Ce se raportează în București privind gestionarea deșeurilor versus realitatea din teren

24 noiembrie 2022

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”

„În 2021 operatorii din București au raportat că au gestionat 780 000 de tone de deșeuri municipale, din acestea 40% fiind încredințate spre valorificare iar 60% spre depozitare.(…)

În ceea ce privește instrumentul economic „plătește pentru cât arunci”, avem Sectorul 2, Sectorul 3 și Sectorul 6 care ne spun că au îndeplinit acest obiectiv. Sectorul 5 ne spune că a prevăzut în contractul de delegare dar nu este implementat.

La obiectivul „Amendarea contractelor de delegare și a regulamentului de salubrizare în vederea introducerii colectării reciclabilelor pe trei fracții”(n. red. din Planul de Gestionare a Deșeurilor din Municipiul București), la nivelul anului 2021 Sectorul 3 ne spune că are implementat un sistem de colectare pe 3 fracții iar Sectorul 6 are de asemenea colectarea pe 3 fracții: umedă, uscată și sticlă. Așa stau lucrurile conform declarațiilor pe care chiar colegii noștri le fac”, a declarat Roxana Șunică, Director executiv, Direcția Servicii Publice, Primăria Municipiului București în cadrul conferinței „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”, organizată de DC News Media Group.

Ecoteca a participat la conferință și am fost surprinși de raportările transmise de reprezentanții sectoarelor 2, 3 și 6.

Ni se par incredibile (ca să nu spunem cel puțin, incomplete sau parțial adevărate) aceste raportări, în condițiile în care:

deși obligativitatea implementării unui sistem de colectare separată pe 4 fracții la nivel național (hârtie, plastic, metal, sticlă) a fost introdusă acum 11 ani, nu este implementat un sistem unitar de colectare separată la nivelul fiecărui bloc și casă din București ci doar PROIECTE PILOT în anumite zone (spre exemplu, sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6, 1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat, restul asociațiilor au contracte cu alți operatori – deci sistemul nu a fost implementat la nivelul întregului sector, cum au raportat reprezentanții Sectorului 6)
majoritatea blocurilor dețin încă ghene cu tubulatură funcționale care sabotează orice încercare de a implementa un sistem de colectare separată în aceste locații
clopotele stradale sau containerele îngropate sunt amplasate sporadic și sunt insuficiente raportate la populația Bucureștiului

Trecând peste aceste raportări care ne-au lăsat un gust amar, avem și o veste bună venită din partea Consiliului Județean Ilfov:

„Am aprobat un acord de asociere cu ADI București (n. red. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București) în vederea unui parteneriat și anume construirea unui CMID, unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor, fiind în prezent în analiză și întocmindu-se un studiu de oportunitate în vederea construirii unei stații de sortare și nu în ultimul rând, găsirea unei soluții de eliminare prin depozitare, ca urmare a tratării cantităților de deșeuri rezultate de la populația din București și Ilfov”, a declarat Ștefan Rădulescu, Vicepreședinte, Consiliul Județean Ilfov. Totodată, dl Rădulescu a menționat că în județul Ilfov se lucrează la finanțarea pentru 4 CAV-uri (Centre de Colectare cu Aport Voluntar)

Sursa foto: Ecoteca

Provocări în gestionarea ambalajelor

În cadrul conferinței au participat și OIREP-uri și reprezentanți ai producătorilor care introduc pe piață bunuri ambalate, care au contestat:

prevederea adusă de OUG 125/2022 care modifică OUG 196/2005 privind fondul pentru mediu, respectiv cea privind plata contribuției 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate.Noua prevedere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
Obligativitatea producătorilor de a acoperi eventualele fraude făcute de OIREP-uri, colectori sau reciclatori

Totodată, au semnalat încă o dată că mai sunt necesare clarificări și completări legislative pentru pregătirea și implementarea Sistemului Garanție –Returnare (SGR).

Provocări în gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE)

Valentin Negoiță, Președinte Ecotic, sursa foto: captura Ecoteca

Valentin Negoiță, Președintele Organizației Ecotic (organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor de echipamente electrice și baterii) a amintit câteva dintre provocările sectorului DEEE:

ținta de colectare de 65% nu poate fi atinsă și nu a fost atinsă nici de majoritatea statelor europene
43,1% a fost rata de colectare a DEEE-urilor în 2021
în ciuda eforturilor și campaniilor de conștientizare și colectare derulate de Ecotic, UAT-urile livrează doar 3% din DEEE-urile colectate de Ecotic
principala sursă de colectare pentru Ecotic rămâne în continuare sectorul retail
peste 30% din DEEE-urile generate se pierd în fluxuri paralele: gropi de gunoi, exporturi de fier vechi ș.a.m.d

Alexandra C. Ghenea, Director Executiv Coaliția Pro DEEE, sursa foto: Ecoteca

Alexandra Ghenea, Director Executiv, Coaliția Pro DEEE (organizație care reunește cele mai mari OTR-uri de DEEE din piață – Ecotic, Environ și RLG Group) a precizat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea managementului DEEE-urilor: înființarea unui Clearing House pentru OTR-urile de DEEE-uri (avem termen pentru înființarea lui până la 5 ianuarie 2023), actualizarea OUG 5/2015 privind DEEE-urile pentru aplicarea prevederilor privind pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice:

„În Franța au fost alocate 410 milioane EUR pentru următorii 6 ani pentru reparații din scheme de EPR (de răspundere extinsă a producătorului), se vor acorda vouchere de 10-45 euro pentru repararea electronicelor și electrocasnicelor, AFM ar putea lua în calcul acest exemplu pentru a adapta Programul Rabla pentru electrocasnice astfel încât să devină „Rabla pentru reparații”, mai ales, în contextul economiei circulare.”

Puteți urmări înregistrarea evenimentului aici.

Puteți citi și:

OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022

Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

Studiu Ecotic: Doar 8,4% din gospodării se debarasează corect de aparatele electrocasnice mici uzate

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Deșeurile voluminoase – cui le predăm și ce se întâmplă cu ele

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cristina Dan, designer „circular” – Rolul designului în reducerea deșeurilor textile

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

De ce nu avem mai multe centre de reparații echipamente electrice și electronice (EEE) în România – provocări și soluții

Cum contribuie echipamentele electrice și electronice (EEE) la reducerea plasticului

Raport – Strategiile actuale zero net din sectorul producției de materiale sunt insuficiente pentru a îndeplini obiectivele climatice

18 noiembrie 2022

Sursa foto: Raport Zero Waste Europe

Sunt necesare acțiuni urgente pentru a reduce utilizarea materialelor în industriile cheie pentru a evita schimbările climatice fără precedent, potrivit unei noi cercetări – „Este net zero suficient pentru sectorul materialelor?”- realizată de Zero Waste Europe (ZWE) și Eunomia Research & Consulting.

În 2015, liderii mondiali au convenit să mențină creșterea temperaturii globale la 1,5 °C, ceea ce ar limita cele mai grave efecte asupra mediului, cum ar fi inundații, secete, valuri extreme de căldură, deficit de alimente și pierderea biodiversității.

O abordare normală a producției de materiale, care reprezintă un sfert din emisiile globale, ar putea contribui la încălzirea de până la 2,5 ͦC. Se estimează că actualele foi de parcurs nete zero ale industriilor nu vor atinge ținta, ceea ce va duce la o încălzire de până la 2 ͦC.

Adoptarea timpurie a practicilor dovedite de reducere a emisiilor, cum ar fi decarbonizarea rețelelor energetice, ar trebui să devină o prioritate pe termen scurt, deoarece impactul implementării tehnologiilor după 2030 va fi substanțial mai puțin eficient.

Mai multe constatări cheie ale raportului „Este net zero suficient pentru sectorul materialelor?”

Sunt necesare investiții de capital semnificative pentru a realiza decarbonizarea energiei electrice în sectorul aluminiului.
Sectoarele cimentului și betonului se bazează în mare măsură pe tehnologii nedovedite pentru a reduce emisiile de CO2.
Modernizarea sistemelor existente în sectoarele siderurgice cu cele mai bune tehnologii de eficiență disponibile asigură cea mai mare reducere a emisiilor și ar putea fi implementată imediat.
Menținerea în bugetul lor de carbon va fi o provocare semnificativă pentru industria materialelor plastice, deoarece este nevoie de o trecere drastică de la combustibilii fosili la materialele bio.
Sunt necesare acțiuni urgente pentru a reduce utilizarea materialelor în industriile cheie pentru a evita schimbările climatice fără precedent.
Întreprinderile, guvernele și societatea civilă ar trebui să se unească și să acționeze de urgență pentru a valorifica cele mai bune resurse disponibile și a implementa tehnologii dovedite pentru decarbonizarea economiei.
Este imperativ ca politicile legate de utilizarea resurselor să fie integrate cu cele privind deșeurile, reciclarea și proiectarea produselor.
Rata de creștere a consumului de materiale trebuie nu doar redusă, ci inversată în toate sectoarele. Intervențiile cheie ale politicii ar trebui, în consecință, să se concentreze asupra măsurilor care reduc consumul de materiale, în special reutilizarea; și/sau determină o schimbare a consumului de materiale către sectoare mai puțin intensive în carbon.

Joan Marc Simon, director executiv al Zero Waste Europe, a declarat: „Având în vedere negocierile climatice în desfășurare, strategiile de decarbonizare sunt insuficiente pentru a limita încălzirea globală la 1,5 ͦ C. Singura cale de urmat este reducerea consumului de resurse, în special în nordul global. Afaceri , guvernele și societatea civilă ar trebui să se unească și să acționeze urgent pentru a profita de resursele disponibile și pentru a implementa tehnologii dovedite pentru decarbonizarea economiei.”

