Raul Pop, Director Programe Ecoteca – despre ghidul ASAP de colectare separată dedicat școlilor

22 noiembrie 2023

Înregistrare emisiunea România la zi – Radio Trinitas

Raul Pop, Director Programe a discutat în emisiunea România la azi – Radio Trinitas despre ghidul ASAP dedicat școlilor care vor să implementeze un sistem de colectare separată eficient, economia circulară și Sistemul Garanție-Returnare (SGR).

„Ghidul este un element de informare pentru cei care au responsabilități foarte concrete legate de deșeuri (…) cei care se ocupă de gestionarea deșeurilor în cadrul școlilor au niște obligații legale iar ghidul vine și le spune uite astea vi se aplică, uite așa se îndeplinesc. (…)

Școlile (înscrise în programul ASAP) beneficiază de materiale informative, de asistență, de traininguri online pentru responsabilii de managementul deșeurilor din școli. (…)

ASAP este derulat de Fundația The Institute împreună cu Asociația Ecoteca cu finanțare de la un sponsor privat, noi nu avem capacitatea oricât de mulți sponsori am aduna în spatele nostru, să facem un lucru sistemic cum ar putea să facă un minister și atunci noi mergem să-i ajutăm pe cei care vor să se implice în procesul ăsta (nr. implementarea sistemului de colectare separată), dar vorbim de 26 de localități în cazul ASAP din cele 3278 de localități din România, e clar nu vom putea să le acoperim din București pe toate, vorbim de 30 de județe din cele 41 + sectoarele Bucureștiului,

noi nu ne-am asumat în nici un moment că am avea capacitatea să suplinim statul român în ceea ce trebuie să facă el și respectiv autoritatea publică locală, ce ne-am asumat este să le dăm instrumente care să poată fi ușor de înțeles și de folosit.

Bineînțeles că îi susținem (nr. autoritățile publice locale) și am vrea să facă mai mult de atât dar trebuie să ne înțelegem foarte bine capacitățile.

Noi suntem 10 ONG-iști din București care trag de 19 000 de clădiri școlare din țară. Hai să punem lucrurile în perspectivă. Vorbim despre multe milioane de tone de deșeuri generate pe an și dacă nu se implică fiecare dintre cei implicați în subiect de la cei care generează deșeurile cum sunt școlile până la cei care colectează, sortează și mai departe reciclează nu vom putea de unii singuri niciunul dintre noi să facem treaba asta.”

Ghidul ASAP poate fi descărcat de oricine aici.

Școlile care vor să se implice în programul ASAP ne pot contacta aici

Încă 3 proceduri de infringement deschise împotriva României privind gestionarea deșeurilor, apelor și reducerea emisiilor

17 noiembrie 2023

Sursa foto: Comisia Europeană

Comisia Europeană a deschis în noiembrie 3 proceduri de infringement împotriva României privind protecția mediului:

(INFR(2023)2147) – pentru transpunerea necorespunzătoare a Directivei cadru privind deșeurile

Termenul pentru transpunerea de către statele membre a dispozițiilor Directivei (UE) 2018/851 în legislația lor națională a expirat la 5 iulie 2020.

România trebuie să completeze prevederile legate de:

– încetarea statutului de deșeu,

– răspunderea extinsă a producătorilor,

– derogarea de la modelul de partajare a responsabilității financiare

– măsurile stabilite pentru prevenirea generării de deșeuri.

[INFR(2022)2079)]) – pentru neîndeplinirea obligației de reducerea a emisiilor (conform Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva NEC”). Primul său program național de control al poluării atmosferice prezentat în 2023 nu include suficiente măsuri pentru a asigura reducerile necesare ale emisiilor.
[INFR(2015)4036] – pentru că nu a pus în aplicare în mod corect Directiva-cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE) și Directiva privind habitatele (Directiva 92/43/CEE a Consiliului) la autorizarea și construirea de centrale hidroelectrice mici.

În 2015, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere cu privire la autorizarea și construirea de centrale hidroelectrice mici pe cursurile de apă alpine, care afectează trei situri Natura 2000 și corpurile de apă aferente.

În urma mai multor reuniuni cu Comisia, autoritățile române și-au asumat mai multe angajamente, cum ar fi

i) monitorizarea proiectelor care fac obiectul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor,

ii) reevaluarea deteriorării cauzate de autorizarea și construirea proiectelor de centrale hidroelectrice mici,

iii) adoptarea unui cadru juridic privind debitul ecologic și zonele interzise,

iv) modificarea autorizațiilor,

v) transpunerea Directivei revizuite privind evaluarea impactului asupra mediului incluzând o procedură coordonată pentru evaluarea proiectelor în temeiul Directivei-cadru privind apa și

vi) adoptarea unei planificări strategice (Strategia energetică).

Autoritățile române și-au îndeplinit parțial angajamentele, dar nu au modificat autorizațiile și nu au pus în aplicare măsurile identificate pentru a remedia deteriorarea privind unul dintre corpurile de apă care a fost determinată anterior.

Între timp, cel de-al treilea plan de gestionare a districtului hidrografic, adoptat recent, indică deteriorarea corpului de apă în cauză (Argeș izvor – intrare acumulare Vidraru și afluenții).

În plus, dovezile disponibile în urma studiilor și a monitorizării efectuate confirmă faptul că unele microhidrocentrale au fost autorizate fără nicio evaluare corespunzătoare prevăzută de Directiva privind habitatele. Având în vedere deteriorarea corpului de apă, este necesar să se remedieze situația cât mai curând posibil.

România are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Alte state vizate sunt Cehia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Austria, Cipru, Irlanda, Suedia, Luxemburg, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia.

Mai multe informații despre procedurile declanșate aici.

Tot ce trebuie să știe școlile despre colectarea separată, într-un ghid de bune practici creat de ASAP România și ECOTECA

10 noiembrie 2023

ASAP România, programul Fundației The Institute, a lansat un ghid de colectare separată dedicat tuturor instituțiilor de învățământ din România pentru a le sprijini în procesul de pregătire, dimensionare și implementare a infrastructurii de colectare separată și pentru buna relaționare cu autoritățile, administrațiile publice și toți cei implicați în acest proces. Descarcă-l aici.

Crearea ghidului vine ca urmare a eforturilor constante din ultimii ani din partea ASAP de a ajuta la crearea unei infrastructuri de colectare separată în toate școlile din România și a discuțiilor cu reprezentanții instituțiilor de învățământ cărora nu le sunt clare toate etapele acestui proces.

Astfel, ASAP a aplicat un chestionar în localitățile partenere în proiect, în perioada mai-iunie 2023, iar pe baza statisticilor obținute a creat ghidul de bune practici împreună cu experții în managementul deșeurilor de la Asociația ECOTECA, partener strategic al programului.

