Servețele umede, absorbante, baloane, produse din tutun și alte categorii de ambalaje de unică folosință – Cum le gestionăm

 

WhatsApp Image 2023 07 25 at 17.18.37Produse din plastic de unică folosinţă care trebuie să poarte un marcaj clar, lizibil şi care nu se poate şterge, plasat pe ambalajul acestuia sau direct pe produs (artic. 7, alin. 1)

  1. Absorbante, tampoane igienice şi aplicatoare de tampoane
  2. Şerveţele umede, şi anume şerveţele preumezite de îngrijire personală şi de uz casnic
  3. Produse din tutun cu filtre şi filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinaţie cu produse din tutun
  4. Pahare pentru băuturi

Marcajul informează consumatorii cu privire la:

  1. a)opţiunile adecvate de gestionare a deşeurilor pentru produs sau mijloacele de eliminare a deşeurilor care trebuie să fie evitate pentru produsul respectiv, în conformitate cu ierarhia deşeurilor – prevenire, minimizare, reutillizare, reciclare, incinerare, depozitare.
  2. b)prezenţa materialelor plastice în componenţa produsului şi impactul negativ asupra mediului rezultat din aruncarea produsului sau din alte mijloace necorespunzătoare de eliminare a produsului. -Nerespectarea prevederilor se sancționază cu amendă de la 16.000 lei la 30.000 lei

Marcarea prevăzută la alin. (1) respectă prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/2.151 al Comisiei din 17 decembrie 2020 de stabilire a unor norme referitoare la specificaţiile armonizate privind marcarea produselor din plastic de unică folosinţă Nerespectarea prevederilor se sancționează cu amendă de la 8.000 lei la 16.000 lei

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.50.30

Autoritatea naţională în domeniul pescuitului şi acvaculturii şi autoritatea publică centrală din domeniul mediului adoptă măsuri nelegislative sau legislative – măsuri de sensibilizare– pentru a informa consumatorii şi pentru a stimula comportamentul responsabil al consumatorilor, în vederea reducerii deşeurilor provenite de la produsele care fac obiectul prezentei ordonanţe (artic. 10, alin 1), respectiv:

  1. Recipiente pentru alimente, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conţine produse alimentare care:
  2. a)sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
  3. b)sunt de regulă consumate din recipient;
  4. c)sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast-food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepţia recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor şi foliilor din material flexibil care conţin produsele alimentare
  5. Pachete şi folii din material flexibil care conţin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară
  6. Recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, şi anume recipientele utilizate pentru a conţine lichide, cum ar fi sticlele pentru băuturi, inclusiv dopurile şi capacele acestora, şi ambalajele de băuturi compozite, inclusiv dopurile şi capacele acestora, dar nu şi recipientele din sticlă sau metal cu dopuri şi capace din plastic
  7. Pahare pentru băuturi, inclusiv dopurile şi capacele acestora
  8. Produse din tutun cu filtre şi filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinaţie cu produse din tutun
  9. Şerveţele umede, şi anume şerveţele preumezite de îngrijire personală şi de uz casnic
  10. Baloane, cu excepţia baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări şi aplicaţii profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor
  11. Pungi de transport din plastic subţire, astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 1cdin Directiva 94/62/CE
  12. Absorbante, tampoane igienice şi aplicatoare de tampoane

În vederea stimulării comportamentului responsabil al elevilor/studenţilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe autoritatea centrală din domeniul educaţiei, prin servicii publice deconcentrate, desfăşoară activităţi de informare privind prevenirea generării deşeurilor, în general, şi prevenirea şi reducerea impactului produselor din plastic de unică folosinţă asupra mediului şi sănătăţii umane, în particular. (artic. 10, alin. 3)

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.55.27

 

Obligațiile producătorilor de produse din plastic de unică folosinţă menționate mai sus:

  • până la 31 decembrie 2024 producătorii care introduc pe piaţă produsele din plastic de unică folosinţă enumerate trebuie să implementeze prin intermediul unei organizaţii răspunderea extinsă a producătorilor,
  • adoptă măsuri pentru a informa consumatorii şi utilizatorii cu privire la: (artic. 10, alin. 2)
  1. a)disponibilitatea alternativelor reutilizabile la produsele menționate, a sistemelor de reutilizare şi a opţiunilor de gestionare a deşeurilor existente pentru respectivele produse din plastic de unică folosinţă precum şi cele mai bune practici în ceea ce priveşte buna gestionare a deşeurilor
  2. b)impactul asupra mediului al aruncării şi al altor mijloace necorespunzătoare de eliminare a deşeurilor provenite din respectivele produse din plastic de unică folosinţă
  3. c)impactul asupra reţelei de canalizare al mijloacelor necorespunzătoare de eliminare a deşeurilor provenite din respectivele produse din plastic de unică folosinţă. – nerespectareea prevederilor se sancționează cu amendă de la 16.000 lei la 30.000 lei.
  • în măsura în care nu sunt deja acoperite, pentru următoarele categorii de produse (artic. 8, alin. 3):
  1. Recipiente pentru alimente, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conţine produse alimentare care:
  2. a) sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
  3. b) sunt de regulă consumate din recipient;
  4. c) sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast-food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepţia recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor şi foliilor din material flexibil care conţin produsele alimentare
  5. Pachete şi folii din material flexibil care conţin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară
  6. Recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, şi anume recipientele utilizate pentru a conţine lichide, cum ar fi sticlele pentru băuturi, inclusiv dopurile şi capacele acestora, şi ambalajele de băuturi compozite, inclusiv dopurile şi capacele acestora, dar nu şi recipientele din sticlă sau metal cu dopuri şi capace din plastic.
  7. Pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora
  8. Pungi de transport din plastic subţire, astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 1c din Directiva 94/62/CE

acoperă următoarele costuri:

  1. a)costurile legate de măsurile de sensibilizare pentru următoarele categorii de produse:
  2. b)costurile de colectare a deşeurilor aferente produselor care sunt aruncate în sistemele publice de colectare organizate de autoritatea publică locală, inclusiv infrastructura şi funcţionarea acesteia, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a deşeurilor respective;
  3. c)costurile de curăţare a deşeurilor rezultate din respectivele produse aruncate în afara sistemului public de colectare, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a acestora.
  • Pentru următoarele categorii de produse:
  1. Şerveţele umede, şi anume şerveţele preumezite de îngrijire personală şi de uz casnic
  2. Baloane, cu excepţia baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări şi aplicaţii profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor
  3. Produse din tutun cu filtre şi filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinaţie cu produse din tutun

producătorii trebuie să acopere cel puţin următoarele costuri:

  1. a)costurile legate de măsurile de sensibilizare
  2. b)costurile de curăţare a deşeurilor rezultate din aceste produse, aruncate în afara sistemului public de colectare organizat de autoritatea publică locală, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a respectivelor deşeuri;
  3. c)costurile colectării şi raportării datelor către autorităţile publice responsabile, (artic. 8, alin. 4)
  • Pentru produsele din tutun cu filtre şi filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinaţie cu produse din tutun producătorii trebuie să acopere în plus costurile de colectare a deşeurilor pentru acele produse care sunt aruncate în sistemele publice de colectare organizate de autoritatea publică locală, inclusiv infrastructura şi funcţionarea acesteia, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a respectivelor deşeuri.
  • Costurile menţionate anterior pot include crearea unei infrastructuri specifice pentru colectarea deşeurilor aferente acestor produse, cum ar fi recipientele adecvate pentru deşeuri în zonele în care se aruncă multe deşeuri, cu respectarea reglementărilor urbanistice aprobate şi a normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei (artic. 8, alin. 5, 6).

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.45.21

 

 

 

 

Produse de plastic de unică folosință care ar trebui interzise din 2021 dar încă există pe piață

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.51.44Teoretic, începând data intrării în vigoare a OG 6/2021 (respectiv septembrie 2021) se interzice introducerea pe piaţă a:

  1. produselor din plastic de unică folosinţă de mai jos şi a produselor fabricate din materiale plastice oxodegradabile (materiale din plastic care conţin aditivi care, prin oxidare, duc la fragmentarea materialelor plastice în microfragmente sau la descompunerea chimică), iar încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice (artic. 14, alin. 1a). Practic, la 2 ani de la adoptarea OG 6/2021 astfel de produse încă se mai găsesc în magazine și sunt folosite de firmele de catering:
  2. beţişoare pentru urechi, cu excepţia cazului în care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2017/745 al Parlamentului European şi al Consiliului privind dispozitivele medicale, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei alimentelor și a Regulamentului (CE) nr. 1.223/2009 privind produsele cosmetice
  3. tacâmuri (furculiţe, cuţite, linguri, beţişoare chinezeşti)
  4. farfurii
  5. paie pentru băuturi, cu excepţia cazului în care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2017/745 al Parlamentului European şi al Consiliului privind dispozitivele medicale, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei alimentelor şi a Regulamentului (CE) nr. 1.223/2009 privind produsele cosmetice
  6. agitatoare pentru băuturi
  7. beţe care se ataşează baloanelor sau care sprijină baloane, cu excepţia baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări şi aplicaţii profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor, inclusiv mecanismele acestor beţe
  8. recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conţine produse alimentare care:
  9. a)sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
  10. b)sunt de regulă consumate din recipient;
  11. c)sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast-food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepţia recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor şi foliilor din material flexibil care conţin produsele alimentare
  12. recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile şi capacele acestora
  13. pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora
WhatsApp Image 2023 07 28 at 06.32.48

Caserole din polistiren vândute într-un complex comercial din Capitală aflat la 15 minute de Centrul Bucureștiului – Sursa foto: Ecoteca

Nu fac obiectul restricţionării menţionate următoarele produse: (artic 5, alin. 2)

  1. a) beţişoarele de urechi, agitatoarele pentru băuturi, paiele din plastic de unică folosinţă pentru uz medical, utilizate în scopuri medicale sau utilizate de un profesionist în sănătate în scopuri medicale;
  2. b) beţişoarele din plastic de unică folosinţă utilizate de un prestator de servicii medico-legale sau în scopuri ştiinţifice (diagnostic, educaţional sau în cercetare);
  3. c) paiele de plastic de unică folosinţă pentru uz medical, în scopuri medicale sau utilizate de un profesionist în domeniul sănătăţii pentru scopuri medicale, utilizate în casele de îngrijire, unităţi de învăţământ, locuri de detenţie.

Responsabilă de respectarea acestor prevederi este Garda de Mediu, prin urmare dacă întâlniți astfel de produse pe piață, nu ezitați să faceți sesizare la Garda de Mediu din județul în care locuiți.

Gestionarea sticlelor de plastic conform OG 6/2021 privind reducerea plasticului de unică folosință SUP

WhatsApp Image 2023 07 25 at 16.45.14 2

Sursa foto: Ecoteca

 

Potrivit OG 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (plastic de unică folosință –single use plastic – SUP)  începând cu 3 iulie 2024 produsele din plastic de unică folosinţă ale căror dopuri şi capace sunt din plastic, pot fi introduse pe piață numai dacă dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente în timpul etapei de utilizare preconizată a produselor (dopurile sau capacele metalice cu garnituri din plastic nu se consideră ca fiind fabricate din plastic) – artic. 6, alin 1;

Ce categorii de recipiente din plastic sunt vizate de aceste măsuri

  • Recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, şi anume recipientele utilizate pentru a conţine lichide, cum ar fi sticlele pentru băuturi, inclusiv dopurile şi capacele acestora, şi ambalajele de băuturi compozite, inclusiv dopurile şi capacele acestora, dar nu şi:
  1. a) recipientele din sticlă sau metal cu dopuri şi capace din plastic;
  2. b) recipientele pentru băuturi destinate şi utilizate pentru alimentele destinate unor scopuri medicale speciale, care sunt în formă lichidă
  • Sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, dar nu şi:
  1. a)sticlele din sticlă sau metal pentru băuturi cu dopuri şi capace din plastic;
  2. b)sticlele pentru băuturi destinate şi utilizate pentru alimentele destinate unor scopuri medicale speciale, care sunt în formă lichidă

Obligațiile operatorilor economici care introduc pe piața națională sticle PET pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora

  • începând cu 2025, sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora având drept componentă principală polietilentereftalatul, denumite „sticle PET”, trebuie să conţină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 25%, calculat ca medie pentru toate sticlele PET introduse pe piaţa naţională – 6, alin 4a);
  • începând cu 2030, sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, denumite „sticle PET”, trebuie să conţină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 30%, calculat ca medie pentru toate astfel de sticle introduse pe piaţa naţională – 6, alin 4b);
  • operatorii economici care introduc pe piaţă sticle PET pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, care conţin plastic reciclat, sunt obligaţi să comunice anual la Administraţia Fondului pentru Mediu procentul de material reciclat din acestea, până la 25 februarie a anului următor raportării. – 6, alin 5;
  • operatorii economici care introduc pe piaţă plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET sunt obligaţi să comunice anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantitatea de material reciclat din acestea, până la 25 februarie a anului următor raportării 6, alin. 6; – respectând cerințele Ordinului nr. 185/2023  care aprobă modelul şi conţinutul formularului „Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă”
  • operatorii economici care introduc pe piaţă sticle PET pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, au obligaţia să asigure:
    • colectarea unei cantităţi egale cu 77% ca greutate a produselor de plastic de unică folosinţă introduse pe piaţă într-un anumit an, până în 2025; -artic. 9, alin. 2a) – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;
    • colectarea unei cantităţi egale cu 90% ca greutate a produselor de plastic de unică folosinţă introduse pe piaţă într-un anumit an, până în 2029; -artic. 9, alin. 2b) – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice.
  • obligaţia de colectare  se poate realiza prin intermediul unei organizaţii care implementează răspunderea extinsă a producătorului, individual pentru deşeurile proprii produse după consumul respectivelor produse sau printr-un sistem de garanţie-returnare -artic. 9, alin. 3
  • trebuie să implementeze prin intermediul unei organizaţii răspunderea extinsă a producătorilor până la 31 decembrie 2024 (artic. 8, alin. 1);
    • operatorii economici care introduc pe piaţă sticle PET pentru băuturi sunt obligaţi să declare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă şi cantităţile colectate -artic. 9, alin. 4 – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice şi de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice
  • produsele din plastic de unică folosinţă PET introduse pe piaţă sunt considerate ca fiind egale cu cantitatea de deşeuri generate de produsele respective, inclusiv sub formă de deşeuri, în acelaşi an. -artic. 9, alin. 6
  • să acopere, în măsura în care nu sunt deja acoperite, următoarele costuri (artic. 8, alin. 3):
    • a) costurile legate de măsurile de sensibilizare menţionate mai jos
    • b) costurile de colectare a deşeurilor aferente produselor care sunt aruncate în sistemele publice de colectare organizate de autoritatea publică locală, inclusiv infrastructura şi funcţionarea acesteia, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a deşeurilor respective;
    • c) costurile de curăţare a deşeurilor rezultate din respectivele produse aruncate în afara sistemului public de colectare, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a acestora.

Obligațiile autorităților publice locale

  • Autoritățile publice locale au obligaţia ca începând cu data de 1 ianuarie 2022 să organizeze, să gestioneze şi să coordoneze un sistem public pentru colectarea separată a deşeurilor produse după consumul produselor din sticlele PET – art. 9, alin. 1. – se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei, neîndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor ce le revin autorităţilor administraţiei publice locale;
  • Autorităţile administraţiei publice locale sau, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, pun la dispoziţia agenţiei judeţene pentru protecţia mediului şi agenţiei pentru protecţia mediului Bucureşti, anual, în format electronic, cantităţile colectate prin sistemele menţionate la alin. (1), până la data de 30 aprilie a anului următor raportării. -artic. 9, alin. 7

 

Obligațiile autorităților publice centrale

  • Pentru fiecare an calendaristic autoritatea publică centrală din domeniul mediului şi autoritatea publică centrală din domeniul economiei transmit Comisiei un raport conţinând următoarele:
    • date privind sticlele PET care au fost colectate separat în fiecare an, pentru a demonstra atingerea obiectivelor de colectare separată, reespectiv colectarea unei cantităţi egale cu 77% ca greutate a produselor de plastic de unică folosinţă introduse pe piaţă într-un anumit an, până în 2025 – artic 13, alin 1c).
    • informaţii privind conţinutul de material reciclat în sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, pentru a demonstra atingerea obiectivelor, respectiv sticlele trebuie să conţină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 25%, începând cu 2025 și trebuie să conţină plastic reciclat în proporţie de cel puţin 30%, începând cu 2030 – artic 13, alin 1d).
  • să adopte măsuri nelegislative sau legislative pentru a informa consumatorii şi pentru a stimula comportamentul responsabil al consumatorilor, în vederea reducerii deşeurilor provenite de la produsele SUP (măsuri de sensibilizare) – artic. 4, alin. 11.

 

În vederea stimulării comportamentului responsabil al elevilor/studenţilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ, autoritatea centrală din domeniul educaţiei, prin servicii publice deconcentrate, desfăşoară activităţi de informare privind prevenirea generării deşeurilor, în general, şi prevenirea şi reducerea impactului produselor din plastic de unică folosinţă asupra mediului şi sănătăţii umane, în particular (artic. 10, alin. 3).