Simon Hann de la Eunomia, autorul principal al cercetării, a concluzionat: „Auzim adesea despre importanța menținerii la 1,5 ͦ C și această lucrare esențială ajută la demonstrarea a ceea ce ar putea însemna în practică pentru materialele pe care le consumăm cu toții. Decarbonizarea lentă pentru următorii 30 de ani nu este evident suficientă și există o nevoie clară de a schimba modul în care gândim producția și consumul de materiale. Acțiunea îndrăzneață și decisivă pe termen scurt din partea factorilor de decizie și a liderilor din industrie este, prin urmare, esențială pentru ca acest lucru să se întâmple.”

Puteți citi și:

Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cristina Dan, designer „circular” – Rolul designului în reducerea deșeurilor textile

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

De ce nu avem mai multe centre de reparații echipamente electrice și electronice (EEE) în România – provocări și soluții

Cum contribuie echipamentele electrice și electronice (EEE) la reducerea plasticului

Deșeurile voluminoase – cui le predăm și ce se întâmplă cu ele

14 noiembrie 2022

Sursa foto: Ecoteca – Stația de sortare deținută de Urban SA

Deșeurile voluminoase sunt deșeurile de dimensiuni mari pe care le generăm ocazional și care nu pot fi preluate cu sistemele obișnuite de colectare.

Prin urmare, ele reprezintă o provocare pentru autoritățile publice locale și firmele de salubrizare fiindcă pot încurca circulația stradală sau pietonală atunci când sunt abandonate sau depozitate necorespunzător. Totodată, costurile de transport, sortare, valorificare sau eliminare pentru depozitare sunt ridicate comparativ cu alte tipuri de deșeuri municipale.

Abandonarea acestor deșeuri este o situație des întâlnită având în vedere că mulți cetățeni nu sunt dispuși să plătească pentru serviciile de colectare ale acestor deșeuri.

Din păcate, fiind asimilate deșeurilor municipale nu se găsesc statistici separate privind gestionarea acestor deșeuri, cu atât mai puțin abandonul lor.

Care sunt obligațiile legale de gestionare a acestor deșeuri

Potrivit OUG 92/2021 (artic. 60, alin 1), autoritățile administraţiei publice locale, inclusiv a municipiului Bucureşti au următoarele obligaţii:

h) asigură spaţiile necesare pentru colectarea separată a deşeurilor, (…), dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deşeu şi dezvoltă în mod corespunzător centrele înfiinţate potrivit prevederilor art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deşeuri de hârtie şi carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori şi deşeuri voluminoase, inclusiv saltele şi mobilă.

Din păcate sunt foarte puține localități care au înființat astfel de centre de colectare gratuită a deșeurilor voluminoase.

În lipsa acestor centre, în general, firmele de salubrizare și alți colectori autorizați oferă servicii de colectare a acestor deșeuri la cerere, contracost.

Sunt și cazuri când sunt organizate de primării în parteneriat cu firmele de salubrizare campanii de debarasare a acestor deșeuri în fața locuințelor și preluarea lor gratuită în anumite zile.

Sursa foto: Ecoteca – Stația de sortare deținută de Urban SA

Cum pot fi valorificate deșeurile voluminoase

O parte dintre operatorii de salubrizare au reușit să găsească soluții pentru sortarea, dezmembrarea și recuperarea unor materiale din aceste deșeuri și reducerea costurilor ridicate de depozitare.

Însă, sunt în continuare multe firme de salubrizare care nu vor sa-și asume aceste costuri și aleg să le depoziteze direct la gropile de gunoi.

Spre exemplu, în sectorul 6, operatorul de salubrizare Urban SA colectează următoarele categorii de deșeuri voluminoase:

mobilier întreg sau componente
canapele, fotolii,
scaune, mese, alte componente din lemn
saltele,
uşi,
ferestre,
obiecte sanitare,
biciclete,
jucării,
alte obiecte de mari dimensiuni

Unde ajung: la stația de sortare deținută de Urban SA unde sunt evaluate, se dezmembrează manual iar diverse componente sunt trimise către valorificare/reciclare:

lemnul provenit din mobilier este transportat către 2 producători din industria lemnului
arcurile de la canapele și alte deșeuri metalice sunt transportate la reciclatorii de fier
textilele (resturi de bureți, căptușeală, alte textile) sunt transportate către fabricile de ciment unde sunt incinerate și înlocuiesc astfel combustibilii clasici (petrol, cărbuni)

Sursa foto: Ecoteca – Stația de sortare deținută de Urban SA

Cum colectează firma Urban deșeurile:

la cerere (cu comandă)
în anumite zile fixe
aproape zilnic sunt aduse la stația de sortare deșeuri voluminoase abandonate
prin campanii gratuite desfășurate la un interval de câteva luni

Găsiți un video despre gestionarea deșeurile voluminoase care ajung la Stația de sortare deținută de Urban aici.

Sursa foto: Ecoteca – Stația de sortare deținută de Urban SA

Alte soluții – donarea și repararea lor

Din păcate, cel puțin la nivelul municipiului București nu există foarte multe centre de reparare a acestor produse.

De cele mai multe ori sunt aruncate și piese de mobilier aflate în stare bună, care ar putea fi recondiționate și donate persoanelor defavorizate.

O soluție ar putea fi înființarea unor centre municipale de recondiționare a obiectelor aflate în stare bună și reintroducerea lor în circuitul economic.

Până vor exista aceste centre municipale, vă recomandăm să încercați să vă gândiți de 2 ori înainte de a arunca aceste produse, să încercați să le recondiționați sau să le donați pe grupurile de facebook (exemplu Freecycle Jud. Bucuresti-Ilfov, free Cycle București Freecycle Romania -Mobila si Electrocasnice!, DONATII BUCURESTI DONEZ obiecte pe care nu le mai folosesc )

Alte soluții – Centrele de colectare cu aport voluntar din PNRR

Conform Ghidurilor de finanțare aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta Managementul Deșeurilor, până la sfârșitul lunii septembrie 2024, vor trebui instalate cel puţin 250 de Centre de colectare cu aport voluntar (CAV), urmând ca, până la sfârşitul lunii iunie 2026, să fie înființate și operaționale, în total 565 de astfel de centre.

Totodată, sunt prevăzute 15 CAV-uri destinate marilor aglomerări urbane.

În cadrul acestor centre pe lângă deșeurile municipale frecvente (deșeuri reciclabile, biodeșeuri, DEEE-uri etc.) vor putea fi aduse și deșeuri voluminoase.

Găsiți mai multe informații despre CAV-uri aici.

Există la nivel național foarte multe sisteme și platforme care au specificații tehnice similare cu cele ale CAV și care pot servi drept model pentru UAT-urile care vor să implementeze CAV.

Un astfel de exemplu este Centrul Municipal de Colectare din Iași, înființat în 2016 de Organizația Ecotic în parteneriat cu Primăria Iași.

CMC Iași este unul dintre puținele centre existente la nivel național unde pot fi colectate 11 categorii de deșeuri, printre care și mobilier și deșeuri de construcții.

Alte obiecte/deșeuri dificil de reciclat, care trebuie evitate/reduse

trollere– cele uzate pot fi tăiate și folosite drept cuști pentru animale (vezi imaginile de mai jos)
geamantane, genți, rucsacuri
corturi
articole de pescuit
saltele de plajă
covoare
linoleum

Sursa foto: vastchip.com

Sursa foto: vastchip.com

Sursa foto: vastchip.com

Articol scris în colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cristina Dan, designer „circular” – Rolul designului în reducerea deșeurilor textile

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

De ce nu avem mai multe centre de reparații echipamente electrice și electronice (EEE) în România – provocări și soluții

Cum contribuie echipamentele electrice și electronice (EEE) la reducerea plasticului

Metal pentru Viitor – o platformă dedicată promovării măsurilor de economie circulară din industria metalurgică

3 noiembrie 2022

Sursa foto: Metal pentru Viitor

Lansarea oficială a campaniei „Metal pentru Viitor” are loc azi, 3 noiembrie 2022 în cadrul conferinței digitale „Creator implicat – experiențe practice și viitorul economiei circulare” organizată pe edupedu.ro și pe canalele social media EduPedu.

Campania „Metal pentru Viitor” are drept call-to-action principal realizarea de parteneriate între companii din industrie în vederea implementării principiilor economiei circulare.

Campania „Metal pentru Viitor” este realizată de agenția WebEfektiv și include platforma metalpentruviitor.ro precum și o serie de materiale video care vor fi prezentate în continuare pe canalul Youtube Metal pentru Viitor – materiale educative care vizează informarea publicului larg despre cum ar trebui adaptat comportamentul consumatorului pentru o dezvoltare durabilă reală.

Raul Pop, cofondator Coaliția pentru Economie Circulară (CERC) și Director Programe Ecoteca:

„În cadrul campaniei „Metal pentru viitor” oameni cu mare experiență în ceea ce înseamnă metalurgie și reciclare în particular, vin și explică ce este cu adevărat materialul despre care vorbim când spunem noi că facem reciclare sau circularizare, care sunt detaliile tehnologice reale ale acestui subiect; ce anume trebuie să se întâmple ca lucrurile să meargă mai departe așa cum trebuie din punct de vedere tehnologic pentru că altfel vorbim, dar nu facem.

Sursa foto: Metal pentru Viitor

Pentru mai multe informații despre campania „Metal pentru Viitor” vă invităm să urmăriți azi, 3 noiembrie 2022, între orele 15:00 -17:00, dezbaterea live „Creator implicat – experiențe practice și viitorul economiei circulare”

Pentru a vă implica activ în partea de dezbatere vă invităm să vă înscrieți prin completarea acestui formular special și astfel vă puteți auzi întrebarea adresată speakerilor, prin vocea moderatorului. Răspunsurile la întrebări / solicitări vor fi adresate în timpul conferinței, în limita timpului de LIVE sau vor fi publicate în perioada imediat următoare.