„ASAP înseamnă expertiză în ceea ce privește educația pentru colectarea separată, atât pentru elevi, cât și pentru reprezentanții școlilor, iar acest ghid ne poziționează astfel. ASAP este educator, instructor, mâna de ajutor de care au nevoie școlile atunci când implementează aceste procese. Și e important ca totul să se desfășoare cât mai ușor, corect și eficient. Asta oferim prin acest ghid – claritate, pas cu pas, despre colectarea separată”, a declarat Mihaela Tutunaru, coordonator program ASAP.

„Pentru noi toți, colectarea separată a deşeurilor trebuie să fie simplu de înțeles şi de aplicat. Prin acest ghid am încercat exact acest lucru: să oferim informații clare și utile celor care administrează deşeuri în unitățile de învăţământ, astfel încât să poată derula această activitate în concordanță cu legislația în vigoare, adeseori intimidant de stufoasă. Aşadar, în ghid vor găsi exact ceea ce au de făcut, fără a trebui să studieze zeci de legi, hotărâri de guvern, ordonanțe sau ordine de ministru”, afirmă Adriana Gheorghe, specialist în managementul deșeurilor la Asociația ECOTECA.

Reprezentanți ai 257 de instituții de învățământ din 31 de județe și din Municipiul București au răspuns chestionarului. Majoritatea consideră că sistemul de colectare separată este un proces important pentru instituțiile de învățământ, doresc să fie sprijiniți în implementarea și dezvoltarea acestui sistem și să primească materiale relevante pentru îmbunătățirea întregului proces.

Printre cele mai importante rezultate ale chestionarului:

77% dintre respondenți au implementat sistemul de colectare separată în școli, dar totodată susțin că e loc de îmbunătățiri pentru ca acesta să fie funcțional și eficient;
71% dintre școli au coșuri mici de colectare separă în interior și 79% au și pubele de colectare în exterior. Dacă 49% dintre respondenți au spus că fac colectare separată pe 4 fracții (hârtie și carton, plastic și metal, sticlă, menajer – amestecat) în interiorul instituțiilor de învățământ, 37% au spus că nu fac deloc acest tip de colectare separată. Pentru colectarea separată în exteriorul școlilor e aproximativ același procent.
64% dintre respondenți păstrează evidența gestiunii deșeurilor, conform obligațiilor legale;
69% dintre respondenți consideră că infrastructura de colectare separată este insuficientă și 59% declară că au nevoie de cursuri specializate pentru gestionarea deșeurilor;
30% dintre aceștia consideră că au nevoie de sprijin pentru păstrarea evidenței deșeurilor generate, dar și în medierea relației cu autoritățile implicate (26%);
Cele mai multe răspunsuri pe chestionare au venit din partea ciclurilor primare și gimnaziale – 54%, apoi colegii și licee – 33%.

Toate concluziile chestionarului și procesul de implementare a infrastructurii de colectare separată în școli se pot consulta în ghid. Acesta e disponibil pentru a fi descărcat gratuit, de pe site-ul ASAP România – aici.

Ce conține ghidul?

Pe lângă identificarea nevoilor și oferirea de soluții pentru implementarea colectării separate, ghidul mai cuprinde și un glosar de termeni tehnici specifici domeniului și o serie de anexe ce pot fi utilizate de reprezentanții unităților de învățământ care sunt responsabili cu gestionarea deșeurilor, precum adrese tipizate pentru administrațiile publice sau pentru companiile de salubritate, modele de fișe de verificare, formulare și rapoarte.

Până la acest moment, 36 de localități, orașe, reședințe de județ, și 4 sectoare din Municipiul București sunt partenere ale ASAP. Avantajul de a fi parte din program vine cu beneficiul de a avea parte de ghidaj în mod gratuit și sistematic din partea echipei, prin email, la contact@asap-romania.ro.

***

Parteneri media: Ambasada Sustenabilității în România, Hotnews, Rock FM.

***

Despre ASAP România

ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului) este un program de responsabilitate socială inițiat de Fundația The Institute, care urmărește să genereze schimbare în comportamentul adolescenților față de plastic, de la utilizare la colectare separată și reciclare. Obiectivul ASAP este acela de a contribui activ la promovarea educației pentru mediu în rândul publicului țintă și de a crea cea mai mare infrastructură unitară pentru colectarea separată a deșeurilor în vederea reciclării în toate școlile din România. În prezent, programul e activ în peste 1.600 de școli din 36 de localități și municipii reședință de județ din România, informațiile despre colectare separată și reciclare ajungând la peste jumătate de milion de elevi din ciclurile preuniversitare.

Toate informațiile despre programul ASAP sunt disponibile pe site-ul oficial ASAP România și pe conturile de social media, Facebook, Instagram și TikTok.

Cum și ce învățăm ca să navigăm complexitatea schimbărilor climatice

6 octombrie 2023

Cum și ce învățăm ca să navigăm complexitatea

Odată ce am început să ne uităm cu atenție la relația dintre om și natură și la relațiile din ecosistemele socio-economice și influența lor asupra mediului, am început să fim copleșiți de multitudinea informațiilor, elementelor, relațiilor dintre ele și efectele pe care le generează în lanț sau la câteva noduri distanță. Practic, toate problemele noastre în legătură cu schimbările climatice au început să se dezvăluie drept probleme care nu au o soluție imediată și evidentă fără să creeze efecte (nedorite) în lanț. Cum rezolvăm acest tip de probleme nu am învățat la scoală. Dar pe măsură ce deciziile de business și de politici publice se iau și în raport cu impactul asupra climei, necesită și soluții pe măsura complexității. Astfel că ar trebui să ne gândim tot mai serios la ce să învățăm ca să putem naviga complexitatea și să găsim soluții (aproape) optime. În raport cu schimbările climatice și mediu vorbim mai des despre competențe verzi (green skills) necesare, dar tehnice în raport cu alte elemente cu care interacționează mediul înconjurător (oamenii, economia). Complexitatea are multe domenii și multe niveluri și cum nu putem să le cuprindem pe toate cu expertiză tehnică, căutăm șabloane de gândire și de lucru și instrumente care să ne ajute să găsim soluții pentru schimbările climatice și să luăm decizii în business și în viață.

Innovative Learning Solutions to Navigate Complexity: Adapting Systems Thinking to Future Classrooms, white paper-ul World Economic Forum ne spune, în ceea ce pare că se adresează exclusiv mediului academic, cam ce ar trebui să învățăm noi, angajații și chiar tinerii care nu au ajuns încă în câmpul muncii, dacă vrem acțiuni semnificative pe baza unei înțelegeri aprofundate a modelelor, relațiilor, interconexiunilor, dependențelor și compromisurilor: sisteme și gândire sistemică. Și înainte de a ne uitat la inteligența artificială și tehnologie ca fiind sau deținând soluțiile, autorii ne explică de ce gândirea sistemică aplicată de oameni poate oferi un cadru pentru a înțelege și gestionara problemele și sistemele complexe din jur, cum sunt cele care țin de climă (ecosisteme, biosferă, sisteme economice cu impact de mediu, etc.) oferind soluții la aceste provocări cu o mai mare adaptabilitate, flexibilitate și orientate spre viitor. Așadar, gândirea sistemică trebuie să devină o componentă din instrumentarul intelectual și profesional al celor care adresează domeniul sustenabilității, pe o scară cât mai largă.

