Arhiva pentru categoria: Programe de finantare mediu

Potrivit Ordonanţei nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, pentru a reduce paharele pentru băuturi din plastic de unică folosință (inclusiv capacele acestora) și recipientele pentru alimente din plastic de unică folosinţă, utilizate pentru produsele alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet, operatorii economici care introduc pe piaţa naţională aceste produse sunt obligaţi:

1. a) să reducă progresiv cantităţile introduse pe piaţă astfel: 5% pentru anul 2023, 10% pentru anul 2024, 15% pentru anul 2025 şi 20% pentru anul 2026, raportat la anul 2022;
2. b) să declarare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă în anul precedent celui în care raportează;
3. c) să raporteze anual măsurile adoptate pentru atingerea ţintelor menţionate la lit. a) către autoritatea publică centrală din domeniul mediului şi autoritatea publică centrală din domeniul economiei, până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea. (artic. 4, alin. 1).

Raportul privind măsurile de reducere (adoptate și implementate) nu are un conținut cadru specific și se transmite în format electronic (word și pdf cu semnătură) către:

• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Generală Deșeuri și Situri Contaminate, Compartimentul Deșeuri la adresa registratura@mmediu.ro
• Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Direcția Politici Industriale și Competivitate, la adresa politici_industriale@economie.gov.ro

Pentru realizarea raportului este necesar:

• să fie calculate cantitățile de pahare și recipiente pentru alimente din plastic de unică folosință puse pe piață în 2023,
• rata de 5% se calculează din greutatea totală a ambalajelor de unică folosință  puse pe piață în 2023
• să fie atașate documentele justificative (contracte, facturi, raport excel etc) care atestă că 5% din ambalajele de unică folosință puse piață anul trecut au fost confecționate din materiale sustenabile, alternative la plasticul de unică folosință.
• după transmiterea raportului împreună cu documentele justificative, este important ca aceste documente să fie păstrate ordonat, arhivate, pentru aputea fi folosite pentru demonstrarea corectitudinii datelor raportate catre Fondul pentru mediu, în cazul unor inspecții, solicitări de clarificări etc
• Dacă nu a fost îndeplinită ținta de 5%, recomandăm identificarea unor furnizori de ambalaje confecționate din materiale sustenabile (hârtie, lemn, aluminiu etc) și realizarea unui plan de achiziții/plan de măsuri pentru atingerea țintei de 10% în 2024 și transmiterea acestui plan către autoritățile mai sus menționate (bineînțeles cu expunerea motivelor care au împiedicat atingerea țintei de 5% pentru anul 2023).

Mai multe informații despre trasmiterea raportului găsiți pe site-ul Ministerului Mediului – aici.

În urma acestor raportări reprezentanții ministerelor analizează și evaluează anual impactul asupra mediului şi economiei al acestor produse pe durata ciclului de viaţă al acestora, inclusiv atunci când devin deşeuri şi eficienţa implementării măsurilor şi propun măsuri nelegislative sau legislative, raportate la impactul acestor produse asupra mediului şi economiei, inclusiv restricţii de comercializare a acestor produse.

Totodată, operatorii economici care comercializează cu amănuntul produsele din plastic de unică folosinţă enumerate mai sus, precum şi operatorii economici care în scopul comercializării produselor proprii utilizează aceste produse sunt obligaţi:

a) să ofere consumatorului posibilitatea de a alege la punctele de vânzare alternative reutilizabile, alternative adecvate şi durabile sau care nu conţin plastic;

b) să aplice un preţ de vânzare pentru produsele din plastic de unică folosinţă furnizate;

c) să evidenţieze distinct pe documentele de vânzare preţul produselor din plastic de unică folosinţă furnizate şi să afişeze valoarea la loc vizibil la punctul de vânzare, pentru informarea consumatorilor finali. (artic 4, alin. 3)

Încălcarea acestor prevederi se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei (artic. 14, alin. 1d)

Alte raportări obligatorii în anul 2024

Din cele 21 de categorii de produse de plastic de unică folosință  reglementate de Ordonanţa nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, trebuie raportate in Declarația din Ordinul 185/2023 și transmise la Administraţia Fondului pentru Mediu doar:

• sticlele pentru băuturi cu o capacitate până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora (cantităţile introduse pe piaţă şi cantităţile colectate)  – termen limită – până la 25 februarie (OG. 6, artic. 9, alin. 4)
• procentul de material reciclat din sticlele PET pentru băuturi, cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, – până la 25 februarie (OG. 6, artic. 6, alin. 5)