Evenimentul poate fi urmărit LIVE video pe pagina de eveniment de pe Facebook și LinkedIn Edupedu. Vă recomandăm să accesați această pagină și să confirmați paticiparea sau intenția de a participa pentru a primi notificările legate de eveniment, speakeri, teme, parteneri, updates și notificarea de începere a LIVE-ului.

În plus, pe Edupedu.ro și în secțiunea Zero Deșeuri veți putea citi principalele declarații ale speakerilor în timp real, precum și știri relevante care au reieșit din intrevențiile co-paneliștilor.

Speakerii evenimentului:

Barna TÁNCZOS, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor,
Mirona DAIA, director, politici Industriale, Ministerul Economiei, coordonator Strategia pentru Economie Circulară
Constantin DAMOV, președinte, Coaliţia pentru Economie Circulară (CERC)
Constantin APOSTOL, CEO, AS Metal (partener principal „Metal pentru Viitor”)
Vlad TRUȘCĂ, director operații, tranzacții, GreenPoint Management (partener principal „Metal pentru Viitor”)
Richard MOLNAR, manager aplicații tehnice, Linde Gaz Romania (partener principal „Metal pentru Viitor”)
dr. ing. Radu ȘTEFĂNOIU, decan, Facultatea de Știință și Inginerie a Materialelor, Universitatea Politehnica București
Raul POP, consultant, Director Programe, Asociația Ecoteca

Pentru mai multe detalii despre eveniment puteți consulta agenda conferinței aici.

Puteți citi și:

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

A fost aprobată Strategia națională privind Economia Circulară

OUG 31/2011 a fost modificată – Noi reglementări privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase

Fundația Ellen MacArthur: Pentru a reduce emisiile de CO2, industria materiilor prime trebuie să facă tranziția la economia circulară

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Eurostat: În 2019 România a reciclat 44,6 % din deșeurile de ambalaje

25 octombrie 2022

Sursa foto: Eurostat

Potrivit Eurostat, în 2020 majoritatea statelor membre UE au reușit să atingă ținta de 55% reciclare a deșeurilor de ambalaje, cu excepția României (44,6 %), Croației (54,2 %), Ungariei (52,4 %) și Maltei ( 40,0 %).

România nu a raportat datele privind gestionarea deșeurilor de ambalaje pentru anul 2020, pentru statistică, Eurostat a utilizat datele trimise pentru anul 2019.

În 2020, deșeurile de ambalaje generate au fost estimate la 177,2 kg pe locuitor în UE (variind de la 66,0 kg pe locuitor în Croația și 225,8 kg pe locuitor în Germania).

În România au fost raportate 103,81 kg de deșeuri de ambalaje generate pe cap de locuitor în 2019.

1 1050px Packaging waste generated and recycled 2020 kg per capita

Sursa foto: Eurostat

Din 2009 până în 2020, hârtia/cartonul a fost principalul deșeu de ambalaj în UE (32,7 milioane de tone generate în 2020), urmate de plastic și sticlă (15,5 milioane de tone pentru plastic și 15,1 milioane de tone pentru deșeurile din sticlă în 2020).

Packaging waste generated by packaging material EU estimate 2020

Sursa foto: Eurostat

În 2020, hârtia și cartonul (41,2 %), plasticul (19,5 %), sticla (19,1 %), lemn (15,1 %) și metal (5,0 %) au fost cele mai comune tipuri de deșeuri de ambalaje în UE. Alte materiale reprezintă 0,1% din volumul total de deșeuri de ambalaje generate în 2020.

Ratele de recuperare și reciclare a tuturor deșeurilor de ambalaje în 2020 din statele membre ale UE sunt prezentate în tabelul 1. Conform acestor rate, Finlanda a deținut cea mai mare rată de recuperare de 115,1 %; rata de peste 100 % poate fi explicată prin depozitarea și tratarea deșeurilor generate în anii anteriori. Belgia a avut cea mai mare rată de reciclare, de 79,2 %.

4 Recovery and recycling rate of packaging waste 2020

Sursa foto: Eurostat

Amintim țintele de reciclare și valorificare potrivit Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, care se regăsesc și în Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje:

până la 31 decembrie 2008, sunt reciclate deșeuri din ambalaje reprezentând între minimum 55 % și maximum 80 % din greutatea acestora;
până la 31 decembrie 2008, trebuie atinse următoarele obiective minime de reciclare pentru materialele conținute în deșeurile din ambalaje:
- 60 % din greutate pentru sticlă;
- 60 % din greutate pentru hârtie și carton;
- 50 % din greutate pentru metale;
- 22,5 % din greutate pentru materialele plastice, luând în considerare exclusiv materialele reciclate sub formă de plastic;
- 15 % din greutate pentru lemn ;
cel târziu până la 31 decembrie 2025, minimum 65 % din greutatea tuturor deșeurilor de ambalaje va fi reciclată;
cel târziu până la 31 decembrie 2025, se vor îndeplini următoarele obiective minime, stabilite ca procent din greutate, în ceea ce privește reciclarea următoarelor materiale specifice conținute în deșeurile de ambalaje:
- 50 % pentru plastic;
- 25 % pentru lemn;
- 70 % pentru metale feroase;
- 50 % pentru aluminiu;
- 70 % pentru sticlă;
- 75 % pentru hârtie și carton;
cel târziu până la 31 decembrie 2030, minimum 70 % din greutatea tuturor deșeurilor de ambalaje va fi reciclată;
o cel târziu până la 31 decembrie 2030, se vor îndeplini următoarele obiective minime, stabilite ca procent din greutate, privind reciclarea următoarelor materiale specifice conținute în deșeurile de ambalaje:
o 55 % pentru plastic;
o 30 % pentru lemn;
o 80 % pentru metale feroase:
o 60 % pentru aluminiu;
o 75 % pentru sticlă;
o 85 % pentru hârtie și carton.

Găsiți mai multe statistici în articolul Eurostat aici.

Articol scris în colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteti citi și:

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Cum a amânat HG 1214/2022 implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR)

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică

Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021 privind SGR – Sistemul Garanție-Returnare

Patrick Wiedemann, CEO RLG – Soluții pentru evitarea fraudării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România

Pregătirea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în Scoția – ce poate fi adaptat la sistemul românesc?

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

21 octombrie 2022

Sursa foto: Ecoteca

La data de 30 septembrie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenţă nr. 133/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, precum şi a Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006.

Ecoteca a realizat un tabel comparativ pentru a fi urmărite mai ușor modificările legislative aduse de noua ordonanță Legii 101/2006. Îl puteți consulta aici.

Proiectul de OUG a fost ințial publicat în data de 19 august pe site-ul Ministerului Mediului și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației iar urma sugestiilor primite în perioada de dezbatere publică de 10 zile, a fost revizuit în data de 2 septembrie pentru a fi rediscutat în 7 septembrie.

Reprezentanții Autorității Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) au organizat și o dezbatere online pe data de 7 septembrie privind noul OUG.

Conform comunicatului Ministerului Mediului, acest OUG reprezintă un jalon în cadrul PNRR, pentru care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este responsabil de raportare.

Principalele critici și sugestii aduse de reprezentanții industriei, în cadrul dezbaterii se pot sumariza astfel:

este necesară clarificarea suplimentară a categoriilor de costuri pe care un salubrist le poate include in calcularea tarifelor catre OIREP;
termenul de acordare al autorizării de funcționare pentru colectori de către UAT nu este specificat și asta poate genera blocaje;
nu este clar cum se corelează această autorizare cu procedura de înregistrare a colectorilor conform Ordinului 1271/2018;
tarifele diferențiate ar trebui elaborate de UAT/ADI în colaborare cu OIREP-urile;
reducerile la facturare să fie aplicate după încasări, fiind situații când OIREP-urile plătesc cu întârziere pentru serviciile de reciclare a deșeurilor (uneori durează și 8 luni) iar în aceste cazuri operatorii nu pot suporta aceste reduceri;
la articolul 2, alin 5, litera b sintagma „mecano-biologică” ar trebui eliminată astfel încât să rămână doar „instalații de tratare și/sau depozite de deșeuri” – propunerea este necesară pentru a fi corelate dispozițiile, întrucât în celelalte articole nu se diferențiază procesele de tratare atunci când sunt menționate componentele activității de salubrizare;
la articolul 2, alin 8, ar trebui eliminată sintagma „anaerobă/aerobă” și să fie lăsată doar sintagma „sortare, tratare și/sau eliminare prin depozitare”.

Puteți găsi mai multe sugestii ale actorilor din industrie în minuta dezbaterii din data de 7 septembrie aici.

Principalele prevederi ale proiectului de OUG

Menționăm că am lăsat pentru comparație și prevederile inițiale ale proiectului de OUG (marcate cu text barat).

La articolul 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, literele j) și k) ale alineatului (5) se modifică:

Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale au obligațiile:

j) pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a) (de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale), să aplice după aprobarea tarifelor/taxelor prevăzute la lit i (n. red. pentru beneficiarii serviciului de salubrizare tarife/taxe distincte pentru gestionarea deşeurilor prevăzute mai sus) valoarea contribuţiei pentru economia circulară (n.r. 80 lei/tonă plătită de proprietarii sau, administratorii de depozite) numai pentru cantitățile de deşeuri destinate a fi eliminate prin depozitare rezultate din aplicarea indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contracte,care se evidenţiază distinct în factura emisă de operator în cazul modalității de plată prin tarif;
k) să aplice după aprobarea tarifelor/taxelor prevăzute la lit. i) pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), valoarea contribuţiei pentru economia circulară prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 (n. red. 80 lei/tonă, plătită de proprietarii sau, administratorii de depozite), pentru cantitățile de deşeuri destinate a fi eliminate prin depozitare, care se evidenţiază distinct în factura emisă de operator în cazul modalității de plată prin tarif;

La articolul 38, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:

„(3) PJGD se actualizează în baza investiţiilor necesare pentru conformarea cu programele de finanţare, după notificarea APM pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.”

Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, se modifică și se completează după cum urmează:

La articolul 2, alineatele (3) – (12) se modifică:

„(3) Activitățile serviciului de salubrizare se prestează numai de către operatori licențiați de către Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, în condițiile Legii serviciilor comunitare de utilității publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Serviciul de salubrizare cuprinde următoarele activități:

a) colectarea separată și transportul separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat.
b) operarea centrelor de colectare prin aport voluntar a deșeurilor de la persoanele fizice;
c) transferul deșeurilor municipale în stații de transfer, inclusiv transportul separat al deșeurilor reziduale la depozitele de deșeuri nepericuloase și/sau la instalațiile de tratare mecano-biologică și al deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă colectate separat la stațiile de sortare;integrate de tratare, al deşeurilor de hârtie, metal, plastic şi sticlă colectate separat la staţiile de sortare şi al biodeşeurilor la instalaţiile de compostare şi/sau de digestie anaerobă;
d) sortarea deșeurilor de hârtie, carton, metal, plastic și sticlă colectate separat din deșeurile menajere municipale în stații de sortare, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din sortare la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
e) tratarea aerobă a bio-deșeurilorcolectate separat în instalații de compostare, inclusiv transportul reziduurilor la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
f) tratarea anaerobă a bio-deșeurilorcolectate separat în instalații de digestie anaerobă, inclusiv transportul materialului semisolid igienizat și stabilizat la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
g) tratarea deșeurilor reziduale și a reziduurilor rezultate de la tratarea deșeurilor municipale cu potențial energetic în instalații de incinerarecu eficiență energetică ridicată, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din incinerare la depozitele de deșeuri; tratarea deşeurilor municipale cu potenţial energetic în instalaţii de incinerare cu eficienţă energetică ridicată, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din incinerare la depozitele de deşeuri;
h) tratarea mecano-biologică a deșeurilor reziduale în instalațiile integrate de tratare mecano-biologică,inclusiv transportul deșeurilor stabilizate biologic la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
i) eliminarea, prin depozitare,a deșeurilor reziduale, a deșeurilor stradale, a deșeurilor de pământ și pietre provenite de pe căile publice, a reziduurilor rezultate de la instalațiile de tratare a deșeurilor municipale, precum și a deșeurilor care nu pot fi valorificate provenite din activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a locuințelor la depozitele de deșeuri nepericuloase;
j) măturatul, spălatul și stropitul căilor publice din localitate, inclusiv colectarea și transportul deșeurilor de pământ și pietre provenite de pe căile publice la depozitele de deșeuri, precum și a deșeurilor provenite din coșurile stradale la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de tratare;
k) curățarea şi transportul zăpezii de pe căile publice din localitate și menținerea în funcțiune a acestora pe timp de polei sau de îngheț;
l) dezinsecția, dezinfecția şi deratizarea, la obiectivele aflate în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale.

Au fost revizuiți și câțiva termeni tehnici și introduși termeni noi (articolul 4) (…):

Sunt adăugate noi definiții, pentru a fi corelate cu definițiile existente în alte acte normative, pentru următorii termeni: biodeșeuri, colectare separată, deșeuri reziduale, gestionarea deșeurilor, punct de colectare, utilizatori.

Au fost adăugate și definițiile pentru:

centru de colectare prin aport voluntar– loc de recepție a unor fracțiuni speciale de deșeuri menajere colectate prin aportul voluntar al utilizatorilor, identificabil teritorial, administrativ și juridic, organizat și dotat din punct de vedere tehnic, la care persoanele fizice pot preda, cu titlu gratuit, deșeurile colectate separat de hârtie și carton, sticlă, metal, materiale plastice, deșeuri textile, anvelope uzate, deșeuri vegetale din grădină, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori, deșeurile periculoase din deșeurile menajere, deșeurile voluminoase, inclusiv saltelele și mobila, deșeurile din construcții provenite din activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a locuințelor, precum și alte tipuri de deșeuri stabilite de autoritățile administrației publice locale; dotat cu construcţii, instalaţii şi echipamente specifice destinate colectării şi/sau tratării deşeurilor, la care persoanele fizice pot preda, cu titlu gratuit, tipurile de deşeuri stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale şi/sau cele stabilite prin proiectele finanţate din fonduri nerambursabile;
insulă ecologică digitalizată– punct de colectare a fracțiunilor de deșeuri municipale colectate separat, compus dintr-un set de containere subterane sau supraterane, protejat anti-vandalism și împotriva accesului neautorizat și digitalizat pentru acces cu card pentru persoanele arondate, modul GSM pentru transmisie date, bază de date privind beneficiarii serviciului și interfață de facturare; dotat cu cântar pentru determinarea cantităţii aruncate de fiecare utilizator;

Dacă înainte alineatul 5 impunea obligații tuturor autorităților administrației publice locale existente la nivel național, acum acesta include explicit și autoritățile administrative ale sectoarelor din București.

(5) Autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale/sectoarelor municipiului București au obligația:

a) să implementeze un sistem integrat de gestionare, pe 4 fracții, a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale menajere, format din stații de transfer și stații de sortare, după caz, împreună cu puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din „poartă în poartă″, centre de colectare prin aport voluntar și insule ecologice digitalizatedotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a respectivelor deșeuri, inclusiv să atribuie, individual sau în asociere, contractele de delegare a gestiunii activității de transfer deşeuri municipale şi contractele de delegare a gestiunii activităţii de sortare;sortare și contractelor de delegare a gestiunii activității de colectare separată și transport separat al acestor deșeuri;
b) să implementeze un sistem integrat de gestionare a deșeurilor reziduale din deșeurile municipale, format din stații de transfer, instalații integgrate de tratare mecano-biologică și/sau depozite de deșeuriîmpreună cu puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din „poartă în poartă”, insule ecologice digitalizate dotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a deșeurilor reziduale, inclusiv să atribuie, individual sau în asociere, contractele de delegare a gestiunii activităţii de transfer deşeuri municipale, contractele de delegare a gestiunii activității de tratare mecano-biologică, și/sau contractele de delegare a gestiunii activității de eliminare, prin depozitare, a deșeurilor reziduale din deșeurile municipale;
c) să implementeze până la 31 decembrie 2023, un sistem integrat de gestionare a biodeșeurilor din deșeurile municipale, format din stații de transfer, instalații de compostare și/sau instalații de digestie anaerobă împreună cu puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din „poartă în poartă″, centre de colectare prin aport voluntar, insule ecologice digitalizate dotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a biodeșeurilor și/sau să doteze gospodăriile populației cu unități de compostare individuală, inclusiv să atribuie, individual sau în asociere, contractele de delegare a gestiunii activității de tratarea aerobă și/sau de tratare anaerobă a biodeșeurilor colectate separat şi, după caz, contractele de delegare a gestiunii activităţii de transfer deşeuri municipale;
d) să implementeze, până la data de 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deșeurilor textile
e) să implementeze, până la data de 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deșeurilor periculoase din deșeurile menajere.

(…)

(8) Înainte de atribuirea activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor municipale, unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, sectoarele municipiului Bucureşti sunt obligate să atribuie, individual sau în asociere, activităţile de transfer, sortare, tratare anaerobă/aerobă şi/sau de eliminare, prin depozitare.

(9) Unităţile administrativ-teritoriale au calitatea de deţinător legal al deşeurilor municipale şi al deşeurilor similare, depozitate în recipientele amplasate în aria lor teritorială.

(10) Colectorii au dreptul să colecteze separat deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din punctele de colectare numai pe baza contractului de delegare încheiat cu unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială de pe raza căreia colectează deşeurile sau, după caz, cu asociaţia de dezvoltare intercomunitară, în care se include indicatorul de performanţă pentru colectarea separată a acestor deşeuri.