 

În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a  OUG 6/2021 ar fi trebuit să fi aprobată prin prin ordin comun al conducătorilor autorităţii publice centrale din domeniul mediului şi al autorităţii publice centrale din domeniul economiei Procedura de înregistrare la Administraţia Fondului pentru Mediu a operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională alternative reutilizabile durabile sau care nu conţin plastic la produsele din plastic de unică folosinţă, sticle PET care conțin plastic reciclat și plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET (artic. 4, alin. 8).

 

La 2 ani de la adoptarea OUG 6/2021 proiectul de procedură nu este publicat, a fost lansat în dezbatere publică abia la începutul lunii mai a acestui an.

Proiect: Procedura de înregistrare la AFM a celor care introduc pe piață alternative reutilizabile la produsele din plastic de unică folosinţă, sticle PET care conțin plastic reciclat și plastic reciclat pentru a fi încorporat în acestea (avocatnet.ro)

 

De reținut (aspecte importante din Ordinul nr. 185/2023 care aprobă modelul şi conţinutul formularului „Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia)

  • Declaraţia privind anumite produse din plastic de unică folosinţă se transmite în format electronic la Administraţia Fondului pentru Mediu.
  • În vederea transmiterii declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic, contribuabilii se înregistrează la Administraţia Fondului pentru Mediu, în serviciul „Depunere declaraţii on-line” existent pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, afm.ro.
  • Transmiterea declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic se face numai după ce contribuabilul şi-a dat acordul cu privire la comunicarea datelor printr-o reţea de comunicaţii electronice.
  • Data depunerii declaraţiei privind anumite produse din plastic de unică folosinţă este data înregistrării acesteia pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, astfel cum a fost comunicată contribuabilului prin mesajul electronic de confirmare transmis ca urmare a primirii declaraţiei.

Teoretic, de 2 ani caserolele și paharele de unică folosință ar trebui reduse … practic, nu știm ce se întâmplă cu ele …

1678094427254

Sursa foto: Ecoteca

 

Produse din plastic analizate în acest articol 

  1. Pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora
  2. Recipiente pentru alimente, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conţine produse alimentare care:
  3. a) sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
  4. b) sunt de regulă consumate din recipient;
  5. c) sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară, precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast-food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepţia recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor şi foliilor din material flexibil care conţin produsele alimentare

Potrivit OG 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (plastic de unică folosință – single use plastic – SUP)  operatorii economici care comercializează cu amănuntul caserole și pahare de unică folosință au obligația:

  • să reducă progresiv cantităţile introduse pe piaţă astfel: 5% pentru anul 2023, 10% pentru anul 2024, 15% pentru anul 2025 şi 20% pentru anul 2026, raportat la anul 2022 (artic. 4, alin. 1 a); – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;
  • să declarare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă în anul precedent celui în care raportează (artic. 4, alin. 1 b); – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;
  • să raporteze anual măsurile adoptate pentru reducerea cantităților introduse pe piață către autoritatea publică centrală din domeniul mediului şi autoritatea publică centrală din domeniul economiei, până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea. (conform – Ordinului nr. 185/2023 care aprobă modelul şi conţinutul formularului „Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă”

– încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;

  • să ofere consumatorului posibilitatea de a alege la punctele de vânzare alternative reutilizabile, alternative adecvate şi durabile sau care nu conţin plastic (artic. 4, alin. 3 a); – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;
  • să aplice un preţ de vânzare pentru produsele din plastic de unică folosinţă furnizate (artic. 4, alin. 3 b); – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;
  • să evidenţieze distinct pe documentele de vânzare preţul produselor din plastic de unică folosinţă furnizate şi să afişeze valoarea la loc vizibil la punctul de vânzare, pentru informarea consumatorilor finali (artic. 4, alin. 3 c) – încălcarea dispozițiilor se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei.

 

Obligațiile producătorilor care introduc pe piaţă caserole și pahare de unică folosință:

  • trebuie să implementeze prin intermediul unei organizaţii răspunderea extinsă a producătorilor până la 31 decembrie 2024 (artic. 8, alin. 1);
  • să acopere, în măsura în care nu sunt deja acoperite, următoarele costuri (artic. 8, alin. 3):
  1. a) costurile legate de măsurile de sensibilizare menţionate mai jos
  2. b) costurile de colectare a deşeurilor aferente produselor care sunt aruncate în sistemele publice de colectare organizate de autoritatea publică locală, inclusiv infrastructura şi funcţionarea acesteia, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a deşeurilor respective;
  3. c) costurile de curăţare a deşeurilor rezultate din respectivele produse aruncate în afara sistemului public de colectare, precum şi ale transportului şi tratării ulterioare a acestora.

 

Obligațiile autoritățile publice centrale din domeniul mediului:

  • să monitorizeze anual măsurile de reducere a acestor produse (artic. 4, alin 4);
  • să ia măsurile necesare pentru îndeplinirea acestor obiective, inclusiv adoptarea de acte normative (artic. 4, alin. 5, 6);
  • să raporteze anual Comisiei progresele obținute
  • să adopte măsuri nelegislative sau legislative pentru a informa consumatorii şi pentru a stimula comportamentul responsabil al consumatorilor, în vederea reducerii deşeurilor provenite de la produsele SUP (măsuri de sensibilizare) – artic. 4, alin. 11.

În vederea stimulării comportamentului responsabil al elevilor/studenţilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ, autoritatea centrală din domeniul educaţiei, prin servicii publice deconcentrate, desfăşoară activităţi de informare privind prevenirea generării deşeurilor, în general, şi prevenirea şi reducerea impactului produselor din plastic de unică folosinţă asupra mediului şi sănătăţii umane, în particular (artic. 10, alin. 3).

În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a  OUG 6/2021 ar fi trebuit să fi aprobată prin prin ordin comun al conducătorilor autorităţii publice centrale din domeniul mediului şi al autorităţii publice centrale din domeniul economiei Procedura de înregistrare la Administraţia Fondului pentru Mediu a operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională alternative reutilizabile durabile sau care nu conţin plastic la produsele din plastic de unică folosinţă (artic. 4, alin. 8).

La 2 ani de la adoptarea OUG 6/2021 proiectul de procedură nu este publicat, a fost lansat în dezbatere publică abia la începutul lunii mai a acestui an.

Proiect: Procedura de înregistrare la AFM a celor care introduc pe piață alternative reutilizabile la produsele din plastic de unică folosinţă, sticle PET care conțin plastic reciclat și plastic reciclat pentru a fi încorporat în acestea (avocatnet.ro)

De urcat și documentul

Așteptăm cu interes raportările autorităților de mediu privind cantitățile de produse de unică folosință introduse pe piață în ultimii 2 ani și procentul de reducere (dacă există) fiindcă în piață nu sesizăm schimbarea, mai ales în sectorul HORECA …

De reținut (aspecte importante din Ordinul nr. 185/2023 care aprobă modelul şi conţinutul formularului „Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia)

  • Declaraţia privind anumite produse din plastic de unică folosinţă se transmite în format electronic la Administraţia Fondului pentru Mediu.
  • În vederea transmiterii declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic, contribuabilii se înregistrează la Administraţia Fondului pentru Mediu, în serviciul „Depunere declaraţii on-line” existent pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, afm.ro.
  • Transmiterea declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic se face numai după ce contribuabilul şi-a dat acordul cu privire la comunicarea datelor printr-o reţea de comunicaţii electronice.
  • Data depunerii declaraţiei privind anumite produse din plastic de unică folosinţă este data înregistrării acesteia pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, astfel cum a fost comunicată contribuabilului prin mesajul electronic de confirmare transmis ca urmare a primirii declaraţiei.

 

 

 

Și echipamentele de pescuit care conţin plastic sunt reglementate de OG6/2021 privind reducerea pasticului de unică folosință – Ce se întâmplă cu ele

WhatsApp Image 2023 07 31 at 18.23.04

Echipamente de pescuit înseamnă orice articole sau unelte care sunt utilizate în activitatea de pescuit sau în acvacultură pentru a viza, a captura sau a creşte resurse biologice marine sau care plutesc la suprafaţa mării şi care sunt utilizate cu scopul de a atrage şi de a captura sau de a creşte astfel de resurse biologice marine;

Deşeurile de echipamente de pescuit includ toate componentele separate, substanţele sau materialele care au făcut parte din aceste echipamente de pescuit sau au fost ataşate acestora atunci când acestea au fost aruncate în mare, inclusiv atunci când au fost abandonate sau pierdute;

 

Obligații ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură- ANPA (autoritatea publică centrală din domeniul pescuitului şi acvaculturii) și Ministerului Mediului

 

  • În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a OG 6/2021, autoritatea publică centrală din domeniul pescuitului şi acvaculturii şi autoritatea publică centrală din domeniul mediului ar fi trebuit să stabilească printr-o hotărâre a Guvernului o cotă naţională anuală minimă de colectare a echipamentelor de pescuit care conţin plastic abandonate în Marea Neagră, apele teritoriale române, în vederea reciclării (artic. 8, alin. 16).

La 2 ani de la adoptarea ordonanței, noi nu am gasit această hotărâre.

  • Totodată, autoritatea publică centrală din domeniul pescuitului şi acvaculturii monitorizează echipamentele de pescuit care conţin materialele plastice introduse pe piaţă, precum şi echipamentele de pescuit care conţin plastic abandonate şi colectate şi raportează Comisiei, în vederea stabilirii de obiective cantitative obligatorii de colectare la nivelul Uniunii. Pentru fiecare an calendaristic, raport conţine date privind echipamentele de pescuit care conţin plastic introduse pe piaţă şi privind deşeurile de echipamente de pescuit colectate, în fiecare an. (artic. 8, alin. 18)
  • Autoritatea naţională în domeniul pescuitului şi acvaculturii şi autoritatea publică centrală din domeniul mediului adoptă măsuri nelegislative sau legislative – măsuri de sensibilizare– pentru a informa consumatorii şi pentru a stimula comportamentul responsabil al consumatorilor, în vederea reducerii deşeurilor provenite de la produsele care fac obiectul prezentei ordonanţe (artic. 10, alin 1).
  • În vederea stimulării comportamentului responsabil al elevilor/studenţilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe autoritatea centrală din domeniul educaţiei, prin servicii publice deconcentrate, desfăşoară activităţi de informare privind prevenirea generării deşeurilor, în general, şi prevenirea şi reducerea impactului produselor din plastic de unică folosinţă asupra mediului şi sănătăţii umane, în particular. (artic 10, alin 3).

Obligațiile producătorilor de echipamente de pescuit care conţin plastic, acoperite prin schemele de răspundere extinsă a producătorilor:

  • costurile de colectare separată a deşeurilor provenite de la echipamentele de pescuit care conţin plastic care au fost descărcate în instalaţiile portuare de preluare adecvate (artic. 8, alin. 19a)
  • costul transportului şi al tratării ulterioare a acestora; (artic. 8, alin. 19b)
  • costurile aferente măsurilor de sensibilizare în ceea ce priveşte echipamentele de pescuit care conţin plastic. (artic. 8, alin. 19c)
  • Producătorii de unelte de pescuit aplică standardele privind proiectarea uneltelor de pescuit conform principiilor economiei circulare, pentru a încuraja pregătirea lor în vederea reutilizării şi pentru a facilita reciclarea lor la sfârşitul ciclului de viaţă (artic. 8, alin. 21)
  • adoptă măsuri pentru a informa consumatorii şi utilizatorii cu privire la (artic. 10, alin. 2)
  1. a)disponibilitatea alternativelor reutilizabile la echipamentele de pescuit care conţin plastic, precum şi cele mai bune practici în ceea ce priveşte buna gestionare a deşeurilor
  2. b)impactul asupra mediului al aruncării şi al altor mijloace necorespunzătoare de eliminare a echipamentelor de pescuit care conţin plastic, în special asupra mediului marin;
  3. c)impactul asupra reţelei de canalizare al mijloacelor necorespunzătoare de eliminare a deşeurilor provenite din respectivele produse din plastic de unică folosinţă.

Nerespectarea prevederilor artic. 10, alin. 2, se sancționează cu amendă de la 16.000 lei la 30.000 lei.

  • Un producător care este stabilit pe teritoriul României, care comercializează produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea E din anexă şi echipamente de pescuit care conţin plastic într-un alt stat membru în care nu este stabilit, desemnează un reprezentant autorizat în acel stat membru (artic. 8, alin. 13)

 

 

 

BRD și ECOTECA lansează CumStam.ro – primul instrument gratuit care te ajută să vizualizezi într-un singur loc date și statistici de interes public din România

 

WhatsApp Image 2023 06 21 at 13.48.16

CumStam.ro este un „one stop shop” gratuit pentru date, statistici, grafice de interes public din România
• La data lansării, platforma găzduiește circa 50 de indicatori publici, cantitativi, din domeniul mediului, educației, economiei, culturii
• Platforma își propune să sprijine documentarea și structurarea datelor pentru jurnaliști, activiști de mediu, dar și pentru instituții publice, actori privați și publicul larg

BRD și Asociația ECOTECA lansează platforma CumStam.ro, un instrument gratuit care arată starea României prin date, statistici și grafice ușor de urmărit și interpretat. CumStam.ro, dezvoltat împreună cu mindIT.io, poate genera schimbare la 180 grade în societate, pentru că ajută în luarea unor decizii informate mult mai rapid și în baza unor indicatori relevanți.

În general, datele publice (sau de interes public) din România sunt: disparate, uneori mai greu accesibile, dificil de analizat și de auditat; în multe cazuri nu sunt cunoscute sursele și metodologiile prin care au fost colectate și analizate.

De pe urma acestor constrângeri și neajunsuri suferă toți beneficiarii acestor date: cercetătorii, presa, investitorii în infrastructură de mediu și comunitară (educație, siguranță socială, sănătate, securitate etc) și mai ales cetățenii, atât direct (prin documentare proprie din multiplele surse disparate unde sunt disponibile datele momentan), cât și indirect (din mass-media, care întâmpină propriile piedici în timpul desk research-ului și când încearcă să acceseze date publice sau accesibile doar prin interogare în baza unor legi etc).

De aceea, CumStam.ro este o necesitate presantă, un proiect ce își propune să elimine dificultățile în a identifica și cuantifica situația reală a diverșilor indicatori relevanți pentru managementul public: poluare, spații verzi, reciclare, economie circulară, eficiență energetică, consumuri specifice, biodiversitate, indicatori forestieri, abandon școlar, probleme sociale, indicatori de benchmarking pentru investiții etc.

Totodată, platforma ajută la aducerea pe agenda publică a unor probleme ignorate, minimizate sau complet necunoscute, prin simpla agregare a datelor de interes public și oferirea unor instrumente de vizualizare și interpretare rapidă, pe modelul platformelor din majoritatea țărilor din UE.

Raul poza oficiala„La Ecoteca, am pornit ca ONG verde, specializat în managementul corespunzător al deșeurilor. Însă, ne-am dat seama destul de repede că misiunea noastră e cu atât mai dificilă cu cât datele care ne pot ajuta să înțelegem și să eficientizăm colectarea deșeurilor în România ori erau incomplete, ori lipseau cu desăvârșire. Și mai des ne loveam de faptul că realitatea din teren era total diferită de cea raportată. De aici nevoia să răspundem la întrebarea «Cum stăm?», nu doar pentru a ne ușura nouă munca, ci pentru a oferi oricui posibilitatea să înțeleagă care este starea de fapt în diverse domenii ale societății românești. A rezultat o platformă robustă, scalabilă, simplu de folosit și, poate cel mai important, colaborativă, deschisă publicului larg, presei și autorităților publice locale. Iar BRD s-a dovedit un partener care înțelege necesitatea stringentă a unui proiect de această anvengură”, a spus Raul Pop, Director de programe al Asociației ECOTECA.

 

Captura Flavia Popa

Flavia Popa, sursa foto Linked In

„Contribuția BRD Groupe Société Générale la o lume sustenabilă și informată a fost una dintre constantele acțiunilor noastre din ultimii ani, atât prin proiectele proprii de ESG, cât și prin susținerea unor idei care croiesc drumurile tranziției ecologice a economiei. CumStam.ro este întocmai tipul de proiect complementar misiunii Lumea9, reperul care ne ghidează eforturile de construire a unei lumi mai curajoase, care pune în centrul ei grija pentru planetă și pentru oameni. Nu este de ajuns să avem dreptul la liberă exprimare și accesul teoretic la informațiile care ni se cuvin ca cetățeni, dacă nu deținem uneltele necesare pentru a le înțelege, interpreta și folosi în angrenarea unor eforturi active pentru schimbare. Platforma dezvoltată împreună cu Ecoteca completează tocmai acest gol și își propune să devină o sursă importantă de informare pentru jurnaliști, cercetători, dar și pentru autorități publice, actori privați și mai ales pentru publicul larg. În plus, toți beneficiarii pot fi, la rândul lor, și contribuitori ai platformei. Fiindcă a ști «cum stăm» în domenii critice este o cale esențială prin care putem avea un viitor mai bun împreună”, a declarat Flavia Popa, Secretarul General al BRD Groupe Société Générale.

