Sistemul de Garanție-Returnare: Progres, provocări și perspective pentru 2024
Implementarea sistemului de garanție-returnare (SGR) din România continuă să fie un subiect central în discuțiile despre economie circulară și sustenabilitate. În cadrul conferinței Green Report, intitulată „Economie circulară. Impactul SGR și perspective pe 2024”, ministrul Mediului, Mircea Fechet, și CEO-ul Returo SA, Gemma Webb, au subliniat progresul realizat, provocările întâlnite și pașii necesari pentru succesul acestui proiect ambițios. Raul Pop, directorul de programe al Asociației ECOTECA, prezent de asemenea la dezbatere, a adus în discuție problema datelor cantitative în gestionarea deșeurilor din România.
Mircea Fechet: „Cetățeanul este piesa principală în sistemul de garanție-returnare”
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat importanța cetățeanului în succesul SGR. „Cetățeanul este piesa principală în sistemul de garanție-returnare. El este cel care plătește garanția și se întoarce la magazin cu ambalajele pentru a-și recupera banii. Face un efort fantastic pentru a contribui la un obiectiv de interes comun: o Românie mai curată,” a declarat ministrul.
Fechet a recunoscut că sistemul se confruntă cu anumite provocări logistice, dar a menționat că acestea sunt gestionate eficient. „Contrar temerilor, sistemul a funcționat în Constanța și în stațiunile montane, fără a afecta activitățile din Horeca,” a explicat el, subliniind succesul gestionării sezoniere.
Un alt subiect important discutat de ministru a fost necesitatea ajustării tarifelor pentru comercianți. „Mulți comercianți mi-au spus că tariful de gestionare pentru colectarea manuală este mult subdimensionat față de costurile reale. Trebuie să ne asigurăm că plătim corect și la timp comercianților,” a explicat el.
Fechet a mai adăugat că rezolvarea problemelor legate de numărarea ambalajelor este esențială pentru a construi încrederea în sistem. „Trebuie să despăgubim comercianții până la ultimul PET, nu doar pentru 0,50 RON, ci pentru un principiu la care țin foarte mult,” a concluzionat ministrul, referindu-se la unele erori în procesul de colectare și numărare.
Gemma Webb: „Sistemul de garanție-returnare din România este unul dintre cele mai complexe la nivel global”
Gemma Webb, CEO Returo SA, a vorbit despre amploarea și complexitatea sistemului SGR, care reprezintă un proiect de referință la nivel global. „Implementarea sistemului de returnare a garanției aici, în România, este un proiect extrem de ambițios și este cel mai mare sistem de returnare a garanției complet integrat la nivel global și cel mai complex,” a afirmat Webb.
Rezultatele sunt promițătoare, chiar dacă există provocări de infrastructură. „În iulie, am avut o rată de colectare de 62%, iar în august aceasta a crescut la 70%,” a explicat ea, subliniind că este nevoie de mai multe unități de colectare automată. „Astăzi avem doar aproximativ 3800 de RVM-uri, ceea ce nu este suficient pentru dimensiunea țării,” a adăugat Webb.
Ea a menționat și importanța implicării comercianților mici, care reprezintă un pilon esențial în succesul sistemului. „Cheia acum este să îi implicăm activ în sistem. Astăzi avem 17.000 de comercianți activi, dar există un decalaj mare,” a subliniat CEO-ul Returo SA, făcând apel la colaborare pentru a îmbunătăți rata de colectare.
Raul Pop: „Lipsa datelor cantitative este o problemă sistemică în România”
Raul Pop, director de programe, Asociația ECOTECA, a subliniat una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă România în gestionarea deșeurilor: lipsa datelor clare și exacte.
„Lipsa datelor este o problemă sistemică în România. Vorbim despre aproximativ 5 milioane de tone de deșeuri, dintre care doar aproximativ 1 milion de tone sunt reciclate, ceea ce reprezintă cam 20%,” a declarat Raul Pop, subliniind importanța unor date cantitative clare pentru a evalua progresul.
El a evidențiat faptul că, deși sistemul de garanție-returnare începe să schimbe dinamica gestionării deșeurilor, este necesar să se lucreze mai mult la optimizarea colectării și reciclării. „Sistemul de garanție-returnare schimbă fundamental modul în care sunt gestionate deșeurile în România. Trebuie să ne asigurăm că toate părțile implicate se adaptează la noile realități ale sistemului,” a adăugat el.
Raul Pop a subliniat, de asemenea, că atingerea unei rate de reciclare de 65% este realizabilă, dar că rămâne un semn de întrebare asupra a ceea ce se întâmplă cu restul de 35% din deșeuri care nu intră în sistemul de reciclare. „Este esențial să optimizăm colectarea direct de la cetățeni și transportarea deșeurilor către centrele de reciclare,” a spus el.
Perspective
Atât Gemma Webb, cât și Mircea Fechet, au subliniat necesitatea colaborării strânse între toți actorii implicați pentru a îmbunătăți sistemul de garanție-returnare. „Sistemul garanție-returnare evoluează de la săptămână la săptămână,” a spus Fechet, menționând că mai sunt multe de făcut pentru optimizarea proceselor de colectare și transport.
Webb a adăugat că extinderea infrastructurii este esențială pentru a reduce cozile la unitățile de colectare automată și pentru a crește rata de colectare. „Ne așteptăm ca rata de colectare să ajungă la 80% și să vedem mai puține cozi la RVM-uri,” a subliniat CEO-ul Returo SA.
Raul Pop a punctat, la rândul său, că datele cantitative sunt esențiale pentru a evalua corect progresul și a face ajustările necesare pentru a atinge obiectivele de reciclare. „Avem nevoie de date clare pentru a înțelege cum ne putem atinge obiectivele de sustenabilitate,” a concluzionat el.