După capitolul V – Finanţarea serviciilor de salubrizare, se introduce un nou capitol, capitolul V^1 care detaliază politica tarifară în domeniul gestionării deșeurilor municipale în cadrul a 6 secțiuni importante:

Operaționalizarea instrumentelor economice și modalitatea de stabilire a tarifelor și taxelor de salubrizare plătite de utilizatori pe baza instrumentelor economice
Modul de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile de salubrizare
Aprobarea tarifelor pentru activitățile de salubrizare
Aprobarea tarifelor distincte de gestionare a fracțiunilor de deșeuri municipale colectate separat în modalitatea de plată a contravalorii serviciului prin tarif
Aprobarea tarifelor/taxelor distincte de gestionare a fracțiunilor de deșeuri municipale colectate separat și a taxei de salubrizare în modalitatea de plată a contravalorii serviciului prin taxă sau prin taxă și tarif
Rolul A.N.R.S.C. în implementarea politicii tarifare în domeniul gestionării deșeurilor

Aspecte importante privind stabilirea taxei de salubrizare

Este interzisă fundamentarea nivelului tarifelor ofertate prin includerea în structura pe elemente de cheltuieli a veniturilor estimate de operatori din vânzarea și/sau valorificarea deșeurilor. (Art. 28^7 (4))
Tariful distinct pentru gestionarea deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă pentru activitățile desfășurate de operatori, respectiv tariful distinct pentru gestionarea deșeurilor reziduale, se calculează și se aprobă de către UAT (autoritatea deliberativă a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale) sau, după caz, de adunarea generală a asociației de dezvoltare intercomunitară (ADI) pe baza tarifelor aprobate pentru activitățile componente serviciului, în conformitate cu normele metodologice elaborate și aprobate de A.N.R.S.C. ( 28^15, (1))
Tarifele distincte prevăzute la alin. (1) se calculează și se aprobă, prin aceiași hotărâre, la orice aprobare a unui tarif component al vreunei activități desfășurate de operatori pe fluxul deșeurilor municipale. ( 28^15, (2))
Autoritatea deliberativă a UAT are competență exclusivă să calculeze și să aprobe taxele distincte pentru utilizatori pe baza tarifelor distincte de la alin. (1), astfel:
- a) taxa distinctă pentru gestionarea deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă se calculează și se aprobă la nivelul tarifului distinct aferent pentru activitățile desfășurate de operatori din care se scade, după caz, cuantumul reducerii taxei din sumele încasate de la organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorilor;
- b) taxa distinctă pentru gestionarea deșeurilor reziduale se aprobă la nivelul tarifului distinct pentru gestionarea deșeurilor reziduale. ( 28^15, (3))
Utilizatorii plătesc o singură taxă, respectiv taxa de salubrizare, care reprezintă suma taxelor distincte prevăzute la alin. (3). ( 28^15, (4))
În vederea acoperirii costurilor de administrare a taxei de salubrizare, autoritatea deliberativă a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale poate aproba un nivel mai mare al taxei cu până la 5%. ( 28^15, (5))
Taxa de salubrizare nu este supusă regimului fiscal și poate fi ajustată sau modificată oricând pe parcursul anului ( 28^18, (1))

Puteți consulta OUG 133/2022 aici.

Articol scris în colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

19 iulie 2022

Sursa foto: captura Ecoteca – exemplu de CAV destinat aglomerărilor urbane oferit de Ministerul Mediului

Totodată, sunt prevăzute 15 CAV-uri destinate marilor aglomerări urbane definite în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) astfel: București (partea de nord) și regiunea afiliată Ilfov, București (partea de sud) și regiunea afiliată Ilfov, Constanța, Galați și Brăila, Iași, Bacău, Craiova, Ploiești, Timișoara, Cluj – Napoca, Sibiu, Brașov, Baia Mare, Târgu- Mureș, Buzău.

1. Centre de colectare cu aport voluntar (CAV) medii și mici

Beneficiarii eligibili pot fi unitățile administrativ–teritoriale, asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI-uri), dar și alte asocieri de UAT-uri:

Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) (inclusiv subdiviziunile/ sectoarele acestora), organizate la nivel de municipiu, oraș, comună și județ și asocieri ale acestora (ADI);
Alte Asocieri de UAT-uri constituite pentru aplicarea la Planul Național de Redresare și Reziliență precum și în scopul dezvoltării, modernizării și completării sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de municipii/orașe/comune care dețin infrastructura necesară prestării serviciului public de gestionare a deșeurilor.

Alocarea financiară acordată prin PNRR pentru lucrările destinate înființării de centre de colectare cu aport voluntar mici și medii este de 587.860.000 Euro, din care 135.660.000 euro reprezintă alocare financiară suplimentară de 30% din sumele alocate prin PNRR investiției, distribuite astfel:

Alocare financiară din PNRR: 452.200.000 Euro
Alocare financiară suplimentară, pe lângă finanțarea din PNRR, conform art. 24 alin (1) din Ordonanță de urgență nr. 124/2021: 135.660.000 Euro.
Alocare financiară totală: 587.860.000 Euro.

Valoarea maximă eligibilă a proiectului corespunde unui:

Cost de cel mult 778.720 euro/CAV, fără TVA, în conformitate cu devizul general aferent proiectului – tip, anexă la prezentul ghid.

Un beneficiar poate să depună mai multe cereri de finanțare, dar cuantumul total cumulat al finanțării acordat nu poate depăși pragul maxim de 15 milioane de euro per beneficiar.

O cerere de finanțare poate include una până la 5 platforme de tip CAV, în conformitate cu Planurile Județene de Gestionare a Deșeurilor (PJGD)/Planul Municipal de Gestionare a Deșeurilor pentru București dar și cu numărul comunităților de până la 50.000 de locuitori care compun UAT-ul/ADI-ul, ținând cont de datele INS privind populația după domiciliu la 1 ianuarie 2021.

Rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, fără TVA.

Perioada de implementare a proiectului nu poate depăși data de 30 septembrie 2024. Data estimată de deschidere a apelului de proiecte este octombrie 2022.

Achiziția de containere pentru dotarea centrelor de colectare prin aport voluntar se va realiza centralizat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în baza acordului de asociere de autorități contractante.

Categorii de deșeuri care pot fi colectate în cadrul CAV-urilor

Centre de colectare prin aport voluntar vor asigura colectarea separată:

=> a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate în sistem „door-to-door”, respectiv deșeuri reciclabile și biodeșeuri care nu pot fi colectate în pubelele individuale

=> a fluxurilor speciale de deșeuri

deșeuri voluminoase,
deșeuri textile,
deșeuri din lemn,
mobilier,
deșeuri din anvelope,
deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate,
deșeuri periculoase,
deșeuri de cadavre animale,
deșeuri de grădină,
deșeuri din construcții și demolări.

Găsiți un plan privind amenajarea CAV-urilor în Anexa 01 a ghidului. (vezi imaginea de mai jos)

Sursa foto – Anexa 01- Plan de situație din Ghidul PNRR

Găsiți ghidul de finanțare pentru înființarea de centre de colectare cu aport voluntar medii și mici aici+ Anexe

Sursa foto: captura Ecoteca – exemple de CAV -uri medii și mici oferite de Ministerul Mediului

2. Centre de colectare cu aport voluntar (CAV) destinate aglomerărilor urbane

Un centru integrat tipic de colectare prin aport voluntar destinat aglomerărilor urbane este compus din următoarele elemente:

platformă betonată,
hală, containere,
utilaje,
echipamente tehnologice şi funcționale care nu necesită montaj (cu titlu de exemplu: motostivuitor, încărcător frontal, concasor pentru deșeuri din construcții și demolări, utilaj pentru pre-compost, stație de compostare compusă din platformă betonată, tocător, ciur rotativ, întorcător de brazdă instalație însăcuire, etc.),
cameră frigorifică pentru cadavre de animale,
laborator de analize chimice,
cântar acces auto mare-tonaj,
spații administrative,
utilități.

Beneficiarii eligibili sunt UAT-urile reprezentative pentru cele 15 aglomerări urbane mari definite în Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR (Consiliul Județean, Primăria Reședință de județ, ADI) desemnate prin PNRR și anume: București (partea de nord) și regiunea afiliată Ilfov, București (partea de sud) și regiunea afiliată Ilfov, Constanța, Galați și Brăila, Iași, Bacău, Craiova, Ploiești, Timișoara, Cluj – Napoca, Sibiu, Brașov, Baia Mare, Târgu Mureș, Buzău.

Sursa foto: istockphoto.com – Cele 15 aglomerări urbane mari definite în PNRR unde vor fi înființate CAV-uri mari

Pentru realizarea unei investiții se poate depune o singură cerere de finanțare doar de către unul dintre solicitanții eligibili enumerați.

Alocarea financiară acordată prin PNRR pentru lucrările destinate înființării de centre de colectare cu aport voluntar mari este de 108.810.000 Euro, distribuite astfel:

Alocare financiară din PNRR: 83.700.000 Euro
Alocare financiară suplimentară, pe lângă finanțarea din PNRR, conform art. 24 alin (1) din Ordonanță de urgență nr. 124/2021: 25.110.000 Euro.
Alocare financiară totală: 108.810.000 Euro.

Valoarea maximă eligibilă a proiectului corespunde unui:

Cost de cel mult 5.580.000 euro/CAV, fără TVA.

Un beneficiar poate să depună mai multe cereri de finanțare, dar cuantumul total cumulat al finanțării acordat pentru CAV-uri mici, medii și mari nu poate depăși pragul maxim de 15 milioane de euro per beneficiar.

Rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, fără TVA.

Perioada de implementare a proiectului nu trebuie să depășească data de 30 decembrie 2024.

Găsiți ghidul de finanțare pentru înființarea de centre de colectare cu aport voluntar mari aici + Anexe.

3. Exemplu de bună practică – Centrul Municipal de Colectare Iași

Există la nivel național foarte multe sisteme și platforme care au specificații tehnice similare cu cele ale CAV și care pot servi drept model pentru UAT-urile care vor să implementeze CAV.

Un astfel de exemplu este Centrul Municipal de Colectare din Iași, înființat în 2016 de Organizația Ecotic în parteneriat cu Primăria Iași.

CMC Iași este unul dintre puținele centre existente la nivel național unde pot fi colectate 11 categorii de deșeuri:

Mobilier, obiecte de decor
Echipamente electronice
Baterii și Acumulatori
Îmbrăcăminte, încălțăminte
Ambalaje de hârtie, carton
Ambalaje din material plastic (exceptie polistiren, PVC),
Ambalaje de sticlă
Ambalaje metalice, inclusiv ambalaje contaminate
Cărți, papetărie
Deșeuri de construcții si demolări
Deșeuri vegetale

Totodată, centrul are o zonă destinată și bunurilor reutilizabile care sunt verificate înainte de a fi refolosite.

Sursa foto: Ecotic – CMC Iași

Sursa foto: Ecotic – CMC Iași

Sursa foto: Ecotic – CMC Iași

Mai multe informații despre Centrul Municipal de Colectare Iași găsiți aici.

Articol scris în colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Fundația Ellen MacArthur: Pentru a reduce emisiile de CO2, industria materiilor prime trebuie să facă tranziția la economia circulară

18 iulie 2022

Sursa foto: pexels.com

Fundația Ellen MacArthur, una dintre cele mai importante organizații neguvernamentale promotoare ale economiei circulare (cu sediul central în UK) a publicat pe platforma medium.com un articol complex despre relația strânsă dintre reducerea emisiilor de CO2 și tranziția la economia circulară.

Fundația avertizează că tranziția la energia regenerabilă va acoperi doar 55% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Pentru a atinge emisiile nete zero până în 2050 și a îndeplini astfel, obiectivul stabilit în Acordul de la Paris din 2015, restul de 45% din emisiile provenite din industrie, agricultură și utilizarea terenurilor trebuie să fie, de asemenea, abordate.

Industria materiilor prime care cuprinde companii producătoare oțel, aluminiu, ciment și produse chimice, este responsabilă pentru o mare parte din aceste emisii rămase și are un rol cheie în asigurarea acestei tranziții.

Câteva date relevante

La nivel global, producția de ciment reprezintă 8% din emisiile de CO2
În cazul amoniacului fiecare tonă produsă emite 2,6 tone de CO2, iar
Pentru oțel raportul este de 1:2
În general, industria materiilor prime este responsabilă pentru 27% din emisiile globale de CO2

Soluții

Pentru a reduce aceste emisii, industria materialelor se confruntă cu un număr limitat de opțiuni care pot implica:

utilizarea energiei cu emisii scăzute de carbon (cum ar fi energia eoliană, solară)
procese de producție cu emisii scăzute de carbon
captarea carbonului sau
reciclarea materialelor – tehnologii pentru a îmbunătăți colectarea, sortarea și reciclarea deșeurilor
construirea de noi „ecosisteme industriale”
tehnologiile emergente, cum ar fi platformele digitale, blockchain-ul și contractele inteligente asociate
înlocuirea transportului de mărfuri rutier cu cel feroviar
politici coerente pentru stimularea economiei circulare

Cu toate acestea, majoritatea acestor soluții nu sunt nici eficiente, nici disponibile la scară largă.

Provocări

Cele mai multe procese de producție cu emisii scăzute de carbon încă nu sunt suficient dezvoltate.

Industriile grele au prosperat de peste un secol folosind procese de fabricație în mare parte neschimbate.

Oțelul a fost fabricat în esență în același mod de mii de ani, folosind carbonul ca reductor chimic. Amoniacul a fost produs de un secol prin procesul Haber-Bosch care emite mai mult CO2 decât orice altă reacție chimică. Deși captarea carbonului din procesele industriale și împiedicarea acestuia să intre în atmosferă este promițătoare, majoritatea tehnologiilor fie nu prezintă suficiente modele de bună practică, fie nu sunt încă disponibile comercial.

Dintre toate opțiunile de decarbonizare, utilizarea materialului reciclat este probabil cea mai ușor disponibilă. Producția de materiale reciclate, prin utilizarea unor procese diferite și consumând mai puțină energie decât producția primară, emite mai puține gaze cu efect de seră. De exemplu, producția de aluminiu reciclat consumă cu 97% mai puțin CO2 decât producția primară.

Pentru a crește calitatea și cantitatea materialelor reciclate, companiile pot folosi o serie de tehnologii pentru a îmbunătăți colectarea, sortarea și reciclarea deșeurilor. De exemplu, spectroscopia de defalcare indusă de laser face posibilă determinarea compoziției pieselor de aluminiu, rapid și fiabil în timpul procesului de sortare. Dar tehnologia nu va fi suficientă. O aprovizionare suficientă cu materiale reciclate va necesita transformări în industria materialelor care implică adoptarea de noi ecosisteme industriale, modele de afaceri și lanțuri de aprovizionare.

Exemple de bune practică

Industriile materiilor prime se aprovizionează de regulă cu materii virgine, din câteva site-uri miniere și de explorare. Trecând la aprovizionarea cu materii reciclate, ele trebuie să lucreze cu un ecosistem industrial mai complex, care implică furnizori de materiale, firme de gestionare a deșeurilor și reciclatori. Uneori, chiar lucrează în parteneriat cu concurenții lor pentru a împărți costurile și eforturile de înființare a unor astfel de sisteme.

În majoritatea țărilor, cutiile de băuturi circulă într-un sistem separat de colectare și retopire, ceea ce duce la pierderi de valoare mult mai mici. În Germania, producătorii de ferestre și uși din aluminiu, companiile de construcții și firmele de demolare sunt toți membri ai asociației A|U|F, care organizează un sistem în circuit închis pentru reciclarea aluminiului folosit la ferestre, uși și fațade.

În Japonia, compania de reciclare Harita Metals, în parteneriat cu Central Japan Railway Company, producătorul de material rulant Hitachi și producătorul de materiale din aluminiu reciclat Sankyo Tateyama, au stabilit un „sistem de reciclare orizontal” pentru a furniza materiale din trenurile scoase din funcțiune pentru a face noi trenuri de mare viteză Shinkansen (glonț).

În industria anvelopelor, doi mari producători, Michelin și Bridgestone, au decis să își unească forțele pentru a construi un nou ecosistem industrial. Astăzi, mai puțin de 1% din tot negrul de fum folosit la nivel global în producția de anvelope noi provine din anvelope reciclate scoase din uz; restul de 99% este produs din substanțe petrochimice virgine. Cu toate acestea, utilizarea negrului de fum reciclat în producția de anvelope noi ar reduce emisiile de CO2 cu până la 85% în comparație cu materialele virgine și ar reduce dependența industriei anvelopelor față de produsele petrochimice. Michelin și Bridgestone încearcă să stabilească o coaliție a unui grup divers de părți interesate, inclusiv producători de anvelope, furnizori de negru de fum, parteneri de piroliză și start-up-uri în tehnologie emergentă, pentru a crește gradul de integrare a negrului de fum recuperat.

Mărcile de îmbrăcăminte, valorificând noi modele de afaceri, cum ar fi revânzarea, închirierea și repararea, creează noi fluxuri de venituri fără să producă haine noi. Dar, spre deosebire de multe alte industrii, industria materialelor textile a evoluat foarte puțin în ultimul secol. Se bazează în continuare pe același model de afaceri, care aprovizionează, transformă și vinde materiale virgine. Cu toate acestea, companiile de materiale ar putea oferi soluții integrate de construcție sau de producție, mai degrabă decât doar materiale, permițându-și astfel să gestioneze mai bine materialele în bucle închise și să păstreze mai mult din valoarea lor.

Producătorul de mașini BMW colectează burghie și burghie vechi de wolfram la fabricile sale din Germania și Austria pentru a le recicla în noi scule de frezat și de găurit. Circularea wolframului într-o buclă închisă în acest fel reduce emisiile de CO2 cu peste 60%.

Firma de materiale de construcții Marubeni ofera clienților săi opțiunea de a închiria în locul cumparării grinzilor și țevilor metalice pentru construcții temporare din oțel. Totodată, Marubeni Corporation a colaborat cu un start-up de tehnologie blockchain, Circularise, pentru a introduce o platformă de management al trasabilității pentru piețele de produse chimice și materiale plastice.

Compania chimică Safechem vinde serviciul de curățare a pieselor metalice și nu solvenți, pe care îi colectează după ce au fost folosiți.

Unele companii de rafinare a metalelor oferă rafinarea ca un serviciu fabricilor de producție a petrolului. Rafinăriile își trimit catalizatorii uzați la rafinărie care recuperează metalele și le returnează la rafinărie pentru un nou ciclu de produs. Prin utilizarea acestor bucle închise se recuperează peste 90% din metalele prețioase conținute în catalizatori, chiar și în cazurile de cicluri de viață de peste 10 ani.

În prezent, dacă materiile prime sunt adesea expediate cu trenul sau barja către fabrici de ciment, uzine chimice sau oțelării, majoritatea materialelor reciclate sunt transportate cu camionul.

Operatorul de transport feroviar de marfă DB Schenker transportă aproximativ 10 milioane de tone de deșeuri în fiecare an, utilizând rețeaua proprie de vagoane individuale DB Schenker Rail. Operatorul de transport feroviar de marfă CFF Cargo transportă anual până la 100.000 de tone de deșeuri metalice către compania de reciclare Stahl Gerlafingen. Prin trecerea la transportul pe calea ferată, compania a evitat în jur de 4.000 de transporturi cu camioane anual.

Tranziția către o economie circulară va fi mai dificilă pentru industria cimentului, deoarece, spre deosebire de oțel, aluminiu, substanțe chimice și sticlă, acesta nu poate fi reciclat. Cu toate acestea, există câteva alternative interesante. Clinkerul, produs intermediar în producția de ciment și responsabil pentru cantități mari de emisii de CO2 în producția sa, poate fi înlocuit cu cenușă zburătoare, un produs secundar al sectorului energetic, și zgură granulată, un produs secundar al sectorului siderurgic. SmartCrusher bv (start-up cu sediul în Țările de Jos) și Sika (compania chimică elvețiană) au dezvoltat o tehnică de recuperare a nisipului, pietrișului și cimentului din beton, în timp ce Neustark (furnizor de beton gata de amestec) și Projet FastCarb (proiect de cercetare și dezvoltare în colaborare la nivel național francez) au dezvoltat o tehnologie de stocare a CO2 în agregate reciclate.

