Arhiva pentru categoria: Programe de finantare mediu

Sursa foto: Ecoteca

Curtea de Conturi a publicat în data de 31 martie sinteza Raportului de audit privind evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile orașe, pentru perioada 2015-2021; auditul s-a desfășuratîn perioada în perioada 10.01.2022 – 30.05.2022 la:

• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor,
• Administrația Națională pentru Protecția Mediului,
• Garda Națională de Mediu, Administrația Fondului pentru Mediu,
• șapte unități administrativ-teritoriale județene și locale (Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Iași, Neamț și Municipiul București) și
• Agenții județene pentru protecția mediului.

Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declanșare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deșeuri din marile orașe și identificarea factorilor care amplifică condițiile de producere a acestui risc.

În 12 noiembrie 2021, România a primit o scrisoare de punere în întârziere, document ce anunța, de fapt, iminența unei proceduri de infringement. În acest context, Curtea de Conturi a programat și realizat misiunea de audit de conformitate.

Potrivit raportului, autoritățile administrației centrale și locale au acționat insuficient și au monitorizat deficitar activitatea de management al deșeurilor, astfel că România riscă noi sancțiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării și netratării corespunzătoare a deșeurile municipale.

Cum (nu) funcționează Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor (SMID)

Sursa: captură Raport Curtea de Conturi

Prin Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor, s-a prevăzut ca gestionarea deșeurilor municipale în România să se realizeze integrat la nivel de județ, respectiv municipiul București, prin sisteme de management integrat al deșeurilor (SMID). Responsabilitatea pregătirii proiectului SMID este a consiliului județean, respectiv municipiului București, iar implementarea este în responsabilitatea Asociației de dezvoltare intercomunitară (ADI), care are ca membri toate sau majoritatea unităților administrativ teritoriale din județ.

Deși în decursul timpului au existat posibilități de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), autoritățile locale nu au reușit construirea unui astfel de sistem în toate județele.

Sistemele integrate de management al deșeurilor sunt funcționale în mai puțin de o treime (29%) din unitățile administrativ-teritoriale evaluate (județele Argeș, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deșeurilor (Brașov, Municipiul București, Constanța, Iași, Neamț).

Sursa: captură Raport Curtea de Conturi

Mai mult, structurile de tratare și sortare a deșeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantități semnificative de deșeuri care nu au fost supuse operațiunilor prealabile impuse de lege. În consecință, țintele prevăzute în planul de gestionare a deșeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu a fost implementat la nivel național un sistem de colectarea separată. Sistemul de colectarea din poartă în poartă nu este încă implementat integral, iar în orașe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deșeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează (cu câteva excepții, în Țuțora, jud Iași, Praova, Mureș, Bihor).

La data auditului, în România erau operabile, total sau parțial, 34 de proiecte SMID

Sursa: captură Raport Curtea de Conturi

Cum (nu) funcționează sistemul de management al deșeurilor în București și Ilfov

La nivelul Municipiului București și al județului Ilfov, nu funcționează un sistem integrat de management al deșeurilor, nefiind astfel îndeplinite obiectivele strategiei locale de gestionare a deșeurilor și ale Directivei nr. 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor.

Colectarea deșeurilor menajere în Municipiul București se realizează în cea mai mare parte, în amestec (cu mici excepții în unele sectoare unde afost implementat un sistem de colectare pe 2 fracții – umed, uscat). În perioada analizată, depozitarea a reprezentat principala opțiune de eliminare a deșeurilor municipale, gradul de valorificare a deșeurilor reciclabile menajere şi similare fiind scăzut.

Eficiența stațiilor de sortare este mult sub limita minimă de 75% și din cauza sistemului actual de colectare a deșeurilor reciclabile și a tehnologiilor de tratare, nu se poate atinge ținta de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale de minim 50% din deșeurile de ambalaje.

Astfel, nu a fost atinsă ținta de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale (50%, anul 2020), întrucât nu s-au implementat sisteme eficiente de colectare separată și nici nu s-a investit în stații de sortare automatizate.

Municipiului București nu deține la acest moment nicio instalație de tratare termică a deșeurilor municipale.

În perioada analizată, au fost identificate trei depozite care primeau deșeuri colectate de pe raza Municipiului București și cea a județului Ilfov, astfel:

• Depozit Chiajna – Rudeni (IRIDEX)
• Depozit Vidra (ECOSUD SA)
• Depozit Glina (ECOREC SA).

La data elaborării Planului de gestionare a deșeurilor la nivelul Municipiului București, doar două dintre aceste depozite mai aveau autorizație integrată de mediu în vigoare, întrucât APM a respins solicitarea de aviz a depozitului GLINA-Popești Leordeni.

Ce se întâmplă cu depozitele de deșeuri neconforme

La data aderării, România s-a angajat să se conformeze prevederilor directivelor europene, întocmind un Plan ce prevedea sistarea activității de depozitare și închiderea depozitelor.

