Proiect de ordin de ministru privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru producția de compost pe bază de gunoi de grajd și alte deșeuri compostabile

af776886 0318 4786 9b95 762a4a62b99c

Proiectul de ordin are ca obiectiv sprijinirea investițiilor destinate promovării producției de compost pe bază de gunoi de grajd și alte deșeuri compostabile.

Sprijinul financiar vizează atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul PNRR, Pilonul I – Tranziția Verde,  Componenta 3 – Managementul Deșeurilor, investiții în Dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile, prin investiții în capacități de producție a compostului.

Schema de ajutor de stat se adresează unităților administrativ teritoriale (UAT), organizate la nivel de județ, oraș și comună.

Prezenta schemă se aplică de la data aprobării, până la 30.03.2026, cu posibilitatea de prelungire, în situația în care prevederile europene vor permite. În anul 2024 se va organiza primul apel pentru selectarea beneficiarilor. Plățile în cadrul schemei se pot face până la data de 30.06.2026. (articolul 11)

Bugetul total alocat al schemei pentru 2024 este de 6.000.000 euro, echivalentul a 29.852.400 lei, calculat la cursul InforEURO din luna octombrie 2023, de 4.9754 lei/euro, sume provenind din fonduri europene asigurate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

În situația în care, ulterior primului apel de proiecte nu va fi atinsă ținta de 5 sisteme de compostare, vor fi deschise apeluri subsecvente până la atingerea acestei ținte. Numărul maxim de beneficiari de ajutor de stat în cadrul prezentei scheme este 10. (articolul 12)

(Ajutorul maxim care se poate acorda pentru un proiect de investiții nu poate depăși 1.200.000 euro la cursul de schimb inforEURO din data semnării contractului de finanțare.(articolul 15, alin. 1)

Costurile eligibile:

  1. amenajarea terenului;
  2. investiția de bază incluzând construcții și instalații, utilaje și echipamente tehnologice precum și montajul acestora, dotări, licențe, softuri;
  3. organizarea de șantier;
  4. teste și probe tehnologice;
  5. cheltuieli de supervizare. (artic. 17, alin. 1)

Mai multe informații aici.

 

Newsletter ECOTECA: Declarația privind obligaţiile la Fondul pentru Mediu se modifică de la 1 ianuarie 2024 conform Ordinului nr. 3173/2023

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.45.14 2

Sursa foto: Ecoteca

Ordinul 3173/2023 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului „Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu” şi a instrucţiunilor de completare a acestuia a fost publicat în data de 20 decembrie 2023 în Monitorul Oficial.

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă OM 591/2017 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului „Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia.

Noul Ordin introduce anexe privind:

  • Cantităţile de deşeuri municipale şi deşeuri din construcţii şi desfiinţări, încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare
  • Cantităţile de deşeu CLO (compost-like-output)) verificate de Garda Naţională de Mediu şi consemnate într-un proces-verbal de constatare
  • Date privind numărul de pungi de transport, greutatea, fiecare material component al acestora, precum şi grosimea peretelui respectivelor pungi, introduse pe piaţa naţională de către operatorii economici
  • Date privind cantităţile de produse ambalate în ambalaje primare nereutilizabile prevăzute în Hotărârea Guvernului  1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.
reparatii

Sursa foto: pixabay

Guvernul a adoptat OUG 114/2023 care modifică OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

Noua OUG  – adoptată sub presiunea avertismentelor de infringement dar și a Cererii de Plată nr. 3 aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă transmisă în decembrie include:

  • noi prevederi privind dialogul între părțile implicate în implementarea schemelor de răspundere extinsă a producătorilor,
  • indicatori și obiective calitative/cantitative pentru evaluarea progresului în implementarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor
  • clarificări privind măsurile de pregătire pentru reutilizare
scoala verde

Sursa foto: Ecoteca

Metodologia de organizare a programului „Săptămâna verde” aprobată prin OM 6755/2023

Lansat anul trecut, programul „Săptămâna Verde” s-a desfășurat ușor haotic, multe școli fiind nevoite să-l implementeze fără prea multe resurse, indicații sau sprijin din partea autorităților.

Pentru a îmbunătăți această situație, Ministerul Educației a publicat la data de 14 decembrie 2023 Ordinul nr. 6755/2023 privind aprobarea Metodologiei de organizare a programului „Săptămâna verde”. Cele mai relevante aspecte, dincolo de procedura propriu-zisă de organizare și raportare a activităților sunt clarificările financiare. Mai multe informații aici.

Ce s-a mai întâmplat în România și în lume legat de deșeuri și sustenabilitate

1. Întâlnirile „ECOLOCAL– Gestionarea eficientă a deșeurilor în teritoriu”organizate de ECOTECA  în parteneriat cu primării, consilii județene, ADI-uri, poliția locală, companii de salubritate, ONG-uri, generatori de deșeuri, autorități de mediu și alți „actori” relevanți din domeniu continuă. De această dată dezbaterile au avut loc în Constanța și Călărași  și au vizat soluții și oportunități de colaborare în vederea îmbunătățirii managementului deșeurilor în aceste zone.

2. Împreună cu partenerii de la ASAP România, Ecoteca a lansat ghidul dedicat școlilor care vor să implementeze un sistem de colectare separată eficient.În ultimii 2 ani am organizat traininguri pentru sute de profesori și administratori de școli din țară pentru a-i sprijini în implementarea sistemului. Ghidul reprezintă încă un instrument util în acest demers.

3. 1,5 milioane de euro și penalități de 18.600 de euro/zisancțiunile impuse României pentru că nu a închis 31 de depozite de deșeuri
După 8 ani de avertismente, Curtea de Justiție a Uniunii Europene obligă România la plata unei sume forfetare de 1,5 milioane de euro și a unei penalități cu titlu cominatoriu de 600 de euro pe depozit de deșeuri și pe zi de întârziere pentru 31 de depozite de deșeuri neconforme neînchise.
4. Ultima zi a summit-ului pentru climă COP28, desfășurat în Dubai, Emiratele Arabe Unite, s-a încheiat cu acord care semnalează „începutul sfârșitului” pentru combustibilii fosili.

5. Raul Pop – Director Programe ECOTECA  a discutat cu Euronews Romania despre lansarea Sistemului Garanție – Reurnare, cum va funcționa și care vor fi provocările.