• cantitatea de material reciclat introdusă pe piaţă de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională plastic reciclat pentru a fi încorporată în sticle PET-  până la 25februarie (OG. 6, artic. 6, alin. 6)
• Unităție Administrativ – Teritoriale sau Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară raportează până la data de 30 aprilie sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri colectate (OG 6, artic. 9, alin. 7)

Alte obligații în anul 2024

• Începând cu 3 iulie 2024, recipientele din plastic pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, pot fi introduse pe piaţă numai dacă dopurile şi capacele rămân ataşate de recipiente în timpul etapei de utilizare preconizată a produselor ( 6, artic. 6, alin 1)
• Până la 31 decembrie 2024 producătorii trebuie să implementeze prin intermediul unei organizaţii răspunderea extinsă a producătorilor pentru următoarele produse introduse pe piața națională:
  • recipiente pentru alimente din plastic de unică folosinţă, utilizate pentru a conţine produse alimentare care sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
  • pachete şi folii din material flexibil care conţin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară
  • recipiente din plastic pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora,
  • pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora
  • pungi de transport din plastic subţire, pungi de transport din plastic cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni;
  • șerveţele umede şi anume şerveţele preumezite de îngrijire personală şi de uz casnic
  • baloane, cu excepţia baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări şi aplicaţii profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor ( OG6, artic. 8, alin 1)

De reținut

• Declaraţia din Ordinul 185/2023 privind anumite produse din plastic de unică folosinţă se transmite în format electronic la Administraţia Fondului pentru Mediu.
• În vederea transmiterii declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic, contribuabilii se înregistrează la Administraţia Fondului pentru Mediu, în serviciul „Depunere declaraţii on-line” existent pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, afm.ro.
• Transmiterea declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic se face numai după ce contribuabilul şi-a dat acordul cu privire la comunicarea datelor printr-o reţea de comunicaţii electronice.
• Data depunerii declaraţiei privind anumite produse din plastic de unică folosinţă este data înregistrării acesteia pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, astfel cum a fost comunicată contribuabilului prin mesajul electronic de confirmare transmis ca urmare a primirii declaraţiei.

Sursa foto: Ecoteca

Ordinul 3173/2023 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului „Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu” şi a instrucţiunilor de completare a acestuia a fost publicat în data de 20 decembrie 2023 în Monitorul Oficial.

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă OM 591/2017 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului „Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia.

Noul Ordin introduce anexe privind:

• Cantităţile de deşeuri municipale şi deşeuri din construcţii şi desfiinţări, încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare
• Cantităţile de deşeu CLO (compost-like-output)) verificate de Garda Naţională de Mediu şi consemnate într-un proces-verbal de constatare
• Date privind numărul de pungi de transport, greutatea, fiecare material component al acestora, precum şi grosimea peretelui respectivelor pungi, introduse pe piaţa naţională de către operatorii economici
• Date privind cantităţile de produse ambalate în ambalaje primare nereutilizabile prevăzute în Hotărârea Guvernului  1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

Sursa foto: pixabay

Guvernul a adoptat OUG 114/2023 care modifică OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

Noua OUG  – adoptată sub presiunea avertismentelor de infringement dar și a Cererii de Plată nr. 3 aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă transmisă în decembrie include:

• noi prevederi privind dialogul între părțile implicate în implementarea schemelor de răspundere extinsă a producătorilor,
• indicatori și obiective calitative/cantitative pentru evaluarea progresului în implementarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor
• clarificări privind măsurile de pregătire pentru reutilizare

Sursa foto: Ecoteca

Metodologia de organizare a programului „Săptămâna verde” aprobată prin OM 6755/2023

Lansat anul trecut, programul „Săptămâna Verde” s-a desfășurat ușor haotic, multe școli fiind nevoite să-l implementeze fără prea multe resurse, indicații sau sprijin din partea autorităților.

Pentru a îmbunătăți această situație, Ministerul Educației a publicat la data de 14 decembrie 2023 Ordinul nr. 6755/2023 privind aprobarea Metodologiei de organizare a programului „Săptămâna verde”. Cele mai relevante aspecte, dincolo de procedura propriu-zisă de organizare și raportare a activităților sunt clarificările financiare. Mai multe informații aici.

Ce s-a mai întâmplat în România și în lume legat de deșeuri și sustenabilitate

5. Raul Pop – Director Programe ECOTECA  a discutat cu Euronews Romania despre lansarea Sistemului Garanție – Reurnare, cum va funcționa și care vor fi provocările.