Aceste procese ar fi trebuit finalizate pe etape, în perioada 2005-2017, mai ales că anterior aderării (2003-2004), a fost  realizată inventarierea depozitelor de deșeuri (municipale și industriale) care existau pe teritoriul României. Astfel, au rezultat 265 de depozite de deșeuri municipale, din care 251 erau neconforme. De asemenea, existau 269 de depozite de deșeuri industriale, din care 154 erau neconforme.

Uniunea Europeană a finanțat, prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activități de închidere a depozitelor neconforme.

Cu toate că Administrația Fondului de Mediu fusese deja nominalizată ca solicitant eligibil pentru atragerea unor fonduri care să finanțeze închiderea depozitelor neconforme, instituția publică nu a putut aplica în vederea atragerii unor fonduri externe nerambursabile. Astfel, s-a pierdut șansa remedierii unor probleme grave de mediu prin utilizarea banilor europeni și în consecință, efortul financiar necesar a rămas strict pe seama Fondului pentru Mediu.

Astfel, echipa de audit a reținut că autoritățile publice locale care au primit finanțare din Fondul pentru Mediu au beneficiat de un tratament preferențial față de autoritățile locale care au luat decizia finanțării din fonduri proprii a activităților de închidere a depozitelor neconforme, fără să existe o altă justificare decât presiunea exercitată de existența deciziei Curții Supreme de Justiție a Uniunii Europene.

În prezent, administratorii depozitelor de deșeuri au obligația de constituire a fondului pentru închidere și urmărire postînchidere, însă legislația nu stabilește un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligații, sancțiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile.

Amintim că în data de 2 februarie 2023 a fost lansat în dezbatere publică Ordinul privind aprobarea metodologiei de constituire, gestionare şi utilizare a garanţiei financiare de mediu prevăzută la art. 13 și la art. 40 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021  privind depozitarea deşeurilor, ordin care își propune să asigure o mai bună reglementare a gestionării și implicit a închiderii depozitelor de deșeuri.

Sursa: captură Raport Curtea de Conturi

Raportările noastre de toate zilele…

Sursa: captură Raport Curtea de Conturi

Cu toate că autoritatea centrală pentru protecția mediului avea obligația de a transmite raportări, la intervale de 3 ani, către Comisia Europeană, asupra implementării Directivei nr. 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor, din verificarea efectuată s-a constatat că pentru peri

oada 2013 – 2015 nu s-au efectuat raportări de acest fel iar rapoartele care s-au transmis pentru perioada următoare (2016-2019) nu au fost puse la dispoziția publicului și nici publicate, conform prevederilor legale în vigoare.

În plus, rapoartele cu privire la deşeurile municipale şi biodeşeurile (acoperirea materială şi teritorială a colectării separate şi eventualele derogări de la aceste obligaţii), impuse prin Directiva 2008/98/CE (modificată și completată prin Directiva 2018/851/CE), au fost transmise Comisiei Europene cu întârziere.

Ce facem cu contribuția de 0,8 euro/ kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate

În ceea ce privește modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel național, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plății cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate.

Astfel, deși Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligația de gestionare a întregii cantități de plastic pusă în piață, România și-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deșeuri din plastic pusă pe piață. Statul român a impus operatorilor economici obligația de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenței de 77,5% din cantitatea de deșeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuții de 0,8 euro/kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecința este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel.

Sursa: captură Raport Curtea de Conturi

Echipa de audit a formulat recomandări de remediere pentru fiecare deficiență constatată, atât la nivelul structurilor de mediu, cât și la nivelul autorităților publice locale evaluate, privind:

• îmbunătățirea infrastructurii necesare unui management eficient al deșeurilor;
• creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor;
• introducerea indicatorilor de performanță ce reies din cadrul legal, în contractele de asigurare a serviciilor de salubritate;
• creșterea gradului de monitorizare a sistemului de management a deșeurilor de către autoritățile competente
• creșterea gradului de tratare a deșeurilor înaintea depozitării;
• creșterea gradului de sancționare a persoanelor juridice care nu-și îndeplinesc obligațiile de mediu.

Având în vedere situația dezastruoasă constatată (și) de Curtea de Conturi, va fi aproape imposibil să evităm procedura de infringement împotriva României.

Sinteza Raportului de audit de conformitate privind evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile orașe, pentru perioada 2015-2021, poate fi consultată aici .

Puteți citi și:

Eurostat: În 2021 România a reciclat 11,3% din deșeurile municipale

Eurostat: În 2019 România a reciclat 44,6 % din deșeurile de ambalaje

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Curtea Europeană de Conturi: Peste 50% din deșeurile periculoase generate în UE sunt depozitate

Retrospectiva 2021-2022: industria reciclării hârtiei

Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA

Raportarea anuală a gestionării deșeurilor este o obligație legală pentru operatorii economici din domeniu, conform OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor și Legii nr. 17/2023. Aceasta trebuie transmisă până la 15 martie pentru anul precedent, atât în format letric, cât și electronic, prin aplicația SIM.

