Arhiva pentru categoria: Programe de finantare mediu

Marți, 17 ianuarie, Parlamentul european și-a adoptat raportul pentru negocierile cu guvernele UE privind o nouă lege de revizuire a procedurilor UE pentru transporturile de deșeuri.

Prin textul adoptat, deputații susțin:

• Exporturile UE de deșeuri periculoase către țări non-OCDE ar fi interzise. (amintim țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – Australia, Austria, Belgia, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea, Letonia, Lituania, Luxemburg, Mexic, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, Slovacia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Turcia, UK, SUA). România încă nu face parte din OCDE deși a depus memorandumul pentru aderare anul trecut.
• Exportul de deșeuri nepericuloase pentru recuperare ar fi permis numai acelor țări non-OCDE care își dau acordul și își demonstrează capacitatea de a trata aceste deșeuri în mod durabil.
• Deputații europeni doresc, de asemenea, să interzică exportul de deșeuri din plastic către țările non-OCDE și să elimine treptat exportul acestora către țările OCDE în termen de patru ani.

Schimb mai bun de informații și transparență privind transporturile în interiorul UE

Alte măsuri propuse care ar avantaja și România și ar contribui la reducerea importurilor ilegale de deșeuri în țara noastră:

• interzicerea în mod explicit a transporturilor tuturor deșeurilor destinate eliminării în UE, cu excepția cazului în care este autorizată (în cazuri limitate și bine justificate)
• criterii uniforme pentru clasificarea deșeurilor, pentru a se asigura că normele nu sunt eludate prin distincția clară, de exemplu, între bunuri uzate și deșeuri
• stocarea informațiilor și documentelor într-un sistem electronic central pentru a îmbunătăți raportarea datelor, analiza și transparența în cadrul pieței interne
• facilitarea transportului de deșeuri in vederea reutilizării și reciclării în cadrul UE

De asemenea, Parlamentul solicită crearea unui mecanism UE care să ghideze țările UE care efectuează inspecții pentru a preveni și detecta transporturile ilegale de deșeuri.

Detalii suplimentare despre măsurile propuse de Parlament sunt disponibile aici.

Următorul pas va fi începerea negocierilor cu statele membre UE.

Amintim că în data de 17 noiembrie 2021, Comisia a depus o propunere de reformare a normelor UE privind transporturile de deșeuri (respectiv de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 privind reciclarea navelor și Regulamentului (UE) 2020/1056 privind informaţiile electronice referitoare la transportul de mărfuri), care stabilește proceduri și măsuri de control pentru transportul deșeurilor, în funcție de originea, destinația și ruta de transport, de categoria de deșeuri transportate și de forma de tratare aplicată când ajung la destinație.

În 2021, exporturile UE de deșeuri către țările din afara UE au atins 33 milioane de tone, reprezentând aproximativ 16% din comerțul global cu deșeuri. În plus, aproximativ 67 de milioane de tone de deșeuri sunt transportate anual între țările UE.

Potrivit Eurostat, România a exportat 1 552 118 tone de deșeuri reciclabile în 2021. În același timp, a raportat că a importat doar 151 314 tone de deșeuri „reciclabile” în 2021.

 

Puteți citi și:

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA

Regulamentul UE 2019/2009 privind compostul și alte îngrășăminte a fost modificat

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

 

 

Pe data de 12 ianuarie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial HG 12/2023 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

Potrivit noii hotărâri până la data de 28 februarie 2023 sunt obligați să se înregistreze în baza de date gestionată de către administratorul SGR:

1. producătorii și importatorii care introduc pe piaţa naţională produse incluse în SGR (produse ambalate în ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, utilizate pentru bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase);– artic 3, alin (1)
2. comercianții care comercializează produse incluse în SGR (inclusiv HORECA) – artic. 5, alin (1)

Este considerat producător sau importator în scopul SGR orice persoană juridică care produce şi introduce pe piaţa din România produse SGR ori importă sau achiziţionează intracomunitar aceste produse şi le introduce pe piaţa românească.

Este considerat comerciant în scopul SGR orice persoană juridică ce desfăşoară activităţi de comercializare a produselor în ambalaje SGR către consumatorii finali, inclusiv activităţi din industria hotelieră, a serviciilor alimentare, unităţi care organizează evenimente, pregătesc şi servesc alimente şi băuturi.

Comercianţii de băuturi, precum şi companiile care activează în domeniul ospitalităţii (HoReCa), vor fi responsabili să se asigure că băuturile pe care le vând pe piaţa românească provin de la un producător înregistrat în SGR şi vor percepe o garanţie de 0,50 lei la vânzarea fiecărei băuturi. De asemenea, comercianţii trebuie să organizeze puncte de returnare a ambalajelor de băuturi, în cadrul cărora să ofere serviciul de preluare a ambalajelor şi returnare a garanţiei către consumatori. Primul pas pentru îndeplinirea responsabilităţilor legale este înregistrarea în baza de date a SGR.

Administratorul SGR – RetuRO a anunțat demararea procedurii de înscriere încă din data de 29 decembrie 2022.

În vederea înregistrării în SGR, producătorii au obligaţia de a transmite administratorului SGR o notificare în format digital cu semnătură electronică simplă sau calificată care să cuprindă cel puţin următoarele:

1. datele de identificare ale producătorului, însoţite de o copie a certificatului de înregistrare fiscală;
2. numele, numărul de telefon şi adresa de e-mail ale persoanei de contact desemnate din partea producătorului în relaţia cu administratorul SGR;
3. numărul de unităţi de ambalaje care fac obiectul SGR în conformitate cu art. 10 (5) din Legea nr. 249/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi greutatea aferentă de ambalaj exprimată în kilograme introduse pe piaţa naţională în anul calendaristic anterior, defalcate pe tip de material, volum per unitate de ambalaj şi categorii de produse conţinute.” (artic. 2)

L 249/2015 -artic 10 (5) Până la data de 1 ianuarie 2021, în baza evaluării eficienţei economice, sociale şi de mediu, precum şi a impactului asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, prin hotărâre a Guvernului, se stabileşte un sistem de garanţie-returnare care să se aplice pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, utilizate pentru a face disponibile pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase.

Amintim că:

• Data înregistrării este considerată a fi data la care producărorul/comerciantul a transmis corect şi complet documentaţia prevăzută mai sus.
• Producătorii și comercianţii sunt obligaţi să ofere clarificări şi informaţiile administratorului SGR în legătură cu notificarea de înregistrare în SGR, în termen de 5 zile lucrătoare de la solicitare.
• Producătorii care intenţionează să introducă pe piaţa naţională produsele ambalate incluse în SGR ulterior împlinirii termenului de 28 februarie 2023 au obligaţia de a se înregistra în SGR cu cel puţin 30 de zile înainte de introducerea pe piaţa naţională a produselor ambalate în ambalaje SGR.
• Comercianţii care se înfiinţează sau încep comercializarea de produse în ambalaje care fac obiectul SGR ulterior împlinirii termenului de 28 februarie 2023 au obligaţia de a se înregistra în SGR cu cel puţin 30 de zile înainte de comercializarea produselor în ambalaje SGR.

Procedura de înregistrare în SGR se stabileşte de către administratorul SGR şi se face disponibilă pe pagina proprie de internet. (HG 12/2023, artic. 11).

Procedura de înregistrare

1. Se va crea un cont de utilizator pe site-ul RetuRO– introducând datele de identificare ale companiei şi datele de contact ale persoanei desemnate în relaţia cu administratorul SGR.
2. După activarea contului, persoana desemnată în relaţia cu administratorul SGR va completa toate informaţiile solicitate, în conformitate cu prevederile legale. După introducerea acestor date, se va genera Formularul Standard de Înregistrare în SGR – completat automat cu datele deja introduse.
3. Formularul trebuie semnat de către reprezentantul legal, folosind o semnătură electronică simplă sau calificată , tot prin intermediul portalului RetuRO.

Ulterior înregistrării, se va trece la următoarea etapă, semnarea contractului cu administratorul SGR, RetuRO Sistem Garanţie Returnare.

Ce se întâmplă dacă producătorii și comercianții nu se înregistrează în SGR?

Conform HG 1074/2021, neînregistrarea în baza de date gestionată de către administratorul SGR se sancționează cu amendă de la 20.000 la 40.000 RON (art. 25, (3) d))

 

Puteți accesa HG 12/2023 aici.

Mai multe detalii despre înregistrarea producătorilor găsiți aici.

Mai multe detalii despre înregistrarea comercianților găsiți aici.

(cu mențiunea că trebuie ignorată data limită de înregistrare de 3 iulie, data încă nu a fost actualizată conform HG 12/2023)

RetuRO Sistem Garanţie Returnare oferă pe toată perioada înscrierii asistenţă prin call center, la numărul de telefon: 021 207 00 09. Accesul la un operator este disponibil de luni până vineri între orele 09:00 – 18:00, cu excepţia sărbătorilor legale.

 

Puteți citi și:

Cum a amânat HG 1214/2022 implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR)

Patrick Wiedemann, CEO RLG – Soluții pentru evitarea fraudării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România

Pregătirea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în Scoția – ce poate fi adaptat la sistemul românesc?

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică

Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021 privind SGR – Sistemul Garanție-Returnare

 

Implementarea unui sistem de colectare separată reprezintă o provocare pentru orice organizație, fie ea instituție de învățământ sau altă organizație publică/privată.

De aceea este important să avem în vedere anumite aspecte cheie care vor contribui la implementarea mult mai rapidă și eficientizarea programului:

1. Infrastructura de colectare

 

Recomandăm plasarea în fiecare sală de clasă a minimum 3 coșuri (pentru hârtie, plastic/metal, deșeuri menajere). Dacă nu este posibil acest lucru, este indicat ca aceste coșuri să fie plasate pe holuri, cu condiția să fie eliminate coșurile destinate deșeurilor menajere din sălile de cursuri, pentru a sprijini utilizarea coșurilor de colectare separată de pe holuri.

Pentru deșeurile care sunt generate mai rar: spre exemplu, deșeuri de sticlă, deșeuri electronice mici (ex. cabluri, telefoane etc), baterii, becuri, recomandăm plasarea unor coșuri într-o zonă vizibilă și accesibilă tuturor (spre exemplu, cancelaria profesorilor).

Dacă nu aveți suficientă infrastructură de colectare furnizată de Primărie sau firma de salubrizare recomandăm utilizarea coșurilor destinate deșeurilor menajere și etichetarea lor corespunzătoare pentru colectarea deșeurilor reciclabile. Același procedeu poate fi aplicat și containerelor exterioare.

Totodată, încurajăm confecționarea unor coșuri din cutii de carton (provenite de la retaileri) în cadrul unor ateliere creative organizate împreună cu elevii. Cu această ocazie elevii pot învăța că nu doar componenta de colectare separată/reciclare este importantă ci este ideal să încercăm să refolosim deșeurile, să le găsim o nouă întrebuințare înainte de a le arunca.

 

2. Informare și instruire

Pe lângă componenta de infrastructură, e foarte importantă și partea de informare/instruire; iar în acest caz trebuie incluși atât elevii cât și profesorii și personalul administrativ

Dacă elevii pot fi instruiți în cadrul orelor de dirigenție, este necesar să fie organizate întâlniri separate de instruire și cu personalul didactic și personalul de auxiliar.

Proiectați o strategie de comunicare coerentă, centrată pe importanța și obligativitatea colectării separate și mai ales, pe continuitatea acestei acțiuni. Nu faceți din campania de informare doar „o bulă de săpun”, de tipul „Reciclați și câștigați!” fiindcă după terminarea concursului și premierea participanților, aceștia trebuie să rămână motivați în continuare, să colecteze separat deșeurile. Fiți inventivi! Găsiți și alte stimulente pe lângă nelipsitele premii! Nu este rău dacă ele există, dar aveți nevoie și de alte „pârghii” dacă vă doriți un program durabil!

Ecoteca vă stă la dispoziție cu materialele necesare. Ne puteți contacta oricând aveți nevoie de ajutorul nostru.

 

3. Ambasadorul/ambasadorii campaniei de informare

Găsiți o persoană sau mai multe din cadrul școlii (profesori, elevi, administrator etc) care să creadă în această cauză și să vă susțină nu doar în implementarea campaniei de informare ci și în asigurarea unei continuități  (pe termen lung!)  a proiectului.

 

4. Verificați colectorii și convingeti-i să ridice separat deșeurile!

Asigurați-vă că școala/primăria are încheiate contracte cu colectori autorizați pentru predarea deșeurilor reciclabile obligatorii prin lege: hârtie/carton, plastic, metal, sticlă, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii și becuri.

Dacă nu are încheiate aceste contracte, solicitați sprijinul primăriei pentru încheierea contractelor de colectare separată.

Pentru școlile mai curajoase recomandăm contactarea primăriei pentru amenajarea unui țarc din lemn pentru colectarea deșeurilor vegetale (frunze, iarbă, creni) și altor deșeuri biodegradabile (exemplu resturi de fructe) și transformarea lor în compost care poate fi împrăștiat ulterior în grădina școlii. Mai multe informații despre compost găsiți aici.

În general, unele școli au contracte doar cu firme de salubrizare și sunt constrânse de administrațiile locale („legitimate” din păcate, de Legea salubrizării nr. 101/2006) să nu încheie contracte cu alți colectori.

Trebuie să aveți în vedere faptul că majoritatea firmelor de salubrizare nu sunt interesate sa preia separat deșeurile. Principalul motiv invocat: această acțiune ar crește costurile logistice!

Dacă vă loviți de un astfel de răspuns, propuneți reprezentanților firmei de salubrizare să ridice deșeurile reciclabile „la cerere”. Anumite școli folosesc cu succes această variantă: săptămânal predau firmei de salubrizare deșeurile menajere nereciclabile în timp ce deșeurile reciclabile sunt păstrate în cadrul școlii (subsol, sală de sport etc.) până se strânge o cantitate considerabilă. Astfel la 2-3 săptămâni un reprezentant al școlii sună la firma de salubrizare ca să ridice deșeurile reciclabile. În acest caz, reprezentanții firmei de salubrizare nu mai au nici un motiv să refuze ridicarea separată a deșeurilor.

Acolo unde este posibil și nu este încheiat un contract de colectare direct de primărie, puteți negocia cu firma de colectare să predați deseurile reciclabile contra-cost! Sumele strânse nu vor fi uriașe dar vor contribui la „Fondul scolii” (putând fi achiziționate diverse produse necesare școlii respective – cretă, rechizite și de ce nu, coșuri de colectare separată!)

În cazul deșeurilor de echipamente electrice și electronice, bateriilor și becurilor situația este mult mai simplă. Există câteva organizații colective de preluare a responsabilității producătorilor de echipamente electronice care oferă școlilor coșuri de colectare separată și asigură ridicarea deșeurilor ÎN MOD GRATUIT, ca spre exemplu Recolamp, Ecotic.

 

5. Cereți autorităților să se implice în proiect!

Nu reușiți să convingeți firmele de salubrizare să ridice separat deșeurile? Faceți sesizări către autoritățile competente: Garda de Mediu, Primărie etc…! Rugați-le să sprijine în mod real, colectarea separată în școli!

 

6. Instruiți personalul de serviciu

Nu sunt puține cazurile când „doamnele de serviciu” sabotează „din interior” acțiunea de colectare fiindcă au impresia că sistemul de colectare separată le dublează munca. Fapt complet fals, volumul de deșeuri de regulă rămâne constant și după implementarea sistemului, doar modul în care sunt colectate diferă.

De aceea, este obligatoriu să implicați și personalul de serviciu în campania de colectare. Recomandăm susținerea unor mici sesiuni de instructaj pentru doamnele de serviciu: de ce e important sa nu fie amestecate deșeurile după ce au fost colectate separat, cum trebuie predate acestea firmelor de colectare etc.

Ecoteca vă stă și în acest caz la dispoziție cu materialele necesare. Ne puteți contacta oricând aveți nevoie de ajutorul nostru.

 

7. Să trecem la partea dificilă – Obligațiile legale!

În calitate de instituții publice, școlile au numeroase obligații legate de gestionarea deșeurilor (ca de altfel, orice organizație din Romania fie ea publică sau privată!)

Să trecem în revistă o parte din aceste obligații:

• să colecteze separat cel puțin următoarele categorii de deșeuri: hârtie, metal, plastic și sticlă, iar până la data de 1 ianuarie 2025 să implementeze un sistem de colectare seprată a textilelor (OUG 92/2021, art. 17, alin. 3) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei, pentru persoanele fizice și de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;
• să încheie contracte cu colectori autorizați pentru fiecare tip de deșeu generat din activitatea proprie (OUG 92/2021, art. 23, alin. 1) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei, pentru persoanele fizice și de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;
• utilizatorul final de baterii şi acumulatori auto şi industriali este obligat să predea deşeurile de baterii şi acumulatori auto şi industriale separat de alte deşeuri către:

1. a) distribuitorii de baterii şi acumulatori angro şi en detail;
2. b) unităţile care prestează servicii de înlocuire a bateriilor şi acumulatorilor;
3. c) punctele de colectare pentru deşeuri de baterii şi acumulatori;
4. d) producător, după caz. (HG 1132/2008, art. 7, alin. 18) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 5.000 la 7.500 lei pentru persoane juridice şi de la 1.000 la 1.200 lei pentru persoane fizice;

• persoanele fizice şi juridice care deţin deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE), inclusiv cele provenite de la EEE importate pentru folosinţa proprie, au obligaţia de a preda DEEE către sistemele de colectare autorizate. (OUG 5/2015, art 39, alin. 2) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoanele fizice şi cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice

• Deţinătorii de deşeuri, persoane juridice, sunt obligaţi cumulativ să clasifice şi să codifice deşeurile generate din activitate în lista deşeurilor prevăzută în HG 856/2002, Anexa 2. (OUG 92/2021, art. 8, alin. 1) -– neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;

• Generatorii de deșeuri ţin o evidenţă cronologică lunară tabelară şi o pun la dispoziţia Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului în format letric, la cerere şi electronic în sistemul pus la dispoziţie de APM până la 15 martie anul următor raportării, precum şi la cerere autorităţilor competente de control, după:

1. a) codul deşeului, cantitatea în tone, natura şi originea deşeurilor generate, precum şi cantitatea de produse şi materiale care rezultă din pregătirea pentru reutilizare, din reciclare sau din alte operaţiuni de valorificare, eliminare;
2. b) destinaţia, frecvenţa colectării, modul de transport şi metoda de tratare prevăzută pentru deşeuri, atunci când este relevant; şi
3. c) cantitatea de deşeuri în tone încredinţată spre eliminare.

(OUG 92/2021, art. 48,  alin 1) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;

 

Așadar, colectarea separată a deșeurilor nu e doar un „trend eco”,  ea este obligatorie prin lege!                                                                                                                                                                    

Legea 132/2010 ofera informații pretioase cu privire la modul in care ar trebui să se desfășoare colectarea separată în instituțiile publice.

Din păcate, acestea sunt doar o parte din obligații. Mai multe cerințe se găsesc în peste 100 de acte normative. Cele mai importante legi pot fi consultate aici.

Pentru menținerea evidenței deșeurilor și predarea rapoartelor legale către autorități, Asociația Ecoteca pune la dispoziția școlilor, aplicația de raportare a deșeurilor. Astfel, cu ajutorul bonurilor/proceselor verbale de predare/primire transmise de instituțiile de învățământ sunt generate rapoartele lunare obligatorii prin lege. Dacă aveți nevoie de ajutor nu ezitați să ne contactați!

 

8. Specialistul în managementul deșeurilor

Pentru îndeplinirea obligaţiilor legale privind gestionarea deşeurilor, titularul unei activităţi, pentru care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a emis o autorizaţie de mediu/autorizaţie integrată de mediu, are obligaţia să desemneze o persoană din rândul angajaţilor proprii sau să delege această obligaţie unei terţe persoane. (OUG 92/2021, art. 23, alin. 4) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei, pentru persoanele fizice și de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

Deși legea nu obligă școlile să aibă un Specialist în managementul deșeurilor fiindcă instituțiile de învățământ nu au nevoie de autorizație de mediu, este indicat să delegați o persoană instruită în acest sens care să se ocupe de buna desfășurare a programului. Având o persoană avizată în interiorul școlii care să monitorizeze sistemul de colectare separată și să mențină legatura cu colectorii de deșeuri, vă va fi mult mai ușor să asigurați sustenabilitatea acestui proiect.

Ecoteca organizează ocazional astfel de cursuri. Vă putem sprijini și în acest caz.

 

9. Dosarul de deșeuri

Dosarul de deșeuri al organizației include rapoartele lunare și anuale, procesele verbale de predare – primire a deșeurilor (bonurile de predare a deșeurilor), contractele de colectare și alte documente relevante.

Este important să aveți un astfel de dosar pentru a putea fi furnizat autorităților de mediu în cazul unor inspecții.

 

10. Monitorizarea sistemului de colectare separată implementat în cadrul organizației și diseminarea rezultatelor

Atunci când promovați rezultatele proramului, nu vă concentrați doar pe informații cantitative de tipul „Au fost colectate X tone de deșeuri!” Răspândiți informații relevante despre modul de implementare a sistemului de colectare, ce măsuri s-au luat pentru continuarea proiectului etc., ce dificultăți și ce soluții ați găsit pentru continuarea programului;  în acest mod informați și țineți motivați atât elevii cât și personalul și totodată, exemplul dvs. poate fi preluat de cât mai multe organizații!

 

Pentru mai multe informații, echipa Ecoteca vă stă la dispoziție! SUCCES!

Lansarea oficială a campaniei „Metal pentru Viitor” are loc azi, 3 noiembrie 2022 în cadrul conferinței digitale „Creator implicat – experiențe practice și viitorul economiei circulare” organizată pe edupedu.ro și pe canalele social media EduPedu.

Campania „Metal pentru Viitor” are drept call-to-action principal realizarea de parteneriate între companii din industrie în vederea implementării principiilor economiei circulare.

Campania „Metal pentru Viitor” este realizată de agenția WebEfektiv și include platforma metalpentruviitor.ro precum și o serie de materiale video care vor fi prezentate în continuare pe canalul Youtube Metal pentru Viitor – materiale educative care vizează informarea publicului larg despre cum ar trebui adaptat comportamentul consumatorului pentru o dezvoltare durabilă reală.

Raul Pop, cofondator Coaliția pentru Economie Circulară (CERC) și Director Programe Ecoteca:

„În cadrul campaniei „Metal pentru viitor” oameni cu mare experiență în ceea ce înseamnă metalurgie și reciclare în particular, vin și explică ce este cu adevărat materialul despre care vorbim când spunem noi că facem reciclare sau circularizare, care sunt detaliile tehnologice reale ale acestui subiect; ce anume trebuie să se întâmple ca lucrurile să meargă mai departe așa cum trebuie din punct de vedere tehnologic pentru că altfel vorbim, dar nu facem.

Pentru mai multe informații despre campania „Metal pentru Viitor” vă invităm să urmăriți azi, 3 noiembrie 2022, între orele 15:00 -17:00, dezbaterea live „Creator implicat – experiențe practice și viitorul economiei circulare”

Pentru a vă implica activ în partea de dezbatere vă invităm să vă înscrieți prin completarea acestui formular special și astfel vă puteți auzi întrebarea adresată speakerilor, prin vocea moderatorului. Răspunsurile la întrebări / solicitări vor fi adresate în timpul conferinței, în limita timpului de LIVE sau vor fi publicate în perioada imediat următoare.

Evenimentul poate fi urmărit LIVE video pe pagina de eveniment de pe Facebook și LinkedIn Edupedu. Vă recomandăm să accesați această pagină și să confirmați paticiparea sau intenția de a participa pentru a primi notificările legate de eveniment, speakeri, teme, parteneri, updates și notificarea de începere a LIVE-ului.

În plus, pe Edupedu.ro și în secțiunea Zero Deșeuri veți putea citi principalele declarații ale speakerilor în timp real, precum și știri relevante care au reieșit din intrevențiile co-paneliștilor.

Speakerii evenimentului:

• Barna TÁNCZOS, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor,
• Mirona DAIA, director, politici Industriale, Ministerul Economiei, coordonator Strategia pentru Economie Circulară
• Constantin DAMOV, președinte, Coaliţia pentru Economie Circulară (CERC)
• Constantin APOSTOL, CEO, AS Metal (partener principal „Metal pentru Viitor”)
• Vlad TRUȘCĂ, director operații, tranzacții, GreenPoint Management (partener principal „Metal pentru Viitor”)
• Richard MOLNAR, manager aplicații tehnice, Linde Gaz Romania (partener principal „Metal pentru Viitor”)
• dr. ing. Radu ȘTEFĂNOIU, decan, Facultatea de Știință și Inginerie a Materialelor, Universitatea Politehnica București
• Raul POP, consultant, Director Programe, Asociația Ecoteca

Pentru mai multe detalii despre eveniment puteți consulta agenda conferinței aici.

 

Puteți citi și:

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

A fost aprobată Strategia națională privind Economia Circulară

OUG 31/2011 a fost modificată – Noi reglementări privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase

Fundația Ellen MacArthur: Pentru a reduce emisiile de CO2, industria materiilor prime trebuie să facă tranziția la economia circulară

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă