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
- pachete şi folii din material flexibil care conţin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară
- recipiente din plastic pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora,
- pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora
- pungi de transport din plastic subţire, pungi de transport din plastic cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni;
- șerveţele umede şi anume şerveţele preumezite de îngrijire personală şi de uz casnic
- baloane, cu excepţia baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări şi aplicaţii profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor ( OG6, artic. 8, alin 1)
De reținut
- Declaraţia din Ordinul 185/2023 privind anumite produse din plastic de unică folosinţă se transmite în format electronic la Administraţia Fondului pentru Mediu.
- În vederea transmiterii declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic, contribuabilii se înregistrează la Administraţia Fondului pentru Mediu, în serviciul „Depunere declaraţii on-line” existent pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, afm.ro.
- Transmiterea declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic se face numai după ce contribuabilul şi-a dat acordul cu privire la comunicarea datelor printr-o reţea de comunicaţii electronice.
- Data depunerii declaraţiei privind anumite produse din plastic de unică folosinţă este data înregistrării acesteia pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, astfel cum a fost comunicată contribuabilului prin mesajul electronic de confirmare transmis ca urmare a primirii declaraţiei.