 

În acest moment, varianta pilot a site-ului pune la dispoziție circa 50 de indicatori din zonele de mediu și social, precum:

  • gradul de reciclare al deșeurilor,
  • investitițiile din PNRR,
  • capacitatea de depozitare a deșeurilor,
  • suprafața împădurită,
  • apelurile la 112 pentru semnalarea furtului de lemne,
  • numărul de tractoare la mia de hectare de culturi agricole,
  • numărul de elevi per profesor etc.
  • În această primă fază, funcționalitatea este preponderent de vizualizare de date la nivel județean și comparabilitate la nivel național. Până la finalul anului, însă, platforma va depăși 200 de indicatori importanți și va dobândi noi capabilități analitice și, foarte important, adaptare pentru ecranele mici.

Cea mai importantă valoare adaugată a platformei este caracterul său colaborativ: toți cei care au acces la date, indiferent că este vorba de un cercetător, o instituție publică, un ONG, un actor privat sau un cetățean de rând, vor putea prezenta propriile seturi de date cu ajutorul lui CumStam.ro.

Oricine dorește să contribuie și caută soluții tehnice pentru a se face ușor înțeles de către nespecialiști și specialiști deopotrivă, își poate crea un cont pe site, poate apoi descărca un șablon și încărca date. Acestea vor deveni disponibile în lista de indicatori și vor deveni utile imediat sub formă de hărți și grafice comparative, ușor de exportat și folosit în documentarea unui articol, a unei prezentări sau a unei știri video.

De altfel, cei cărora CumStam.ro le va deveni imediat util vor fi probabil jurnaliștii și activiștii de mediu. Aceștia vor scurta mult traseul documentării, accesând sau prezentând datele de care au nevoie într-un singur loc. În același timp, vor putea verifica rapid sursa, vor genera automat materiale vizuale ușor de înțeles, gata de prezentat direct în articolele sau informările lor.

Și pentru cine are nevoie, la început de drum, tutorialele de folosire a platformei pot fi găsite

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

BRD – Groupe Société Générale este cea de-a treia mare bancă a României.

Bancă universală care oferă servicii atât persoanelor fizice, cât și companiilor, BRD face parte din Grupul Société Générale, unul dintre cele mai mari grupuri europene de servicii financiare. Lumea9 este platforma de sustenabilitate care reunește toate temele pe care BRD le consideră importante pentru construirea unui viitor mai bun, de la economie sustenabilă, produse și servicii bancare cu impact pozitiv, la educație, cultură, societate, știință, tehnologie, mediu și biodiversitate.

Ca parte a Grupului Société Générale, semnatar al Pactului Global al Națiunilor Unite (ONU) din 2003, Grupul BRD integrează principiile referitoare la drepturile omului, condițiile de muncă și lupta împotriva corupției în toate activitățile sale și participă în mod activ la promovarea principiilor din lanțul valoric. În plus, Grupul BRD sprijină și contribuie la îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale ONU, recunoscând importanța acestora în abordarea celor mai mari provocări societale ale lumii. Platforma Lumea9 se sprijină și pe proiectele fondate și finanțate de BRD – Groupe Société Générale ce țin de dezvoltarea societății românești. În ultimii 10 ani, investițiile BRD în aceste programe au fost de peste 20 de milioane de euro. Axele principale au în comun investiția în noua generație, fie că vorbim despre cultură, educație, tehnologie, inovare sau sport.

Asociația ECOTECA
Un ONG verde, specializat în managementul corespunzător al deșeurilor. Misiunea principală: protejarea mediului în care trăim și curățarea lui, atât cât este cu putință. ECOTECA crede în puterea exemplului și în gesturile mici care fac diferența.
Și pentru că uneori este dificil să ajungi la verde, Ecoteca a ales să înceapă cu deșeurile care-l acoperă.

Printre cele mai importante proiecte ale asociației se numără: ECOLocal, Reporting: Climate, ECOfficeASAP.

Producătorii de băuturi care se încadrează în normele Sistemului Garanție-Returnare pot semna, începând de astăzi, contractele cu RetuRO Sistem Garanție Returnare în platforma www.returosgr.ro

Contractele de prestări servicii pot fi accesate în contul de utilizator de către toți producătorii de băuturi care au finalizat înregistrarea

 

RetuRO Sistem Garanție Returnare, administratorul Sistemului național de Garanție-Returnare (SGR), anunță toți producătorii de băuturi din categoriile apă îmbuteliată, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase, care pun pe piață ambalaje primare nereutilizabile din plastic, aluminiu sau sticlă, cu dimensiuni între 0,1 litri și 3 litri și care au finalizat înregistrarea pe www.returosgr.ro că, începând din data de 20 iunie 2023, este disponibil în platformă și poate fi semnat  Contractul de prestări servicii pentru Producători.

Documentul poate fi accesat din contul de utilizator, la secțiunea “Producător/ Documente și Contracte”. Mai multe detalii privind semnarea contractului sunt disponibile în platformă, accesând secțiunea „Profilul meu/ Tutoriale video și ghiduri utilizatori/ Semnare contract”.

Contractul de prestări servicii pentru Producători a fost disponibil pentru consultare, în perioada 18 aprilie – 2 mai 2023, pentru cei înregistrați în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare, producătorii fiind rugați să trimită toate observațiile și recomandările pe care le au cu privire la conținutul acestui document.

Semnarea contractului poate fi realizată doar de către producătorii care au finalizat întregul proces de înregistrare. După deschiderea unui cont de utilizator în platformă, sunt câțiva pași preliminari care trebuie urmați de producători înainte de semnare:

  1. Persoana desemnată în relația cu administratorul SGR completează toate informațiile solicitate, în conformitate cu prevederile legale, respectiv: numărul de unități de ambalaje SGR și greutatea aferentă a ambalajelor, exprimată în kilograme, introduse pe piața națională în anul 2022, defalcate pe fiecare lună, categorii de produse conținute, tip de material pe subcategorii, inclusiv culoarea materialului (pentru plastic) și dacă plasticul conține barieră de oxigen (în principal pentru produsele alcoolice), volumul (număr de mililitri) pe unitate de ambalaj. Mai multe detalii sunt disponibile în “ghidul de raportare pentru producători pe tipuri de ambalaj” https://youtu.be/vNIXCTXN8aw și în secțiunea de întrebări și răspunsuri disponibilă pe site: https://returosgr.ro/info-producatori-faq.
  2. Reprezentantul legal semnează Formularul Standard de Înregistrare care este generat automat, fiind completat cu datele deja introduse (mai multe detalii legate de modalitatea de semnare puteți găsi aici: https://youtu.be/aYyUISlrOf4).

De asemenea, tot din această săptămână, vor fi disponibile pe site-ul www.returosgr.ro, în secţiunea “Info Producători”, cerinţele privind codul de bare şi logo-ul SGR.

Înregistrarea în baza de date a Sistemului de Garanție-Returnare și semnarea contractelor cu administratorul sistemului reprezintă o obligație legală conform Hotărârii de Guvern nr. 1074/2021.

Companiile vizate pentru înregistrare sunt producătorii și importatorii de băuturi, dar și companiile care comercializează băuturi către consumatorii finali, inclusiv magazinele online, operatorii care vând prin intermediul automatelor, industria HoReCa dar și cei care comercializează aceste produse ca și gamă complementară (ex. librării, magazine de electrocasnice și electronice etc).

Toți operatorii economici care încă se află în etape intermediare sunt încurajați să finalizeze cât mai repede procesul de înregistrare pe platforma www.returosgr.ro, acesta fiind o condiție legală obligatorie pentru desfășurarea, în continuare, a activității comerciale.

Hotărârea de Guvern care reglementează funcționarea Sistemului Garanție Returnare prevede sancțiuni pentru producătorii și comercianți care nu vor fi înregistrați în platforma informatică. Sistemul Garanție Returnare este unul dintre cele mai ample și de impact proiecte de mediu pe care le va implementa România, în următorii ani.

RetuRO Sistem Garanție Returnare oferă pe toată perioada înscrierii asistență prin call-center, la numărul de telefon: 021 207 00 09. Accesul la un operator este disponibil de luni până vineri între orele 09:00 – 18:00, cu excepția sărbătorilor legale.

Până în acest moment, s-au înscris în platforma RetuRO 63.233 operatori economici (comercianți și producători), dintre care 1.557 sunt producători. Din totalul operatorilor economici aflați în sistem, 42.466  au parcurs toate etapele procesului de înregistrare.