6. RetuRO, administratorul Sistemului de Garanţie-Returnare, anunţă că, până la finalul lunii decembrie 2023, va pune la dispoziţia comercianţilor o aplicaţie gratuită care va uşura returnarea şi colectarea manuală a ambalajelor SGR.

7. GreenWEEE finalizează a treia fabrică de reciclare deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) și dă startul producției la Buzău.

8. Incineratorul de nămol de la Glina și lucrările de modernizare de la stația de epurare au fost finalizate, după aproximativ 6 ani de la debutul proiectului.

9. Marea Britanie – Guvernul e presat să taxeze ambalajele de plastic cu 500 de lire sterline pe tonă.

10. De ce nu vedem încă produse marcate SGR în magazine. Când vor dispărea „vechile” sticle, PET-uri și doze.

Proiect în colaborare ExpertDeseuri.ro – ECOTECA. Alătură-te proiectului aici.

Dacă ai primit acest newsletter fără a fi abonat, poți să te abonezi și tu dând click pe butonul de mai jos.

Vreau să mă abonez la newsletter.

Avem nevoie de feedback-ul tău pentru a dezvolta newsletter-ul. Contactează-ne aici.

Sursa foto: pixabay

Noua OUG  adoptată sub presiunea avertismentelor de infringement dar și a Cererii de plată nr. 3 aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă transmisă în decembrie include:

• noi prevederi privind dialogul între părțile implicate în implementarea schemelor de răspundere extinsă a producătorilor,
• indicatori și obiective calitative/cantitative pentru evaluarea progresului în implementarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor
• clarificări privind măsurile de pregătire pentru reutilizare

Articolul 12, alineatul (16) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului asigură un dialog regulat între părţile interesate pertinente, implicate în punerea în aplicare a schemelor de răspundere extinsă a producătorilor (producători şi distribuitori, operatorii privaţi sau publici care se ocupă de deşeuri, autorităţile locale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară, organizaţiile societăţii civile, actorii economiei sociale, reţelele de reparare şi reutilizare şi operatorii care se ocupă de pregătirea pentru reutilizare) prin instrumentele de dialog social precum:

• grupuri de lucru,
• dezbateri publice,
• conferinţe,
• seminare,
• protocoale de colaborare,
• platforme online etc.

Introducerea de indicatori și obiective calitative/cantitative pentru evaluarea progresului în implementarea măsurilor de prevenire a generării deșeurilor

În vederea monitorizării și evaluării măsurilor de prevenire a generării deșeurilor adoptate de diverși operatori economici, autorităţile publice centrale cu atribuţii în domeniul economiei, finanţelor, cercetării, prin intermediul strategiilor, programelor şi politicilor sectoriale, precum şi al ghidurilor/ordinelor de ministru/hotărârilor de Guvern, utilizează, fără a se limita la aceştia, indicatorii dintr-o nouă anexă (Anexa nr. 4¹) la prezenta ordonanţă de urgenţă şi elaborează prin ordine ale ministrului propriile metodologii de monitorizare şi evaluare, după caz.

Măsurile de prevenire introduse de anexa 4¹:

1. Folosirea măsurilor de planificare sau a altor instrumente economice care promovează utilizarea eficientă a resurselor
2. Promovarea cercetării şi a dezvoltării în vederea realizării de produse şi tehnologii mai curate şi mai economice şi distribuirea şi utilizarea rezultatelor cercetării şi dezvoltării
3. Dezvoltarea şi implementarea de noi indicatori de mediu specifici diverselor industrii
4. Promovarea ecodesignului (integrarea sistematică a aspectelor de mediu în proiectarea produselor în scopul îmbunătăţirii performanţei de mediu a acestora pe toată durata ciclului lor de viaţă)
5. Furnizarea de informaţii privind tehnicile de prevenire a generării deşeurilor pentru a facilita punerea în aplicare a celor mai bune tehnici disponibile în funcţie de industrie
6. Organizarea de cursuri de formare pentru autorităţile competente pentru includerea cerinţelor privind prevenirea generării de deşeuri în autorizaţiile eliberate
7. Includerea de măsuri de prevenire a generării de deşeuri la instalaţiile care nu intră sub incidenţa Directivei 2008/1/CE privind prevenirea și controlul integrat al poluării
8. Organizarea de campanii de sensibilizare sau acordarea de ajutoare financiare în luarea deciziilor sau alte tipuri de sprijin pentru întreprinderi
9. Utilizarea acordurilor voluntare, a grupurilor de consumatori/producători sau a negocierilor sectoriale pentru a încuraja întreprinderile sau operatorii din sectoarele de activitate interesate să îşi stabilească propriile planuri sau obiective privind prevenirea generării deşeurilor sau să corecteze produsele sau ambalajele care generează prea multe deşeuri
10. Promovarea unor sisteme certificate de gestionare a mediului, inclusiv EMAS şi ISO 14001- sistemul de management de mediu.  EMAS este instrumentul european de management de mediu conceput pentru a sprijini organizaţiile în îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu integrând conceptul dezvoltării durabile. ­
11. Instrumente economice, cum ar fi stimulente pentru achiziţii curate sau instituirea unei plăţi obligatorii de către consumatori pentru un anumit articol sau un ambalaj care ar fi în mod normal furnizat gratuit
12. Organizarea unor campanii de sensibilizare şi de informare direcţionate către publicul larg sau către o categorie specifică de consumatori
13. Promovarea de eco-etichete (etichete ecologice) recunoscute şi de încredere
14. Acorduri cu industria sau acorduri cu vânzătorii cu amănuntul privind furnizarea de informaţii referitoare la prevenirea generării deşeurilor şi la produsele cu impact redus asupra mediului
15. Includerea unor criterii de protecţie a mediului şi de prevenire a generării deşeurilor în cererile de ofertă şi în contracte
16. Încurajarea reutilizării şi/sau a reparării produselor defecte sau a componentelor acestora, în special prin recurgerea la măsuri educative, economice, logistice sau a altor măsuri, cum ar fi sprijinirea sau înfiinţarea unor centre şi reţele acreditate de reparare şi de reutilizare, în special în regiunile cu o densitate ridicată a populaţiei.

În cazul în care, în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute pentru UAT-uri la art. 17 alin. (5) lit. b)-e) şi art. 18 alin. (1), deşeurile sunt trimise către alt stat membru în scopul pregătirii pentru reutilizare, reciclării sau al rambleierii, sunt luate în calcul numai deşeurile colectate de pe teritoriul naţional – articolul 19, alineatul (11)

Obligațiile UAT-urilor

Artic 17, alin 5

1. b) să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală generată, minim pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării;
2. c) să atingă, până în anul 2025 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor municipale de 55% din masă;
3. d) să atingă, până în anul 2030 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor municipale de 60% din masă;
4. e) să atingă, până în anul 2035 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor municipale de 65% din masă;

Artic. 18 (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului poate să solicite Comisiei Europene amânarea cu până la 5 ani a termenelor stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 17 alin. (5) lit. (c) – (e) dacă a pregătit pentru reutilizare şi a reciclat mai puţin de 20% sau a eliminat prin depozitare peste 60% din deşeurile sale municipale generate în 2013, potrivit datelor indicate în chestionarul comun al OCDE şi Eurostat

În anexa nr. 8, la capitolul 2 „Măsuri care pot afecta faza de proiectare, producţie şi distribuţie”, punctele 3 şi 4 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Organizarea de cursuri de formare pentru autorităţile competente privind includerea cerinţelor referitoare la prevenirea generării de deşeuri în autorizaţiile emise în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă şi al Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare

Includerea de măsuri de prevenire a generării de deşeuri din activităţile care se desfăşoară în instalaţiile care nu intră sub incidenţa Legii nr. 278/2013, cu modificările şi completările ulterioare. Unde este cazul, astfel de măsuri pot include evaluări sau planuri de prevenire a generării de deşeuri.

***

Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune în legislaţia naţională

• 8a alin. (6) – Cerinţele minime generale privind schemele de răspundere extinsă a producătorilor,
• 9 alin. (3) – Prevenirea generării de deşeuri şi
• 11a alin. (7) – Reguli pentru calcularea îndeplinirii obiectivelor din Directiva (UE) 2018/851a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deşeurile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din14 iunie 2018.

Sursa foto: Ecoteca

Curtea de Justiție a Uniunii Europene obligă România la plata unei sume forfetare de 1,5 milioane de euro și a unei penalități cu titlu cominatoriu de 600 de euro per depozit de deșeuri și per zi de întârziere pentru cele 31 de situri neautorizate pentru exploatare. Adică aproape 7 milioane de euro pe an.

Curtea constatase deja încălcarea de către România a dreptului Uniunii într-o hotărâre pronunțată în anul 2018.

În anul 2018, Curtea a decis că România a încălcat obligația de a opri depozitarea deșeurilor și de a închide 68 de depozite de deșeuri a căror exploatare nu era autorizată. În anul 2022, apreciind că România nu se conformase încă hotărârii din 2018, Comisia Europeană a introdus o nouă acțiune de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

La stabilirea cuantumului penalității cu titlu cominatoriu, Curtea ia în considerare gravitatea încălcării, durata acesteia și capacitatea de plată a României.

Astfel, punerea în aplicare incompletă a hotărârii din 2018 determină un risc important de poluare și de consecințe grave pentru sănătatea umană, în special prin eliberarea de substanțe chimice nocive în sol, aer și apă. În plus, neîndeplinirea obligațiilor continuă de mai mult de patru ani, ceea ce constituie o durată considerabilă, motivează CJUE.

Din cauza riscului pe care această neîndeplinire a obligațiilor îl determină pentru mediu și sănătatea umană și pentru a preveni repetarea unor încălcări similare, Curtea condamnă de asemenea România la plata unei sume forfetare adaptate împrejurărilor și proporționale cu încălcarea săvârșită.

Puteți citi Hotărârea Curții în cauza C-109/22 | Comisia/România (Închiderea unor depozite de deșeuri) aici.

Amintim că în luna aprilie a acestui an Guvernul își lua măsuri de precauție în vederea unei eventuale condamnări a statului român la Curtea de Justiție a UE pentru neînchiderea celor 68 de depozite neconforme de deșeuri (data limită era 23.02.2022) și pentru depășirea valorilor-limită privind calitatea aerului, prin emiterea unui proiect de OUG care prevede ca suma forfetară și eventualele penalități să fie suportate de autoritățile publice locale.

Puteti citi și:

Autoritățile publice locale vor plăti penalitățile în cazul unei posibile condamnări a statului român la Curtea de Justiție a UE pentru nefinalizarea procedurilor de închidere a depozitelor de deșeuri – proiect de OUG

Raport de audit Curtea de Conturi: Doar în 14 județe Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) sunt finalizate, deși au fost demarate în perioada 2007-2013

Comisia Europeana avertizeaza a mia oara Romania sa inchida gropile de deseuri neconforme

Încă 3 proceduri de infringement deschise împotriva României privind gestionarea deșeurilor, apelor și reducerea emisiilor

Înregistrare emisiunea România la zi – Radio Trinitas

Raul Pop, Director Programe a discutat în emisiunea România la azi – Radio Trinitas despre ghidul ASAP dedicat școlilor care vor să implementeze un sistem de colectare separată eficient, economia circulară și Sistemul Garanție-Returnare (SGR).

„Ghidul este un element de informare pentru cei care au responsabilități foarte concrete legate de deșeuri (…) cei care se ocupă de gestionarea deșeurilor în cadrul școlilor au niște obligații legale iar ghidul vine și le spune uite astea vi se aplică, uite așa se îndeplinesc. (…)

Școlile (înscrise în programul ASAP) beneficiază de materiale informative, de asistență, de traininguri online pentru responsabilii de managementul deșeurilor din școli. (…)

ASAP este derulat de Fundația The Institute împreună cu Asociația Ecoteca cu finanțare de la un sponsor privat, noi nu avem capacitatea oricât de mulți sponsori am aduna în spatele nostru, să facem un lucru sistemic cum ar putea să facă un minister și atunci noi mergem să-i ajutăm pe cei care vor să se implice în procesul ăsta (nr. implementarea sistemului de colectare separată), dar vorbim de 26 de localități în cazul ASAP din cele 3278 de localități din România, e clar nu vom putea să le acoperim din București pe toate, vorbim de 30 de județe din cele 41 + sectoarele Bucureștiului,

noi nu ne-am asumat în nici un moment că am avea capacitatea să suplinim statul român în ceea ce trebuie să facă el și respectiv autoritatea publică locală, ce ne-am asumat este să le dăm instrumente care să poată fi ușor de înțeles și de folosit.

Bineînțeles că îi susținem (nr. autoritățile publice locale) și am vrea să facă mai mult de atât dar trebuie să ne înțelegem foarte bine capacitățile.

Noi suntem 10 ONG-iști din București care trag de 19 000 de clădiri școlare din țară. Hai să punem lucrurile în perspectivă. Vorbim despre multe milioane de tone de deșeuri generate pe an și dacă nu se implică fiecare dintre cei implicați în subiect de la cei care generează deșeurile cum sunt școlile până la cei care colectează, sortează și mai departe reciclează nu vom putea de unii singuri niciunul dintre noi să facem treaba asta.”

Ghidul ASAP poate fi descărcat de oricine aici.

Școlile care vor să se implice în programul ASAP ne pot contacta aici