6. RetuRO, administratorul Sistemului de Garanţie-Returnare, anunţă că, până la finalul lunii decembrie 2023, va pune la dispoziţia comercianţilor o aplicaţie gratuită care va uşura returnarea şi colectarea manuală a ambalajelor SGR.

7. GreenWEEE finalizează a treia fabrică de reciclare deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) și dă startul producției la Buzău.

8. Incineratorul de nămol de la Glina și lucrările de modernizare de la stația de epurare au fost finalizate, după aproximativ 6 ani de la debutul proiectului.

9. Marea Britanie – Guvernul e presat să taxeze ambalajele de plastic cu 500 de lire sterline pe tonă.

10. De ce nu vedem încă produse marcate SGR în magazine. Când vor dispărea „vechile” sticle, PET-uri și doze.

 

Proiect în colaborare ExpertDeseuri.ro – ECOTECA. Alătură-te proiectului aici.

Dacă ai primit acest newsletter fără a fi abonat, poți să te abonezi și tu dând click pe butonul de mai jos.

Vreau să mă abonez la newsletter.

Avem nevoie de feedback-ul tău pentru a dezvolta newsletter-ul. Contactează-ne aici.

Declarația privind obligaţiile la Fondul pentru Mediu se modifică de la 1 ianuarie 2024, conform Ordinului nr. 3173/2023

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.45.14 2Ordinul 3173/2023 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului „Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu” şi a instrucţiunilor de completare a acestuia a fost publicat în data de 20 decembrie 2023 în Monitorul Oficial.

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă OM 591/2017 privind modelul vechi de declarație

Noul Ordin solicită evidența:

  • Cantităţilor de deşeuri municipale şi deşeuri din construcţii şi desfiinţări, încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare
  • Cantităţilor de deşeu CLO (compost-like-output)) verificate de Garda Naţională de Mediu şi consemnate într-un proces-verbal de constatare
  • Numărului de pungi de transport, greutatea, fiecare material component al acestora, precum şi grosimea peretelui respectivelor pungi, introduse pe piaţa naţională de către operatorii economici
  • Cantităţilor de produse ambalate în ambalaje primare nereutilizabile prevăzute în Hotărârea Guvernului  1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

Puteți consulta ordinul și instrucțiunile de completare a declarației aici.

 

0 1 2 3

4

Guvernul a adoptat OUG 114/2023 care modifică OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

reparatii

Sursa foto: pixabay

Noua OUG  adoptată sub presiunea avertismentelor de infringement dar și a Cererii de plată nr. 3 aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă transmisă în decembrie include:

  • noi prevederi privind dialogul între părțile implicate în implementarea schemelor de răspundere extinsă a producătorilor,
  • indicatori și obiective calitative/cantitative pentru evaluarea progresului în implementarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor
  • clarificări privind măsurile de pregătire pentru reutilizare

Articolul 12, alineatul (16) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului asigură un dialog regulat între părţile interesate pertinente, implicate în punerea în aplicare a schemelor de răspundere extinsă a producătorilor (producători şi distribuitori, operatorii privaţi sau publici care se ocupă de deşeuri, autorităţile locale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară, organizaţiile societăţii civile, actorii economiei sociale, reţelele de reparare şi reutilizare şi operatorii care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare) prin instrumentele de dialog social precum:

  • grupuri de lucru,
  • dezbateri publice,
  • conferinţe,
  • seminare,
  • protocoale de colaborare,
  • platforme online etc.

Introducerea de indicatori și obiective calitative/cantitative pentru evaluarea progresului în implementarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor

În vederea monitorizării și evaluării măsurilor de prevenire a generării deșeurilor adoptate de diverși operatori economici, autorităţile publice centrale cu atribuţii în domeniul economiei, finanţelor, cercetării, prin intermediul strategiilor, programelor şi politicilor sectoriale, precum şi al ghidurilor/ordinelor de ministru/hotărârilor de Guvern, utilizează, fără a se limita la aceştia, indicatorii dintr-o nouă anexă (Anexa nr. 41) la prezenta ordonanţă de urgenţă şi elaborează prin ordine ale ministrului propriile metodologii de monitorizare şi evaluare, după caz.

Măsurile de prevenire introduse de anexa 41:

  1. Folosirea măsurilor de planificare sau a altor instrumente economice care promovează utilizarea eficientă a resurselor
  2. Promovarea cercetării şi a dezvoltării în vederea realizării de produse şi tehnologii mai curate şi mai economice şi distribuirea şi utilizarea rezultatelor cercetării şi dezvoltării
  3. Dezvoltarea şi implementarea de noi indicatori de mediu specifici diverselor industrii
  4. Promovarea ecodesignului (integrarea sistematică a aspectelor de mediu în proiectarea produselor în scopul îmbunătăţirii performanţei de mediu a acestora pe toată durata ciclului lor de viaţă)
  5. Furnizarea de informaţii privind tehnicile de prevenire a generării deşeurilor pentru a facilita punerea în aplicare a celor mai bune tehnici disponibile în funcţie de industrie
  6. Organizarea de cursuri de formare pentru autorităţile competente pentru includerea cerinţelor privind prevenirea generării de deşeuri în autorizaţiile eliberate
  7. Includerea de măsuri de prevenire a generării de deşeuri la instalaţiile care nu intră sub incidenţa Directivei 2008/1/CE privind prevenirea și controlul integrat al poluării
  8. Organizarea de campanii de sensibilizare sau acordarea de ajutoare financiare în luarea deciziilor sau alte tipuri de sprijin pentru întreprinderi
  9. Utilizarea acordurilor voluntare, a grupurilor de consumatori/producători sau a negocierilor sectoriale pentru a încuraja întreprinderile sau operatorii din sectoarele de activitate interesate să îşi stabilească propriile planuri sau obiective privind prevenirea generării deşeurilor sau să corecteze produsele sau ambalajele care generează prea multe deşeuri
  10. Promovarea unor sisteme certificate de gestionare a mediului, inclusiv EMAS şi ISO 14001- sistemul de management de mediu.  EMAS este instrumentul european de management de mediu conceput pentru a sprijini organizaţiile în îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu integrând conceptul dezvoltării durabile. ­
  11. Instrumente economice, cum ar fi stimulente pentru achiziţii curate sau instituirea unei plăţi obligatorii de către consumatori pentru un anumit articol sau un ambalaj care ar fi în mod normal furnizat gratuit
  12. Organizarea unor campanii de sensibilizare şi de informare direcţionate către publicul larg sau către o categorie specifică de consumatori
  13. Promovarea de eco-etichete (etichete ecologice) recunoscute şi de încredere
  14. Acorduri cu industria sau acorduri cu vânzătorii cu amănuntul privind furnizarea de informaţii referitoare la prevenirea generării deşeurilor şi la produsele cu impact redus asupra mediului
  15. Includerea unor criterii de protecţie a mediului şi de prevenire a generării deşeurilor în cererile de ofertă şi în contracte
  16. Încurajarea reutilizării şi/sau a reparării produselor defecte sau a componentelor acestora, în special prin recurgerea la măsuri educative, economice, logistice sau a altor măsuri, cum ar fi sprijinirea sau înfiinţarea unor centre şi reţele acreditate de reparare şi de reutilizare, în special în regiunile cu o densitate ridicată a populaţiei.