 

__________________________

RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. ( www.returosgr.ro ) a fost creat de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu, Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate și Asociația Retailerilor pentru Mediu și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

 

RetuRO, administratorul SGR, va asigura transparență asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

Raport de avertizare al Comisiei Europene – Care sunt statele membre care riscă să rateze obiectivele de reciclare pentru anul 2025

Potrivit ultimului raport de avertizare publicat ieri de Comisia Europeană, 10 state membre riscă să rateze obiectivele de reciclare atât pentru deșeurile municipale (55%), cât și pentru totalul deșeurilor de ambalaje (65%) în 2025.

FIG4 158751 Recycling targets v3.eps .75dpi

Sursa foto: Agenția Europeană de Mediu

Nouă state membre (Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Italia, Luxemburg, Țările de Jos și Slovenia)  vor îndeplini probabil obiectivele de reciclare atât pentru deșeurile municipale, cât și pentru deșeurile totale de ambalaje, dar doar 4 dintre ele vor reuși probabil să îndeplinească  obiectivele de reciclare pentru toate categoriile de ambalaje impuse: hârtie/carton, metal, aluminiu, sticlă, plastic, lemn.

Ambalajele din plastic sunt cel mai solicitant flux de deșeuri de ambalaje de reciclat. 19 state membre se vor lupta să atingă obiectivul de reciclare de 50% în 2025.

2

Sursa foto: Agenția Europeană de Mediu

 

Care e situația României? #CumStam

 

Că vom rata țintele pentru 2025, nu mai reprezintă nici o surpriză  pentru nimeni.

Pe lângă rata de reciclare scăzută raportul prezintă și alte statistici importante:

Captura

Sursa foto: Raportul de avertizare al Comisiei Europene

4

Sursa foto: Raportul de avertizare al Comisiei Europene

Găsiți raportul Comisiei pentru România aici.

Găsiți rapoartele pentru celelalte state aici.

 

Puteți citi și:

Eurostat: În 2021 România a reciclat 11,3% din deșeurile municipale

Eurostat: În 2019 România a reciclat 44,6 % din deșeurile de ambalaje

Evoluția ambalajelor puse pe piață și valorificate în perioada 2009 -2022 în România

Curtea Europeană de Conturi: Peste 50% din deșeurile periculoase generate în UE sunt depozitate

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

 

#Newsletter Ecoteca 6

be08ed13 11ad 487b 96d9 1deca9e70498 1

Sursa foto: Ecoteca

Cum a fost modificată OUG 125/2022 care completează OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu

După luni bune în care s-a perindat prin Comisiile parlamentare, în data de 23 mai a fost aprobată în Plenul Camerei Deputaților pentru a fi transformată în lege OUG 125/2022 care modifică și completează OUG 196 privind Fondul pentru mediu.

Care sunt principalele modificări aduse OUG 125/2022

1.Sintagma „cantitățile de deșeuri efectiv valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare” este înlocuită cu „cantitățile de deşeuri de ambalaje care intră în instalații de reciclare și/sau instalații de valorificare, după caz”; astfel, producătorii care introduc pe piața națională bunuri ambalate vor plăti contribuția de 2 lei/kg pentru diferența dintre cantitățile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie şi de valorificare prin reciclare prevăzute în anexa nr. 3 şi cantitățile de deşeuri de ambalaje care intră în instalații de reciclare și/sau intalații de valorificare, după caz (articolul 9, litera d).

2. OIREP-urile (organizațiile care implementează răspunerea extinsă a producătorilor care pun pe piață bunuri ambalate) și OTR-urile (organizațiile de transfer de responsabilitate a producătorilor de anvelope) vor plăti o contribuție de 2 lei/kg, plata făcându-se pentru diferența dintre cantitățile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor anuale, stabilite în anexa nr. 3 şi cantitățile care intră în instalații de valorificare/reciclare, respectiv pentru diferența dintre cantitățile corespunzătoare obiectivelor anuale de gestionare a deşeurilor de anvelope uzate şi cantitățile efectiv gestionate (articolul 9, litera v).

3.Vor fi excluse de la plata taxei de depozitare (numită în mod „nefericit” „contribuția pentru economia circulară”) – actualmente 80 lei/tonă, de la 1 ianuarie 2024 – 160 lei/tonădeșeurile de tip CLO (compost-like-output) care rezultă din instalațiile de tratare mecano-biologică a deșeurilor municipale (art. 9, alin 1, lit c).

4.Definiția CLO introdusă în OUG 125/2022 – „compost-like-output–deșeu organic maturat până la stabilizarea raportului C:N (carbon:azot) și reducerea nivelului de acizi grași, care poate fi utilizat pentru acoperirea depozitelor de deșeuri, pentru reabilitarea minelor abandonate și/sau a terenurilor contaminate, și/sau ca material de umplutură pentru lucrări de construcții. Aceasta poate conține material contaminat față de compostul finit și nu îndeplinește criteriile complete ale unui compost” (art. I, p. 9²).

5.Operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, valorificare, reciclare sau brokeraj şi raportează deşeuri în SIATD pentru organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorului constituie o garanţie în cuantum de 50 lei/tonă calculată în baza cantității de deșeuri de ambalaje raportată în anul precedent (art 12², alin (2).

6. Se reduce contribuția pentru echipamentele electrice și electronice (EEE) 4lei/kg la 2 lei/kg iar contribuția pentru becuri și echipamente de iluminat se reduce de la 8 lei/kg la 4 lei/kg (art/ I, punctul 26, anexa nr. 5)

Așadar, de acum încolo producătorii și OIREP-urile se vor raporta la cantitățile de deşeuri de ambalaje care intră în instalații de reciclare și/sau instalații de valorificare, vor fi aduse tot mai mult în discuție deșeurile de tip CLO și totodată, apar multe modificări în ceea ce privește garanțiile „actorilor” din domeniul gestionării deșeurilor.

Mai multe informații despre garanții și alte modificări găsiți aici.

3

Sursa foto: pixabay.com

Proiect de Ordin pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care introduc pe piața națională ambalaje care nu conțin plastic sau conțin plastic reciclat

După Ordinul nr. 185/2023 care aprobă modelul de Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia (publicat pe 15 februarie 2023), în data de 5 mai a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului un proiect de Ordin pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care introduc pe piața națională:

  • alternative reutilizabile durabile sau care nu conțin plastic la produsele din plastic de unică folosinţă, enumerate în partea A din Anexa la Ordonanța Guvernului nr.6/2021;
  • sticle PET care conțin plastic reciclat (cu volume sub 1 litru, între 1 și 3 litri și peste 3 litri);
  • plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET

Proiectul de ordin aprobă modelul și conținutul Registrului electronic național (denumit în textul proiectului de ordin: „Registrul AFM-APR”) prin care operatorii economici mai sus menționați vor fi înregistrați de Administraţia Fondului pentru Mediu.

Proiectul de ordin conține atât definiții relevante pentru a nu exista confuzii în momentul înregistrării ca „deșeuri de plastic post-consum”, „plastic reciclat, sticlă PET”, „conținut de plastic reciclat în sticlele PET” etc cât și instrucțiuni de înregistrare:

Așadar, dacă va intra în vigoare noul proiect de Ordin, operatorii economici care introduc pe piața națională ambalajele menționate în categoriile de mai sus au obligația să se înregistreze la Administrația Fondului pentru Mediu, în termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin sau în termen de 60 zile de la data primei introduceri pe piață a unuia dintre ambalajele menționate.

Mai multe detalii în articol.

 

Vizual Concurs

Sursa foto: GRF+

Asociația ECOTECA și Agenția GRF+ lansează concursul de jurnalism de mediu „Reporting: Climate”

 

Asociația ECOTECA și Agenția GRF+  lansează concursul de jurnalism de mediu, în cadrul „Reporting: Climate”, un program care își propune să vină în sprijinul jurnaliștilor cu informații și resurse tehnice pentru a aprofunda subiectele de mediu și sustenabilitate. Competiția încurajează jurnaliștii să dezvolte materiale pe subiecte de mediu, fiecare fiind bazat pe o temă specifică dezbătută în cadrul modulelor „Reporting: Climate”. Autorul celui mai reușit material din fiecare etapă de concurs va fi recompensat cu un premiu de 500 de euro.

Prima etapă a concursului este dedicată materialelor care explorează primele două module ale Academiei de Jurnalism de Mediu – „Economie circulară și managementul resurselor materiale” și „Calitatea aerului și a apei”. Participanții sunt încurajați să abordeze aceste subiecte în mod creativ și informativ, aducând în prim-plan importanța unei economii durabile, gestionarea responsabilă a resurselor și impactul poluării asupra mediului înconjurător.

Concursul de jurnalism tematic Reporting: Climate

  • Jurnaliștii pot să dezvolte orice fel de materiale scrise sau audio-video, care să facă referire la subiectele abordate în cele cinci module ale programului, indiferent dacă au participat sau nu la acestea;
  • Sunt eligibile materialele realizate de către persoanele înscrise în concurs ce au publicat, în orice publicație tipărită sau online, Radio, TV, începând cu 1 ianuarie 2023;
  • Pentru primele două module, perioada de înscriere a materialelor eligibile în concurs este între 29 mai 2023 – 27 iunie 2023;

Concursul este organizat în cadrul Academiei de Jurnalism de Mediu „Reporting: Climate”, un program care își propune să vină în sprijinul jurnaliștilor cu informații și resurse tehnice pentru a aprofunda subiectele de mediu și sustenabilitate, prin intermediul a 5 module de training susținute de experți de mediu pe parcursul anului 2023.

Mai multe detalii despre concurs în articol.

Ce s-a mai întâmplat în România legat de deșeuri și sustenabilitate

1. Academia de Jurnalism de Mediu „Reporting: Climate” dezvoltată de ECOTECA – Colectia de Verde împreună cu GRF+ a continuat cu modulul 2 -workshop-ul „Calitatea aerului și a apei”.

Speakerii Octavian Berceanu (Specialist Politici Publice de Mediu), Oana Neneciu (Director Executiv Ecopolis), Teodora Tompea (Jurnalist Digi24) și Bogdan Antonescu, specialist în schimbări climatice  au sprijinit jurnaliștii să analizeze impactul poluării aerului și apei asupra sănătății și mediului înconjurător, care sunt sursele de poluare și soluțiile existente pentru reducerea acesteia – toate pentru realizarea unor materiale jurnalistice de calitate pe aceste teme.

2. Întâlnirile „ECOLOCAL– Gestionarea eficientă a deșeurilor în teritoriu”organizate de ECOTECA  în parteneriat cu primării, consilii județene, ADI-uri, poliția locală, companii de salubritate, ONG-uri, generatori de deșeuri, autorități de mediu și alți „actori” relevanți din domeniu continuă. De această dată dezbaterile au avut loc în Ilfov, Brașov și Iași și au vizat soluții și oportunități de colaborare în vederea îmbunătățirii managementului deșeurilor în aceste zone.

3. Ecoteca a participat împreună cu EGGER Group Romania, As Metal, Genesis Biopartner, la POLI ChemistryFest cel mai mare eveniment dedicat aplicațiilor chimiei, organizat de Facultatea de Inginerie Chimică și Biotehnologii din cadrul Universității Politehnice din București.

4. Raul Pop, Director Programe Ecoteca a fost speaker în cadrul conferinței ESG:ro organizată de BusinessMark unde a vorbit printre altele despre soluțiile oferite de Ecoteca organizațiilor care doresc să-și gestioneze mai bine deșeurile și să reducă amprenta de carbon.

5. Cea de-a șaptea ediție a conferinței CSR Growing Responsible organizată de Wall-Street.ro a adus în prim-plan două mari teme: raportarea non-financiară, pe de o parte, și risipa alimentară, pe de altă parte.

6. Noi controale ale Gărzii de Mediu la companiile care ar trebui să se înscrie în SGR. Sunt vizați producătorii de vin și spirtoase.

7. UE vrea să interzică distrugerea articolelor textile nevândute.

8. EU calls for agreement on global rules to end plastic pollution

9. Recycled and reused food contact plastics are ‘vectors’ for toxins – study

10. Paris To Ban Single-use Plastic at 2024 Olympic Games.

 

Proiect în colaborare ExpertDeseuri.ro – ECOTECA. Alătură-te proiectului aici.

Dacă ai primit acest newsletter fără a fi abonat, poți să te abonezi și tu dând click pe butonul de mai jos.

Vreau să mă abonez la newsletter.

 

 

Agenția GRF+ și Asociația ECOTECA lansează concursul de jurnalism de mediu „Reporting: Climate”

Vizual Concurs

 

 

Agenția GRF+ și Asociația ECOTECA lansează concursul de jurnalism de mediu, în cadrul „Reporting: Climate”, un program care își propune să vină în sprijinul jurnaliștilor cu informații și resurse tehnice pentru a aprofunda subiectele de mediu și sustenabilitate. Competiția încurajează jurnaliștii să dezvolte materiale pe subiecte de mediu, fiecare fiind bazat pe o temă specifică dezbătută în cadrul modulelor „Reporting: Climate”. Autorul celui mai reușit material din fiecare etapă de concurs va fi recompensat cu un premiu de 500 de euro.

Prima etapă a concursului este dedicată materialelor care explorează primele două module ale Academiei de Jurnalism de Mediu – „Economie circulară și managementul resurselor materiale” și „Calitatea aerului și a apei”. Participanții sunt încurajați să abordeze aceste subiecte în mod creativ și informativ, aducând în prim-plan importanța unei economii durabile, gestionarea responsabilă a resurselor și impactul poluării asupra mediului înconjurător.

Concursul de jurnalism tematic Reporting: Climate

  • Jurnaliștii pot să dezvolte orice fel de materiale scrise sau audio-video, care să facă referire la subiectele abordate în cele cinci module ale programului, indiferent dacă au participat sau nu la acestea;
  • Sunt eligibile materialele realizate de către persoanele înscrise în concurs ce au publicat, în orice publicație tipărită sau online, Radio, TV, începând cu 1 ianuarie 2023;
  • Pentru primele două module, perioada de înscriere a materialelor eligibile în concurs este între 29 mai 2023 – 11 iulie 2023;
  • Materialele pot fi încărcate în acest formular: https://ecoteca.ro/proiecte/reporting-climate#concurs
  • Mai multe detalii despre concurs sunt disponibile în regulament: https://ecoteca.ro/proiecte/reporting-climate#regulament

Juriul competiției

Juriul este format din profesioniști cu expertiză în managementului programelor de mediu, jurnalism și comunicare: Raul Pop, Manager de programe la Asociația ECOTECA, Nicoleta Deliu-Pașol, Head of Communication la BCR și Corina Olteanu, PR & Communications Manager MBC la Mercedes-Benz România. Ceilalți membri ai juriului vor fi anunțați pe parcursul desfășurării competiției.

Concursul este organizat în cadrul Academiei de Jurnalism de Mediu „Reporting: Climate”, un program care își propune să vină în sprijinul jurnaliștilor cu informații și resurse tehnice pentru a aprofunda subiectele de mediu și sustenabilitate. Academia este dezvoltată de ECOTECA, asociație specializată în managementul corespunzător al deșeurilor și sustenabilitate, alături de GRF+, agenție de consultanță și co-design cu și pentru branduri active în societate.

Participarea în programul „Reporting: Climate” este gratuită pentru jurnaliști, în limita locurilor disponibile. Înscrierea este încă deschisă pentru modulele: Păduri și biodiversitate (15 iunie 2023), Sustenabilitate și schimbări climatice  (14 septembrie 2023) și Eficiență energetică și resurse regenerabile (12 octombrie 2023) și se poate face prin completarea formularului de la adresa ecoteca.ro/reporting-climate-formular-de-inscriere

Programul „Reporting: Climate” și concursul aferent sunt sponsorizate de BCR – partener fondator, Egger, Coca-Cola HBC – parteneri pentru prima ediție, Stratos Management – partener pentru modulul „Economia circulară și managementul resurselor materiale”, Mercedes Benz – partener pentru modulul „Calitatea aerului și a apei”, Green Group – partener pentru modulul „Sustenabilitate și schimbări climatice”.

 

 

***

Despre Asociația ECOTECA

Asociația ECOTECA este o organizație neguvernamentală specializată în managementul corespunzător al deșeurilor. Are o experiență de 12 ani în politici publice, consultanță în managementul deșeurilor și în implementarea de proiecte de gestionare a deșeurilor din fonduri europene, private (provenite de la companii) sau fonduri naționale.

Despre GRF +

Afiliat exclusiv pentru România al rețelei globale Ketchum din 2012, GRF+ este o agenție de comunicare ce dezvoltă campanii de marketing integrate PR-driven, extinzându-și capabilitățile în zona digitală, strategie și servicii de creație, CSR și sustenabilitate, advocacy, public affairs, influencer marketing, evenimente, sports marketing. Misiunea GRF+ este realizarea campaniilor și dezvoltarea de proiecte cu impact maxim în business și în societate.

***

Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați:

GRF+, Irina Ghidarcea, irina.ghidarcea@grf.plus, +40 761 615 656

Cum a fost modificată OUG 125/2022 care completează OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu

be08ed13 11ad 487b 96d9 1deca9e70498 1După luni bune în care s-a perindat prin Comisiile parlamentare, în data de 23 mai a fost aprobată în Plenul Camerei Deputaților pentru a fi transformată în lege OUG 125/2022 care modifică și completează OUG 196 privind Fondul pentru mediu.

Care sunt principalele modificări aduse OUG 125/2022

1.Sintagma „cantitățile de deșeuri efectiv valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare” este înlocuită cu „cantitățile de deşeuri de ambalaje care intră în instalații de reciclare și/sau intalații de valorificare, după caz; astfel, producătorii care introduc pe piața națională bunuri ambalate vor plăti contribuția de 2 lei/kg pentru diferența dintre cantitățile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie şi de valorificare prin reciclare prevăzute în anexa nr. 3 şi cantitățile de deşeuri de ambalaje care intră în instalații de reciclare și/sau intalații de valorificare, după caz (articolul 9, litera d).

2.OIREP-urile (organizațiile care implementează răspunerea extinsă a producătorilor care pun pe piață bunuri ambalate) și OTR-urile (organizațiile de transfer de responsabilitate) a producătorilor de anvelope vor plăti o contribuție de 2 lei/kg, plata făcându-se pentru diferența dintre cantitățile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor anuale, stabilite în anexa nr. 3 şi cantitățile care intră în instalații de valorificare/reciclare, respectiv pentru diferența dintre cantitățile corespunzătoare obiectivelor anuale de gestionare a deşeurilor de anvelope uzate şi cantitățile efectiv gestionate (articolul 9, litera v).

3.Vor fi excluse de la plata taxei de depozitare (numită în mod „nefericit” contribuția pentru economia circulară) deșeurile de tip CLO (compost like output) care rezultă din instalațiile de tratare mecano-biologică a deșeurilor municipale (art. 9, alin 1, lit c).

4.Definiția CLO introdusă în OUG 125/2022 – „compost-like-output– deșeu organic maturat până la stabilizarea raportului C:N (carbon:azot) și reducerea nivelului de acizi grași, care poate fi utilizat pentru acoperirea depozitelor de deșeuri, pentru reabilitarea minelor abandonate și/sau a terenurilor contaminate, și/sau ca material de umplutură pentru lucrări de construcții. Aceasta poate conține material contaminat față de compostul finit și nu îndeplinește criteriile complete ale unui compost(art. I, p. 9²).

5. Începând cu data de 1 august 2023, persoanele juridice care gestionează anvelope uzate şi cele care gestionează baterii şi acumulatori portabili, precum şi echipamente electrice şi electronice vor fi obligate să utilizeze aplicația SIATD (inițial termenul limită prevăzut era data de 1 ianuarie 2023) (articolul I punctul 14, alineatul (11).

6.Garanţia prevăzută în Legea nr. 249/2015, (nr. o garanţie în cuantum de două milioane lei în favoarea Administraţiei Fondului pentru Mediu, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare emis de către o societate bancară), se execută de către AFM în cazul în care au fost stabilite obligaţii de plată în sarcina OIREP-urilor după încasarea garanției prevăzute la alin. (2) sau (3). În cazul în care obligaţia de plată depăşeşte valoarea garanţiilor cumulate, contribuţia rămasă va fi datorată de către producătorii care au încheiat contract cu OIREP-ul pentru care au fost stabilite obligaţii de plată, în baza deciziei de impunere emise de Administraţia Fondului ( 12², alin (1).

7.Operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, valorificare, reciclare sau brokeraj şi raportează deşeuri în SIATD pentru organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorului constituie o garanţie în cuantum de 50 lei/tonă calculată în baza cantității de deșeuri de ambalaje raportată în anul precedent ( 12², alin (2).

8. Operatorii economici prevăzuți la alin. (2) care raportează pentru prima dată în SIATD constituie, în primul an de activitate, o garanţie în cuantum de 50 lei/tonă, calculată la cantitatea de deșeuri de ambalaje precizată în contract ca fiind estimată a fi raportată în anul de activitate (art. 12², alin (3). (inițial garanția era de 500 000 lei în vechea OUG 125/2022).

9.Garanțiile prevăzute la alin. (2) și (3) se constituie în favoarea OIREP-urilor sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanţie valabile pentru o perioadă de 18 luni de la data la care raportează deşeuri de ambalaje și se depun la Administrația Fondului pentru Mediu. (art. 12², alin (4).

10. Garanțiile prevăzute la alin. (2) și (3) se actualizează începând cu anul următor celui de raportare la valoarea de 50 lei/tonă calculată la cantitatea de deșeuri de ambalaje colectată valorificată/reciclată pentru organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorului (art. 12², alin (5).

11. Sunt exceptate de la obligația de constituire a garanției prevăzute la alin. (2) și (3) operatorii economici care raportează în SIATD cantități de deșeuri de ambalaje provenite din sistemul public de salubrizare în baza unui contract de delegare a gestiunii conform dispozițiilor din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice (art. 12², alin (6).

12. În cazul în care operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, valorificare/reciclare sau brokeraj nu fac dovada constituirii garanţiei prevăzute la alin. (2) și (3) în termen de 5 zile de la data consituirii acesteia, nu pot accesa sistemul SIATD şi nu pot raporta cantităţi de deşeuri pentru OIREP-uri (art. 12², alin (7).

13. Garanţia prevăzută la alin. (2) și (3) se execută de către OIREP în cazul în care au fost stabilite obligaţii de plată în sarcina OIREP-urilor din culpa operatorilor economici care desfăşoară activităţi de colectare, valorificare/reciclare sau brokeraj, iar contravaloarea acesteia se achită la Administrația Fondului pentru mediu în termen de 3 zile lucrătoare de la data executării acesteia. (art. 12², alin (8).

14. AFM poate să lichideze garanția doar dacă aceasta a fost constituită pentru AFM. Dar majoritatea garanțiilor vor fi constituite pentru OIREP-uri; necesită urmărit cât de bine va funcționa procesul de lichidare a garanțiilor.

15. Taxa de depozitare, cunoscută sub denumirea de „contribuție pentru economia circulară” se mărește la 160 lei începând din 2024.

Anul Valoarea contribuţiei pentru economia circulară (lei/tonă)
2023 80
Începând cu  1 ianuarie 2024 160

16. Se reduce contribuția pentru echipamentele electrice și electronice (EEE) de la 4lei/kg la 2 lei/kg iar contribuția pentru becuri și echipamente de iluminat se reduce de la 8 lei/kg la 4 lei/kg (art/ I, punctul 26, anexa nr. 5).

Contribuţia pentru echipamente electrice şi electronice

Categoria de echipamente electrice şi electronice (conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările şi completările ulterioare) Contribuţia
(lei/kg)
Categoriile 1-2, 4-6 din anexa nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015, cu modificările şi completările ulterioare 2
Categoria 3 din anexa nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015, cu modificările şi completările ulterioare 4

Proiect de Ordin pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care introduc pe piața națională ambalaje care nu conțin plastic sau conțin plastic reciclat

3

După Ordinul nr. 185/2023 care aprobă modelul de Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia (publicat pe 15 februarie 2023), în data de 5 mai a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului un proiect de Ordin pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care introduc pe piața națională:

  • alternative reutilizabile durabile sau care nu conțin plastic la produsele din plastic de unică folosinţă, enumerate în partea A din Anexa la Ordonanța Guvernului nr.6/2021;
  • sticle PET care conțin plastic reciclat (cu volume sub 1 litru, între 1 și 3 litri și peste 3 litri);
  • plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET

Proiectul de ordin aprobă modelul și conținutul Registrului electronic național (denumit în textul proiectului de ordin: „Registrul AFM-APR”) prin care operatorii economici mai sus menționați vor fi înregistrați de Administraţia Fondului pentru Mediu.

Registrul AFM-APR va putea fi accesat de către autoritatea publică centrală din domeniul mediului și autoritatea publică centrală din domeniul economiei, în baza conturilor create de Administraţia Fondului pentru Mediu în platforma e-tax, conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr.6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, în baza conturilor create de Administraţia Fondului pentru Mediu în platforma e-tax.

Proiectul de ordin conține atât definiții relevante pentru a nu exista confuzii în momentul înregistrării ca „deșeuri de plastic post-consum”, „plastic reciclat, sticlă PET”, „conținut de plastic reciclat în sticlele PET” etc cât și instrucțiuni de înregistrare:

Așadar, dacă va intra în vigoare noul proiect de Ordin, operatorii economici care introduc pe piața națională ambalajele menționate în categoriile de mai sus au obligația să se înregistreze la Administrația Fondului pentru Mediu, în termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin sau în termen de 60 zile de la data primei introduceri pe piață a unuia dintre ambalajele menționate.

Puteți consulta proiectul de ordin aici.

 

Puteți citi și:

Ați raportat la AFM produsele din plastic de unică folosinţă (SUP) puse pe piață în anul 2022? Termenul limită a fost 25 februarie