Integrarea gândirii sistemice în metodologiile de învățare la orice nivel poate antrena cursanții să gândească critic, să recunoască modele ascunse și relații și să rezolve probleme complexe. Pe baza metodologiei specifice, vor fi capabili să combine, recombine, dezmembreze și regândi concepte pentru a genera noi concepte care să rezolve probleme sociale și ecologice prin soluții, de exemplu, circulare. De astfel de abordări putem avea nevoie, printre altele, pe lanțul de producție, în departamentul de logistică și în management ca să adresăm impactul de mediu al afacerii și să îl echilibrăm cu componenta economică. O soluție sau strategie pe care angajații o vor genera odată educați sistemic, ar trebui să adreseze în mod aprofundat spațiul posibilității, acolo unde apare de obicei și inovația.

A screen shot of a chart

Description automatically generated

Fie că pregătiți un curs, fie că pregătiți un parteneriat cu o instituție de învățământ sau analizați capacitatea angajaților de a performa în raport cu activitatea sustenabilitatea și integrarea ei cu componenta strict de afaceri, abordare sistemică nu trebuie să lipsească și, recomandabil, să fie însoțită de:

Gândire analitică
Rezolvarea problemelor
Comunicare și colaborare
Creativitate și inovație
Foresight (studii prospective)
Gândire critică
Reflecție

Prosperitatea și combaterea schimbărilor climatice se vor întâlni dacă adresăm complexitatea, iar gândirea sistemică este un instrument extrem de util.

Autor: Adelina Dabu

Newsletter Ecoteca: RetuRO solicită amânarea Sistemului Garanție – Returnare, Ministerul Mediului refuză

15 septembrie 2023

Sursa foto: Ecoteca

RetuRO a solicitat oficial în această săptămână, printr-o cerere către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, o prelungire de cel puțin trei luni a termenului de punere în funcțiune a Sistemului de Garanție Returnare (SGR).

Solicitarea vine ca urmare a naturii extrem de complexe a sistemului, care necesită un interval specific de timp pentru dezvoltare și testare corespunzătoare, dar și pentru a asigura o integrare mai ușoară a tuturor părților implicate.

În urma discuțiilor cu reprezentanții RetuRO, Ministrul Mediului, Mircea Fechet a anunțat respingerea solicitării companiei RetuRO de amânare a intrării în funcțiune a Sistemului Garanție Returnare, programată să aibă loc la data de 30 noiembrie a acestui an.

Ministrul a reamintit că sistemul SGR ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021, apoi a fost amânat pentru data de 1 octombrie 2022, ulterior fiind stabilită data de 30 noiembrie 2023 pentru punerea în funcțiune a acestuia.

„Industria a avut la dispoziție cinci ani de zile, începând cu 2018, pentru a se pregăti în vederea intrării în vigoare a acestui sistem. Avem o legislație care explică foarte bine responsabilitatea extinsă a producătorilor și, indiferent dacă ești un mic producător de băuturi tradiționale sau că ești cea mai cunoscută companie de băuturi din lume, obligația privind gestionarea ambalajelor îți aparține și mă aștept să existe o conformare cu legislația în vigoare”, a precizat ministrul.

Ce pași a făcut administratorul RetuRO până acum pentru pregătirea sistemului:

În prezent 40 de specialiști lucrează în cadrul RetuRO; până anul viitor numărul lor ar trebui să ajungă la 500 de persoane.
Peste 63.000 de operatori economici s-au înregistrat deja în Sistemul Garanție- Returnare, în diferite etape. Se estimează că peste 80 000 de organizații ar trebui să se înscrie în cadrul platformei returosgr.ro.
A asigurat finanțarea inițială pentru RetuRO, prin aportul acționarilor și, apoi, prin obținerea unui împrumut în valoare de peste 85 de milioane de euro; majoritatea banilor vor fi utilizați în operaționallizarea centrelor de colectare, sortare și numărare a ambalajelor.
Pentru a lansa un sistem operațional eficient, RetuRO a identificat necesitatea creării a încă 11 centre de numărare, în plus față de cele 6 centre de sortare și numărare incluse în dosarul de acreditare. RetuRO a încheiat deja acorduri pentru închirierea a șase spații industriale și este în proces avansat de finalizare a celorlalte locații.
După o analiză la nivel global, RetuRO a găsit partenerul IT care poate susține implementarea sistemului.
A elaborat contracte detaliate pentru producători, care au fost implicați în consultări publice. 1.500 de producători sunt în proces de semnare, în prezent, pentru aceste acorduri pe care RetuRO le-a semnat deja.
A identificat furnizorii de soluții tehnice pentru cele 17 centre de colectare și numărare.
A publicat specificațiile pentru automatele de preluare a ambalajelor de băuturi (RVM).
A semnat un contract cu furnizorul de echipamente Anker Andersen pentru dotarea centrelor de numărare și sortare a ambalajelor
RetuRO este în proces de selecție a unui partener logistic pentru a asigura cel mai bun suport în transport.

Principalele motive care stau la baza solicitării de prelungire a termenului de lansare a SGR aici.

Sursa foto: Captura Ecoteca

De la SGR trecem la PNRR. Haos în pregătirea CAV-urilor – Centrelor de colectare cu aport voluntar finanțate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) -proiectele sunt întârziate de documentațiile de urbanism solicitate de autorități deși ele nu mai sunt necesare de 3 luni (dar mulți beneficiari și autorități nu cunosc acest lucru!)

Avem un an la dispoziție pentru înființarea a 250 de CAV-uri. Amintim că până în septembrie 2024, vor trebui înființate cel puţin 250 de astfel de centre, urmând ca, până la sfârşitul lunii iunie 2026, să fie înființate și operaționale, în total 565 de astfel de centre – unele dintre ele mici, altele de dimensiuni medii şi 15 CAV-uri mari pentru aglomerările urbane. Mai multe detalii aici.

Ce s-a mai întâmplat în România și în lume legat de deșeuri și sustenabilitate

1.Raul Pop, Director Programe ECOTECA a discutat în cadrul conferințelor regionale „Reciclăm în România”, organizate de Ministerul Mediului la Constanța, Ploiești, Brașov, București despre proiectele ECOTECA dar și alte date importante din domeniul gestionării deșeurilor. Au mai fost organizate conferințe regionale și la Bacău, Arad, Cluj.

2. În perioada 5-7 septembrie a avut loc Forumul Orașelor Verzi la Brașov. Raul Pop, Director Programe ECOTECA a moderat panelul de discuții privind economia circulară.