În cazul în care, în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute pentru UAT-uri la art. 17 alin. (5) lit. b)-e) şi art. 18 alin. (1), deşeurile sunt trimise către alt stat membru în scopul pregătirii pentru reutilizare, reciclării sau al rambleierii, sunt luate în calcul numai deşeurile colectate de pe teritoriul naţional – articolul 19, alineatul (11)

Obligațiile UAT-urilor

Artic 17, alin 5

  1. b) să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală generată, minim pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării;
  2. c) să atingă, până în anul 2025 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor municipale de 55% din masă;
  3. d) să atingă, până în anul 2030 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor municipale de 60% din masă;
  4. e) să atingă, până în anul 2035 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor municipale de 65% din masă;

Artic. 18 (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului poate să solicite Comisiei Europene amânarea cu până la 5 ani a termenelor stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 17 alin. (5) lit. (c) – (e) dacă a pregătit pentru reutilizare şi a reciclat mai puţin de 20% sau a eliminat prin depozitare peste 60% din deşeurile sale municipale generate în 2013, potrivit datelor indicate în chestionarul comun al OCDE şi Eurostat

În anexa nr. 8, la capitolul 2 „Măsuri care pot afecta faza de proiectare, producţie şi distribuţie”, punctele 3 şi 4 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Organizarea de cursuri de formare pentru autorităţile competente privind includerea cerinţelor referitoare la prevenirea generării de deşeuri în autorizaţiile emise în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă şi al Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare

Includerea de măsuri de prevenire a generării de deşeuri din activităţile care se desfăşoară în instalaţiile care nu intră sub incidenţa Legii nr. 278/2013, cu modificările şi completările ulterioare. Unde este cazul, astfel de măsuri pot include evaluări sau planuri de prevenire a generării de deşeuri.

***

Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune în legislaţia naţională

  • 8a alin. (6) – Cerinţele minime generale privind schemele de răspundere extinsă a producătorilor,
  • 9 alin. (3) – Prevenirea generării de deşeuri şi
  • 11a alin. (7) – Reguli pentru calcularea îndeplinirii obiectivelor din Directiva (UE) 2018/851a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deşeurile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din14 iunie 2018.

Metodologia de organizare a programului „Săptămâna verde” aprobată prin OM 6755/2023

"Săptămâna verde" este un program care se desfăşoară la nivel naţional, în acord cu prevederile raportului „Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile”

Sursa foto: Ecoteca

„Săptămâna verde” este un program care se desfăşoară la nivel naţional, în acord cu prevederile raportului „Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în şcoli sustenabile”, elaborat de către grupul de lucru de la nivelul Administraţiei Prezidenţiale centrat pe Strategia naţională privind educaţia pentru mediu şi schimbări climatice 2023-2030.

Unităţile şi instituţiile de învăţământ beneficiază de sprijinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor în colaborare cu Ministerul Educaţiei, prin punerea la dispoziţie a instrumentelor educaţionale utile în organizarea şi implementarea programului „Săptămâna verde”.

Programul are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar şi se desfăşoară în baza unei planificări, la decizia fiecărei unităţi de învăţământ, conform prevederilor ordinului ministrului educaţiei privind structura anului şcolar, valabil în anul şcolar respectiv.

Programul „Săptămâna verde” nu se derulează simultan cu Programul „Şcoala altfel”.

Sprijin din partea ONG-urilor de mediu pentru „Săptămâna verde”

Lansat anul trecut, programul s-a desfășurat ușor haotic, multe școli fiind nevoite să-l implementeze fără prea multe resurse, indicații sau sprijin din partea autorităților. ONG-urile de mediu au oferit sprijin și de această dată fiind parteneri frecvenți ai instituțiilor de învățământ în implementarea de proiecte de mediu dar din păcate, numărul lor este redus și nu au acoperire națională.

Pentru a îmbunătăți această situație, Ministerul Educației a publicat la data de 14 decembrie 2023 Ordinul nr. 6755/2023 privind aprobarea Metodologiei de organizare a programului „Săptămâna verde”.

Metodologia oferă clarificări importante pentru implementarea programului. Cele mai relevante aspecte dincolo de procedura propriu-zisă de organizare și raportare a activităților sunt clarificările financiare:

  • Părinţii pot decide să susţină financiar activităţile desfăşurate în cadrul programului „Săptămâna verde”, prin asociaţia de părinţi cu personalitate juridică, cu respectarea prevederilor legale în domeniul financiar, sau pot face demersuri privind atragerea de resurse financiare extrabugetare. Este interzisă şi constituie abatere disciplinară implicarea elevilor sau a personalului din unitatea de învăţământ în strângerea de fonduri de la părinţi şi/sau gestionarea fondurilor asociaţiei de părinţi utilizate în derularea programului „Săptămâna verde”(artic. 8, alin. 5).
  • activităţile propuse pentru „Săptămâna verde” trebuie să se poată desfăşura fără contribuţii financiare din partea preşcolarilor/elevilor, a părinţilor/reprezentanţilor legali, a cadrelor didactice şi a unităţilor de învăţământ preuniversitar; pentru activităţile care implică suport financiar, unitatea de învăţământ se asigură că există resursele necesare pentru ca toţi copiii unei grupe/clase care au optat pentru acestea să poată participa la ele; (artic. 19, alin. 2d)

Administrația Fondului pentru Mediu a lansat la în martie 2023 programul de finanțare „Educaţia şi conştientizarea publicului privind protecția mediului” care poate cuprinde proiecte implementate în Săptămâna verde. Probabil, la începutul anului viitor vor fi anunțate proiectele selectate.

Prin OUG 96/2023 privind unele măsuri de eficientizare a gestionării deşeurilor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative adoptată în data de 3 noiembrie programul „Săptămâna Verde” în școli este inclus oficial printre proiectele finanțate de Fondul pentru Mediu.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet declara în vară în cadrul conferinței regionale „Reciclăm în România” organizată la Brașov:

„Există un parteneriat între Ministerul Mediului – România și Ministerul Educației – România – pentru #Săptămânaverde din anul școlar viitor ne propunem să alocăm 100 milioane lei în finanțarea educației de mediu a copiilor. (…)

Detaliile de finanțare urmează să fie stabilite printr-o hotărâre de Guvern.

„Am creat cadrul legal pentru acordarea de finanţare Ministerului Educaţiei din Fondul de Mediu pentru derularea Programului „Săptămâna verde”. Este o discuţie mai veche pe care am avut-o împreună cu doamna ministru al Educaţiei, Ligia Deca, şi împreună cu ceilalţi colegi din Guvern să putem să finanţăm aceste activităţi, pentru că de multe ori ele sunt costisitoare, de multe ori ele presupun deplasarea copiilor la diferite instituţii, în arii naturale protejate, la muzee sau în parcuri, lucruri pe care nu întotdeauna părinţii şi le permit. Şi, atunci, am decis să luăm o parte din bani şi vom reveni cu o hotărâre de guvern în acest sens pentru a putea să finanţăm şi acest program”, a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Puteți consulta metodologia aici.

Citește și:

Tot ce trebuie să știe școlile despre colectarea separată, într-un ghid de bune practici creat de ASAP România și ECOTECA

10 pasi care iti garanteaza succesul unei campanii sustenabile de reciclare in scoli

1,5 milioane de euro și penalități de 18.600 de euro/zi (6,7 mil EUR/an) – sancțiunile impuse României pentru că nu a închis 31 de depozite de deșeuri neconforme

WhatsApp Image 2023 03 29 at 16.13.11 1

Sursa foto: Ecoteca

Curtea de Justiție a Uniunii Europene obligă România la plata unei sume forfetare de 1,5 milioane de euro și a unei penalități cu titlu cominatoriu de 600 de euro per depozit de deșeuri și per zi de întârziere pentru cele 31 de situri neautorizate pentru exploatare. Adică aproape 7 milioane de euro pe an.

Curtea constatase deja încălcarea de către România a dreptului Uniunii într-o hotărâre pronunțată în anul 2018.

În anul 2018, Curtea a decis că România a încălcat obligația de a opri depozitarea deșeurilor și de a închide 68 de depozite de deșeuri a căror exploatare nu era autorizată. În anul 2022, apreciind că România nu se conformase încă hotărârii din 2018, Comisia Europeană a introdus o nouă acțiune de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

La stabilirea cuantumului penalității cu titlu cominatoriu, Curtea ia în considerare gravitatea încălcării, durata acesteia și capacitatea de plată a României.

Astfel, punerea în aplicare incompletă a hotărârii din 2018 determină un risc important de poluare și de consecințe grave pentru sănătatea umană, în special prin eliberarea de substanțe chimice nocive în sol, aer și apă. În plus, neîndeplinirea obligațiilor continuă de mai mult de patru ani, ceea ce constituie o durată considerabilă, motivează CJUE.

Din cauza riscului pe care această neîndeplinire a obligațiilor îl determină pentru mediu și sănătatea umană și pentru a preveni repetarea unor încălcări similare, Curtea condamnă de asemenea România la plata unei sume forfetare adaptate împrejurărilor și proporționale cu încălcarea săvârșită.

Puteți citi Hotărârea Curții în cauza C-109/22 | Comisia/România (Închiderea unor depozite de deșeuri) aici.

Amintim că în luna aprilie a acestui an Guvernul își lua măsuri de precauție în vederea unei eventuale condamnări a statului român la Curtea de Justiție a UE pentru neînchiderea celor 68 de depozite neconforme de deșeuri (data limită era 23.02.2022) și pentru depășirea valorilor-limită privind calitatea aerului, prin emiterea unui proiect de OUG care prevede ca suma forfetară și eventualele penalități să fie suportate de autoritățile publice locale.

 

Puteti citi și:

Autoritățile publice locale vor plăti penalitățile în cazul unei posibile condamnări a statului român la Curtea de Justiție a UE pentru nefinalizarea procedurilor de închidere a depozitelor de deșeuri – proiect de OUG

Raport de audit Curtea de Conturi: Doar în 14 județe Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) sunt finalizate, deși au fost demarate în perioada 2007-2013

Comisia Europeana avertizeaza a mia oara Romania sa inchida gropile de deseuri neconforme

Încă 3 proceduri de infringement deschise împotriva României privind gestionarea deșeurilor, apelor și reducerea emisiilor

 

Valoare adăugată și verde

ro fig02

Sursa foto: Confederația Patronală Concordia

Creșterea economică a României din ultimele două decenii a fost, într-adevăr, spectaculoasă. Din ea a beneficiat toată lumea, atât companii cât și cetățeni. Afacerile s-au dezvoltat, oamenii au câștigat mai bine. Am redus semnificativ ecartul de dezvoltare în raport cu Vestul Europei și am ajuns în poziția de țară dezvoltată, admițând însă că nu ne-am rezolvat toate problemele sociale, la fel cum nici protecția mediului nu a fost o prioritate în măsura în care nu aveam o directivă de implementat. Istoria și analiza   Valoare Adăugată în economia românească lansată săptămâna trecută de Concordia arată însă că în măsură ce ne apropiem de medie, inerția ne lasă și trebuie să adoptăm politici de creștere susținute ca să păstrăm ritmul de creștere și să rezolvăm și alte probleme societale. Practic, competitorii noștri pe piața globală (incluzând aici și piața internă, mai ales în contextul unei Piețe Unice în UE) au devenit țările dezvoltate, nu mai putem miza pe costul scăzut al forței de muncă și nici pe resurse primare ieftine. La asta se adaugă și viteza cu care piețele se schimbăm odată cu accelerarea digitalizării și a tranziției verzi care pot aduce și eficiență și competitivitatea suplimentare.

Ce legătură au aceste aspecte cu economia verde? Cadrul concurențial în care concurăm este determinat de schimbările climatice, atât din puncte de vedere al riscurilor (adaptare, lanțuri de aprovizionare, costuri cu reglementarea și efectiv scăderea competitivității), cât și al oportunităților (eficiența utilizării resurselor). Pe lângă dezvoltarea economică în sine, trebuie să o facem în contextul de neutralitate climatică la orizont 2050; să producem cel puțin la fel, dar mai bine și cu emisii mai puține, aceasta este provocarea (și raportul Băncii Mondiale despre care  am scris aici ne arăta că matematic este posibil). Dar unde sunt oportunitățile? Circularitatea și productivitatea scăzută a resurselor.

România înregistrează a treia cea mai mică productivitate a resurselor, situându-se în 2022 la 38,4% din media UE și a înregistrat în 2021 o scădere a utilizării circulare a materialelor de la 1,7 la 1,4%, indicator oricum în urmă față de media UE, de 11,7%. Cifrele sunt identice și pentru 2022. Față de anul 2000, productivitatea resurselor în România a stagnat. Amprenta materială a economiei românești – reprezentând consumul de materii prime – era în 2020 a doua cea mai mare din UE, de 2,22 ori mai mare decât media UE. Intensitatea de emisii în sectorul de producție din România este de 3 ori peste media UE și consumul de energie arată că deși are unul dintre cele mai mici consumuri de energie electrică din UE, a înregistrat în 2021 a treia cea mai mare creștere din UE față de media anilor 2017-2019 în ceea ce privește consumul primar de energie. Indicatorii arată o tranziție șubredă a economiei care se poate croniciza, iar viteza cu care se mișcă alte economii este considerabil mai mare (a se vedea, de exemplu, o rată a utilizării circulare a materialelor dublă față de media UE, în Olanda).

La fel cum s-a întâmplat cu decalajele economice, și decalajele de utilizare a resurselor și reducerea emisiilor pot fi recuperate, doar că viteza de schimbare este mai mare și problemele sunt mai complicate. Soluții uniforme și general valabile nu există, de aceea și Concordia își propune să abordeze soluțiile sectorial, cu analize calitative.

În succesul demersului de tranziție a economiei la economia verde și cu o valoare adăugată mai mare stă succesul fiecărei companii; cu cât mai multe înțeleg încotro merge lumea, cu atât sunt șanse mai mari să își regândească afacerile pe modele mai verzi, să investească în tehnologie și inovație, să dezvolte colaborări trans-sectoriale sau pe lanțurile de aprovizionare, să ceară Guvernului măsuri de sprijin și politici care să le ajute să se dezvolte în această direcție.

Autor: Adelina Dabu

Raul Pop, Director Programe Ecoteca – despre ghidul ASAP de colectare separată dedicat școlilor

Înregistrare emisiunea România la zi – Radio Trinitas

 

image 2023 11 9 26670135 0 fakepath info ghid asap 1

Raul Pop, Director Programe a discutat în emisiunea România la azi – Radio Trinitas despre ghidul ASAP dedicat școlilor care vor să implementeze un sistem de colectare separată eficient, economia circulară și Sistemul Garanție-Returnare (SGR).

„Ghidul este un element de informare pentru cei care au responsabilități foarte concrete legate de deșeuri (…) cei care se ocupă de gestionarea deșeurilor în cadrul școlilor au niște obligații legale iar ghidul vine și le spune uite astea vi se aplică, uite așa se îndeplinesc. (…)

Școlile (înscrise în programul ASAP) beneficiază de materiale informative, de asistență, de traininguri online pentru responsabilii de managementul deșeurilor din școli. (…)

ASAP este derulat de Fundația The Institute împreună cu Asociația Ecoteca cu finanțare de la un sponsor privat, noi nu avem capacitatea oricât de mulți sponsori am aduna în spatele nostru, să facem un lucru sistemic cum ar putea să facă un minister și atunci noi mergem să-i ajutăm pe cei care vor să se implice în procesul ăsta (nr. implementarea sistemului de colectare separată), dar vorbim de 26 de localități în cazul ASAP din cele 3278 de localități din România, e clar nu vom putea să le acoperim din București pe toate, vorbim de 30 de județe din cele 41 + sectoarele Bucureștiului,

noi nu ne-am asumat în nici un moment că am avea capacitatea să suplinim statul român în ceea ce trebuie să facă el și respectiv autoritatea publică locală, ce ne-am asumat este să le dăm instrumente care să poată fi ușor de înțeles și de folosit.

Bineînțeles că îi susținem (nr. autoritățile publice locale) și am vrea să facă mai mult de atât dar trebuie să ne înțelegem foarte bine capacitățile.

Noi suntem 10 ONG-iști din București care trag de 19 000 de clădiri școlare din țară. Hai să punem lucrurile în perspectivă. Vorbim despre multe milioane de tone de deșeuri generate pe an și dacă nu se implică fiecare dintre cei implicați în subiect de la cei care generează deșeurile cum sunt școlile până la cei care colectează, sortează și mai departe reciclează nu vom putea de unii singuri niciunul dintre noi să facem treaba asta.”

Ghidul ASAP poate fi descărcat de oricine aici.

Școlile care vor să se implice în programul ASAP ne pot contacta aici

 

image 2023 11 9 26670136 0 fakepath info ghid asap 2

poza raul harta

Încă 3 proceduri de infringement deschise împotriva României privind gestionarea deșeurilor, apelor și reducerea emisiilor

deseuri

Sursa foto: Comisia Europeană

Comisia Europeană a deschis în noiembrie 3 proceduri de infringement împotriva României privind protecția mediului:

  • (INFR(2023)2147) – pentru transpunerea necorespunzătoare a Directivei cadru privind deșeurile

Termenul pentru transpunerea de către statele membre a dispozițiilor Directivei (UE) 2018/851 în legislația lor națională a expirat la 5 iulie 2020.

România trebuie să completeze prevederile legate de:

– încetarea statutului de deșeu,

– răspunderea extinsă a producătorilor,

– derogarea de la modelul de partajare a responsabilității financiare

– măsurile stabilite pentru prevenirea generării de deșeuri.

  • [INFR(2022)2079)]) – pentru neîndeplinirea obligației de reducerea a emisiilor (conform Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva NEC”). Primul său program național de control al poluării atmosferice prezentat în 2023 nu include suficiente măsuri pentru a asigura reducerile necesare ale emisiilor.
  • [INFR(2015)4036] – pentru că nu a pus în aplicare în mod corect Directiva-cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE) și Directiva privind habitatele (Directiva 92/43/CEE a Consiliului) la autorizarea și construirea de centrale hidroelectrice mici.

În 2015, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere cu privire la autorizarea și construirea de centrale hidroelectrice mici pe cursurile de apă alpine, care afectează trei situri Natura 2000 și corpurile de apă aferente.

În urma mai multor reuniuni cu Comisia, autoritățile române și-au asumat mai multe angajamente, cum ar fi

i) monitorizarea proiectelor care fac obiectul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor,

ii) reevaluarea deteriorării cauzate de autorizarea și construirea proiectelor de centrale hidroelectrice mici,

iii) adoptarea unui cadru juridic privind debitul ecologic și zonele interzise,

iv) modificarea autorizațiilor,

v) transpunerea Directivei revizuite privind evaluarea impactului asupra mediului incluzând o procedură coordonată pentru evaluarea proiectelor în temeiul Directivei-cadru privind apa și

vi) adoptarea unei planificări strategice (Strategia energetică).

Autoritățile române și-au îndeplinit parțial angajamentele, dar nu au modificat autorizațiile și nu au pus în aplicare măsurile identificate pentru a remedia deteriorarea privind unul dintre corpurile de apă care a fost determinată anterior.

Între timp, cel de-al treilea plan de gestionare a districtului hidrografic, adoptat recent, indică deteriorarea corpului de apă în cauză (Argeș izvor – intrare acumulare Vidraru și afluenții).

În plus, dovezile disponibile în urma studiilor și a monitorizării efectuate confirmă faptul că unele microhidrocentrale au fost autorizate fără nicio evaluare corespunzătoare prevăzută de Directiva privind habitatele. Având în vedere deteriorarea corpului de apă, este necesar să se remedieze situația cât mai curând posibil.

România are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Alte state vizate sunt Cehia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Austria, Cipru, Irlanda, Suedia, Luxemburg, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia.

Mai multe informații despre procedurile declanșate aici.

 

Tot ce trebuie să știe școlile despre colectarea separată, într-un ghid de bune practici creat de ASAP România și ECOTECA

asap

ASAP România, programul Fundației The Institute, a lansat un ghid de colectare separată dedicat tuturor instituțiilor de învățământ din România pentru a le sprijini în procesul de pregătire, dimensionare și implementare a infrastructurii de colectare separată și pentru buna relaționare cu autoritățile, administrațiile publice și toți cei implicați în acest proces. Descarcă-l aici.

Crearea ghidului vine ca urmare a eforturilor constante din ultimii ani din partea ASAP de a ajuta la crearea unei infrastructuri de colectare separată în toate școlile din România și a discuțiilor cu reprezentanții instituțiilor de învățământ cărora nu le sunt clare toate etapele acestui proces. 

Astfel, ASAP a aplicat un chestionar în localitățile partenere în proiect, în perioada mai-iunie 2023, iar pe baza statisticilor obținute a  creat ghidul de bune practici împreună cu experții în  managementul deșeurilor de la Asociația ECOTECA, partener strategic al programului. 

„ASAP înseamnă expertiză în ceea ce privește educația pentru colectarea separată, atât pentru elevi, cât și pentru reprezentanții școlilor, iar acest ghid ne poziționează astfel. ASAP este educator, instructor, mâna de ajutor de care au nevoie școlile atunci când implementează aceste procese. Și e important ca totul să se desfășoare cât mai ușor, corect și eficient. Asta oferim prin acest ghid – claritate, pas cu pas, despre colectarea separată”, a declarat Mihaela Tutunaru, coordonator program ASAP.

„Pentru noi toți, colectarea separată a deşeurilor trebuie să fie simplu de înțeles şi de aplicat. Prin acest ghid am încercat exact acest lucru: să oferim informații clare și utile celor care administrează deşeuri în unitățile de învăţământ, astfel încât să poată derula această activitate în concordanță cu legislația în vigoare, adeseori intimidant de stufoasă. Aşadar, în ghid vor găsi exact ceea ce au de făcut, fără a trebui să studieze zeci de legi, hotărâri de guvern, ordonanțe sau ordine de ministru”, afirmă Adriana Gheorghe, specialist în managementul deșeurilor la Asociația ECOTECA.

Reprezentanți ai 257 de instituții de învățământ din 31 de județe și din Municipiul București au răspuns chestionarului. Majoritatea consideră că sistemul de colectare separată este un proces important pentru instituțiile de învățământ, doresc să fie sprijiniți în implementarea și dezvoltarea acestui sistem și să primească materiale relevante pentru îmbunătățirea întregului proces. 

Printre cele mai importante rezultate ale chestionarului: 

  • 77% dintre respondenți au implementat sistemul de colectare separată în școli, dar totodată susțin că e loc de îmbunătățiri pentru ca acesta să fie funcțional și eficient;
  • 71% dintre școli au coșuri mici de colectare separă în interior și 79% au și pubele de colectare în exterior. Dacă 49% dintre respondenți au spus că fac colectare separată pe 4 fracții (hârtie și carton, plastic și metal, sticlă, menajer – amestecat) în interiorul instituțiilor de învățământ, 37% au spus că nu fac deloc acest tip de colectare separată. Pentru colectarea separată în exteriorul școlilor e aproximativ același procent. 
  • 64% dintre respondenți păstrează evidența gestiunii deșeurilor, conform obligațiilor legale; 
  • 69% dintre respondenți consideră că infrastructura de colectare separată este insuficientă și 59% declară că au nevoie de cursuri specializate pentru gestionarea deșeurilor;
  • 30% dintre aceștia consideră că au nevoie de sprijin pentru păstrarea evidenței deșeurilor generate, dar și în medierea relației cu autoritățile implicate (26%);
  • Cele mai multe răspunsuri pe chestionare au venit din partea ciclurilor primare și gimnaziale – 54%, apoi colegii și licee – 33%. 

Toate concluziile chestionarului și procesul de implementare a infrastructurii de colectare separată în școli se pot consulta în ghid. Acesta e disponibil pentru a fi descărcat gratuit, de pe site-ul ASAP România – aici. 

Ce conține ghidul?

Pe lângă identificarea nevoilor și oferirea de soluții pentru implementarea colectării separate, ghidul mai cuprinde și un glosar de termeni tehnici specifici domeniului și o serie de anexe ce pot fi utilizate de reprezentanții unităților de învățământ care sunt responsabili cu gestionarea deșeurilor, precum adrese tipizate pentru administrațiile publice sau pentru companiile de salubritate, modele de fișe de verificare, formulare și rapoarte. 

Până la acest moment, 36 de localități, orașe, reședințe de județ, și 4 sectoare din Municipiul București sunt partenere ale ASAP. Avantajul de a fi parte din program vine cu beneficiul de a avea parte de ghidaj în mod gratuit și sistematic din partea echipei, prin email, la  contact@asap-romania.ro.

 

***

Parteneri media: Ambasada Sustenabilității în România, Hotnews, Rock FM.

***

Despre ASAP România

ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului) este un program de responsabilitate socială inițiat de Fundația The Institute, care urmărește să genereze schimbare în comportamentul adolescenților față de plastic, de la utilizare la colectare separată și reciclare. Obiectivul ASAP este acela de a contribui activ la promovarea educației pentru mediu în rândul publicului țintă și de a crea cea mai mare infrastructură unitară pentru colectarea separată a deșeurilor în vederea reciclării în toate școlile din România. În prezent, programul e activ în peste 1.600 de școli din 36 de localități și municipii reședință de județ din România, informațiile despre colectare separată și reciclare ajungând la peste jumătate de milion de elevi din ciclurile preuniversitare.

Toate informațiile despre programul ASAP sunt disponibile pe site-ul oficial ASAP România și pe conturile de social media, Facebook, Instagram și TikTok.

 

Cum și ce învățăm ca să navigăm complexitatea schimbărilor climatice

Cum și ce învățăm ca să navigăm complexitatea

Odată ce am început să ne uităm cu atenție la relația dintre om și natură și la relațiile din ecosistemele socio-economice și influența lor asupra mediului, am început să fim copleșiți de multitudinea informațiilor, elementelor, relațiilor dintre ele și efectele pe care le generează în lanț sau la câteva noduri distanță. Practic, toate problemele noastre în legătură cu schimbările climatice au început să se dezvăluie drept probleme care nu au o soluție imediată și evidentă fără să creeze efecte (nedorite) în lanț. Cum rezolvăm acest tip de probleme nu am învățat la scoală. Dar pe măsură ce deciziile de business și de politici publice se iau și în raport cu impactul asupra climei, necesită și soluții pe măsura complexității. Astfel că ar trebui să ne gândim tot mai serios la ce să învățăm ca să putem naviga complexitatea și să găsim soluții (aproape) optime. În raport cu schimbările climatice și mediu vorbim mai des despre competențe verzi (green skills) necesare, dar tehnice în raport cu alte elemente cu care interacționează mediul înconjurător (oamenii, economia). Complexitatea are multe domenii și multe niveluri și cum nu putem să le cuprindem pe toate cu expertiză tehnică, căutăm șabloane de gândire și de lucru și instrumente care să ne ajute să găsim soluții pentru schimbările climatice și să luăm decizii în business și în viață.

Innovative Learning Solutions to Navigate Complexity: Adapting Systems Thinking to Future Classrooms, white paper-ul World Economic Forum ne spune, în ceea ce pare că se adresează exclusiv mediului academic, cam ce ar trebui să învățăm noi, angajații și chiar tinerii care nu au ajuns încă în câmpul muncii, dacă vrem acțiuni semnificative pe baza unei înțelegeri aprofundate a modelelor, relațiilor, interconexiunilor, dependențelor și compromisurilor: sisteme și gândire sistemică. Și înainte de a ne uitat la inteligența artificială și tehnologie ca fiind sau deținând soluțiile, autorii ne explică de ce gândirea sistemică aplicată de oameni poate oferi un cadru pentru a înțelege și gestionara problemele și sistemele complexe din jur, cum sunt cele care țin de climă (ecosisteme, biosferă, sisteme economice cu impact de mediu, etc.) oferind soluții la aceste provocări cu o mai mare adaptabilitate, flexibilitate și orientate spre viitor. Așadar, gândirea sistemică trebuie să devină o componentă din instrumentarul intelectual și profesional al celor care adresează domeniul sustenabilității, pe o scară cât mai largă. 

Integrarea gândirii sistemice în metodologiile de învățare la orice nivel poate antrena cursanții să gândească critic, să recunoască modele ascunse și relații și să rezolve probleme complexe. Pe baza metodologiei specifice, vor fi capabili să combine, recombine, dezmembreze și regândi concepte pentru a genera noi concepte care să rezolve probleme sociale și ecologice prin soluții, de exemplu, circulare. De astfel de abordări putem avea nevoie, printre altele, pe lanțul de producție, în departamentul de logistică și în management ca să adresăm impactul de mediu al afacerii și să îl echilibrăm cu componenta economică. O soluție sau strategie pe care angajații o vor genera odată educați sistemic, ar trebui să adreseze în mod aprofundat spațiul posibilității, acolo unde apare de obicei și inovația. 

A screen shot of a chart

Description automatically generated

Fie că pregătiți un curs, fie că pregătiți un parteneriat cu o instituție de învățământ sau analizați capacitatea angajaților de a performa în raport cu activitatea sustenabilitatea și integrarea ei cu componenta strict de afaceri, abordare sistemică nu trebuie să lipsească și, recomandabil, să fie însoțită de:

  • Gândire analitică
  • Rezolvarea problemelor
  • Comunicare și colaborare
  • Creativitate și inovație 
  • Foresight (studii prospective)
  • Gândire critică
  • Reflecție

Prosperitatea și combaterea schimbărilor climatice se vor întâlni dacă adresăm complexitatea, iar gândirea sistemică este un instrument extrem de util.

Autor: Adelina Dabu

Newsletter Ecoteca: RetuRO solicită amânarea Sistemului Garanție – Returnare, Ministerul Mediului refuză

SIGUREC

Sursa foto: Ecoteca

RetuRO a solicitat oficial în această săptămână, printr-o cerere către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, o prelungire de cel puțin trei luni a termenului de punere în funcțiune a Sistemului de Garanție Returnare (SGR).

Solicitarea vine ca urmare a naturii extrem de complexe a sistemului, care necesită un interval specific de timp pentru dezvoltare și testare corespunzătoare, dar și pentru a asigura o integrare mai ușoară a tuturor părților implicate.

În urma discuțiilor cu reprezentanții RetuRO, Ministrul Mediului, Mircea Fechet a anunțat respingerea solicitării companiei RetuRO de amânare a intrării în funcțiune a Sistemului Garanție Returnare, programată să aibă loc la data de 30 noiembrie a acestui an.

Ministrul a reamintit că sistemul SGR ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021, apoi a fost amânat pentru data de 1 octombrie 2022, ulterior fiind stabilită data de 30 noiembrie 2023 pentru punerea în funcțiune a acestuia.

„Industria a avut la dispoziție cinci ani de zile, începând cu 2018, pentru a se pregăti în vederea intrării în vigoare a acestui sistem. Avem o legislație care explică foarte bine responsabilitatea extinsă a producătorilor și, indiferent dacă ești un mic producător de băuturi tradiționale sau că ești cea mai cunoscută companie de băuturi din lume, obligația privind gestionarea ambalajelor îți aparține și mă aștept să existe o conformare cu legislația în vigoare”, a precizat ministrul.

Ce pași a făcut administratorul RetuRO până acum pentru pregătirea sistemului:

  • În prezent 40 de specialiști lucrează în cadrul RetuRO; până anul viitor numărul lor ar trebui să ajungă la 500 de persoane.
  • Peste 63.000 de operatori economici s-au înregistrat deja în Sistemul Garanție- Returnare, în diferite etape. Se estimează că peste 80 000 de organizații ar trebui să se înscrie în cadrul platformei returosgr.ro.
  • A asigurat finanțarea inițială pentru RetuRO, prin aportul acționarilor și, apoi, prin obținerea unui împrumut în valoare de peste 85 de milioane de euro; majoritatea banilor vor fi utilizați în operaționallizarea centrelor de colectare, sortare și numărare a ambalajelor.
  • Pentru a lansa un sistem operațional eficient, RetuRO a identificat necesitatea creării a încă 11 centre de numărare, în plus față de cele 6 centre de sortare și numărare incluse în dosarul de acreditare. RetuRO a încheiat deja acorduri pentru închirierea a șase spații industriale și este în proces avansat de finalizare a celorlalte locații.
  • După o analiză la nivel global, RetuRO a găsit partenerul IT care poate susține implementarea sistemului.
  • A elaborat contracte detaliate pentru producători, care au fost implicați în consultări publice. 1.500 de producători sunt în proces de semnare, în prezent, pentru aceste acorduri pe care RetuRO le-a semnat deja.
  • A identificat furnizorii de soluții tehnice pentru cele 17 centre de colectare și numărare.
  • A publicat specificațiile pentru automatele de preluare a ambalajelor de băuturi (RVM).
  • A semnat un contract cu furnizorul de echipamente Anker Andersen pentru dotarea centrelor de numărare și sortare a ambalajelor
  • RetuRO este în proces de selecție a unui partener logistic pentru a asigura cel mai bun suport în transport.

Principalele motive care stau la baza solicitării de prelungire a termenului de lansare a SGR aici.

cav

Sursa foto: Captura Ecoteca

De la SGR trecem la PNRR. Haos în pregătirea CAV-urilor – Centrelor de colectare cu aport voluntar finanțate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) -proiectele sunt întârziate de documentațiile de urbanism solicitate de autorități deși ele nu mai sunt necesare de 3 luni (dar mulți beneficiari și autorități nu cunosc acest lucru!)

Avem un an la dispoziție pentru înființarea a 250 de CAV-uri. Amintim că până în septembrie 2024, vor trebui înființate cel puţin 250 de astfel de centre, urmând ca, până la sfârşitul lunii iunie 2026, să fie înființate și operaționale, în total 565 de astfel de centre – unele dintre ele mici, altele de dimensiuni medii şi 15 CAV-uri mari pentru aglomerările urbane. Mai multe detalii aici.

Ce s-a mai întâmplat în România și în lume legat de deșeuri și sustenabilitate

1.Raul Pop, Director Programe ECOTECA a discutat în cadrul conferințelor regionale „Reciclăm în România”, organizate de Ministerul Mediului la ConstanțaPloiești, Brașov, București  despre proiectele ECOTECA dar și alte date importante din domeniul gestionării deșeurilor. Au mai fost organizate conferințe regionale și la Bacău, Arad, Cluj.

2. În perioada 5-7 septembrie a avut loc Forumul Orașelor Verzi la Brașov. Raul Pop, Director Programe ECOTECA a moderat panelul de discuții privind economia circulară.

3. Ieri a avut loc conferința Sustainability in Business – Forum & Awards 2023 organizată de The Diplomat-Bucharest, care a dezbătut și premiat cele mai importante proiecte de sustenabilitate din ultimul an.

4. Raul Pop, Director Programe ECOTECA a discutat la StirileProTV despre obligația de a introduce pe piață doar ambalaje pentru băuturi cu capacele atașate în timpul etapei de utilizare, măsură cerută de UE încă din anul 2019 și transpusă acum 2 ani prin OG 6/2021 pentru reducerea plasticului de unică folosință (SUP).

5. În data de 12 septembrie a fost organizat Circularity in action, un workshop de recomandări practice și personalizate pentru operaționalizarea Strategiei Naționale de Economie Circulară(SNEC) și Planului de Acțiune pentru Economie Circulară(PAEC).

6. Raul Pop director Programe ECOTECA a discutat în emisiunea „Banii azi”, la TVR INFO despre sistemul garanție –returnare (SGR), despre țintele de returnare a ambalajelor pentru 2024 (65% sticlă, 65% plastic, 65% metal) dar și despre gestionarea deșeurilor care nu sunt incluse în SGR:

7. Pria Environment Conference a reunit companii din domeniul mediului, producători, retaileri și autorități centrale și locale care au dezbătut teme ca OUG 125/2022, OUG 133/2022, SGR, taxa pe plastic.

8. Circularity, meet decarbonization – A „physicist turned sustainability professional” explains how to bring the two strategies together.

9. The roads of the future could be paved with plastic. Stanford researchers show the viability of recycled plastic in construction.

10. SGR –Aparatele RVM vor descuraja tentativele de fraudă.

Proiect în colaborare ExpertDeseuri.ro – ECOTECA. Alătură-te proiectului aici.

Dacă ai primit acest newsletter fără a fi abonat, poți să te abonezi și tu dând click pe butonul de mai jos.

Vreau să mă abonez la newsletter.

Avem nevoie de feedback-ul tău pentru a dezvolta newsletter-ul. Contactează-ne aici.