Obligațiile operatorilor economici privind raportarea deșeurilor

Obligația de raportare revine următoarelor entități:

• Producătorilor de deșeuri nepericuloase;

• Operatorilor economici care colectează, transportă sau tratează deșeuri;

• Producătorilor de deșeuri periculoase;

• Comercianților și brokerilor de deșeuri.

Art. 48. –

(1) Producătorii de deşeuri nepericuloase, unităţile şi întreprinderile prevăzute la art. 34 (NR toate unităţile sau întreprinderile care desfăşoară activităţi de colectare, salubritate, tratare a deşeurilor), producătorii de deşeuri periculoase şi unităţile şi întreprinderile care colectează sau transportă deşeuri periculoase, nepericuloase cu titlu profesional ori acţionează în calitate de comercianţi şi de brokeri de deşeuri periculoase şi nepericuloase ţin o evidenţă cronologică lunară, o publică în format tabelar şi o pun la dispoziţia agenţiei judeţene pentru protecţia mediului electronic în sistemul pus la dispoziţie de ANPM, până la 15 martie anul următor raportării, precum şi la cerere autorităţilor competente de control, după:”.

Până la apariția actului normativ pentru aprobarea procedurii şi formatului de raportare  a informaţiilor privind gestiunea deșeurilor (menționat la art. 48, alin. 3 al OUG nr. 92/2021 și L. 17/2023), raportarea în format letric a datelor se va realiza utilizând următoarele formulare:

• Chestionar COL/TRAT – date furnizate de operatorii economici colectori / valorificatori de deşeuri (inclusiv cei care dezmembrează deşeuri);
• Chestionar MUN – date furnizate de operatorii economici de salubritate;
• Chestionar NĂMOL – date furnizate de deţinătorii staţiilor de epurare;
• Chestionar PRODDES – date furnizate de generatorii de deşeuri;
• Chestionar TRAT – date furnizate de deţinătorii instalaţiilor de tratare a deşeurilor.

– Raport privind gestionarea uleiurilor uzate – termen: anual, pentru anul precedent, până la data de 30 aprilie (art. 49, alin. 9).

Pentru raportarea în format letric se vor utiliza formularele postate pe site, domeniul ”Deșeuri”, la secțiunea ”Uleiuri uzate” (http://www.anpm.ro/web/apm-buzau/uleiuri-uzate).

– Program de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generate din activitatea proprie sau, după caz, de la orice produs fabricat și Raport privind progresul înregistrat – termen: anual, pentru anul precedent, până la data de 31 mai  (art. 44).

• Raportările aferente fluxurilor speciale de deșeuri (ambalaje, DEEE, VSU, baterii și acumulatori, PCB), se vor realiza conform obligațiilor și termenelor stabilite prin autorizația de mediu / autorizația integrate de mediu.

Pentru raportarea în format letric, se vor utiliza formularele postate pe site, domeniul ”Deșeuri”, la secțiunea corespunzătoare fiecărui tip de deșeu (http://www.anpm.ro/web/apm-buzau/deseuri).   

Pentru raportarea electronică a datelor privind gestionarea deșeurilor (inclusiv cele din fluxurile speciale), accesați linkul: https://raportare.anpm.ro/irj/portal/public și să raportaţi electronic datele anuale corespunzătoare fiecărei aplicaţii în parte, în acest moment fiind deschise următoarele aplicații:

SIM SD – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2022 (data afișării: 08.02.2023)

SIM DEEE – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2020 (data afișării: 31.10.2022)

SIM AMBALAJE – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2021 (data afișării: 19.10.2022)

SIM PCB – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2021 (data afișării: 28.09.2022) – Introducerea în aplicație a datelor transmise în format letric va fi realizată de APM!

SIM ULEIURI – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2020 (data afișării: 13.04.2022)

SIM VSU – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2021 (data afișării: 07.04.2022)

Citește și:

Obligația de raportare a deșeurilor pentru instituțiile de învățământ

Schimbări majore în legislația Fondului pentru Mediu – Ecoteca

LEGISLAȚIA DEȘEURILOR ÎN ROMÂNIA – Ecoteca

În data de 1 februarie 2023 a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului  un Proiect de Ordin al Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor privind aprobarea Instrucţiunilor de utilizare a aplicaţiei informatice Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD), în vederea monitorizării şi verificării corectitudinii tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje, anvelope, echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori portabili în sistemul răspunderii extinse a producătorului.

Am realizat un tabel comparativ între Ordinul 1595/2020 – SIATD și noul proiect legislativ, pentru a fi mai ușor de urmărit noile propuneri. Îl puteți consulta aici.

Principalele prevederi ale proiectului de ordin:

Articolul 1 (4) SIATD permite monitorizarea şi verificarea în timp real, la nivel de document financiar-contabil şi justificative a tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje, anvelope, echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori portabili, pentru care organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorului, denumite în continuare operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului, finanţează costurile de gestionare astfel cum sunt  prevăzute de Legea nr.249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență a  Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, precum și de actele administrative emise în aplicarea acestora.

Art. 2. – (1) SIATD se utilizează de către următoarele categorii de persoane juridice:

a) operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului în domeniul ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;

b) operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, brokeraj, salubrizare, sortare, tratare, asociaţii de dezvoltare intracomunitară, unităţi administrativ-teritoriale și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. a);

c) operatorii economici care desfăşoară activităţi de valorificare/reciclare și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. a);

d) persoanele juridice care preiau responsabilitatea gestionării anvelopelor uzate, autorizate de Comisia Naţională pentru Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei;

e) operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, salubrizare, sortare, tratare, brokeraj, asociaţii de dezvoltare intracomunitară, unităţi administrativ-teritoriale și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. d);

f) operatorii economici care desfăşoară activităţi de valorificare/reciclare și gestionează deșeuri pentru operatorii economici de la lit. d);

g) operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice;

h) operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, salubrizare, sortare, tratare, brokeraj, asociaţii de dezvoltare intracomunitară, unităţi administrativ-teritoriale și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. g);

i) operatorii economici care desfăşoară activităţi de valorificare/reciclare și gestionează deșeuri pentru operatorii economici de la lit. g);

j) operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili;

k) operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, salubrizare, sortare, tratare, asociaţii de dezvoltare intracomunitară, unităţi administrativ-teritoriale și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. j);

l) operatorii economici care desfăşoară activităţi de valorificare/reciclare și gestionează deșeuri pentru operatorii economici de la lit. j);

(2) Utilizarea SIATD este obligatorie pentru toate persoanele juridice prevăzute la alin. (1) care gestionează deşeuri ale căror costuri nete şi/sau costuri de colectare/ valorificare/sortare /tratare /raportare/gestionare sunt finanţate de către operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului.

(3) Începând cu anul de raportare 2023, cantităţile de deşeuri de ambalaje care nu se regăsesc în aplicaţia informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor de ambalaje.

(4) În cazul în care operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj nu constituie garanţia prevăzută la art. 122 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.105/2006, cu modificările și completările ulterioare, nu pot accesa sistemul SIATD şi nu pot raporta cantităţi de deşeuri de ambalaje pentru operatorii care implementează răspunderea extinsă a producătorilor.

(5) Începînd cu anul de raportare 2023, utilizarea SIATD este obligatorie pentru toate persoanele juridice prevăzute la alin. (1) lit. d) – l) care gestionează deşeuri de anvelope, deșeuri de echipamente electrice și electronice și deșeuri de baterii și acumulatori portabili ale căror costuri nete şi/sau costuri de colectare/valorificare/sortare/tratare/raportare sunt finanţate de către operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului.

(6)  Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cantităţile de deşeuri de anvelope, deșeuri de echipamente electrice și electronice și deșeuri de baterii și acumulatori portabili care nu se regăsesc în aplicaţia informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor

de anvelope, de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice și de colectare a deșeurilor de baterii și acumulatori portabili.

Art. 3. (1) Utilizarea SIATD de către persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) va fi posibilă numai după înrolarea în aplicaţia informatică și înregistrarea în modulul corespunzător categoriilor de deșeuri tranzacționate.

(2) Utilizarea SIATD şi încărcarea datelor, informaţiilor şi/sau a documentelor în sistemul informatic se efectuează în conformitate cu caracteristicile tehnice ale SIATD şi puse la dispoziţia utilizatorilor, în mod gratuit, de către Administraţia Fondului pentru Mediu.

Art. 5. (1) Cererea de înrolare prevăzută în anexa nr. 1 la prezentele instrucțiuni, se completează și se transmite prin platforma SIATD.

(2) Completarea cererii de înrolare cu datele, informaţiile şi/sau documentele în SIATD se realizează de către următoarele persoane, denumite în continuare persoane autorizate:

a) reprezentant legal, deţinător al unei semnături electronice calificate, sau

b) împuternicitul reprezentantului legal, deţinător al unei semnături electronice calificate.

(3) Completarea cererii de înrolare de către persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) este posibilă numai în baza unei împuterniciri notariale ataşate la cererea de înrolare.

Sursa foto: analiză ecoteca – statistică Eurostat, Curtea Europeană de Conturi

O analiză publicată în data de 16 ianuarie de Curtea Europeană de Conturi evidențiază provocările actuale și viitoare în abordarea problemei privind deșeurile periculoase, aspecte care se aplică, bineînțeles și României:

• prevenirea generării acolo unde este posibil
• îmbunătățirea clasificării,
• reducerea decalajului dintre cantitățile raportate de deșeuri periculoase generate
• și tratate prin asigurarea trasabilității de la generare până la tratarea finală;
• creșterea gradului de valorificare
• reducerea depozitării
• combaterea traficului ilegal, care continuă să fie o afacere profitabilă.

„Generarea de deșeuri periculoase este în creștere, iar UE trebuie să rezolve această problemă”, a declarat  Eva Lindström, membra Curții de Conturi Europene responsabilă de această analiză. „Modalitățile preferate de tratare a deșeurilor periculoase constau în reciclare și valorificare energetică. Eliminarea ar trebui să fie ultima soluție utilizată. Cu toate acestea, peste 50% din deșeurile periculoase generate în UE sunt pur și simplu eliminate. În această analiză, arătăm că prevenirea și tratarea deșeurilor periculoase rămân o provocare, care prezintă însă și oportunități”.

Conform raportului, peste 50% din cantitatea de deșeuri periculoase produsă în Uniune este încă aruncată (Cf. Eurostat – 47,4%, cam în acelați ordin de mărime).

Sursa foto: Eurostat

Potrivit Eurostat, în 2020:

• 46,7 % din deșeurile periculoase tratate în UE au fost valorificate:
  • 38,5 % prin reciclare sau rambleiere (echivalentul a 64 kg pe locuitor) și
  • 8,3 % prin valorificare energetică (14 kg pe locuitor), vezi Figura 8.
• 53,3 % au fost:
  • incinerate fără recuperare de energie (5,8 % sau 9,7 kg pe locuitor),
  • depozitate în sau pe pământ sau prin tratare a terenului (22,1 % sau 36,9 kg pe locuitor) sau
  • eliminate pe altă cale (25,3 % sau 42,3 kg pe locuitor).

Situația gestionării deșeurilor periculoase în România

În ceea ce privește România, analiza arată că țara noastră generează în medie cca 726.000 de tone de deșeuri periculoase anual, semnificativ (!!!) sub media UE de cca 102 milioane de  tone (cifre 2021) – vezi imaginea de mai jos.

Este de remarcat faptul că cifrele oficiale arată o medie de cca 2500 t deșeuri pentru fiecare miliard USD din Produsul Intern Brut, în timp ce UE are o medie de aproape 6,000 t/mlrd USD, iar alte țări din regiune, cu profil economic asemănător, prezintă, în general, valori mult mai mari (Ungaria – 3000t, Slovacia – 4000t, Polonia – 5500t ,  Cehia – 6000t). Așadar, fie noi producem PIB într-o manieră mai ecologică fie … avem o problemă de date.

Cazuri de deșeuri depozitate ilegal (periculoase și nepericuloase) întâlnim pe arii extinse din țara noastră, în apropierea localităților și nu numai.

Un astfel de exemplu, dintr-o localitate aflată la marginea Bucureștiului a fost prezentat de euronews zilele trecute. Puteți găsi mai multe informații aici sau aici.

Cea mai bună metodă de combatere a deșeurilor periculoase este prevenirea în primul rând a producerii lor, care reprezintă o prioritate pentru UE din 1991.

Acțiunile UE s-au axat pe influențarea modului în care operatorii economici proiectează și fabrică produse, pe responsabilizarea poluatorilor pentru deșeurile lor și pe o mai bună informare a consumatorilor. În pofida acestor inițiative, cantitatea de deșeuri periculoase generate în UE nu este în scădere.

Deșeurile periculoase trebuie tratate de instalații de tratare specializate în conformitate cu norme și cerințe de siguranță stricte. Sarcina administrativă rezultată și costurile mai mari pentru operatorii economici dau naștere riscului de trafic de deșeuri periculoase, prin care operatorii nu declară deșeurile generate ca fiind periculoase, ci le aruncă, în schimb, ilegal sau le expediază ilegal în alte locuri.

Auditorii subliniază că o clasificare și o urmărire corespunzătoare a deșeurilor periculoase ar putea contribui la evitarea tratării lor inadecvate și a „scurtăturilor” ilegale, însă observă că deșeurile periculoase sunt clasificate diferit în diversele state membre.

Potrivit auditorilor, Comisia Europeană ar trebui, la rândul ei, să își intensifice eforturile în vederea armonizării legislației UE aplicabile. Alinierea registrelor electronice naționale ale deșeurilor periculoase la viitorul registru european pentru expedierea deșeurilor ar putea ajuta la asigurarea unei urmăriri mai eficace a deșeurilor periculoase pe parcursul ciclului lor de viață.

Deșeurile periculoase ar trebui, în mod ideal, să fie pregătite pentru reutilizare sau reciclate. Or, majoritatea deșeurilor periculoase nu se pretează la pregătirea pentru reutilizare și reciclarea este limitată din cauza dificultăților tehnice și a lipsei oportunităților pe piață pentru rezultatul reciclat.

În această analiză, auditorii arată că ameliorarea tehnologiilor și a capacității de reciclare ar putea oferi unele oportunități: de exemplu, valorificarea materiilor prime critice din aparate electronice și din alte deșeuri ar veni în sprijinul autonomiei strategice a UE.

Traficul și aruncarea ilegală de deșeuri periculoase continuă să fie o afacere profitabilă: veniturile obținute anual din aceasta sunt estimate la o valoare cuprinsă între 1,5 miliarde de euro și 1,8 miliarde de euro numai pentru traficul de deșeuri periculoase. Detectarea, anchetele și urmăririle penale sunt rare, iar sancțiunile sunt mici.