3. Ieri a avut loc conferința Sustainability in Business – Forum & Awards 2023 organizată de The Diplomat-Bucharest, care a dezbătut și premiat cele mai importante proiecte de sustenabilitate din ultimul an.

4. Raul Pop, Director Programe ECOTECA a discutat la StirileProTV despre obligația de a introduce pe piață doar ambalaje pentru băuturi cu capacele atașate în timpul etapei de utilizare, măsură cerută de UE încă din anul 2019 și transpusă acum 2 ani prin OG 6/2021 pentru reducerea plasticului de unică folosință (SUP).

5. În data de 12 septembrie a fost organizat Circularity in action, un workshop de recomandări practice și personalizate pentru operaționalizarea Strategiei Naționale de Economie Circulară(SNEC) și Planului de Acțiune pentru Economie Circulară(PAEC).

6. Raul Pop director Programe ECOTECA a discutat în emisiunea „Banii azi”, la TVR INFO despre sistemul garanție –returnare (SGR), despre țintele de returnare a ambalajelor pentru 2024 (65% sticlă, 65% plastic, 65% metal) dar și despre gestionarea deșeurilor care nu sunt incluse în SGR:

7. Pria Environment Conference a reunit companii din domeniul mediului, producători, retaileri și autorități centrale și locale care au dezbătut teme ca OUG 125/2022, OUG 133/2022, SGR, taxa pe plastic.

8. Circularity, meet decarbonization – A „physicist turned sustainability professional” explains how to bring the two strategies together.

9. The roads of the future could be paved with plastic. Stanford researchers show the viability of recycled plastic in construction.

10. SGR –Aparatele RVM vor descuraja tentativele de fraudă.

Proiect în colaborare ExpertDeseuri.ro – ECOTECA. Alătură-te proiectului aici.

Dacă ai primit acest newsletter fără a fi abonat, poți să te abonezi și tu dând click pe butonul de mai jos.

Vreau să mă abonez la newsletter.

Avem nevoie de feedback-ul tău pentru a dezvolta newsletter-ul. Contactează-ne aici.

De ce solicită RetuRO amânarea Sistemului Garanție – Returnare cu 3 luni

14 septembrie 2023

Sursa foto: Captura Ecoteca, Sustainability in Business – Forum & Awards 2023 organizată de The Diplomat-Bucharest

RetuRO a solicitat oficial în această săptămână, printr-o cerere către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, o prelungire de cel puțin trei luni a termenului de punere în funcțiune a Sistemului de Garanție Returnare (SGR).

În urma discuțiilor cu reprezentanții RetuRO Ministrul Mediului, Mircea Fechet a anunțat respingerea solicitării companiei RetuRO de amânare a intrării în funcțiune a Sistemului Garanție Returnare, programată să aibă loc la data de 30 noiembrie a acestui an.

Ministrul a reamintit că sistemul SGR ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021, apoi a fost amânat pentru data de 1 octombrie 2022, ulterior fiind stabilită data de 30 noiembrie 2023 pentru punerea în funcțiune a acestuia.

Ce pași a făcut administratorul RetuRO până acum pentru pregătirea sistemului:

În prezent 40 de specialiști lucrează în cadrul RetuRO; până anul viitor numărul lor ar trebui să ajungă la 500 de persoane.
Peste 63.000 de operatori economici s-au înregistrat deja în Sistemul Garanție- Returnare, în diferite etape. Se estimează că peste 80 000 de organizații ar trebui să se înscrie în cadrul platformei returosgr.ro.
A asigurat finanțarea inițială pentru RetuRO, prin aportul acționarilor, și, apoi, prin obținerea unui împrumut în valoare de peste 85 de milioane de euro.
Pentru a lansa un sistem operațional eficient, RetuRO a identificat, necesitatea creării a încă 11 centre de numărare, în plus față de cele 6 centre de sortare și numărare incluse în dosarul de acreditare. RetuRO a încheiat deja acorduri pentru închirierea a șase spații industriale și este în proces avansat de finalizare a celorlalte locații.
După o analiză la nivel global, RetuRO a găsit partenerul IT care poate susține implementarea sistemului.
A elaborat contractele pentru producători, care au fost implicați în consultări publice. 1.500 de producători sunt în proces de semnare, în prezent, pentru aceste acorduri pe care RetuRO le-a semnat deja.
A identificat furnizorii de soluții tehnice pentru cele 17 centre de colectare și numărare.
A publicat specificațiile pentru automatele de preluare a ambalajelor de băuturi (RVM).
A semnat un contract cu furnizorul de echipamente Anker Andersen pentru dotarea centrelor de numărare și sortare a ambalajelor.
RetuRO este în proces de selecție a unui partener logistic pentru a asigura cel mai bun suport în transport.

Principalele motive care stau la baza solicitării de prelungire a termenului de lansare a SGR

Complexitatea proiectului și provocările de implementare. Inițierea sistemului SGR s-a confruntat cu provocări complexe în multiple aspecte, inclusiv în configurarea echipamentelor, integrarea software-ului, identificarea și asigurarea locațiilor potrivite pentru centrele regionale. Acest lucru a generat situații neprevăzute și întârzieri în faza de implementare.
Constrângerile de timp. Termenul alocat pentru implementarea sistemului a fost cu trei luni mai scurt decât cel propus inițial de RetuRO în dosarul de acreditare, ceea ce a creat un program mai comprimat decât s-a anticipat.
Percepția publică și educația civică: RetuRO nu numai că dezvoltă sistemul de la zero, dar este responsabil și de procesul de informare și educare, pentru a-i familiariza pe toți participanții cu Sistemul Garanție Returnare. Este necesară o campanie amplă de informare a consumatorilor și a celorlalți stakeholderi implicați.
Gemma Webb, CEO RetuRO a declarat în cadrul conferinței Sustainability in Business – Forum & Awards 2023 că până la data lansării sistemului (30 noiembrie 2023) doar un centru de numărare și sortare va fi funcțional; dacă ar fi amânat sistemul, în cele 3 luni de amânare încă 2 centre ar deveni operaționale și ar oferi o mai bună acoperire la nivel național, urmând ca restul centrelor de numărare și sortare să fie construite pe perioada de implementare a sistemului. Totodată, Gemma Webb a averizat că este important ca sistemul să fie testat în luna decembrie pentru a punea transmite facturile către stakeholderii implicați începând cu luna ianuarie.

Următoarele etape importante pentru implementarea SGR

Dezvoltarea și implementarea Sistemului IT: Programul strâns limitează testarea detaliată a componentelor de bază ale sistemului IT, atingerea standardelor de calitate necesare și nu lasă loc pentru ajustări în cazul apariției unor probleme neașteptate.
Construirea centrelor de sortare și numărare
Dezvoltarea infrastructurii și rețelei logistice
Contractele cu comercianții: RetuRO lucrează, în prezent, la pregătirea contractelor pentru comercianți, care vor trece, mai întâi, printr-o fază de consultare, iar, în cele din urmă, vor ajunge în proces de semnare.
Managementul producătorilor și retailerilor
Campanie informativă pentru consumatori: Pentru informarea, înțelegerea modului de funcționare și promovarea Sistemului Garanție Returnare, RetuRO va lansa, în curând, o campanie informativă pentru consumatori.

RetuRO- administratorul Sistemului Garanție-Returnare invită companiile de transport din România să facă parte din SGR

8 septembrie 2023

374697892 260659920220196 628460762465455626 n

Sursa foto: RetuRO

Sistemul de Garanție-Returnare își propune să încurajeze returnarea ambalajelor nereutilizabile pentru băuturi în vederea reciclării, contribuind astfel la creșterea cantității și calității materialelor colectate pentru reciclare. Scopul RetuRO este de a colecta, anual, 7 miliarde de ambalaje de pe piață.

Compania RetuRO invită să se alăture acestei inițiative companiile specializate în transport care sunt interesate de noi oportunități de dezvoltare a business-ului.

Pentru a face procesul de înscriere și selecție mai eficient, RetuRO a dezvoltat un chestionar simplu, care trebuie completat cu cât mai multe detalii despre compania de transport. Se poate accesa următorul link https://returosgr.ro/formular-transportatori.html pentru a completa chestionarul.

Este important de menționat că această solicitare de informații nu presupune în nici un fel angajarea contractuală a companiei de transport sau a companiei RetuRO și nu generează obligații pentru niciuna dintre părți. Prin urmare, această solicitare de informații nu poate fi interpretată ca o promisiune de a încheia un contract din partea RetuRO.

Operaționalizarea SGR va implica întreaga rețea de puncte de colectare organizată de comercianții înscriși în sistem (aproximativ 80.000), precum și cele 17 centre de numărare și sortare pe care RetuRO le va deschide la nivel național.

RetuRO a semnat un contract cu furnizorul de echipamente Anker Andersen pentru pregătirea primelor centre regionale de numărare și sortare a ambalajelor pentru băuturi

31 august 2023

369722134 256485487304306 2119476129087578789 n

Sursa foto: RetuRO

Sistemului național de Garanție-Returnare (SGR) intră într-o nouă etapă de dezvoltare, odată cu semnarea de către RetuRO, compania responsabilă de gestionarea SGR în România, a contractului de achiziție a echipamentelor pentru centrele regionale cu Anker Andersen A/S, lider de piață în sisteme de numărare și sortare de înaltă performanță, oferind o gamă diversificată de produse pentru piețele și țările care au implementat un sistem național de garanție-returnare.

În faza inițială, Sistemul Garanție-Returnare din România va funcționa cu 17 centre la nivel național, deschise și echipate treptat, până la jumătatea anului viitor, unde RetuRO va transporta ambalajele de băuturi colectate de la peste 80,000 de comercianți, le va număra și sorta pentru a fi vândute, apoi, către companiile de reciclare. RetuRO funcționează după principiul not-for-profit, ceea ce înseamnă că profitul realizat de companie va fi reinvestit, exclusiv, în funcționarea și dezvoltarea Sistemului Garanție-Returnare.

Prima serie de echipamente este programată să ajungă la sfârșitul lunii septembrie, conform termenului asumat de furnizor. Anker Andersen A/S va livra către RetuRO 20 de mașini de numărat, în această fază, capabile să sorteze aproximativ 6,500 de ambalaje pe oră. Aceste echipamente vor manipula recipiente din sticlă, PET și aluminiu, identificând și respingând ambalaje care nu se încadrează în SGR. Pe măsură ce programul se va dezvolta în cele 17 centre, compania daneză va furniza direct alte 94 de astfel de mașini de numărat și va supraveghea fabricarea și distribuția tuturor celorlalte echipamente necesare pentru funcționarea extinsă a programului.

Anker Andersen A/S are o experiență îndelungată în dezvoltarea instalațiilor industriale de înaltă performanță pentru numărarea și sortarea ambalajelor returnabile. Compania dezvoltă și produce echipamente, fie la fabrica din Danemarca, fie în colaborare cu parteneri internaționali. Anker Andersen A/S a instalat peste 400 de astfel de sisteme rapide în țări din întreaga lume. Rețeaua globală de experți, furnizori și organizații cu care colaborează este pregătită să completeze expertiza tehnică locală cu sfaturi și indicații cu privire la modul de organizare a unui sistem eficient de garanție-returnare. Pe baza acestor argumente, Anker Andersen A/S a fost compania aleasă ca furnizor pentru toate centrele regionale de numărare și sortare RetuRO din România.

Utilizarea instalațiilor industriale de înaltă performanță Anker Andersen, care pot scana și sorta chiar și peste 300 de recipiente de băuturi pe minut, contribuie la reciclarea a miliarde de ambalaje și reducerea anuală a mii de tone de CO2.

RetuRO a publicat specificațiile pentru automatele de preluare a ambalajelor de băuturi (RVM)

29 august 2023

370377947 626648029577042 1600663214611501590 n

Sursa foto: Captură Ecoteca

RetuRO, compania care administrează Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în România a publicat pe platforma https://returosgr.ro/info-comercianti-documente-utile specificațiile și cerințele pentru automatele de preluare a ambalajelor de băuturi (RVM). Aceste informații se adresează furnizorilor de astfel de echipamente, comercianților, dar și oricăror alte părți interesate.

Scopul principal al acestui ghid este de a oferi comercianților informații specifice despre RVM-uri, pentru a asigura o funcționare corespunzătoare și integrată a acestor automate în SGR. La rândul lor, furnizorii acestor echipamente, care vor fi utilizate în cadrul SGR, trebuie să respecte reglementările prevăzute în acest document și în anexele sale.

Ca mod de funcționare, automatele vor scana și recunoaște ambalajele de băuturi care intră în Sistemul Garanție-Returnare, de la 0,1 litri la 3 litri și care vor avea pe etichetă logo-ul și codul de bare SGR. RetuRO încurajează consumatorii să returneze recipientele de băuturi complet goale de lichid și cu eticheta intactă. RVM-urile vor emite bonuri sau vouchere care pot fi folosite pentru recuperarea garanției de către consumator.

Totodată, RetuRO precizează că pentru organizarea unui punct de colectare nu este obligatorie dotarea cu un automat de preluare a ambalajelor de băuturi și recomandă comercianților înscriși în Sistemul Garanție-Returnare să își facă propria evaluare în ceea ce privește necesitatea și eficiența achiziționării unui RVM. Colectarea ambalajelor de la consumatori/cetățeni poate fi făcută atât automat, cât și manual.

Standardele europene pentru raportare non-financiară

25 august 2023

Anul trecut, înainte de Crăciun, UE adopta forma finală a directivei revizuite pentru raportare non-financiară care impune companiilor, cu un calendar de ajustare în funcție de dimensiuni, să facă publice informații cu privire la ceea ce consideră a fi riscurile și oportunitățile care decurg din problemele sociale și de mediu, precum și cu privire la impactul activităților lor asupra oamenilor și asupra mediului.

Dar fără o orientare clară cu privire la ce tip de informații trebuie incluse pentru fiecare dintre ariile, așa cum a arătat-o experiența anterioară a raportării non-financiare, informațiile raportate pot fi prea generale, prea vagi sau dimpotrivă, prea complexe; în lipsa unui cadru comun, nu se vor putea face comparații coerente între companii și nici investitorii nu pot lua decizii bine fundamentate pentru investiții verzi.

În mijlocul acestei veri, Comisia Europeană vine să rezolve această problemă cu Standardele europene de raportare privind dezvoltarea durabilă (European Sustainability Reporting Standards – ESRS) care acoperă întreaga gamă de aspecte de mediu, sociale și de guvernanță, inclusiv schimbările climatice, biodiversitatea și drepturile omului, după cum urmează:

Transversal:

ESRS 1- Cerințe generale
ESRS 2 – Informații generale

Mediu:

ESRS E1 – Climă
ESRS E2 – Poluare
ESRS E3 – Apă și resurse marine
ESRS E4 – Biodiversitate și ecosisteme
ESRS E5 – Utilizarea resurselor și economie circulară

Social:

ESRS S1 – Angajații
ESRS S2 – Lucrătorii din lanțul valoric
ESRS S3 – Comunitățile afectate
ESRS S4 – Consumatorii și utilizatorii finali

Guvernanță: ESRS G1 – Conduita în afaceri

Pentru a respecta specificul companiilor, nu toate standardele sunt obligatoriu de integrat în raportarea non-financiară anuală. Condițiile generale sunt aplicabile pentru toate companiile, la fel, informațiile generale sunt obligatorii pentru toate companiile. Dar standardele de mediu, sociale și de guvernanță și respectiv componentele lor, vor fi utilizate în măsura în care se vor dovedi “materiale”, adică relevante pentru tipul și activitatea companiei. Dar alegerea lor, respective renunțarea la raportarea lor trebuie să fie temeinic justificată, iar procesul prin care au fost alese cele relevante va face obiectul unui audit extern, drept plase de siguranță ca să nu existe omisiuni nejustificate în raportare.

Un element de noutate pentru conceptul de materialitatea este că vine aplicată, și explicată pe larg aici, este că vorbim despre o materialitate „dublă”, companiile urmând să raporteze atât impactul (pe care îl au asupra oamenilor și mediului), cât și componenta financiară (modul în care problemele sociale și de mediu creează riscuri și oportunități financiare pentru companie). Fiecare dintre temele care fac obiectul standardelor și respectiv analizei de materialitate sunt, la rândul lor, detaliate în sub-teme și chiar mai detaliat, în sub-sub-teme; o altă măsură care să elimine riscul de omisiune. De exemplu, când vine vorba despre forța de muncă proprie, standardul detaliază tema după cum urmează:

ESRS S1 – Angajații

Condiții de muncă

Siguranța locului de muncă
Timpul de lucru
Salarii adecvate
Dialog social
Libertatea de asociere, existența comitetelor de întreprindere și drepturile la

informare, consultare și participare ale lucrătorilor

Negocierea colectivă, inclusiv rata de acoperire cu contracte colective
Echilibrul dintre viața profesională și cea privată
Sănătatea și siguranța în muncă

Egalitate de tratament și oportunități pentru toți
- Egalitatea de gen și remunerarea egală pentru muncă de valoare egală
- Formare și dezvoltarea competențelor
- Angajarea și incluziunea persoanelor cu handicap
- Măsuri împotriva violenței și hărțuirii la locul de muncă
- Diversitate

Alte drepturi legate de muncă

Munca copiilor
Munca forțată
Locuințe adecvate
Confidențialitate

Sunt câteva sute de pagini care explică detaliat fiecare dintre standarde și teme. Și definiții pentru fiecare. Dar înainte să ne panicăm, să recapitulăm cine trebuie să raporteze în baza acestor standarde și de când.

Companiile care raportau și până acum în baza prevederilor vechilor prevederi privind raportarea non-financiară (mari companii listate la bursă, bănci și companii de asigurare – toate dacă au peste 500 de angajați; în România aplicabilă pentru companiile mari de interes public) și marile companii listate la burse din afara UE cu peste 500 de angajați – începând din anul financiar 2024, cu prima raportare de sustenabilitate publicată în 2025.
Celelalte companii mari, cu peste 500 de angajați, inclusiv alte companii mari listate la burse din afara UE – începând cu anul financiar 2025, cu prima raportare de sustenabilitate publicată în 2026.
IMM-urile listate, inclusiv din afara UE – începând cu anul financiar 2026, cu primele raportări de sustenabilitate publicate în 2027, cu posibilitatea de opt-out pentru încă doi ani.

Practic, dacă ești IMM ne-listat, nu ai niciun fel de obligație și s-ar putea să vrei să te relaxezi. Dar ai putea, chiar mai bine, să te uiți cu interes la aceste standarde și să vezi ce poți începe să măsori, evaluezi și să raportezi.

Chiar dacă Directiva nu o cere, așa cum scriam într-un articol anterior, finanțatorii o vor cere (am mai scris despre asta aici). Și dacă te uiți mai atent la unghiurile de evaluare și la sub-teme, s-ar putea să te ajute chiar să ai un cadru mai amplu de evaluare a afacerii din perspectiva unor elemente care nu sunt importante doar pentru finanțatori ci și pentru viabilitatea financiară a afacerii pe termen mediu, pentru clienți, pentru angajați și pentru reputația firmei. Raportarea non-financiară nu este doar o altă cerință legislativă (pentru unele companii), este o măsură în legătură cu felul în care compania ține pasul cu lumea. Mai mult, cele mai multe dintre elementele evaluate fac și obiectul altor reglementări specifice la nivel european, așa că la un moment dat nu vor mai putea fi ignorate. S-ar putea ca între timp să vină și cu oportunități.

Autor: Adelina Dabu

Produsele de plastic de unică folosință (SUP) – principalele obligații de gestionare conform OG 6/2021

31 iulie 2023

Din cele 21 de categorii de produse de plastic de unică folosință reglementate de Ordonanţa nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, trebuie raportate in Declarația din Ordinul 185/2023 doar:

Sticlele pe entru băuturi cu o capacitate până la 3 litri – termen limită – până la 25 februarie a anului următor (OG. 6, artic. 9, alin. 4)
procentul de plastic reciclat din sticlele PET – până la 25 februarie a anului următor (OG. 6, art. 6, alin. 5). Prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2023, iar raportarea se face anual, cu termen limită 25 februarie a anului următor.
cantitatea de plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET – până la 25 februarie a anului următor raportării (OG. 6, art. 6, alin. 6). Prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2023, iar raportarea se face anual, cu termen limită 25 februarie a anului următor.
paharele pentru băuturi din plastic de unică folosinţă, inclusiv capacele acestora, fabricate în întregime din plastic, introduse pe piaţă în anul 2022* (artic. 4, alin. 1 b)
recipiente pentru alimente din plastic de unică folosinţă, fabricate în întregime din plastic, introduse pe piaţă în anul 2022 utilizate pentru a conţine produse alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet; (artic. 4, alin. 1 b)
măsurile adoptate pentru reducerea paharelor pentru băuturi și recipientelor pentru alimente introduse pe piață până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea (artic. 4, alin. 1 c)
Unităție Administrativ – Teritoriale sau Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară raportează până la data de 30 aprilie a anului următor raportării, sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri colectate (artic. 9, alin. 7)

Alte obligații privind produsele de plastic de unică folosință:

recipiente pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile și capacele acestora – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 3), cerințe privind designul (dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente) – artic. 6, alin. 1; autoritățile centrale iau măsuri de sensibilizare– pentru a informa consumatorii şi pentru a stimula comportamentul responsabil al consumatorilor, în vederea reducerii acestor categorii de deșeuri (artic. 10, alin. 1); Ministerul Educației, desfăşoară activităţi de informare privind prevenirea generării deşeurilor, în general, şi prevenirea şi reducerea impactului produselor din plastic de unică folosinţă asupra mediului şi sănătăţii umane, în particular (artic. 10, alin. 3); – mai multe informații aici
sticle pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri, inclusiv dopurile și capacele acestora – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 1, 3), cerințe privind designul – dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente (artic. 6, alin. 1), începând cu 2025 trebbuie să conțină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 25% (artic. 6, alin. 4), măsuri privind colectarea separată (artic. 9, alin 2, 3); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 13, alin. 1c, 1d) – mai multe informații aici
pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 1, 3), măsuri pentru reducerea consumului (artic. 4, alin. 1a), alin. 3a); trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); – măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 4, alin. 11) – mai multe informații aici
recipiente pentru alimente – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 1, 3), măsuri pentru reducerea consumului (artic. 4, alin. 1a), alin. 3a); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 4, alin. 11) – mai multe informații aici
baloane – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 4); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); –mai multe informații aici
pungi de transport din plastic subțire – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 3); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); mai multe informații aici
pachete şi folii din material flexibil care conţin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 3); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); – mai multe informații aici
absorbante, tampoane igienice și aplicatoare de tampoane – trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); –mai multe informații aici
produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun – trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); măsuri privind răspunderea extinsă a producătorului (artic. 8, alin. 4; artic. 8, alin. 5, 6); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); –mai multe informații aici
șervețele umede – trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); măsuri privind răspunderea extinsă a producătorului (artic. 8, alin. 4); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3) –mai multe informații aici
echipamente de pescuit care conțin plastic -măsuri privind răspunderea extinsă a producătorului (artic. 8, alin. 19, 21; artic. 10, alin. 2); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 8, alin. 18, artic. 13, alin. 2). –mai multe informații aici

Singurele categorii de produse de plastic de unică folosință din cele menționate mai sus, care nu sunt acoperite de măsurile privind răspunderea extinsă a producătorului sunt absorbantele, tampoanele igienice și aplicatoarele de tampoane.

Produse de plastic de unică folosință care ar trebui interzise din 2021 dar încă există pe piață

materiale plastice oxodegradabile (materiale din plastic care conţin aditivi care, prin oxidare, duc la fragmentarea materialelor plastice în microfragmente sau la descompunerea chimică)
beţişoare pentru urechi
tacâmuri (furculiţe, cuţite, linguri, beţişoare chinezeşti)
farfurii
paie pentru băuturi
agitatoare pentru băuturi
beţe care se ataşează baloanelor sau care sprijină baloane
recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat, cum ar fi cutiile cu sau fără capac
recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile şi capacele acestora
pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora

#Newsletter Ecoteca -De ce se raportează atât de greu produsele din plastic de unică folosință

28 iulie 2023

Sursa foto: Ecoteca

Deși la începutul acestui an a fost adoptat Ordinul nr. 185/2023 care aprobă modelul şi conţinutul formularului „Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia (iar termenul limită de depunere a declarațiilor pentru anul 2022 a fost 25 februarie!), în continuare mulți producători nu au reușit să raporteze ambalajele de unică folosință gestionate, nu știu exact care sunt categoriile de produse de unică folosință care trebuie gestionate și ce alte obligații de gestionare au.

Principalul motiv îl reprezintă chiar Ordonanţa nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, structurată mult prea haotic pentru a putea urmări cu ușurință obligațiile de gestionare și raportare.

Ecoteca vine în ajutorul dvs. cu serie de articole grupate pe principalele categorii de produse din plastic de unică folosință reglementate de OG nr. 6/2021.

Din cele 21 de categorii de produse de plastic de unică folosință reglementate de OG 6/2021 trebuie raportate în Declarația din Ordinul 185/2023 doar:

pentru sticlele pentru băuturi cu o capacitate până la 3 litri introduse pe piață – termen limită – până la 25 februarie a anului următor (OG. 6, artic. 9, alin. 4), procentul de plastic reciclat din sticlele PET – până la 25 februarie a anului următor (OG. 6, artic. 6, alin. 5) -prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2023; cantitatea de plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET până la 25 februarie a anului următor raportării (OG. 6, artic. 6, alin. 6) -prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2023.
paharele pentru băuturi din plastic de unică folosinţă, inclusiv capacele acestora, fabricate în întregime din plastic, introduse pe piaţă în anul 2022* (artic. 4, alin. 1 b)
recipiente pentru alimente din plastic de unică folosinţă, fabricate în întregime din plastic, introduse pe piaţă în anul 2022 utilizate pentru a conţine produse alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet; (artic. 4, alin. 1 b)
măsurile adoptate pentru reducerea paharelor pentru băuturi și recipientelor pentru alimente introduse pe piață până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea (artic. 4, alin. 1 c)
sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri colectate – până la data de 30 aprilie a anului următor raportării – sunt raportate de Unităție Administrativ – Teritoriale sau Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (artic. 9, alin. 7)

Alte obligații privind produsele de plastic de unică folosință:

recipiente pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile și capacele acestora – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 3), cerințe privind designul (dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente) – artic. 6, alin. 1; autoritățile centrale iau măsuri de sensibilizare– pentru a informa consumatorii şi pentru a stimula comportamentul responsabil al consumatorilor, în vederea reducerii acestor categorii de deșeuri (artic. 10, alin. 1); Ministerul Educației, desfăşoară activităţi de informare privind prevenirea generării deşeurilor, în general, şi prevenirea şi reducerea impactului produselor din plastic de unică folosinţă asupra mediului şi sănătăţii umane, în particular (artic. 10, alin. 3); – mai multe informații aici
sticle pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri, inclusiv dopurile și capacele acestora – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 1, 3), cerințe privind designul – dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente (artic. 6, alin. 1), începând cu 2025 trebbuie să conțină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 25% (artic. 6, alin. 4), măsuri privind colectarea separată (artic. 9, alin 2, 3); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 13, alin. 1c, 1d) – mai multe informații aici
pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 1, 3), măsuri pentru reducerea consumului (artic. 4, alin. 1a), alin. 3a); trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); – măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 4, alin. 11) – mai multe informații aici
recipiente pentru alimente – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 1, 3), măsuri pentru reducerea consumului (artic. 4, alin. 1a), alin. 3a); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 4, alin. 11) – mai multe informații aici
baloane – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 4); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1), activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); –mai multe informații aici
pungi de transport din plastic subțire – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 3); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); mai multe informații aici
pachete şi folii din material flexibil care conţin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară – măsuri privind răspunderea extinsă a producătorilor (artic. 8, alin. 3); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); – mai multe informații aici
absorbante, tampoane igienice și aplicatoare de tampoane – trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); –mai multe informații aici
produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun – trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); măsuri privind răspunderea extinsă a producătorului (artic. 8, alin. 4; artic. 8, alin. 5, 6); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); –mai multe informații aici
șervețele umede – trebuie să poarte un marcaj privind opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produsul respectiv (artic. 7, alin. 1); măsuri privind răspunderea extinsă a producătorului (artic. 8, alin. 4); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin. 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3) –mai multe informații aici
echipamente de pescuit care conțin plastic -măsuri privind răspunderea extinsă a producătorului (artic. 8, alin. 19, 21; artic. 10, alin. 2); măsuri de sensibilizare (artic. 10, alin 1); activități de informare privind prevenirea SUP (artic. 10, alin. 3); monitorizare și raportare la Comisia Europeană (artic. 8, alin. 18, artic. 13, alin. 2). –mai multe informații aici

Singurele categorii de produse de plastic de unică folosință din cele menționate mai sus, care nu sunt acoperite de măsurile privind răspunderea extinsă a producătorului sunt absorbantele, tampoanele igienice și aplicatoarele de tampoane.

Teoretic, începând data intrării în vigoare a OG 6/2021 (respectiv, septembrie 2021) se interzice introducerea pe piaţă a mai multor produse din plastic de unică folosinţă şi a produselor fabricate din materiale plastice oxodegradabile (materiale din plastic care conţin aditivi care, prin oxidare, duc la fragmentarea materialelor plastice în microfragmente sau la descompunerea chimică), iar încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice.

Practic, la 2 ani de la adoptarea OG 6/2021 astfel de produse încă se mai găsesc în magazine și sunt folosite de firmele de catering…

Produse de plastic de unică folosință care ar trebui interzise din 2021 dar încă există pe piață

materiale plastice oxodegradabile (materiale din plastic care conţin aditivi care, prin oxidare, duc la fragmentarea materialelor plastice în microfragmente sau la descompunerea chimică)
beţişoare pentru urechi
tacâmuri (furculiţe, cuţite, linguri, beţişoare chinezeşti)
farfurii
paie pentru băuturi
agitatoare pentru băuturi
beţe care se ataşează baloanelor sau care sprijină baloane
recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat, cum ar fi cutiile cu sau fără capac
recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile şi capacele acestora
pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora – mai multe informații –aici.

Ce s-a mai întâmplat în România și în lume legat de deșeuri și sustenabilitate

1.Academia de Jurnalism de Mediu „Reporting: Climate” dezvoltată de ECOTECA împreună cu GRF+ a continuat cu modulul 3 „Păduri și biodiversitate”. Mulțumim speakerilor: 🌳Laura Bouriaud (profesor Facultatea de Silvicultură din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava), 🌳Florin Stoican (activist de mediu, fondator Parcul Natural Văcărești Parcul National Buila Vanturarita și 🌳Alex Nedea (jurnalist Recorder).

„Reporting: Climate” își propune să vină în sprijinul jurnaliștilor cu informații și resurse tehnice relevante pentru a aprofunda subiectele de mediu și sustenabilitate, prin intermediul a 5 module de training susținute de experți de mediu pe parcursul anului 2023.

2.Întâlnirile „ECOLOCAL– Gestionarea eficientă a deșeurilor în teritoriu”organizate de ECOTECA în parteneriat cu primării, consilii județene, ADI-uri, poliția locală, companii de salubritate, ONG-uri, generatori de deșeuri, autorități de mediu și alți „actori” relevanți din domeniu continuă. De această dată dezbaterile au avut loc în Baia Mare și Satu Mare și au vizat soluții și oportunități de colaborare în vederea îmbunătățirii managementului deșeurilor în aceste zone.

3. Raul Pop, director programe ECOTECA a discutat în cadrul conferinței Problemele de mediu, reflectate în presă organizata de G4 Media despre programul ASAP România de colectare separată care se desfășoară la nivel național în peste 1000 de școli (din 32 de reședințe de județ și care acoperă 500 000 de elevi) despre provocările din proiect şi din gestiunea deșeurilor municipale în general, dar și despre așteptările de recuperare a ambalajelor prin Sistemul Garanție – Returnare (SGR).

4. Ecoteca a ajuns și la #Buftea; am discutat cu autoritățile publice locale și reprezentanții instituțiilor de învățământ despre îmbunătățirea sistemului de colectare separată a deșeurilor în localitate.

5. Raul Pop, Director Programe Ecoteca a moderat Waste Management Forum organizat de The Diplomat-Bucharest.

6. Împreună cu BCR și EFdeN, Ecoteca a organizat o masă rotundă pe tema eficienței energetice în clădiri. Principalele teme dezbătute:📌Stadiul actual al fondului construit și provocările aferente promovării eficienței energetice în clădirile din România 📌Gradul de realizare a obiectivelor strategice în domeniul energiei în România -exemple de bune practici.📌Pașii necesari pentru a ajunge la clădiri mai eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv din perspectiva finanțării proiectelor de investiții.

7. În ce stadiu e sistemul garanției de 50 de bani pentru sticle, PET-uri și doze. Interviu Gemma Webb, CEO RetuRO: Cel mai dificil a fost să le explicăm băncilor

8. The world’s first automatic large-scale textile sorting plant is in Sweden

9. New York City zero waste package, including mandatory residential organics program, becomes law

10. The AI trained to recognise waste for recycling. Video cameras powered by AI are analysing work at waste processing and recycling facilities.

Proiect în colaborare ExpertDeseuri.ro – ECOTECA. Alătură-te proiectului aici.

Dacă ai primit acest newsletter fără a fi abonat, poți să te abonezi și tu dând click pe butonul de mai jos.

Vreau să mă abonez la newsletter.