Fundația Ellen MacArthur: Pentru a reduce emisiile de CO2, industria materiilor prime trebuie să facă tranziția la economia circulară

18 iulie 2022

Sursa foto: pexels.com

Fundația Ellen MacArthur, una dintre cele mai importante organizații neguvernamentale promotoare ale economiei circulare (cu sediul central în UK) a publicat pe platforma medium.com un articol complex despre relația strânsă dintre reducerea emisiilor de CO2 și tranziția la economia circulară.

Fundația avertizează că tranziția la energia regenerabilă va acoperi doar 55% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Pentru a atinge emisiile nete zero până în 2050 și a îndeplini astfel, obiectivul stabilit în Acordul de la Paris din 2015, restul de 45% din emisiile provenite din industrie, agricultură și utilizarea terenurilor trebuie să fie, de asemenea, abordate.

Industria materiilor prime care cuprinde companii producătoare oțel, aluminiu, ciment și produse chimice, este responsabilă pentru o mare parte din aceste emisii rămase și are un rol cheie în asigurarea acestei tranziții.

Câteva date relevante

La nivel global, producția de ciment reprezintă 8% din emisiile de CO2
În cazul amoniacului fiecare tonă produsă emite 2,6 tone de CO2, iar
Pentru oțel raportul este de 1:2
În general, industria materiilor prime este responsabilă pentru 27% din emisiile globale de CO2

Soluții

Pentru a reduce aceste emisii, industria materialelor se confruntă cu un număr limitat de opțiuni care pot implica:

utilizarea energiei cu emisii scăzute de carbon (cum ar fi energia eoliană, solară)
procese de producție cu emisii scăzute de carbon
captarea carbonului sau
reciclarea materialelor – tehnologii pentru a îmbunătăți colectarea, sortarea și reciclarea deșeurilor
construirea de noi „ecosisteme industriale”
tehnologiile emergente, cum ar fi platformele digitale, blockchain-ul și contractele inteligente asociate
înlocuirea transportului de mărfuri rutier cu cel feroviar
politici coerente pentru stimularea economiei circulare

Cu toate acestea, majoritatea acestor soluții nu sunt nici eficiente, nici disponibile la scară largă.

Provocări

Cele mai multe procese de producție cu emisii scăzute de carbon încă nu sunt suficient dezvoltate.

Industriile grele au prosperat de peste un secol folosind procese de fabricație în mare parte neschimbate.

Oțelul a fost fabricat în esență în același mod de mii de ani, folosind carbonul ca reductor chimic. Amoniacul a fost produs de un secol prin procesul Haber-Bosch care emite mai mult CO2 decât orice altă reacție chimică. Deși captarea carbonului din procesele industriale și împiedicarea acestuia să intre în atmosferă este promițătoare, majoritatea tehnologiilor fie nu prezintă suficiente modele de bună practică, fie nu sunt încă disponibile comercial.

Dintre toate opțiunile de decarbonizare, utilizarea materialului reciclat este probabil cea mai ușor disponibilă. Producția de materiale reciclate, prin utilizarea unor procese diferite și consumând mai puțină energie decât producția primară, emite mai puține gaze cu efect de seră. De exemplu, producția de aluminiu reciclat consumă cu 97% mai puțin CO2 decât producția primară.

Pentru a crește calitatea și cantitatea materialelor reciclate, companiile pot folosi o serie de tehnologii pentru a îmbunătăți colectarea, sortarea și reciclarea deșeurilor. De exemplu, spectroscopia de defalcare indusă de laser face posibilă determinarea compoziției pieselor de aluminiu, rapid și fiabil în timpul procesului de sortare. Dar tehnologia nu va fi suficientă. O aprovizionare suficientă cu materiale reciclate va necesita transformări în industria materialelor care implică adoptarea de noi ecosisteme industriale, modele de afaceri și lanțuri de aprovizionare.

Exemple de bune practică

Industriile materiilor prime se aprovizionează de regulă cu materii virgine, din câteva site-uri miniere și de explorare. Trecând la aprovizionarea cu materii reciclate, ele trebuie să lucreze cu un ecosistem industrial mai complex, care implică furnizori de materiale, firme de gestionare a deșeurilor și reciclatori. Uneori, chiar lucrează în parteneriat cu concurenții lor pentru a împărți costurile și eforturile de înființare a unor astfel de sisteme.

În majoritatea țărilor, cutiile de băuturi circulă într-un sistem separat de colectare și retopire, ceea ce duce la pierderi de valoare mult mai mici. În Germania, producătorii de ferestre și uși din aluminiu, companiile de construcții și firmele de demolare sunt toți membri ai asociației A|U|F, care organizează un sistem în circuit închis pentru reciclarea aluminiului folosit la ferestre, uși și fațade.

În Japonia, compania de reciclare Harita Metals, în parteneriat cu Central Japan Railway Company, producătorul de material rulant Hitachi și producătorul de materiale din aluminiu reciclat Sankyo Tateyama, au stabilit un „sistem de reciclare orizontal” pentru a furniza materiale din trenurile scoase din funcțiune pentru a face noi trenuri de mare viteză Shinkansen (glonț).

În industria anvelopelor, doi mari producători, Michelin și Bridgestone, au decis să își unească forțele pentru a construi un nou ecosistem industrial. Astăzi, mai puțin de 1% din tot negrul de fum folosit la nivel global în producția de anvelope noi provine din anvelope reciclate scoase din uz; restul de 99% este produs din substanțe petrochimice virgine. Cu toate acestea, utilizarea negrului de fum reciclat în producția de anvelope noi ar reduce emisiile de CO2 cu până la 85% în comparație cu materialele virgine și ar reduce dependența industriei anvelopelor față de produsele petrochimice. Michelin și Bridgestone încearcă să stabilească o coaliție a unui grup divers de părți interesate, inclusiv producători de anvelope, furnizori de negru de fum, parteneri de piroliză și start-up-uri în tehnologie emergentă, pentru a crește gradul de integrare a negrului de fum recuperat.

Mărcile de îmbrăcăminte, valorificând noi modele de afaceri, cum ar fi revânzarea, închirierea și repararea, creează noi fluxuri de venituri fără să producă haine noi. Dar, spre deosebire de multe alte industrii, industria materialelor textile a evoluat foarte puțin în ultimul secol. Se bazează în continuare pe același model de afaceri, care aprovizionează, transformă și vinde materiale virgine. Cu toate acestea, companiile de materiale ar putea oferi soluții integrate de construcție sau de producție, mai degrabă decât doar materiale, permițându-și astfel să gestioneze mai bine materialele în bucle închise și să păstreze mai mult din valoarea lor.

Producătorul de mașini BMW colectează burghie și burghie vechi de wolfram la fabricile sale din Germania și Austria pentru a le recicla în noi scule de frezat și de găurit. Circularea wolframului într-o buclă închisă în acest fel reduce emisiile de CO2 cu peste 60%.

Firma de materiale de construcții Marubeni ofera clienților săi opțiunea de a închiria în locul cumparării grinzilor și țevilor metalice pentru construcții temporare din oțel. Totodată, Marubeni Corporation a colaborat cu un start-up de tehnologie blockchain, Circularise, pentru a introduce o platformă de management al trasabilității pentru piețele de produse chimice și materiale plastice.

Compania chimică Safechem vinde serviciul de curățare a pieselor metalice și nu solvenți, pe care îi colectează după ce au fost folosiți.

Unele companii de rafinare a metalelor oferă rafinarea ca un serviciu fabricilor de producție a petrolului. Rafinăriile își trimit catalizatorii uzați la rafinărie care recuperează metalele și le returnează la rafinărie pentru un nou ciclu de produs. Prin utilizarea acestor bucle închise se recuperează peste 90% din metalele prețioase conținute în catalizatori, chiar și în cazurile de cicluri de viață de peste 10 ani.

În prezent, dacă materiile prime sunt adesea expediate cu trenul sau barja către fabrici de ciment, uzine chimice sau oțelării, majoritatea materialelor reciclate sunt transportate cu camionul.

Operatorul de transport feroviar de marfă DB Schenker transportă aproximativ 10 milioane de tone de deșeuri în fiecare an, utilizând rețeaua proprie de vagoane individuale DB Schenker Rail. Operatorul de transport feroviar de marfă CFF Cargo transportă anual până la 100.000 de tone de deșeuri metalice către compania de reciclare Stahl Gerlafingen. Prin trecerea la transportul pe calea ferată, compania a evitat în jur de 4.000 de transporturi cu camioane anual.

Tranziția către o economie circulară va fi mai dificilă pentru industria cimentului, deoarece, spre deosebire de oțel, aluminiu, substanțe chimice și sticlă, acesta nu poate fi reciclat. Cu toate acestea, există câteva alternative interesante. Clinkerul, produs intermediar în producția de ciment și responsabil pentru cantități mari de emisii de CO2 în producția sa, poate fi înlocuit cu cenușă zburătoare, un produs secundar al sectorului energetic, și zgură granulată, un produs secundar al sectorului siderurgic. SmartCrusher bv (start-up cu sediul în Țările de Jos) și Sika (compania chimică elvețiană) au dezvoltat o tehnică de recuperare a nisipului, pietrișului și cimentului din beton, în timp ce Neustark (furnizor de beton gata de amestec) și Projet FastCarb (proiect de cercetare și dezvoltare în colaborare la nivel național francez) au dezvoltat o tehnologie de stocare a CO2 în agregate reciclate.

Analizele arată că 82% din cererea UE de aluminiu, materiale plastice și oțel ar putea fi satisfăcută prin reciclarea acestor materiale. De exemplu, costul real suportat de societate pe parcursul ciclului de viață al plasticului este de cel puțin 10 ori mai mare decât prețul de piață al plasticului.

Timpul este scurt: conform rapoartelor de urmărire ale AIE (Agenția Internațională de Energie), nici sectoarele de fier și oțel, ciment, produse chimice și nici aluminiul nu vor putea să atingă țintele de emisii zero până în 2050.

Puteti citi articolul complet aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

13 iulie 2022

Sursa foto: Brai – Cata

Despre introducerea sistemului „plătește pentru cât arunci” (pay-as-you-throw – PAYT) se discută de ani buni, a fost recomandat de foarte multe ori de Comisia Europeană pentru îmbunătățirea managementului deșeurilor în România, a fost introdus prima dată într-o propunere legislativă în 2016, amânat ulterior pentru data data de 1 ianuarie 2019, dar nu mai târziu de data de 30 iunie 2019 (conform Legii nr. 31/2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2018), ca până la urmă să fie lăsat în legislație dar fără o dată limită de implementare (conform OG 92/2021 privind regimul deșeurilor).

Care e rezultatul acestor „bulibășeli” legislative? După 6 ani încă nu avem un sistem PAYT unitar, funcțional la nivel național, doar câteva unități administrativ – teritoriale au reușit să implementeze o formă incipientă a acestui sistem.

Forma finală – dar ambiguă – a obligației introducerii sistemului „plătește pentru cât arunci” se găsește în OG 92/2021 privind regimul deșeurilor, articolul 17, alineatul 5, litera h:

„Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, au următoarele obligaţii: (…)

h) să implementeze, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, instrumentul economic „plăteşte pentru cât arunci”, bazat pe unul sau mai multe dintre următoarele elemente:

(i) volum;

(ii) frecvenţă de colectare;

(iii) greutate;

(iv) saci de colectare personalizaţi;”

În înțelepciunea sa, legiuitorului i se cam amestecă noțiunile prin micro-procesor şi ne este în continuare neclar cum se poate plăti un tarif (sau taxă) diferit în funcție de frecvența de colectare, spre exemplu. Cum spuneam, ambiguitățile sunt subterfugiul literar favorit al făcătorilor de legi în România…

Amintim că aplicarea acestui instrument are drept scop reducerea cantității de deșeuri depozitate și creșterea ratei de reutilizare/reciclare bazându-se pe două principii de fundamentare ale politicii de mediu: „poluatorul plătește” și „responsabilitatea comună“. În mod firesc, sistemul de tarifare diferențiată se aplică în moduri diferite atât în statele membre UE, cât și în alte țări, în funcție de specificul local (tipuri de recipiente, viziunea organizării serviciului, cantitatea și tipurile de deșeuri sau de condițiile tehnico-economice locale), alegeri lăsate de directiva europeană la latitudinea fiecărui stat membru.

Sistemul „plătești pentru cât arunci” prevede astfel introducerea unei taxe (sau tarif, în funcție de modul de colectare) diferențiate fiecărei persoane sau organizații în funcție de cantitatea efectivă de deșeuri pe care o aruncă (şi nu un abonament fix) şi, mai ales, de cât de bine precolectează separat deşeurile proprii.

Măsura poate fi implementată în diverse moduri: fie autoritățile decid să taxeze toată cantitatea de deșeu generată de o persoană/organizație (pentru a încuraja astfel prevenirea și reducerea deșeurilor), fie aleg sa taxeze doar deșeurile nereciclabile, oferind reduceri/scutiri de taxe pentru cantitățile de deșeuri reciclabile colectate separat în vederea reciclării.

Cum pot contribui eco-insulele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PPCA)

Bogdan Constantinescu, managerul general al companiei de salubritate Brai-Cătă Sursa foto: Brai – Cătă

Bogdan Constantinescu, managerul general al companiei de salubritate Brai-Cătă (care a plasat deja în municipiul Brașov 4 astfel de eco-insule) a prezentat modalitatea de implementare a sistemului PPCA încă de acum 2 ani în cadrul Ghidului Soluțiilor Smart City 2020:

„Cea mai bună soluție pentru implementarea PPCA este colectarea separată, pe tip de deșeu, în recipiente de anumite volume, cu o frecvență de colectare variabilă. Acest sistem se realizează prin echiparea containerelor cu cipuri RFID și a mașinilor de colectare cu sistem de identificare a recipientelor. Acest sistem se poate completa cu sacul personalizat, preplătit sau inscripționat cu cod de bare.

Alt sistem recomandat în special pentru zone aglomerate și zone rezidențiale este ECOINSULA. Aceasta este prevăzută cu sistem de identificare a celui care depune deșeurile, un sistem de monitorizare a gradului de umplere a recipientelor – care transmit un SMS operatorului în momentul în care sunt pline – și un sistem de monitorizare video a ecoinsulei, precum și un sistem de odorizare interioară, pentru a preveni răspândirea mirosurilor neplăcute.

Accesul la fiecare recipient de depozitare din cele cinci categorii – hârtie și carton, mase plastice, metal, sticlă, reziduale – se face automatizat, numai în baza unui cititor de coduri QR, care scanează codurile de pe sacii menajeri. Astfel, accesul persoanelor care nu fac parte dintre utilizatorii arondați nu este posibil”.

Amintim că prin intermediul celor 3 automate de preluare a ambalajelor de băuturi, cu un principiu de recompensare asemănător celei ale unor eco-insule, plasate în Brașov (numite „PETrică) au fost colectate 1.202.609 de PET-uri, 944.147 de doze de aluminiu și 623.680 de sticle, adică un total de 2.770.436 recipiente într-o perioadă de 10 luni. Deocamdată cele 3 insule nu au fost incluse într-un sistem PAYT, în schimb utilizatorii acestora au fost recompensați cu bilete de autobuz în schimbul colectării corespunzătoare a deșeurilor. De altfel, în această recompensare instantanee constă şi principala diferență între PETrică şi un sistem normal PAYT (care decontează eforturile generatorului de deşeuri prin reduceri la factura lunară).

Principalele operațiuni privind implementarea instrumentului economic „plătește pentru cât arunci” utilizând insulele ecologice – propuse de cei 2 colectori desemnați pentru administrarea deșeurilor în Brașov – Brai-Cata și Eurosalub

A. Amplasarea ecoinsulelor

1. Stabilirea zonei și a platformelor pentru amplasare – Responsabilitatea UAT, firmei de salubrizare/colectare
2. Amenajarea platformelor – conform cerințelor tehnice – Responsabilitatea UAT
3. Realizarea racordului la sursa de energie (cel mai probabil la iluminatul public) – Responsabilitatea UAT (această măsură este necesară pentru a suplini perioadele când panourile solare plasate pe ecoinsule nu reușesc să alimenteze suficient sistemele pe perioada iernii)
4. Asigurarea unei expuneri la soare a panourilor fotovoltaice, cât mai mare
5. Opțional – cameră de supraveghere video cu înregistrare permanentă

B. Stabilirea necesarului de saci cu coduri QR pentru o anumita perioadă (de ex. 1 luna, 3 luni, 6 luni, 1 an) – Responsabilitatea UAT – pentru modelul bazat pe saci personalizați, nu pe card de acces.

C. Introducerea datelor in sistemul de gestiune al ecoinsulelor, administrarea lor – Responsabilitatea UAT, firmei de salubrizare/colectare

D. Urmărirea operațiunilor tehnice din sistemul de gestiune, legate de functionarea ecoinsulelor

E. Asigurarea mentenanței ecoinsulelor conform manualului de utilizare, inclusiv asigurarea materialelor consumabile (mentenanță ordinară și extraordinară) – Responsabilitatea UAT, firmei de salubrizare/colectare

F. Închirierea sau achiziționarea distribuitoarelor de saci de către UAT

G. Relatia cu OIREP-urile, decontarea cheltuielilor – Responsabilitatea UAT Brasov, firmei de salubrizare

H. Cheltuieli legate de enzime pentru evitarea mirosurilor neplăcute – Responsabilitatea UAT, firmei de salubrizare

I. Stabilirea modalităților de aplicare a instrumentului economic „plătește pentru cât arunci” și a valorii tarifului unitar, distribuirea facturilor tipărite sau în varianta electronică. – Responsabilitatea UAT Brasov, firmei de salubrizare.

J. Distribuirea sacilor cu coduri QR si a cardurilor – Responsabilitatea firmei de salubrizare/colectare

K. Materiale de comunicare printate sau în variantă electronică- Responsabilitatea UAT, firma de salubrizare

M. Alte operatiuni necesare- Responsabilitatea UAT

Mai multe detalii tehnice privind ecoinsulele finanțate prin PNRR, găsiți aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Ordinul nr. 1736/2022 – Firmele care introduc în țară deșeuri pentru valorificare vor trebui să se înregistreze și să raporteze în Registrul ROAFM

8 iulie 2022

Sursa foto: pexels.com

O dată cu Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri publicat în Monitorul Oficial, în data de 28 iunie 2022, a fost publicat și Ordinul nr. 1736/2022 privind aprobarea Procedurii de înregistrare, raportare şi declarare a operatorilor economici care introduc deşeuri în ţară pentru a fi valorificate.

Principala noutate adusă de Ordinul 1736/2022 este înființarea Registrului ROAFM – Registru de înregistrare a deşeurilor introduse în România în scopul valorificării. (art. 1 din Anexa Procedurii de înregistrare)

Art. 4. – (1) Cererea de înregistrare în Registrul ROAFM se transmite în platforma SIATD gestionată de Administraţia Fondului pentru Mediu, după transmiterea şi aprobarea cererii de înrolare în sistemul SIATD conform prevederilor din Instrucţiunile de utilizare a aplicaţiei informatice Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD), în vederea monitorizării şi verificării corectitudinii tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje în sistemul răspunderii extinse a producătorului, aprobate prin Ordinul nr. 1595/2020.

(2) Operatorii economici înrolaţi în platforma SIATD pot adera la Registrul ROAFM prin transmiterea cererii de înregistrare în Registrul ROAFM.

(3) Pentru transmiterea cererii de înregistrare în Registrul ROAFM prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, operatorii economici utilizează platforma SIATD existentă pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, www.afm.ro.

În procedura de înregistrare în cadrul anexelor 1-4 se găsesc toate informațiile necesare pentru înregistrarea în noul registru ROAFM:

Anexa Nr. 1 – Cerere de înregistrare în Registrul ROAFM
Anexa Nr. 2 – Instrucțiuni de înregistrare în Registrul ROAFM
Anexa Nr. 3 – Modelul şi conţinutul Registrului ROAFM
Anexa Nr. 4 – Instrucțiuni de raportare şi declarare în Registrul ROAFM

Puteți consulta Ordinul nr. 1736/2022 aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri a fost publicat în Monitorul Oficial

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

A fost publicat în Monitorul Oficial OM Nr. 1642/2022 privind depunerea declarațiilor online la Fondul pentru Mediu

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică

6 iulie 2022

Sursa foto: depositphotos.com

După proiectul de ordonanță de urgență lansat în dezbatere publică în data de 2 iunie prin care se încearcă în mod abuziv, naționalizarea Sistemului – Garanție Returnare, în loc să vină cu un update despre stadiul SGR, Ministerul Mediului a publicat în data de 5 iulie un nou proiect de ordonanță despre …„nimic”.

Nici de această dată noua propunere nu aduce clarificările necesare solicitate de industrie de mai bine de jumătate de an, în schimb, se precizează că Ministerul Mediului poate înfiinţa sau poate participa, în numele statului, în cadrul societăţilor cu capital de stat, care au ca obiect de activitate măsuri de implementare a sistemului de garanţie returnare pentru ambalaje nereutilizabile. (art. I)

Altă preocupare a Ministerului – stipularea clară în lege a folosirii veniturilor AFM pentru finanțarea capitalului Ministerului Mediului necesar în SGR

Art. II – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu se modifică astfel:

La articolul 7, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alineatul (3) cu următorul cuprins:

2) Veniturile prevăzute la alin. (1) se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor curente şi de capital ale Administraţiei Fondului, potrivit prevederilor legale.

„(3) Prin derogare de la alin. (2), veniturile prevăzute la alin. (1) (n.r. veniturile AFM) se utilizează și pentru participarea statului român reprezentat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului la capitalul social al societăților comerciale care activează în domeniile de activitate în care au atribuții Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor sau Administrația Fondului pentru Mediu.”

Art. III – Participarea statului român la capitalul social al administratorului sistemului garanție-returnare se asigură din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu, în numele Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Totodată, în cadrul proiectului de act normativ se reglementează transferul pachetului de acţiuni în cadrul SGR plătit de Administrația Fondului pentru Mediu, reprezentând un număr de 1.250 acţiuni nominative în valoare de 1.000 lei fiecare, transfer ce se face cu titlu gratuit din proprietatea privată a Administrației Fondului pentru Mediu în proprietatea privată a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Art. IV – Transferul pachetului de acţiuni al SGR plătit de Administrația Fondului pentru Mediu, reprezentând un număr de 1.250 acţiuni nominative în valoare de 1.000 lei fiecare, se face cu titlu gratuit din proprietatea privată a Administrației Fondului pentru Mediu în proprietatea privată a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Art. V – Predarea-preluarea pachetului integral de acţiuni prevăzut la art. IV se face prin protocol încheiat între Administrația Fondului pentru Mediu şi Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Persoanele sau organizaţiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 zile de la data publicării, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Gestionarea Deșeurilor, persoane de contact: Dorin Cosmin Teodoru, Director și Ecaterina Maria Gîldău, consilier – Direcția Gestionarea Deșeurilor, e-mail: cosmin.teodoru@mmediu.ro și ecaterina.gildau@mmediu.ro.

Pentru mai multe aspecte care necesită clarificări legislative dar nu au fost luate în seamă (din nou!) în noua propunere legislativă poate fi consultat articolul următor.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021 privind SGR – Sistemul Garanție-Returnare

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

Cristina Dan, designer „circular” – Rolul designului în reducerea deșeurilor textile

5 iulie 2022

Sursa foto: A New Look for the Fashion Industry

Acum ceva timp prezentam într-un articol situația deșeurilor textile în România și soluțiile necesare pentru îmbunătățirea acesteia.

O măsură tot mai des vehiculată este introducerea unei scheme de răspundere extinsă a producătorului – printre altele, aceasta va stimula îmbunătățirea designului de produs, un factor esențial în creșterea circularității produselor textile și reducerea deșeurilor.

De exemplu, reciclarea fibrelor ar putea fi susținută prin introducerea unei obligații de a include un procent de material reciclat în produsele noi introduse pe piaţă. Taxarea textilelor nereciclabile ar putea, de asemenea, să stimuleze realizarea unor produse mai sustenabile.

Rolul designului în asigurarea tranziției industriei textile la economia circulară este argumentat de designerul Cristina Dan, fondatoarea studioului SOLVE. Aceasta a fondat Solve în 2016 pentru a prezenta alternative durabile și responsabile care respectă principiile economiei circulare. Primul ei proiect, Omdanne, este prima colecție de modă circulară și multifuncțională din lume.

Într-un interviu acordat publicației Intersecting (interviul integral la paginile 152 -159), Cristina punctează foarte bine provocările introducerii principiilor circularității în industria textilă, de la dificultatea reciclării textilelor care nu sunt confecționate dintr-o singur tip de fibră, până la impactul proiectării produsului asupra mediului (până la 80% din impactul unui produs asupra mediului este determinat în faza de proiectare).

Cristina DAN – designer și fondator SOLVE

Cristina Dan: „Designul dictează setul de resurse, infrastructură, procese și activități care vor fi angajate pentru fiecare produs. Există o nevoie iminentă de cunoștințe în cadrul organizației privind strategiile de proiectare circulară, mijloace de conectare la sisteme de producție în buclă închisă, modele de afaceri circulare și cadrul operațional circular local. Deși unele procese au început să se dezvolte, sunt într-un ritm dureros de lent.”

Un alt aspect important semnalat de designer este importanța colaborării tuturor stakeholderilor implicați pe întreg lanțul valoric în vederea asigurării tranziției la economia circulară.

În ultimii doi ani, au fost mult mai vizibile blocajele logistice și întârzierile în producție din cauza întârzierilor în aprovizionare. Lanțurile de aprovizionare circulare, reziliente se bazează pe o strânsă colaborare între părțile interesate. Și în cazul industriei textile, proximitatea stakeholder-ilor, cu alte cuvinte aprovizionarea de la producători locali creşte capacitatea de a forma lanțuri de aprovizionare circulare, sustenabile.

Cristina Dan: „Abordarea mea privind tranziția la economia circulară în industria textilă este o nouă paradigmă de design, bazată pe design participativ. Mă descriu ca un designer de modă contextual. În tărâmul designului circular, contextul este totul. Acest lucru înseamnă că, în procesul meu de proiectare, iau în considerare toate părțile interesate. În prezent, se pune foarte mult accent pe schimbarea comportamentului utilizatorului, având în vedere că societatea actuală este „ciuruită” de consumerism. Prin implicarea utilizatorului în proiectarea și/sau procesul de fabricație, creăm un atașament mai mare față de produs, descurajând astfel consumul excesiv.”

Prin proiecte dezvoltate de Solve ca Omdanne, S-bags (genți pe care utilizatorii le pot realiza singuri cu materiale second-hand), Refashion, utilizatorul devine un participant proactiv în procesul de proiectare.”

Împreună cu echipa de la Universitatea din St. Gallen (Elveția) – Chair for Interaction- and Communication- Solve derulează un proiect care își propune să extindă conceptul Refashion la nivel de industrie.

În esență, Refashion se bazează pe un model de afaceri ce merge pe linia de dezvoltare produs-servicii-sisteme (adică sistem de servitizare a produselor), bazat pe o nouă strategie de proiectare circulară și o nouă abordare a automatizării fabricației. Acesta integrează sprijin pentru designul de produs, lanțul de distribuție, producție, sistem de colectare („take back”) și reciclare/upcycling. Abordarea sprijină companiile care intenționează să închidă „bucla” materială, permițând reutilizarea produselor și componentelor lor în cel mai eficient mod, printr-un proces nou de proiectare și fabricație a produsului bazat pe planificarea automată atât a producției cât și a proceselor de recuperare. Ecodesign sistemic.

„Ne așteptăm la această abordare pentru a crește „servitizarea” produselor – orientarea către servicii în detrimentul produselor în lanțul de aprovizionare – și, astfel, a permite creșterea economiilor circulare scalabile în industria de îmbrăcăminte”, a adăugat designerul.

Puteți afla mai multe informații despre studioul Solve și serviciile oferite de el, aici.

Mai multe argumente privind introducerea schemei de răspundere extinsă a producătorului găsiți în articolul lui Raul Pop, manager programe Ecoteca si cofondator Coaliția pentru Economie Circulară (CERC) – aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Cum contribuie echipamentele electrice și electronice (EEE) la reducerea plasticului

Ordinul nr. 1647/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri a fost publicat în Monitorul Oficial

A fost publicat în Monitorul Oficial OM Nr. 1642/2022 privind depunerea declarațiilor online la Fondul pentru Mediu

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Cum contribuie echipamentele electrice și electronice (EEE) la reducerea plasticului

4 iulie 2022

Sursa foto: pexels.com

În 2016, s-au vândut 480 de miliarde de sticle de plastic. Acum, un milion de sticle de plastic sunt vândute în fiecare minut, iar numărul de sticle vândute anual va crește la 583,3 miliarde în 2021. Acestea sunt constatările cercetărilor efectuate de Euromonitor, un institut care efectuează cercetări de piața internațională.

Impactul apei îmbuteliate asupra resurselor naturale este de 3.500 de ori mai mare decât pentru apa de la robinet, au descoperit oamenii de știință. Cercetarea este prima de acest gen și a examinat impactul apei îmbuteliate în Barcelona, unde devine din ce în ce mai populară în ciuda îmbunătățirilor aduse calității apei de la robinet în ultimii ani.

Sticlele obținute din plastic reciclat conțin mai multe substanțe chimice potențial dăunătoare decât sticlele nou fabricate, au avertizat cercetătorii. Cercetătorii de la Universitatea Brunel din Londra au descoperit 150 de substanțe chimice care s-au scurs în băuturi din sticle de plastic, 18 dintre aceste substanțe chimice găsite în niveluri care depășesc reglementările.

Europa are un obiectiv de colectare de 77% pentru sticlele de plastic până în 2025, conform Directivei privind ambalajele de unică folosință (SUP). Studiul ICIS arată că volumele de colectare a sticlelor PET post-consum au ajuns la 2,2 milioane de tone în 2019, o creștere de 5% față de 2018, care este cea mai mare rată de creștere din câțiva ani.

Cu toate acestea, rata generală de colectare în regiune a crescut cu doar 1 punct procentual, până la 64% în 2019, astfel încât peste o treime din sticlele post-consum rămân necolectate.

Până și Germania, unul dintre statele europene cu un sistem de management al deșeurilor bine dezvoltat care reușește să colecteze 94% din sticlele de plastic de tip PET, reciclează doar 36% din aceste ambalaje.

Soluții simple pentru reducerea deșeurilor de plastic

Instalarea de filtre pentru consumul apei de la robinet sau
Utilizarea de dozatoare pentru apa potabilă (și înlocuirea sticlelor de plastic de tip PET pentru transportul apei cu ambalaje reutilizabile cu termos, cană reutilizabilă etc)
Să nu uităm de utilitatea frigiderelor și congelatoarelor care ne ajută nu doar să reducem consumul de plastic ci și risipa alimentară
Utilizarea espressoarelor pentru cafea și refuzul consumului cafelei în paharele de unică folosință – care sunt nereciclabile (din cauza peliculei de plastic care acoperă cartonul)
E ideal să încercăm să ne preparăm cafeaua acasă, mai ales când există o gama variată de râșnițe electrice și expressoare prietenoase cu mediul, care nu utilizează capsule din plastic (care se reciclează foarte greu sau deloc). Apoi o putem transporta într-un recipient reutilizabil (spre exemplu, termos din aluminiu).

Dacă nu avem timp să ne preparăm cafeaua acasă, e indicat să evităm cafenelele de tip „shop to go” (care folosesc în general, ambalaje de unică folosință) ci să alegem cafenelele care oferă cafea în căni reutilizabile sau ceramice. (Sau mai bine, să ne luăm cana proprie „to go” la cafenea).

Putem încerca să ne facem timp să gătim acasă, să folosim cuptorul, mixerele, blenderele, poate să ne plănuim mesele pentru o întreagă săptămână, duminica.

Cu cât cumpărăm mai multe legume proaspete, vrac, neambalate (în sacii noștri textili), cu atât vom mânca mai sănătos și ne vom simți mai bine. În plus, gătitul, mecanica tocatului, făcutului de aluat și altele se pot transforma repede într-o meditație, o modalitate de a te relaxa și elimina stresul acumulat peste zi.

Pentru mai multe ponturi, pe parcursul lunii iulie putem încerca provocarea Iulie fără plastic, o inițiativă internațională care ne propune să „ținem o cură” de la plasticul de unică folosință.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

A fost publicat în Monitorul Oficial OM Nr. 1642/2022 privind depunerea declarațiilor online la Fondul pentru Mediu

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

10 iunie 2022

Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

Aproape 14 000 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor trebuie puse în funcțiune până la 30 iunie 2026.

Bugetul din Planul National pentru Redresare și Reziliență (PNRR) alocat acestor investiții este de 200,1 mil. euro.

Beneficiarii eligibili vor fi Unitățile Administrativ-Teritoriale (inclusiv subdiviziunile/sectoarele acestora) organizate la nivel de municipiu și oraș.

Insulele ecologice sunt compuse dintr-un ansamblu de containere pentru colectarea separată a deșeurilor:

Subterane (care necesită lucrări de construcții și montaj) sau supraterane (care nu necesită construcții și montaj)
protejate anti-vandalism și împotriva accesului neautorizat,
dotate cu acces digitalizat pentru persoanele fizice arondate,
modul GSM pentru transmisie date,
bază de date privind beneficiarii serviciului și
interfață de facturare pentru toate UAT-urile beneficiare.
Datele sunt agregate și utilizate într-un sistem digital, instrument principal de monitorizare și raportare. Sunt colectate informații privind volumele și tipurile de deșeuri colectate precum și persoanele care introduc deșeurile în containere. (Sectiunea 3.1.8 din Ghidul de finanțare)

Fiecare insulă ecologică trebuie să deservească minimum 200 de locuitori/apartamente. (Sectiunea 3.1.5 din Ghidul de finanțare)

Prin intermediul acestei măsuri vor fi sprijinite activități/acțiuni specifice pentru înființarea și dotarea de insule ecologice digitalizate (ansamblu de containere), pentru următoarele fluxuri de deșeuri colectate separat:

deșeuri de hârtie și carton,
deșeuri de plastic,
deșeuri metalice,
deșeuri de sticlă,
deșeuri biodegradabile,
deșeuri reziduale.

Prin cererea de finanțare, solicitantul poate opta pentru fiecare tip de insulă ecologică digitalizată, anume subterană sau supraterană, fie pentru o combinație între tipurile puse la dispoziție, cu încadrarea în numărul total de insule precizat în tabelul de mai jos.

Sursa foto: Ghid PNRR – 2022/C3/S/I.1.B

Operarea insulelor ecologice digitalizate va fi realizată de către serviciul specific de salubritate din cadru primăriei sau de către operatorul de salubritate desemnat la nivelul UAT la momentul finalizării proiectului de investiții.

Găsiți ghidul de finanțare pentru construirea de insule ecologice digitalizate aflat în dezbatere publică aici.+ Anexe

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate

Ecoinsulă inteligentă din gama „Trapez”. Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

Insulele digitalizate sunt de mai multe dimensiuni (de exemplu cu 3, 5 sau 8 „guri” de încărcare dispuse pe una sau mai multe laturi și cu una sau două uși laterale pentru golire)

Găsiți mai jos un model de sistem deja instalat în municipiul Brașov complet funcțional.

Dotările ecoinsulei vor contribui la păstrarea evidenței gestiunii deșeurilor și strângerea informațiilor necesare pentru predarea rapoartelor către autoritățile de mediu

Deschidere electro-mecanică a ușii frontale pentru golirea containerelor
Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata
Deschiderea este comandată cu ajutorul cardurilor cu cod QR, utilizate de catre operatorii de salubrizare responsabili cu golirea containerelor
Sistem de gestiune cu posibilitatea exportării datelor în fișiere de tip .xls (sau alt format interfațabil)
Display – format dintr-un cititor optic de coduri QR
Senzori de nivel, privind gradul de umplere al containerelor si avizarea operatorului cand este necesară golirea acestora
Sistem de protecție cu senzori, la nivelul gurilor de încărcare, pentru a bloca închiderile accidentale
Sistem automat de pulverizat enzime amplasat deasupra containerelor destinate deșeurilor menajere
Panou fotovoltaic la care sunt legate două baterii de acumulare
Racord interior pregătit pentru legarea la curent electric (220V)
Sistem de supraveghere cu camere video
Sistem de cântărire pentru fracțiile de deșeuri depuse
Imprimantă pentru eliberare bon cu cantitate depusă
Containere de 1100l fără capac pentru fiecare gură de încărcare

Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

Sursa foto: Eurosalub și Brai Cata

CARACTERISTICILE SISTEMULUI DE GESTIUNE a insulei

Identificarea utilizatorului
Posibilitatea de autorizare sau blocare a unui utilizator, de a folosi ecoinsula
Lista depunerilor efectuate de catre un utilizator pe fiecare tip de deseu
Identificarea fractiei de deseu, dupa codul QR de pe sac
Transmiterea datelor catre server in timp real
Supravegherea senzorilor de deschidere a gurilor de incarcare
Deschiderea gurilor de incarcare
Supravegherea senzorilor de siguranta la gurile de incarcare
Alarma usa frontala, usi laterale sau gura de incarcare ramase deschise
Sistem de pulverizat enzime
Monitorizarea sacilor depusi in ecoinsula
Senzor de nivel pentru transmiterea gradului de umplere al containerelor
Indicarea gradului de incarcare al bateriilor
Monitorizarea sistemului de supraveghere video
Eliberare bon cu cantitatea de deseu depusa in ecoinsula
Informatii privind numarul de goliri ale containerelor (data,ora)
Informatii privind numarul de deschideri efectuate la usile laterale si la usa frontala
Posibilitatea resetarii ecoinsulei, de la distanta
Elaborare diverse statistici
Export date fisier .xls
Transmitere alarme prin mail si sms in timp real
MONITORIZAREA INTREGULUI SISTEM DE GESTIUNE SE POATE FACE DE PE LAPTOP/TELEFON MOBIL

Puteți urmări o filmare care arată cum funcționează o ecoinsulă plasată în cartier Racadau-Brasov aici.

Puteți urmări o filmare care arată cum funcționează un distribuitor de saci aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

OUG 31/2011 a fost modificată – Noi reglementări privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase

3 iunie 2022

Sursa foto: pexels.com

După OUG 38/2022 din 6 aprilie care introduce ca infracțiuni incendierea, îngroparea deșeurilor și eliminarea acestora în afara spațiilor autorizate (și se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă) și interzice arderea miriștilor și altor tipuri de vegetație, o nouă măsură importantă pentru reducerea arderilor ilegale a fost adoptată ieri.

A fost publicată în Monitorul oficial Legea 166/2022 care modifică OUG 31/2011 privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase și a aliajelor acestora obținute prin prelucrarea chimică sau termică (a materialelor compozite, a cablurilor și conductorilor de orice fel).

Ce prevedea articolul inițial

Art. 1. – (1) Se interzice achiziţionarea de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviară, rutieră, aeriană, maritimă şi fluvială, de transport cu metroul, de transport public şi electric de suprafaţă, de irigaţii şi desecări, în infrastructura pentru furnizarea utilităţilor de energie electrică, apă-canal, gaze şi termoficare, în 2 infrastructura aferentă operaţiunilor de extracţie, prelucrare, distribuţie, transport şi comercializare a gazelor naturale, a petrolului şi a produselor petroliere, precum şi în semnalizarea şi dirijarea circulaţiei pe drumurile publice, de tipul şinelor, pieselor aparatelor de cale, materialului mărunt de cale, contraşinelor, ecliselor, părţilor componente ale instalaţiilor de siguranţa circulaţiei, cablurilor de semnalizare şi telecomunicaţii, componentelor instalaţiilor de electrificare, componentelor materialului rulant, instalaţiilor de semnalizare şi dirijare a circulaţiei, semnelor de circulaţie, semafoarelor, capacelor căminelor de vizitare sau părţilor componente şi altele asemenea, parazăpezilor sau părţilor componente ale unor construcţii metalice destinate pentru protecţia împotriva viscolului, avalanşelor, inundaţiilor sau altor calamităţi, a căror lipsă produce ori poate produce evenimente sau accidente cu victime omeneşti.

Ce completări aduce noua lege

(1) Se interzice achiziționarea de la persoane fizice a următoarelor categorii de metale feroase și neferoase și aliaje ale acestora:

a) utilizate în activitatea feroviară, rutieră, aeriană, maritimă și fluvială, de transport cu metroul, de transport public și electric de suprafață sau de irigații și desecări;

b) utilizate în infrastructura pentru furnizarea utilităților de energie electrică, apă-canal, gaze și termoficare;

c) utilizate în infrastructura aferentă operațiunilor de extracție, prelucrare, distribuție, transport și comercializare a gazelor naturale, a petrolului și a produselor petroliere;

d) utilizate în semnalizarea și dirijarea circulației pe drumurile publice;

e) de tipul șinelor, pieselor aparatelor de cale, materialului mărunt de cale, contrașinelor, ecliselor, părților componente ale instalațiilor de siguranța circulației, cablurilor de semnalizare și telecomunicații, componentelor instalațiilor de electrificare, componentelor materialului rulant, semnelor de semnalizare și dirijare a circulației, semafoarelor, capacelor căminelor de vizitare sau părților componente și altele asemenea, parazăpezilor sau părților componente ale unor construcții metalice destinate pentru protecția împotriva viscolului, avalanșelor, inundațiilor sau altor calamități;

f) obținute prin prelucrarea chimică sau termică a materialelor compozite, a cablurilor și conductorilor de orice fel.
(la 05-06-2022, Alineatul (1) din Articolul 1 a fost modificat de Articolul I din LEGEA nr. 166 din 2 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 542 din 02 iunie 2022)

Puteți citi și:

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

1 iunie 2022

ministrul barna tanczos a anuntat astazi lansarea primelor ghiduri de finantare din pnrr pentru investitii in managementul deseurilor 62961f866285c

Sursa foto: Ministerul Mediului

Ieri au fost lansate în consultare publică 2 ghiduri pentru investiții din cadrul Componentei Managementul deșeurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Prima subinvestiție are în vedere înființarea de centre de colectare cu aport voluntar, iar cea de-a doua vizează construirea de insule ecologice digitalizate.

Peste 700 de platforme cu aport voluntar trebuie puse în funcțiune până la 30 iunie 2026

Centrele de colectare prin aport voluntar, vor asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate în sistem door-to-door (din ușă în ușă), respectiv deșeuri reciclabile și biodeșeuri care nu pot fi colectate în pubelele individuale, precum și fluxurile speciale de deșeuri – deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri din construcții și demolări.

„Autoritățile din zona urbană trebuie să facă pasul spre sisteme bine dezvoltate, sisteme inteligente, care să gestioneze informațiile la nivel de gopsodărie, la nivel de familie. Totodată, colectarea pe 4-5 fracții pe această bază de sisteme inteligente este ținta pe care vrem să o realizăm prin PNNR. Astfel de platforme vor fi amplasate în comunităţile cu până la 50.000 de locuitori, la limita intravilanului. Până în septembrie 2024, va trebui să instalăm cel puţin 250 de astfel de centre, urmând ca, până la sfârşitul lunii iunie 2026, să fie realizate celelalte 565. În total, vor fi peste 700 de centre de aport voluntar, unele dintre ele mici, altele de dimensiuni medii şi sunt 15 depozite pentru marile municipii care sunt mai complexe şi care pot oferi şi anumite servicii de reciclare”, a declarat ministrul Barna Tánczos în cadrul conferinței de lansare a ghidurilor.

Bugetul pentru această subinvestiție este de 452.2 mil. euro.

Beneficiarii pot fi unitățile administrativ–teritoriale, asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI-uri), dar și alte asocieri de UAT-uri.

Cea de-a doua subinvestiție, construirea de insule ecologice digitalizate, are un buget de 200,1 mil. euro.

Insula ecologică trebuie să fie compusă dintr-un un set de containere sub sau supraterane, protejate antivandalism și împotriva accesului neautorizat, digitalizate pentru acces cu card pentru persoanele fizice arondate, modul GSM pentru transmisie date, bază de date privind beneficiarii serviciului și interfață de facturare pentru toate UAT-urile beneficiare. Fiecare insulă ecologică va deservi în medie 200 de locuitori/apartamente.

13.752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor trebuie puse în funcțiune până la 30 iunie 2026

„Pentru realizarea celor 13.700 de insule, unităţile administrativ-teritoriale pot beneficia de fonduri în funcţie de numărul de locuitori. Vom finanţa integral realizarea acestora, vom oferi posibilitatea instalării unor insule ecologice digitalizate îngropate, subterane, care funcţionează foarte bine în zone de turism, în centrul oraşului unde nu există loc sau nu este estetic să fie amplasate celelalte tipuri de containere. Cheltuielile eligibile pentru unităţile administrativ-teritoriale vor fi cele legate de achiziţia acestor insule, cele de informare, pentru a pregăti populaţia cum să le utilizeze, precum şi punerea în funcţiune a containerelor, împreună cu sistemele de citire a informaţiilor de pe card, baza de date, instalarea acestor sisteme, toate acestea fac parte din cheltuielile eligibile”, a adăugat Barna Tánczos.

Solicitanții pot fi Unitățile Administrativ-Teritoriale (inclusiv subdiviziunile/sectoarele acestora) organizate la nivel de municipiu și oraș, în a căror proprietate va rămâne infrastructura finanțată din fonduri europene prin PNRR.

Numărul maxim de insule ecologice digitalizate care poate fi solicitat în cerere este în funcție de numărul de locuitori ai UAT-ului beneficiar, astfel:

Sub 20.000 locuitori – 25 insule ecologice digitalizate
Între 001 și 50.000 locuitori – 50 insule ecologice digitalizate
Între 001 și 100.000 locuitori – 100 insule ecologice digitalizate
Între 100.001 și 200.000 locuitori – 200 insule ecologice digitalizate
Peste 200.001 locuitori- 300 insule ecologice digitalizate.

Componenta Managementul deșeurilor din PNRR beneficiază de un buget total de 1,239 miliarde euro.

Găsiți ghidul de finanțare pentru înființarea de centre de colectare cu aport voluntar aici. + Anexe

Găsiți ghidul de finanțare pentru construirea de insule ecologice digitalizate aici.+ Anexe

Puteți citi și:

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Interviu RFI România – Raul Pop, manager programe Ecoteca, despre programul ASAP și provocările implementării sistemului de colectare separată la nivel național

31 mai 2022

Ieri, Raul Pop, manager programe Ecoteca și co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC) a discutat în cadrul emisiunii „Planeta Verde” la RFI Romania despre programul ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului), de ce este atât de dificil de implementat sistemul de colectare separată la nivel național – provocări și soluții, statistici privind managementul deșeurilor versus realitatea românească dar și riscurile de infringement.

Programul ASAP demarat în 2021 de Fundația The Institute cu sprijinul Ecoteca își propune ca până în anul 2025 să implementeze sistemul de colectare separată în toate școlile din România.

Dacă în anul 2021 proiectul a început cu acțiuni de informare în școli, începând cu anul 2022 depunem eforturi pentru alinierea școlilor la prevederile legale:

asistăm instituțiile de învățământ în colectarea datelor cu privire la cantitățile de deșeuri predate și realizăm analize comparative între școli în vederea îmbunătățirii sistemului de management al deșeurilor
organizăm sesiuni de instruire a profesorilor cu privire la mesajul pedagogic pe care trebuie sa-l predea mai departe către elevi
organizăm sesiuni de instruire a administratorilor și directorilor de școli privind obligațiile administrative de gestionare a deșeurilor

„Sesiunile de instruire se desfășoară la nivel național și sunt adresate către toate școlile din țară care s-au inscris deja în program sau vor să se înscrie, astfel încât să implementăm la nivel național un sistem pe cât posibil unitar de management al deșeurilor (neintervenind în relațiile comerciale pe care le au cu primăria, firmele de salubrizare și colectorii din zonele respective)”, a subliniat Raul Pop.

În cadrul proiectului a fost lansată și o petiție care urmărește promovarea colectării separate de către tineri, astfel încât tinerii să solicite autorităților să implementeze sistemul de colectare separată (obligatoriu prin lege încă din anul 2011) și să asigure bineînțeles, și serviciile corespunzătoare de ridicare.

Până în acest moment au semnat peste 38 000 de persoane petiția. Dacă doriți să vă alăturați inițiativei, puteți semna petiția aici.

Mai multe informații despre programul ASAP, găsiți aici.

Găsiți interviul integral aici.

Puteți citi și:

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Oportunitate de finanțare pentru ONG-urile de mediu – proiectul de Ordin de Ministru se află în dezbatere publică

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

24 mai 2022

Sursa foto: Forumul de Mediu – editia a VI-a, captura Ecoteca

Raul Pop, Manager Programe Ecoteca și membru co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară, a atras atenția în cadrul Forumului de Mediu, editia a VI-a, (organizat de Grupul editorial Universul Juridic, în parteneriat cu Universitatea Ecologica din Bucuresti, Organizația ECOTIC și Asociatia Romana de Mediu – 1998) asupra unor categorii de deșeuri care nu se regăsesc atât de des pe agenda publică dar au un impact semnificativ comparativ cu alte categorii de deșeuri:

„Deșeurile industriale prin comparație cu deșeurile municipale sunt de 33 de ori mai multe; din total deșeuri 3% sunt deșeuri municipale, 97% sunt deșeuri industriale. Dar vorbim foarte mult despre deșeuri municipale fiindcă se văd și le înțelege publicul și dacă le înțelege publicul, pare să fie singurul obiectiv de discutat dintr-o perspectivă guvernamentală, politică (..) și mai sunt și alte categorii de deșeuri aflate în aceeași situație: deșeurile de construcții, biodeșeurile, deșeurile pe fluxuri speciale cum sunt cele din agricultură, deșeurile voluminoase, risipa alimentară s.a.m.d.”

OIREP-uri vs. UAT-uri

Pe lângă managementul defectuos al deșeurilor municipale, fapt cunoscut și dezbătut de ani de zile, Raul Pop a amintit și despre blocajul de prețuri între reglementarea relațiilor comerciale între OIREP-uri și primării. „Există o obișnuință de a te aștepta ca autoritatea centrală să vină să reglementeze ceva, probabil se va întâmpla la un moment dat ca să deblocheze piața, dar pot să vă spun anticipativ că va fi o reglementare proastă și nici nu are cum să fie altfel fiindcă ea trebuie să surprindă în reglementare o varietate și o complexitate de realități din teren într-o continuă mișcare: Una e să facă o reglementare care să se potrivească astăzi pentru decontările între UAT Sector 2 București și 3 OIREP-uri și alta e să facă aceeași reglementare care să fie valabilă și peste 2 luni între UAT-ul Costinești și alte 3 OIREP-uri.”

Sistemul garanție – returnare (SGR)

Raul Pop: „Am convingerea că sistemul garanție returnare va funcționa, este un sistem de monopol reglementat, este un sistem care limitează drastic opțiunile reale ale consumatorului și din fericire, îi nimerește preferințele (…) la Brașov un sistem pilot a arătat că în câteva luni a colectat aproape un milion de bucăți de ambalaje … într-un singur oraș cu doar 3 puncte amplasate în diferite zone ale orașului”.

Investitițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR

Pe lângă implementarea SGR, Raul Pop a amintit despre finanțările în valoare de 1.3 miliarde EUR care vor fi acordate prin intermediul PNNR și care pot avea o contribuție semnificativă la îmbunătățirea managementului deșeurilor la nivel național.

Amintim doar 2 măsuri foarte importante pentru gestionarea deșeurilor municipale:

565 puncte de colectare cu aport voluntar care vor colecta deșeurile municipale care nu sunt ridicate frecvent de la ușa cetățeanului, deșeuri ocazionale pentru care nu există momentan multe soluții de reciclare și valorificare: deșeuri voluminoase, resturi de mobilier, deșeuri din materiale de construcții și demolări, deșeuri de echipamente electrice și electronice mari, produse chimice (consumabile auto, resturi de detergenți etc), deșeuri biodegradabile etc
15 centre integrate de colectare care vor fi amenajate în marile aglomerări urbane care vor avea și o componentă de reparare.

Este posibil ca linia de finanțare pentru aceste puncte de colectare să fie lansată în lunile iunie –iulie ale acestui an. Eligibile sunt toate Unitățile Administrativ – Teritoriale (UAT-uri), acestea nu sunt condiționate de dimensiune sau de aderența la ADI-uri (Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară).

Strategia României privind economia circulară ar trebui finalizată până în septembrie 2022

România are un draft de strategie de economie circulară, departe de a fi de ce avem nevoie din punct de vedere al aplicabilității ei. Este în curs de revizuire și are un termen extrem de strâns. Ea ar trebui adoptată prin hotărâre de Guvern până în septembrie 2022. S-a contractat deja internațional consorțiul de consultanți care va realiza strategia, urmează să fie organizate consultările cu cei mai relevanți actori. Raul Pop a salutat faptul că responsabil pentru dezvoltarea strategiei va fi Ministerul Economiei (după ce inițial strategia a fost pasată între Ministerul Mediului și Departamentul de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului), care este mult mai bine echipat din punct de vedere al competențelor pentru a facilita ca mecanismele propuse să devină funcționale respectând atât principiile economice cât și componentele de mediu.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

Oportunitate de finanțare pentru ONG-urile de mediu – proiectul de Ordin de Ministru se află în dezbatere publică

13 mai 2022

Sursa foto: pixabay

Ministerul Mediului a publicat ieri un proiect de ordin de ministru pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului vizând educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului.

Scopul Programului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu a proiectelor de conștientizare și se adresează organizațiilor neguvernamentale.

Criterii de eligibilitate a solicitanţilor

Este considerat eligibil solicitantul, precum și partenerii acestuia, care îndeplinesc următoarele condiţii la momentul depunerii dosarului de finanţare:

a) este persoană juridică română;

b) acţionează în nume propriu;

c) nu se află în procedură de dizolvare/lichidare/radiere/insolvenţă/faliment;

d) nu este înregistrat cu fapte sancţionate de legislaţia fiscală, potrivit certificatului de cazier fiscal;

e) nu este înregistrat cu obligaţii de plată a taxelor, impozitelor, amenzilor şi contribuţiilor către bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului pentru mediu, conform prevederilor legale în vigoare;

f) nu este condamnat pentru infracțiuni împotriva mediului, prin hotărâre judecătorească definitivă;

g) nu a beneficiat de finanţare nerambursabilă din altă sursă pentru acelaşi proiect

h) realizează proiectul în parteneriat cu una dintre entitățile: unități administrativ – teritoriale, inclusiv subdiviziuni administrativ – teritoriale ale acestora și/sau unități și instituții de învățământ de stat care participă la derularea proiectului

Sunt eligibile proiectele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au ca scop educația și/sau conștientizarea publicului privind protecția mediului;

b) minimum 70% din grupul țintă al proiectului vizează tineri cu vârsta între 6 – 18 ani;

c) vizează probleme de mediu din următoarele domenii:

poluarea aerului;
poluarea apelor;
defrișarea pădurilor;
poluarea cauzată de deșeuri (plastic, metal, substanțe chimice, deșeuri de echipamente electrice și electronice, etc.) și modalități de prevenire a efectelor asupra mediului;
circuitul de gestionare a deșeurilor/reutilizarea/ reciclarea/colectarea selectivă a deșeurilor; compostarea deșeurilor biodegradabile; eliminarea deșeurilor;
exploatarea necontrolată a resurselor pământului și epuizarea resurselor naturale;
beneficiile utilizării de resurse naturale regenerabile / importanța energiei verzi;
protecția ariilor naturale / parcurilor naturale;
agricultura intensivă și repercusiunile acesteia asupra mediului;
industrializarea excesivă și repercusiunile acesteia asupra mediului;
protecția florei și faunei;
schimbări climatice/dezastre naturale/eroziunea solului/inundații/secetă/încălzire globală;
efectele gazelor cu efect de seră asupra mediului;
drepturile și obligațiile de mediu care revin cetățenilor și insituțiilor publice locale.

Durata de implementare a proiectului este de maximum 18 luni de la data încheierii contractului de finanțare.

Observațiile persoanelor fizice şi juridice pot fi transmise în termen de 10 zile de la data postării pe site, iar persoana de contact din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (Administrația Fondului pentru Mediu) pentru primirea opiniilor, comentariilor și observațiilor este Adrian Ștefănescu, adresă de e-mail: adrian.stefanescu@afm.ro

Puteți consulta proiectul de Ordin de Ministru și ghidul de finanțare aici.