Utilizarea digitalizării pentru a urmări mai bine deșeurile periculoase și pentru a combate declarațiile false și un mecanism de sancțiuni mai strict ar putea limita posibilitățile de trafic ilegal.

Interzicerea tuturor expedierilor de deșeuri în vederea eliminării lor, pe care Comisia a propus-o în 2021, ar putea contribui și mai mult la diminuarea traficului de deșeuri periculoase.

Puteți consulta analiza Curții de Conturi aici.

…………….

Câteva informații generale privind deșeurile periculoase

Legislația UE definește deșeurile periculoase drept deșeuri care prezintă una sau mai multe proprietăți periculoase, de exemplu faptul că sunt explozive, iritante sau toxice. Deșeurile periculoase pot dăuna sănătății umane și mediului.

Procesele de fabricație (în special industria metalurgică), tratarea apei și a deșeurilor, sectorul construcțiilor și mineritul formează împreună 75 % din deșeurile periculoase generate în UE. Deșeurile periculoase pot fi produse și în gospodării (de exemplu: anumite medicamente, baterii uzate, produse de curățare, aparate electronice).

În domeniul gestionării deșeurilor, responsabilitatea de a asigura aplicarea cerințelor legale ale UE la nivel național revine țărilor din UE.

Comisia a lansat numeroase proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care nu au transpus cerințele UE în norme naționale sau în cazuri de nerespectare a cerințelor UE. Comisia dispune de o imagine de ansamblu asupra finanțării din partea UE pentru gestionarea deșeurilor în general, pentru care au fost alocați, pentru perioada de programare 2014-2020, 4,3 miliarde de euro din fondurile UE, dar nu pentru deșeurile periculoase în mod specific.

Datele disponibile arată că finanțarea pentru aceste din urmă deșeuri a fost furnizată în principal prin intermediul programului Orizont 2020 pentru cercetare și pentru consolidarea capacităților. Celelalte cele mai mari surse de finanțare a gestionării deșeurilor periculoase sunt Fondul de coeziune și Fondul european de dezvoltare regională. În completarea bugetului UE, atât Mecanismul de redresare și reziliență, cât și Banca Europeană de Investiții oferă, de asemenea, finanțare pentru gestionarea deșeurilor, inclusiv pentru deșeurile periculoase. De la adoptarea Regulamentului privind taxonomia în 2020, UE a încetat să mai finanțeze incinerarea deșeurilor periculoase și eliminarea lor în depozite de deșeuri, activități considerate nesustenabile. În schimb, UE promovează activități de valorificare.

Acest document nu este un raport de audit, ci o analiză care se bazează în principal pe informații sau materiale disponibile publicului larg care au fost colectate în scopul de față.

Alte publicații elaborate anterior de Curte în acest domeniu se referă la principiul „poluatorul plătește”, la deșeurile de echipamente electrice și electronice și la deșeurile din plastic.

Puteți citi și:

Europarlamentarii iau măsuri pentru reguli mai stricte privind transporturile de deșeuri

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA

Regulamentul UE 2019/2009 privind compostul și alte îngrășăminte a fost modificat

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA

Deșeurile voluminoase – cui le predăm și ce se întâmplă cu ele

Sursa foto: Ecoteca – baloți de hârtie încărcați în TIR – stație de sortare București

COVID-19, războiul din Ucraina, criza în creștere a costului vieții și lanțurile de aprovizionare perturbate au continuat să provoace piața reciclării hârtiei. În 2022 vânzătorii de fibre recuperate au continuat să beneficieze de prețuri ridicate susținute fără precedent la toate gradele.

China continuă să dicteze cererea globală, dar comercianții sunt îngrijorați cu privire la efectul cifrelor inflației din Occident asupra comenzilor din sezoanele de vârf cum a fost cazul sărbătorilor.

În general, prețurile asiatice pentru fibra de hârtie reciclată au scăzut, dar ratele de schimb favorabile și reducerile de marfă au contribuit la stabilitatea prețurilor în Europa.

Surse de pe piața din Franța au declarat că lipsa de cerneală și rata mare de recuperare a hârtiei au dus la creșteri semnificative ale prețurilor, în timp ce cererea de la fabricile de hârtie din Germania a fost ridicată.

Rata de reciclare a hârtiei în 2021 a fost de 71,4% în Europa

În septembrie anul trecut a fost publicat primul raport care monitorizează angajamentul de reciclare al lanțului valoric al hârtiei în cadrul noii Declarații europene privind reciclarea hârtiei 2021–2030.  Ulterior, raportul va fi publicat anual pentru a monitoriza progresul în ceea ce privește acest nou angajament.

Potrivit raportului, în 2021, 71,4% din toată hârtia și cartonul consumate în Europa au fost reciclate. Au crescut atât consumul de hârtie și carton nou, cât și colectarea hârtiei pentru reciclare. Într-o comparație de la un an la altul, cantitatea totală de hârtie și carton colectată și reciclată în sectorul hârtiei în 2021 a crescut cu 2%, până la 57,1 milioane de tone. Acest lucru se datorează în parte noilor investiții importante în capacități de reciclare a hârtiei în Europa.

Din 2009 până în 2020, hârtia/cartonul a fost principalul deșeu de ambalaj în UE (32,7 milioane de tone generate în 2020), urmate de plastic și sticlă (15,5 milioane de tone pentru plastic și 15,1 milioane de tone pentru deșeurile din sticlă în 2020).

Pe parcursul perioadei de 11 ani, hârtia și cartonul au fost principalul deșeu de ambalaj generat, contribuind cu 32,7 milioane de tone la totalul deșeurilor de ambalaje generate în 2020; din 2009, acest flux de deșeuri a crescut cu 25,2 %. Materialul de ambalare din plastic a atins un total de 15,5 milioane de tone ca al doilea cel mai important material (+26,7 % comparativ cu 2009). Sticla a avut un volum de 15,1 milioane de tone (+13,1 %), ambalajele din lemn 11,9 milioane de tone (+15,2 %) și ambalajele metalice 4,0 milioane de tone în 2019 (+6,7 %).

România a raportat că a generat 33,09 kg de hârtie/cap de locuitor în 2019 și a reciclat 68,3% din hârtia generată, în 2020 nu a raportat datele privind generarea și reciclarea hârtiei iar datele pentru 2021 încă nu au fost publicate de Eurostat.

Sectorul hârtiei vizează o rată de reciclare de 76% până în 2030 în Europa

Un obiectiv de reciclare a 76% din toată hârtia și cartonul consumat în Europa până în 2030 a fost susținut de reprezentanții lanțului valoric european al hârtiei.

Angajamentul vine într-o nouă declarație europeană privind reciclarea hârtiei 2021-2030 publicată de Consiliul European pentru Reciclarea hârtiei (European Paper Recycling Council -EPRC ) și lansată la Premiile europene pentru reciclarea hârtiei de la Bruxelles.

Documentul stabilește măsuri pentru optimizarea managementului hârtiei la fiecare pas al unei bucle continue de reciclare.

Semnatarii susțin că sunt necesare mai multe condiții de sprijin din partea UE și autorităților locale, inclusiv asigurarea faptului că hârtia este colectată separat pentru a păstra calitatea materialului și limitarea cantității de deșeuri de hârtie trimise în scopuri de recuperare a energiei.

Câștigătorii premiilor europene pentru reciclarea hârtiei au inclus EnEWA, un proiect german de cercetare și dezvoltare care se concentrează pe optimizarea sortării, curățării și reciclării hârtiei chiar și atunci când aceasta este amestecată cu alte deșeuri reziduale menajere sau comerciale. O alta este inițiativa inter-industrială Celab de reciclare a etichetelor autoadezive.

EPRC a fost înființat de industrie în 2000 pentru a monitoriza progresul în atingerea obiectivelor de reciclare a hârtiei stabilite în Declarația europeană din 2000 privind reciclarea hârtiei. Angajamentele sunt reînnoite la fiecare cinci ani.

Perspectiva SUA

Potrivit Asociației Americane pentru Păduri și Hârtie (AF&PA),  68% din toată hârtia consumată în Statele Unite a fost reciclată în 2021.

În plus, a crescut rata de reciclare pentru cutiile vechi din carton ondulat (OCC). Rata a fost de 91,4% în 2021, în creștere față de rata din 2020 de 88,8% și, în general, o medie pe trei ani de 90,5%.

Recycling Partnership raportează însă o altă rată de reciclare: 60% dintre cutiile rezidențiale din carton ondulat ajung la groapa de gunoi.

Se pare că nu suntem singurii care au probleme în ceea ce privește acuratețea raportărilor…

În cea mai mare parte a anului 2022, a scăzut prețul OCC, fundația pieței de hârtie recuperată din SUA. La începutul lunii iunie, însă, părea că piața era în sfârșit în echilibru, cererea și oferta fiind aproximativ egale.

Pe de o parte, vânzările record din comerțul electronic au stimulat cererea de cutii, dar nu a existat o creștere corespunzătoare a ratelor de reciclare.

Pe de altă parte, s-au evidențiat mulți factori economici provocatori: o dublare a prețurilor la benzină față de un an mai devreme, costurile inflaționiste în spirală pentru aproape fiecare categorie de consumatori și deficit acut de forță de muncă.

Întrucât mass-media  vorbește despre recesiune, efectul domino este încrederea scăzută a consumatorilor, prețurile chiar mai mari ale combustibililor și inflația conducând la vânzări cu amănuntul mai lente, stocuri mai mari și o încetinire a comenzilor, ceea ce duce inevitabil și reducerea cantităților de ambalaje de hârtie generate și reciclate.

Puteti citi și:

Eurostat: În 2019 România a reciclat 44,6 % din deșeurile de ambalaje

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Cum a amânat HG 1214/2022 implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR)

Sursa foto: Ecoteca

Sărbătorile vin și, odată cu ele, vine și risipa. Acordăm atât de multă atenție găsirii cadoului perfect, încât tindem să trecem cu vederea cât de multă risipă generăm în această perioadă a anului. Omul de rând produce, în medie, 2,5 kg de deșeuri pe zi, iar în proximitatea sărbătorilor de iarnă, volumul crește la peste 3 kg de deșeuri pe zi. Asta înseamnă peste 2,5 miliarde de tone de deșeuri generate zilnic în preajma Crăciunului. Cu populația Pământului în creștere, aceste cifre sunt de-a dreptul alarmante.

Pentru a vă ajuta să fiți mai sustenabili Crăciunul acesta (și de fiecare dată când aveți de făcut cadouri), am întocmit un mic ghid cu sfaturi pentru a deveni mai sustenabili în achiziționarea și oferirea da daruri.

Experiențe > cadouri materiale

O parte din risipa care apare de sărbători vine ca urmare a primirii unor cadouri nepotrivite sau care pur și simplu ajung să fie nefolosite, uitate și, într-un final, aruncate. Pentru a combate această problemă și pentru a adăuga, de asemenea, o notă de unicitate darurilor pe care le oferim, cea mai ușoară soluție ar fi să ne mutăm focusul de pe cadourile materiale pe experiențe. Cea mai bună parte la această categorie de cadouri este că poate mulțumi toate gusturile și bugetele. Fără alte adăugiri, lăsăm mai jos o listă cu idei de experiențe care pe care le puteți oferi cuiva drag anul acesta de Crăciun:

• Bilete la film, teatru, operă, concerte etc.
• Cursuri (de dans, olărit, gătit etc.)
• Vouchere la spa/masaj/cosmetică;
• Abonamente la diverse servicii (Spotify, Netflix, Masterclass etc.);
• Bilete la un eveniment sportiv;
• O vacanță

Investește în durabilitate și sustenabilitate

Pentru cei care preferă să rămână, totuși, în sfera materială, încă mai există șanse la sustenabilitate. Dacă este de neconceput să nu le luăm celor dragi obiecte anul acesta de Crăciun, putem măcar să investim în acestea. Responsabil atât față de mediu, cât și de cei cărora le oferim darurile ar fi să căutăm branduri prietenoase cu mediul și, din gama acestora, să alegem produse care să fie utile și reutilizabile. Și de care destinatarii să se poată folosi. Astfel, câștigăm cu toții.

Câteva exemple de cadouri sustenabile în ambalaje reutilizabile:

* coșuri cu fructe și legume bio cumpărate de la producători locali – iată câteva exemple- bio&co, Sol și Suflet, Ograda lui Luca

* cosmetice handmade naturale și alte produse de îngrijire care se găsesc în magazinele zero waste din Bucuresti și din țară

*haine din fibre naturale produse local – ex. lana – Made in Roșia Montană

* decorațiuni din lemn, frunze și fructe uscate

* flori și brăduți în ghiveci

* alimente ambalate în ambalaje reutilizabile (ex. borcane cu măsline bio, zacuscă și murături produse local, etc).

Fii creativ

Mai țineți minte când eram în clasele primare și, la orele de desen și abilități practice, învățătoarea ne punea să facem cadouri lucrate manual pentru părinții noștri? Ce vremuri. Deși pentru unii dintre noi, faptul că ne-am oprit a fost decizia corectă, vârsta nu ar trebui să ne oprească pe toți din a oferi cadouri handmade. Cât de speciali ne-am simți dacă am primi un tablou sau o vază lucrată manual de la prietenul ăla artsy? Și probabil și prietenii noștri sunt de aceeași părere. Ca atare, anul acesta vă propunem să îmbrățișați arta și lucrul manual și să le oferiți prietenilor și familiei ceva care să vină nu doar din inimă, ci și din atelier.

Nu te ambala, dar ambalează sustenabil!

Pe lângă alimentele în exces, cadourile nepotrivite și ambalajele cadourilor generează multă risipă de sărbători. Soluția favorabilă ar fi să ne folosim de ceea ce avem deja, fără să cumpărăm materiale extra. Să dăm o nouă viață elementelor de altfel „moarte” din casă. În acest scop, iată o listă cu materiale alternative pentru ambalarea cadourilor, pentru a-i surprinde pe cei dragi nu doar prin sustenabilitate, ci și prin creativitate:

• Ziare;
• Pagini de revistă;
• Hârtia pungilor de carton;
• Hărți vechi, ce nu vor mai fi folosite

Iar pentru cei mai convenționali, este mereu valabilă varianta pungilor și cutiilor de cadou care pot fi refolosite de nenumărate ori. Let’s put those materials to good use.

Sugestiile pe care vi le-am prezentat reprezintă o mică parte din totalul de activități pe care le putem implementa pentru a fi consumatori responsabili iarna aceasta și, de ce nu, de acum înainte. Acestea fiind spuse, Crăciunul acesta fiți creativi și sustenabili. Sărbători fericite și responsabile!