Analizele arată că 82% din cererea UE de aluminiu, materiale plastice și oțel ar putea fi satisfăcută prin reciclarea acestor materiale. De exemplu, costul real suportat de societate pe parcursul ciclului de viață al plasticului este de cel puțin 10 ori mai mare decât prețul de piață al plasticului.

Timpul este scurt: conform rapoartelor de urmărire ale AIE (Agenția Internațională de Energie), nici sectoarele de fier și oțel, ciment, produse chimice și nici aluminiul nu vor putea să atingă țintele de emisii zero până în 2050.

Puteti citi articolul complet aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

13 iulie 2022

Sursa foto: Brai – Cata

Despre introducerea sistemului „plătește pentru cât arunci” (pay-as-you-throw – PAYT) se discută de ani buni, a fost recomandat de foarte multe ori de Comisia Europeană pentru îmbunătățirea managementului deșeurilor în România, a fost introdus prima dată într-o propunere legislativă în 2016, amânat ulterior pentru data data de 1 ianuarie 2019, dar nu mai târziu de data de 30 iunie 2019 (conform Legii nr. 31/2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2018), ca până la urmă să fie lăsat în legislație dar fără o dată limită de implementare (conform OG 92/2021 privind regimul deșeurilor).

Care e rezultatul acestor „bulibășeli” legislative? După 6 ani încă nu avem un sistem PAYT unitar, funcțional la nivel național, doar câteva unități administrativ – teritoriale au reușit să implementeze o formă incipientă a acestui sistem.

Forma finală – dar ambiguă – a obligației introducerii sistemului „plătește pentru cât arunci” se găsește în OG 92/2021 privind regimul deșeurilor, articolul 17, alineatul 5, litera h:

„Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, au următoarele obligaţii: (…)

h) să implementeze, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, instrumentul economic „plăteşte pentru cât arunci”, bazat pe unul sau mai multe dintre următoarele elemente:

(i) volum;

(ii) frecvenţă de colectare;

(iii) greutate;

(iv) saci de colectare personalizaţi;”

În înțelepciunea sa, legiuitorului i se cam amestecă noțiunile prin micro-procesor şi ne este în continuare neclar cum se poate plăti un tarif (sau taxă) diferit în funcție de frecvența de colectare, spre exemplu. Cum spuneam, ambiguitățile sunt subterfugiul literar favorit al făcătorilor de legi în România…

Amintim că aplicarea acestui instrument are drept scop reducerea cantității de deșeuri depozitate și creșterea ratei de reutilizare/reciclare bazându-se pe două principii de fundamentare ale politicii de mediu: „poluatorul plătește” și „responsabilitatea comună“. În mod firesc, sistemul de tarifare diferențiată se aplică în moduri diferite atât în statele membre UE, cât și în alte țări, în funcție de specificul local (tipuri de recipiente, viziunea organizării serviciului, cantitatea și tipurile de deșeuri sau de condițiile tehnico-economice locale), alegeri lăsate de directiva europeană la latitudinea fiecărui stat membru.

Sistemul „plătești pentru cât arunci” prevede astfel introducerea unei taxe (sau tarif, în funcție de modul de colectare) diferențiate fiecărei persoane sau organizații în funcție de cantitatea efectivă de deșeuri pe care o aruncă (şi nu un abonament fix) şi, mai ales, de cât de bine precolectează separat deşeurile proprii.

Măsura poate fi implementată în diverse moduri: fie autoritățile decid să taxeze toată cantitatea de deșeu generată de o persoană/organizație (pentru a încuraja astfel prevenirea și reducerea deșeurilor), fie aleg sa taxeze doar deșeurile nereciclabile, oferind reduceri/scutiri de taxe pentru cantitățile de deșeuri reciclabile colectate separat în vederea reciclării.

Cum pot contribui eco-insulele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PPCA)

Bogdan Constantinescu, managerul general al companiei de salubritate Brai-Cătă Sursa foto: Brai – Cătă

Bogdan Constantinescu, managerul general al companiei de salubritate Brai-Cătă (care a plasat deja în municipiul Brașov 4 astfel de eco-insule) a prezentat modalitatea de implementare a sistemului PPCA încă de acum 2 ani în cadrul Ghidului Soluțiilor Smart City 2020:

„Cea mai bună soluție pentru implementarea PPCA este colectarea separată, pe tip de deșeu, în recipiente de anumite volume, cu o frecvență de colectare variabilă. Acest sistem se realizează prin echiparea containerelor cu cipuri RFID și a mașinilor de colectare cu sistem de identificare a recipientelor. Acest sistem se poate completa cu sacul personalizat, preplătit sau inscripționat cu cod de bare.

Alt sistem recomandat în special pentru zone aglomerate și zone rezidențiale este ECOINSULA. Aceasta este prevăzută cu sistem de identificare a celui care depune deșeurile, un sistem de monitorizare a gradului de umplere a recipientelor – care transmit un SMS operatorului în momentul în care sunt pline – și un sistem de monitorizare video a ecoinsulei, precum și un sistem de odorizare interioară, pentru a preveni răspândirea mirosurilor neplăcute.

Accesul la fiecare recipient de depozitare din cele cinci categorii – hârtie și carton, mase plastice, metal, sticlă, reziduale – se face automatizat, numai în baza unui cititor de coduri QR, care scanează codurile de pe sacii menajeri. Astfel, accesul persoanelor care nu fac parte dintre utilizatorii arondați nu este posibil”.

Amintim că prin intermediul celor 3 automate de preluare a ambalajelor de băuturi, cu un principiu de recompensare asemănător celei ale unor eco-insule, plasate în Brașov (numite „PETrică) au fost colectate 1.202.609 de PET-uri, 944.147 de doze de aluminiu și 623.680 de sticle, adică un total de 2.770.436 recipiente într-o perioadă de 10 luni. Deocamdată cele 3 insule nu au fost incluse într-un sistem PAYT, în schimb utilizatorii acestora au fost recompensați cu bilete de autobuz în schimbul colectării corespunzătoare a deșeurilor. De altfel, în această recompensare instantanee constă şi principala diferență între PETrică şi un sistem normal PAYT (care decontează eforturile generatorului de deşeuri prin reduceri la factura lunară).

Principalele operațiuni privind implementarea instrumentului economic „plătește pentru cât arunci” utilizând insulele ecologice – propuse de cei 2 colectori desemnați pentru administrarea deșeurilor în Brașov – Brai-Cata și Eurosalub

A. Amplasarea ecoinsulelor

1. Stabilirea zonei și a platformelor pentru amplasare – Responsabilitatea UAT, firmei de salubrizare/colectare
2. Amenajarea platformelor – conform cerințelor tehnice – Responsabilitatea UAT
3. Realizarea racordului la sursa de energie (cel mai probabil la iluminatul public) – Responsabilitatea UAT (această măsură este necesară pentru a suplini perioadele când panourile solare plasate pe ecoinsule nu reușesc să alimenteze suficient sistemele pe perioada iernii)
4. Asigurarea unei expuneri la soare a panourilor fotovoltaice, cât mai mare
5. Opțional – cameră de supraveghere video cu înregistrare permanentă

B. Stabilirea necesarului de saci cu coduri QR pentru o anumita perioadă (de ex. 1 luna, 3 luni, 6 luni, 1 an) – Responsabilitatea UAT – pentru modelul bazat pe saci personalizați, nu pe card de acces.

C. Introducerea datelor in sistemul de gestiune al ecoinsulelor, administrarea lor – Responsabilitatea UAT, firmei de salubrizare/colectare

D. Urmărirea operațiunilor tehnice din sistemul de gestiune, legate de functionarea ecoinsulelor

E. Asigurarea mentenanței ecoinsulelor conform manualului de utilizare, inclusiv asigurarea materialelor consumabile (mentenanță ordinară și extraordinară) – Responsabilitatea UAT, firmei de salubrizare/colectare

F. Închirierea sau achiziționarea distribuitoarelor de saci de către UAT

G. Relatia cu OIREP-urile, decontarea cheltuielilor – Responsabilitatea UAT Brasov, firmei de salubrizare

H. Cheltuieli legate de enzime pentru evitarea mirosurilor neplăcute – Responsabilitatea UAT, firmei de salubrizare

I. Stabilirea modalităților de aplicare a instrumentului economic „plătește pentru cât arunci” și a valorii tarifului unitar, distribuirea facturilor tipărite sau în varianta electronică. – Responsabilitatea UAT Brasov, firmei de salubrizare.

J. Distribuirea sacilor cu coduri QR si a cardurilor – Responsabilitatea firmei de salubrizare/colectare

K. Materiale de comunicare printate sau în variantă electronică- Responsabilitatea UAT, firma de salubrizare

M. Alte operatiuni necesare- Responsabilitatea UAT

Mai multe detalii tehnice privind ecoinsulele finanțate prin PNRR, găsiți aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Ordinul nr. 1736/2022 – Firmele care introduc în țară deșeuri pentru valorificare vor trebui să se înregistreze și să raporteze în Registrul ROAFM

8 iulie 2022

Sursa foto: pexels.com

O dată cu Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri publicat în Monitorul Oficial, în data de 28 iunie 2022, a fost publicat și Ordinul nr. 1736/2022 privind aprobarea Procedurii de înregistrare, raportare şi declarare a operatorilor economici care introduc deşeuri în ţară pentru a fi valorificate.

Principala noutate adusă de Ordinul 1736/2022 este înființarea Registrului ROAFM – Registru de înregistrare a deşeurilor introduse în România în scopul valorificării. (art. 1 din Anexa Procedurii de înregistrare)

Art. 4. – (1) Cererea de înregistrare în Registrul ROAFM se transmite în platforma SIATD gestionată de Administraţia Fondului pentru Mediu, după transmiterea şi aprobarea cererii de înrolare în sistemul SIATD conform prevederilor din Instrucţiunile de utilizare a aplicaţiei informatice Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD), în vederea monitorizării şi verificării corectitudinii tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje în sistemul răspunderii extinse a producătorului, aprobate prin Ordinul nr. 1595/2020.

(2) Operatorii economici înrolaţi în platforma SIATD pot adera la Registrul ROAFM prin transmiterea cererii de înregistrare în Registrul ROAFM.

(3) Pentru transmiterea cererii de înregistrare în Registrul ROAFM prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, operatorii economici utilizează platforma SIATD existentă pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, www.afm.ro.

În procedura de înregistrare în cadrul anexelor 1-4 se găsesc toate informațiile necesare pentru înregistrarea în noul registru ROAFM:

Anexa Nr. 1 – Cerere de înregistrare în Registrul ROAFM
Anexa Nr. 2 – Instrucțiuni de înregistrare în Registrul ROAFM
Anexa Nr. 3 – Modelul şi conţinutul Registrului ROAFM
Anexa Nr. 4 – Instrucțiuni de raportare şi declarare în Registrul ROAFM

Puteți consulta Ordinul nr. 1736/2022 aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri a fost publicat în Monitorul Oficial

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

A fost publicat în Monitorul Oficial OM Nr. 1642/2022 privind depunerea declarațiilor online la Fondul pentru Mediu

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică

6 iulie 2022

Sursa foto: depositphotos.com

După proiectul de ordonanță de urgență lansat în dezbatere publică în data de 2 iunie prin care se încearcă în mod abuziv, naționalizarea Sistemului – Garanție Returnare, în loc să vină cu un update despre stadiul SGR, Ministerul Mediului a publicat în data de 5 iulie un nou proiect de ordonanță despre …„nimic”.

Nici de această dată noua propunere nu aduce clarificările necesare solicitate de industrie de mai bine de jumătate de an, în schimb, se precizează că Ministerul Mediului poate înfiinţa sau poate participa, în numele statului, în cadrul societăţilor cu capital de stat, care au ca obiect de activitate măsuri de implementare a sistemului de garanţie returnare pentru ambalaje nereutilizabile. (art. I)

Altă preocupare a Ministerului – stipularea clară în lege a folosirii veniturilor AFM pentru finanțarea capitalului Ministerului Mediului necesar în SGR

Art. II – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu se modifică astfel:

La articolul 7, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alineatul (3) cu următorul cuprins:

2) Veniturile prevăzute la alin. (1) se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor curente şi de capital ale Administraţiei Fondului, potrivit prevederilor legale.

„(3) Prin derogare de la alin. (2), veniturile prevăzute la alin. (1) (n.r. veniturile AFM) se utilizează și pentru participarea statului român reprezentat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului la capitalul social al societăților comerciale care activează în domeniile de activitate în care au atribuții Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor sau Administrația Fondului pentru Mediu.”

Art. III – Participarea statului român la capitalul social al administratorului sistemului garanție-returnare se asigură din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu, în numele Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Totodată, în cadrul proiectului de act normativ se reglementează transferul pachetului de acţiuni în cadrul SGR plătit de Administrația Fondului pentru Mediu, reprezentând un număr de 1.250 acţiuni nominative în valoare de 1.000 lei fiecare, transfer ce se face cu titlu gratuit din proprietatea privată a Administrației Fondului pentru Mediu în proprietatea privată a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Art. IV – Transferul pachetului de acţiuni al SGR plătit de Administrația Fondului pentru Mediu, reprezentând un număr de 1.250 acţiuni nominative în valoare de 1.000 lei fiecare, se face cu titlu gratuit din proprietatea privată a Administrației Fondului pentru Mediu în proprietatea privată a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Art. V – Predarea-preluarea pachetului integral de acţiuni prevăzut la art. IV se face prin protocol încheiat între Administrația Fondului pentru Mediu şi Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Persoanele sau organizaţiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 zile de la data publicării, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Gestionarea Deșeurilor, persoane de contact: Dorin Cosmin Teodoru, Director și Ecaterina Maria Gîldău, consilier – Direcția Gestionarea Deșeurilor, e-mail: cosmin.teodoru@mmediu.ro și ecaterina.gildau@mmediu.ro.

Pentru mai multe aspecte care necesită clarificări legislative dar nu au fost luate în seamă (din nou!) în noua propunere legislativă poate fi consultat articolul următor.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021 privind SGR – Sistemul Garanție-Returnare

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

Cristina Dan, designer „circular” – Rolul designului în reducerea deșeurilor textile

5 iulie 2022

Sursa foto: A New Look for the Fashion Industry

Acum ceva timp prezentam într-un articol situația deșeurilor textile în România și soluțiile necesare pentru îmbunătățirea acesteia.

O măsură tot mai des vehiculată este introducerea unei scheme de răspundere extinsă a producătorului – printre altele, aceasta va stimula îmbunătățirea designului de produs, un factor esențial în creșterea circularității produselor textile și reducerea deșeurilor.

De exemplu, reciclarea fibrelor ar putea fi susținută prin introducerea unei obligații de a include un procent de material reciclat în produsele noi introduse pe piaţă. Taxarea textilelor nereciclabile ar putea, de asemenea, să stimuleze realizarea unor produse mai sustenabile.

Rolul designului în asigurarea tranziției industriei textile la economia circulară este argumentat de designerul Cristina Dan, fondatoarea studioului SOLVE. Aceasta a fondat Solve în 2016 pentru a prezenta alternative durabile și responsabile care respectă principiile economiei circulare. Primul ei proiect, Omdanne, este prima colecție de modă circulară și multifuncțională din lume.

Într-un interviu acordat publicației Intersecting (interviul integral la paginile 152 -159), Cristina punctează foarte bine provocările introducerii principiilor circularității în industria textilă, de la dificultatea reciclării textilelor care nu sunt confecționate dintr-o singur tip de fibră, până la impactul proiectării produsului asupra mediului (până la 80% din impactul unui produs asupra mediului este determinat în faza de proiectare).

Cristina DAN – designer și fondator SOLVE

Cristina Dan: „Designul dictează setul de resurse, infrastructură, procese și activități care vor fi angajate pentru fiecare produs. Există o nevoie iminentă de cunoștințe în cadrul organizației privind strategiile de proiectare circulară, mijloace de conectare la sisteme de producție în buclă închisă, modele de afaceri circulare și cadrul operațional circular local. Deși unele procese au început să se dezvolte, sunt într-un ritm dureros de lent.”

Un alt aspect important semnalat de designer este importanța colaborării tuturor stakeholderilor implicați pe întreg lanțul valoric în vederea asigurării tranziției la economia circulară.

În ultimii doi ani, au fost mult mai vizibile blocajele logistice și întârzierile în producție din cauza întârzierilor în aprovizionare. Lanțurile de aprovizionare circulare, reziliente se bazează pe o strânsă colaborare între părțile interesate. Și în cazul industriei textile, proximitatea stakeholder-ilor, cu alte cuvinte aprovizionarea de la producători locali creşte capacitatea de a forma lanțuri de aprovizionare circulare, sustenabile.

Cristina Dan: „Abordarea mea privind tranziția la economia circulară în industria textilă este o nouă paradigmă de design, bazată pe design participativ. Mă descriu ca un designer de modă contextual. În tărâmul designului circular, contextul este totul. Acest lucru înseamnă că, în procesul meu de proiectare, iau în considerare toate părțile interesate. În prezent, se pune foarte mult accent pe schimbarea comportamentului utilizatorului, având în vedere că societatea actuală este „ciuruită” de consumerism. Prin implicarea utilizatorului în proiectarea și/sau procesul de fabricație, creăm un atașament mai mare față de produs, descurajând astfel consumul excesiv.”

Prin proiecte dezvoltate de Solve ca Omdanne, S-bags (genți pe care utilizatorii le pot realiza singuri cu materiale second-hand), Refashion, utilizatorul devine un participant proactiv în procesul de proiectare.”

Împreună cu echipa de la Universitatea din St. Gallen (Elveția) – Chair for Interaction- and Communication- Solve derulează un proiect care își propune să extindă conceptul Refashion la nivel de industrie.

În esență, Refashion se bazează pe un model de afaceri ce merge pe linia de dezvoltare produs-servicii-sisteme (adică sistem de servitizare a produselor), bazat pe o nouă strategie de proiectare circulară și o nouă abordare a automatizării fabricației. Acesta integrează sprijin pentru designul de produs, lanțul de distribuție, producție, sistem de colectare („take back”) și reciclare/upcycling. Abordarea sprijină companiile care intenționează să închidă „bucla” materială, permițând reutilizarea produselor și componentelor lor în cel mai eficient mod, printr-un proces nou de proiectare și fabricație a produsului bazat pe planificarea automată atât a producției cât și a proceselor de recuperare. Ecodesign sistemic.

„Ne așteptăm la această abordare pentru a crește „servitizarea” produselor – orientarea către servicii în detrimentul produselor în lanțul de aprovizionare – și, astfel, a permite creșterea economiilor circulare scalabile în industria de îmbrăcăminte”, a adăugat designerul.

Puteți afla mai multe informații despre studioul Solve și serviciile oferite de el, aici.

Mai multe argumente privind introducerea schemei de răspundere extinsă a producătorului găsiți în articolul lui Raul Pop, manager programe Ecoteca si cofondator Coaliția pentru Economie Circulară (CERC) – aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Cum contribuie echipamentele electrice și electronice (EEE) la reducerea plasticului

Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri a fost publicat în Monitorul Oficial

A fost publicat în Monitorul Oficial OM Nr. 1642/2022 privind depunerea declarațiilor online la Fondul pentru Mediu

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică