Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

21 februarie 2022

Sursa foto: Pixabay

În media, în majoritatea studiilor, în articole, în dezbaterile legate de ambalaje și deșeuri se pune accent mai ales pe pe ambalajele din plastic. În schimb, ambalaje mult mai sustenabile ca hârtia, sticla, aluminiul, ambalajele reutilizabile nu prezintă atât de mult interes sau cel puțin nu sunt atât de prezente în discuțiile publice

Este oarecum normal fiindcă ambalajele de plastic sunt cele mai răspândite, vizibile, se găsesc aruncate peste tot și sunt cunoscute deja efectele lor negative.

Deocamdată, ambalajele de aluminiu, un material care se reciclează la infinit fără a-și pierde proprietățile, nu sunt promovate suficient ca alternativă mult mai sustenabilă la produsele din plastic.

Conform OUG 196/2005, ținta pentru reciclarea aluminiului pentru perioada 2019-2022 este de 20%, urmând ca din anul 2023 să fie de 30%. Link aici.

În 2018, potrivit Eurostat – România a raportat o rată de reciclare de 22,8 % a ambalajelor din aluminiu.

Este greu de verificat cât de corecte sunt aceste date în condițiile în care la nivel național nu există un sistem generalizat de colectare „din ușă în ușă” care să implice toată populația în colectarea deșeurilor iar datele sunt raportate în mare parte doar de producătorii de ambalaje și mai puțin de către unitățile administrativ – teritoriale (care sunt responsabile de colectarea deșeurilor la nivelul populației).

Doza de Aluminiu, un ambalaj sustenabil?

Pe lângă faptul că se reciclează la infinit fără a-și pierde proprietățile, aluminiul:

Este ușor de manevrat, transportat, depozitat
O doză de aluminiu confecționată din aluminiu reciclat 100% are o amprentă de carbon mai redusă cu 96% comparativ cu o doză confecționată din materie virgină
Este mai ușor de reciclat comparativ cu alte ambalaje (de exemplu – plastic)

Rolul Can Pack România în producerea și reciclarea dozelor de aluminiu

Can Pack Recycling si Can Pack România fac parte parte din Can Pack Group – unul dintre cei mai importanți producători de ambalaje de aluminiu din Europa.

Can Pack România produce de 20 de ani aproximativ 80% din dozele de aluminiu care se regăsesc în magazinele din România. Can Pack Recycling colectează ambalaje din aluminiu din România și le exportă în străinătate, primind ulterior tabla de aluminiu reciclată care este utilizată pentru producerea de noi doze.

Capacitatea de prelucrare a Can Pack România este de 3 ori mai mare față de cât reușește să producă în România.

Compania a realizat numeroase investiții pentru extinderea capacității de producție; se estimează că în acest an cele 2 linii de producție ale fabricii din București vor produce 2 miliarde de doze de aluminiu.

În ceea ce privește situația din România, Dragoș Doru, director general al Can Pack Recycling, cel mai important colector de doze de aluminiu din Romania și membru în consiliul de administrație al Coaliției pentru Economia Circulară a declarat în cadrul unui interviu RFI România că se fac eforturi în permanență pentru reducerea materiei prime folosite pentru confecționarea dozelor de aluminiu și producerea acestora într-o manieră cât mai sustenabilă.

Acum câțiva ani de zile folia de aluminiu folosită pentru confecționarea dozelor de aluminiu era de 0,3 milimetri, acum a ajuns la 0,24 mm, reducere de 20%, iar o doză fabricată conține în proporție peste 45% aluminiu reciclat. La nivel european, proporția tinde spre 65-70%.

S-a redus, deci, cantitatea de materie primă folosită pentru confecționarea dozelor dar în același timp au fost luate măsurile necesare pentru păstrarea proprietăților ambalajelor – rezistență la presiune, la temperatură, la lovituri etc.

Prin colectarea directă din marile magazine, timpul de reîntoarcere al unei doze – colectată și reciclată- în magazin s-a redus de la 98 de zile la 60 de zile.

Principalele probleme privind colectarea și reciclarea dozelor de aluminiu

Lipsa predictibilității legislative – schimbările legislative și instabilitatea politică afectează companiile de reciclare, care nu-și pot construi strategii de dezvoltare pentru perioade mai mari de 1-2 ani
Lipsa unui sistem de colectare separată „din ușă în ușă” funcțional la nivel național
Întârzierea implementării sistemului de garanție-returnare, care ar suplini colectarea defectuoasă de la domiciliu, prin motivarea cetățenilor să aducă dozele goale la magazine.

Va îmbunătăți Sistemul Garanție – Depozit colectarea dozelor de aluminiu?

Într-un interviu acordat revistei ecologic, dl. Dragoș Doru a explicat: „noi suntem pentru introducerea unui sistem transparent, modern, astfel încât să colectăm cât mai mult din ambalajele puse pe piață. Dar trebuie spus că ambalajele acestea reprezintă aproximativ 10% din totalul deșeurilor municipale pe care le generează România: undeva pe la 600.000 tone față de peste 6 milioane tone anual. Iar dacă din cei 10% vom recupera în câțiva ani o țintă de 80-90%, vom rezolva doar o mică parte din problema deșeurilor, ceea ce pe termen lung nu ne ajută prea mult ca țară.

Când vorbim de SGR discutăm despre un efort uriaș, de un sistem care conține cam 6.000 de aparate în toată țara, dar numai în orașe, nu și în mediul rural. De asemenea, vorbim de aproximativ 8.000-9.000 de alte amplasamente unde se va face numărătoarea manuală a ambalajelor colectate. Va mai fi nevoie de o perioadă pentru alegerea administratorului, după care vor urma 60 de zile pentru semnarea a 15.000-16.000 de contracte cu retaileri, producători, cu centrele de numărare, cu prestatorii de servicii, totul în aceste 60 de zile, ceea ce mă face să cred că termenul este total nerealist. Nu mai vorbesc de nevoia armonizării unei sumedenii de legi, atât din domeniul mediului, cât și din cel fiscal. Eu cred că SGR va fi funcțional cu adevărat doar în câteva orașe, ceea ce nu înseamnă acoperire la nivel național.

Deşi CAN PACK susține introducerea SGR, este necesar un tratament echitabil pentru toate tipurile de ambalaje altfel riscăm să ne transformăm într-o țară a PET-urilor. Așa cum stau lucrurile acum, vom vedea la raft o taxă de 50 de bani pentru un ambalaj, indiferent de volum.”

Deci un PET de 2,5 litri va avea taxa de 50 de bani, la fel ca o sticlă sau o doză de aluminiu de 0,5 sau 0,33 litri. Evident că oamenii vor prefera să plătească acei 50 de bani pentru o cantitate mai mare de bere, apă sau suc decât 2,50 sau chiar 4 lei pentru aceeaşi cantitate de bere ambalată în doze de aluminiu, ceea ce va duce la o creștere a consumului de PET în România.

Iar această creștere nu este în conformitate cu politica de reducere a consumului de plastic la nivel european sau cu spiritul directivei privind plasticul de unică folosință.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Managementul Deşeurilor Urbane la un nou nivel – prin participarea la Proiectul European Urban_WINS

25 iulie 2016

Urban_WINS, un nou proiect European finanţat prin Programul de Cercetare şi Inovare “Horizon 2020”, va studia modul în care oraşele utilizează resursele şi produsele realizate, precum şi modul în care sunt eliminate deşeurile generate, în vederea dezvoltării şi testării unor planuri şi soluţii inovative, în scopul îmbunătăţirii metodelor de prevenire şi gestionare a deşeurilor.

Aceste planuri strategice vor fi testate în 8 oraşe-pilot din 6 ţări europene – Austria, Italia, Portugalia, România, Suedia şi Spania.

Lansat în luna iunie 2016, proiectul va analiza strategiile actuale utilizate în prevenirea şi gestionarea deşeurilor dintr-un număr total de 24 oraşe şi va evalua felul în care acestea contribuie, prin flexibilitate, la utilizarea eficientă a resurselor. Proiectul va urmări abordarea “metabolismului urban”, conform căreia oraşele sunt considerate organisme vii care utilizează resurse naturale şi creează un flux material şi de energie. Rezultatele proiectului vor fi utilizate pentru a defini obiectivele şi indicatorii Planurilor Strategice pentru Prevenirea şi Managementul Deşeurilor în cele 8 oraşe-pilot: Cremona, Torino şi 2 oraşe situate în zona metropolitană a Romei (Italia), Bucureşti (Romania), Leiria (Portugalia) şi Manresa şi Sabadell (Spania).

Participarea activă a cetăţenilor, guvernelor, organizaţiilor, furnizorilor, institutelor de cercetare şi centrelor educaţionale este prevazută a se desfăşura prin intermediul unor “agore” ce vor fi organizate atât fizic, cât şi online, în cele 8 oraşe-pilot, ocazii cu care participanţii vor putea impărtăşi opinii şi idei şi vor putea planifica soluţii.

Abordarea participativă e o valoare adaugată a Urban_WINS, întrucat viziunea tuturor jucătorilor relevanţi din domeniul generării şi managementului deşeurilor la nivel urban va fi luată în considerare la elaborarea noilor strategii şi testarea soluţiilor inovative împreună cu ceilalţi participanţi. Recomandările şi instrumentele rezultate vor fi transferabile şi altor orase. Rezultatul final al proiectului va consta într-un set de instrumente care vor putea fi utilizate în mod participativ şi pe baze ştiinţifice, în procesul luării deciziilor şi planificării activităţii de gestionare a deşeurilor, urmând a fi accesibile oricărei autorităţi publice de pe teritoriul Europei.

Urban_WINS urmăreşte trecerea la modele de consum şi producţie sustenabile, precum şi dezvoltarea unui management mai eficient al deşeurilor, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii urbane şi a bunăstării cetăţenilor.

Proiectul, care se va desfăşura pe o durată de 3 ani este coordonat de Municipalitatea Cremona din Italia, în parteneriat cu 26 de participanţi internaţionali.

În România, partenerii sunt: Primăria Municipiului Bucureşti, Asociaţia ECOTECA, Romania Green Building Council, Asociaţia ECOTIC, Global Innovation Solution, Asociaţia ENVIRON.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Acest proiect a primit finantare din partea Uniunii Europene prin programul de cercetare si inovare Horizon 2020, prin contractul nr. 690047. Responsabilitatea exclusiva pentru continutul acestui articol ii revine autorului. Continutul articolului nu reflecta in mod necesar opinia Comisiei Europene.

In plus, Comisia Europeana nu este responsabila pentru o eventuala utilizare a informatiilor continute in aceast articol.

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

12 ianuarie 2016

Sursa foto: ecologic

Pentru a asigura punerea deplină în aplicare a legislației UE privind deșeurile și ierarhia deșeurilor, inclusiv prin eliminarea dependenței încă foarte predominanta de depozitare a deșeurilor municipale Comisia Europeana facea următoarele recomandări inca de acum 3 ani:

1. Introducerea unei taxe de depozitare si cresterea progresiva a impozitului pe depozit pentru a devia deseurile de la depozitare. Utilizati veniturile pentru asprijini colectarea separata si infrastructuri alternative

2.Extinderea şi îmbunătăţirea raportului cost-eficacitate, a monitorizării şi a transparenţei schemelor REP actuale şi eliminarea fenomenului clandestinităţii (free-riding).

3. Punerea în aplicare a strategiei privind deșeurile biologice, inclusiv măsuri specifice pentru a devia deșeurile biodegradabile de la depozitare.

4. Intensificarea activităților de inspecție și sanctionare pentru a asigura conformitatea cu prevederile legale de gestionare a deșeurilor municipale.

5. Actualizarea Planurilor naţionale şi regionale de gestiune a deșeurilor, inclusiv a măsurilor strategice specifice de atingere a obiectivelor stabilite şi a analizei actualei situaţii a gestionării deşeurilor pe baza unor date solide, a analizei impacturilor implementării măsurilor strategice, a infrastructurilor necesare şi a predicţiilor privind generarea şi tratarea deşeurilor.

6. Stabilirea și controlul infrastructurii de colectare separată și a schemelor de colectare. Punerea în aplicarea sistemului door-to-door de colectare separată (din usa in usa) cât mai curând posibil.

7. Inițierea unor campanii cuprinzătoare de conștientizare privind colectarea separată și gestionarea corespunzătoare a deșeurilor.

8. Îmbunătățirea utilizarea și alocarea fondurilor UE disponibile pentru a sprijini prevenirea generării deșeurilor, pregătirea pentru reutilizare și reciclare.

Va lasam pe dvs. sa apreciati ce masuri s-au pus in aplicare pana in prezent …

Pana atunci, sa vedem cum arata situatia taxelor de depozitare in Europa in 2014:

Sursa: ecologic

Puteti consulta documentul complet cu problemele identificate de Comisia Europeana si mai ales, solutiile propuse, aici.

Puteti citi si:

Retrospectiva: topul masurilor privind managementul deseurilor in 2015

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

La inceput de an, o repetitie cu Legea 211/2011

Rom Waste Solutions – Cum se recupereaza materie prima din gunoi „bun” de groapa

20 iulie 2015

Saptamana trecuta am fost in vizita la statia de sortare Rom Waste Solutions din comuna Dragomiresti Vale (judetul Ilfov). Aici am avut ocazia sa vedem cum functioneaza Statia de sortare a deseurilor municipale si Linia de reciclare a deseurilor din plastic.

Si de aceasta data, in vizita noastra ne-au insotit studenti si profesori de la Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) si Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Dotata cu cea mai mare si performanta linie de sortare de deseuri municipale solide din Romania si una dintre cele mai mari din Europa de Est, tehnologia Rom Waste utilizeaza separarea automata a deseurilor pe tipuri si dimensiuni, avand totodata si o componenta de sortare manuala.

In prezent, Rom Waste Solutions gestioneaza zilnic 600 de tone de deseuri municipale colectate din Bucuresti si localitatile limitrofe.

In lipsa alternativei oferite de Rom Waste si altor statii similare din alte regiuni ale tarii deseurile municipale stranse de firmele de salubrizare ar ajunge la gropile de gunoi.

O astfel de statie era „obligatorie” pentru regiunea Bucuresti –Ilfov daca luam in calcul faptul ca in Bucuresti sunt generate potrivit datelor oficiale, 700 000 tone de deseuri municipale anual; „neoficial” cantitatile ajung la aproximativ 1 milion de tone.

Proiectul Rom Waste Solutions a aparut in 2010 o data cu finalizarea mai multor studii efectuate in domeniul gestionarii deseurilor la nivelul Bucurestiului. Pentru proiectarea si alegerea tehnologiei au colaborat mai multi experti din Romania si din strainatate. Pana in prezent, in statia de sortare au fost facute investitii de peste 6 milioane de euro.

Cum functioneaza sistemul Rom Waste Solutions

Deseurile colectate de la populatie sunt aduse la Statia de sortare de autogunoierele firmelor de salubrizare. Aici, deseurile sunt sortate automat pe tipuri si dimensiuni, pe mai multe benzi de sortare (Sistemele inovatoare de sortare automata, de-a dreptul spectaculoase, ne-au impresionat pe toti :) ).

Sistemul cuprinde si o componenta de sortare manuala a deseurilor reciclabile. Dupa sortare, o parte din aceste deseuri sunt balotate si transportate catre fabricile de reciclare.

Granule de tip HDPE, LDPE si PP obtinute in cadrul Rom Waste

In cadrul Rom Waste Solutions exista si o linie de reciclare. Aici sunt procesate deseurile de plastic de tip HDPE (polietilena de inalta densitate), LDPE (polietilena de joasa densitate) si PP (polipropilena), rezultand fulgi de tip HDPE, fulgi PP si granule HDPE, LDPE si granule PP. Mai multe informatii despre produsele Rom Waste Solutions gasiti aici.

Ce deseuri ajung la Rom Waste Solutions

deseuri municipale amestecate colectate cu autogunoiera provenite de la firmele de salubritate; in lipsa unor astfel de alternative, aceste deseuri ajung in general, la gropile de gunoi
deseuri menajere provenite din deseurile stradale
deseuri din ambalaje amestec sau colectate „separat” din containerele de tip clopot si containere normale: deseuri de plastic, aluminiu, fier, hartie/carton, sticla, deseuri valorificabile energetic.

Cum reuseste compania sa faca „treaba” primariilor bucurestene

Pe langa preluarea si sortarea deseurilor menajere provenite de la populatie si agenti economici, Rom Waste Solutions preia responsabilitatea gestionarii deseurilor in conformitate cu reglementarile legislative existente, din momentul in care acestea sunt descarcate in incinta statiei de sortare.

In acest fel, Rom Waste ajuta atat operatorii economici sa-si indeplineasca obligatiile legale de gestionare a deseurilor cat mai ales, sprijina primariile in atingerea obiectivului anual de reducere a deseurilor municipale depozitate cu 15 %. Pana in acest moment, nu am observat prea mult interes manifestat de primariile bucurestene pentru indeplinirea acestui obiectiv, deci am putea spune ca Rom Waste ajuta la rezolvarea unei probleme care se afla, de fapt in responsabilitatea Primariilor.

Aproximativ 70% din deseuri sunt salvate de la depozitare in cadrul statiei de sortare Rom Waste:

deseurile reciclabile sunt trimise catre fabricile de reciclare, mai putin deseurile de tip HDPE, LDPE si PP care sunt reciclate in cadrul Statiei de reciclare Rom Waste Solutions.
deseurile de tip RDF (Refused Derived Fuel) sunt trimise pentru co-procesare in fabricile de ciment
deseurile biodegradabile sunt trimise catre statiile de biogaz; o parte din aceste deseuri care nu mai pot fi recuperate ajung in final, la depozitele ecologice.

Principalul obiectiv Rom Waste este depozitare 0. Pentru a ajunge la aceasta performanta, Rom Waste detine parteneriate strategice cu diferite centre de cercetare in domeniul reciclarii, cat si cu universitati de renume din Europa printre care Delf University of Tehnology, Universitatea Transilvania din Brasov, La Sapienza din Roma , Barcelona Supercomputing Center siTechnical University of Danemark.

Impreuna cu aceste organizatii Rom Waste Solutions lucreaza la diferite proiecte de cercetare/dezvoltare finantate de UE in vederea optimizarii fluxurilor tehnologice, cresterii calitatii produselor scoase, cresterii gradului de extractie al materialelor cu ajutorul noilor tehnologii.

Mai multe informatii despre Rom Waste gasiti aici sau aici.

Le multumim reprezentantilor Rom Waste Solutions pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei si le uram mult succes in continuare!

Puteti citi si:

Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru deșeurile de ambalaje

Prima fabrica Zero Waste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

Ministrul Mediului: Din 2016, vom avea taxă la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă

14 iulie 2015

Sursa: Mediafax

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat, luni, într-o conferinţă că la 1 ianuarie 2016 intră în vigoare o taxă pentru depunerea deşeurilor la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă, care se va dubla până la sfârşitul anului.

“Taxa ar trebui să fie extrem de mare să nu mai fim tentaţi să adunăm gunoi“, a spus ministrul Mediului.

Gratiela Gavrilescu a mai declarat că această taxă va fi introdusă pentru alinierea României la normele europene – “deşeu zero”(zero waste), adică orice produs devenit deşeu să reintre în circuitul de refolosire şi să redevină materie primă.

Coalitia pentru Mediu, Ecoteca si actorii din industrie au tot solicitat introducerea taxei de depozitare de ani de zile.

Aceasta taxa ar obliga jucatorii din domeniu sa recicleze mai mult – pentru a nu-si asuma plata ei – si in plus ar determina autoritatile sa inchida gropile de gunoi; oricum majoritatea depozitelor sunt neconforme si trebuie inchise cat mai repede.

Costurile actuale de depozitare 10-15 euro/tona

Sa nu uitam ca in prezent exista doar un cost de administrare a depozitelor de gunoi, de numai 10-15 euro/tona in timp ce in alte tari depaseste 100 de euro/tona, fapt ce contribuie la mentinerea ratei rusinoase de reciclare de 3%.

Sa ne amintim ca in România s-a dorit introducerea unei taxe pentru depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi prin Ordonanaţa Guvernului nr. 31/2013 de modificare a Ordonanaţei de Urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu. Aceasta prevedea perceperea unei taxe pentru deşeurile inerte şi nepericuloase încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare, de 50 de lei/tonă în 2014, 80 de lei/tonă în 2015 şi 120 de lei/tonă în 2016.

Ulterior, OG 31/2013 a fost modificată şi adoptată în Parlament, prin Legea nr. 384/2013, care prevede introducerea taxei în 2017, la valoarea de 80 de lei, care să crească la 120 de lei în anul următor.

Sa speram ca de aceasta data guvernantii nu se vor mai razgandi si vor introduce taxa de depozitare de anul viitor.

Puteti citi si:

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania

18 mai 2015

Vineri, 9 mai am avut ocazia sa vizitam fabricile de reciclare Green Group Buzau.

In „mini-excursia” noastra am cooptat 32 de studenti si profesori de la Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) si Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Un „maraton” prin 5 fabrici de reciclare

1. Vizita noastra a inceput cu GreenWEEE International cea mai mare fabrica integrata de tratare a deseurilor provenite din echipamente electrice si electronice (DEEE) din Romania si una dintre cele mai mari din Europa. Green WEEE are o capacitate de procesare de 50 000 tone/an, utilizand 5 linii de tratare si o linie de dezasamblare.
Aici am vazut cum sunt tratate aparatele frigorifice si de aer conditionat, electrocasnicele de mici si mari dimensiuni, echipamentele IT si de telecomunicatii, placile de circuite imprimate, cablurile si conductorii, tuburile catodice din monitoare si televizoare, bateriile portabile. Mai multe informatii despre modul de tratare al acestor deseuri gasiti aici.

Locatie foto: GreenLamp

2. A urmat vizita la Fabrica GreenLamp, singura unitate de tratare a deseurilor de echipamente de iluminat uzate din Romania. Fabrica are o capacitate de tratare de 3600 t/an, in cadrul acesteia fiind valorificate aparate de iluminat pentru lampi fluorescente, lampi fluorescente drepte, lampi fluorescente compacte, lampi cu vapori de sodiu la joasa presiune s.a.

3. Cea de-a treia fabrica vizitata a fost GreenTech, unul dintre cei mai importanti reciclatori de mase plastice din sud-estul Europei si totodata pionierul reciclarii deseurilor din plastic in Romania. Societatea deschisa in 2002, a fost prima fabrica infiintata de Green Group; ea detine in prezent instalatii de reciclare in Romania la Buzau si Iasi dar si in tarile vecine: Macedonia, Serbia, si Grecia.

Locatie foto: GreenTech

In cadrul fabricii sunt prelucrate deseuri de tip PET si transformate in fulgi de inalta puritate sau granule rPET; acestea sunt folosite ulterior in productia de fibre poliesterice, de ambalaje, de banda si folii PET.

Un aspect de retinut – Aproximativ 27 de miliarde de PET-uri sunt reciclate lunar in cadrul fabricii Greentech (peste 300 de miliarde de sticle anual)!

4. Vizita a continuat cu fabrica de reciclare GreenFiber International singurul producator de fibra sintetica poliesterica si banda PET din Romania; acesta detine unitati de productie la Buzau si Iasi.

Granule rPET

Aici am avut ocazia sa vedem cum sunt transformati fulgii PET (rezultati in cadrul procesului de reciclare din fabrica Green Tech) in fibre poliesterice, benzi PET si granule rPet. Puteti vedea si dvs. procesul aici.
Mai multe informatii despre produsele Green fiber si aplicatiile lor in diferite industrii gasiti aici.

Inainte de a „bifa” ultima fabrica am facut o scurta oprire la SIGUREC Buzau – Statia inteligenta de colectare a deseurilor, pentru a „scapa” de deseurile de ambalaje acumulate pe parcursul vizitei.

Cu siguranta ati vazut prin marile hypermarketuri aparate „inteligente” sau statii de preluare a deseurilor care te recompenseaza cu vouchere de cumparaturi atunci cand depui separat deseurile. Statiile Sigurec au fost implementate de Green Group in colaborare cu mai multi parteneri privati si autoritati publice.

Statia SIGUREC din Buzau

In acest moment, sistemul SIGUREC mai este prezent in parcarile Carrefour din Bucuresti, Brasov, Sibiu, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Iasi, Suceava, Focsani, Braila, Pitesti si Ploiesti. La sfarsitul anului 2015 statiile SIGUREC vor fi prezente in 25 de orase din Romania Puteti consulta harta punctelor SIGUREC aici.

5. Ultima fabrica vizitata, dar nu cea din urma, a fost RomCarbon, un important procesator de mase plastice din Romania cu puncte de lucru operationale in Buzau, Bucuresti, Stefanesti si Iasi. Printre produsele companiei se numara filtre auto, produse din polietilena, produse din polistiren, suporti trafic rutier din PVC s.a. Mai multe informatii despre produsele RomCarbon gasiti aici.

Le multumim reprezentantilor Green Group pentru disponibilitate si pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei!

Ii multumim de asemenea, domnului Clement Hung, CEO & Presedinte Green Group fiindca ne-a povestit despre sistemul de reciclare din Taiwan si practicile bune de aici, care l-au inspirat sa investeasca in industria de reciclare din Romania. Despre o parte dintre aceste practici v-am povestit si noi in urma cu cateva saptamani.

Ne bucuram ca viitorii specialisti de la Facultatea de Chimie si cei de la Facultatea de Hidrotehnica au avut ocazia sa vada procesele de reciclare ale principalelor fluxuri de deseuri municipale si sa afle informatii utile din domeniu direct de la sursa!

Ne bucuram si mai mult ca exista fabrici performante care contribuie la cresterea gradului de colectare si reciclare si in Romania!

Puteti citi si:

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Bucurestenii vor fi obligati sa colecteze selectiv prin desfiintarea ghenelor

30 aprilie 2015

Sursa: Green Report

Până în 2025 toate ghenele de gunoi de pe raza Municipiului București vor fi desființate, iar populația va fi obligată de depună deșeurile în locurile special amenajate pentru colectare cu recipiente separate pentru fiecare tip de deșeu: plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile.

Sistemele de colectare selectivă vor fi îngropate sau semi îngropate pentru a elimina furturile și vandalizarea acestora. Obiectivul este asumat în „Strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul Bucureşti“ pentru perioada 2014-2030, aprobată marți, 28 aprilie, de Consiliul General al Municipiului București.

„Va putea rămâne în folosinţă numai camera de la parterul blocului care va fi amenajată corespunzător. De asemenea, această cameră va fi salubrizată, igienizată prin grija asociației de proprietari/locatari, iar accesul la ea va fi permis numai asociației deservite”, se arată în textul documentului.

De asemenea, începând cu data aprobării acestei Strategii, toate blocurile nou construite, fie că sunt clădiri de apartamente sau de birouri, vor avea prevăzută o incintă destinată colectării selective. Această incintă va fi solicitată de direcțiile de urbanism prin documentația emisă în vederea autorizării construcției, respectiv Certificat de Urbanism și Autorizație de Construire.

Totodată, în doi ani de la aprobarea proiectului de Stategie, sistemele îngropate sau semi îngropate privind colectarea separată a deșeurilor vor fi instalate și în zonele intens circulate pietonal, în jurul piețelor agroalimentare și de flori sau în apropierea marilor intersecții.

Strategia nu are regulament și norme de aplicare

Stategia are deocamdată unele lipsuri care o fac neaplicabilă. Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat, consideră că această stategie este doar o „declarație de bună intenție” atâta timp cât nu există un regulament de aplicare care să stabilească relația dintre autorități, companiile de salubritate și asociațiile de proprietari sau locatari. Regulamentul ar trebui să stabilească atât forme de recompensă cât și amenzi.

„Deșeurile reciclabile trebuie preluate fără ca asociațiile să plătească acest serviciu, deoarece din acestea se fac bani. Taxarea trebuie calculată doar pe deșeurile nereciclabile și totodată să se ofere chiar reduceri în funcție de volumul de deșeuri reciclabile pe care o societate de salubritate îl ridică de la o asociație”, consideră Mereuță, care și-a declarat scepticismul față de reușita de implementare a acestui document. Acesta a adăugat că atâta timp cât nu vor exista și sancțiuni clare aplicabile tuturor părților implicate colectarea selectivă prin această metodă nu va fi o reușită.

Este o decizie foarte bună și trebuia făcută mai demult. Costurile pentru construirea sistemelor de colectare selectivă îngropate sau semi îngropate vor fi suportate de către firmele de salubrizare. Nu avem încă o estimare a acestor costuri”, a declarat pentru Green Report, Dani Năstase, șeful Departamentului Menajer al Rosal Grup București. În urmă cu doi ani compania a demarat în sectorul 3 al Capitalei un proiect pilot pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere.

Pe raza sectorului 3, în zonele cu blocuri de patru etaje, au fost instalate 100 de sisteme de colectare seclectivă, pe patru fracții (plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile). „Nu avem o statistică a volumelor colectate din aceste sisteme, însă, în general, oamenii aruncă gunoiul tot la grămadă. Dacă nu se vor institui și amenzi nu vom reuși să impunem colectarea selectivă”, a adăugat acesta.

Bucureștenii „produc” anual 31 de kilograme de deșeuri menajere pe cap de locuitor

Strategia Primăriei Capitalei urmărește îndeplinirea obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităților de deșeuri depozitate la gropile de gunoi.

Conform studiilor efectuate la nivelul Bucureștiului, colectarea separată este determinată și influențată de:
– prezența containerelor în apropierea locuințelor – 31%;
– campanii de informare și educație prin mass-media – 24%;
– exemplul altor persoane formatoare de opinie – 18%.

În 2013 cantitatea de deșeuri menajere colectată la nivelul Bucureștiului a fost de 599.704 tone. Indicatorul de generare a deșeurilor menajere rezultate este de 31 kg/cap de locuitor/an, respectiv 0,87 kilograme/cap de locuitor/zi.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Gasiti documentul integral al strategiei aici.

Speram ca aceasta strategie va fi pusa in aplicare si nu va fi „agatata in cui” ca multe alte strategii si planuri adoptate de-a lungul anilor. Implementarea ei reprezinta un pas firesc si important adoptat de ani buni de statele occidentale si cerut in mod expres de directivele europene.

Sistemul de colectare selectiva trebuie sa fie implementat la nivel national din acest an. In plus, sa nu uitam ca, pana in 2020 Romania trebuie sa ajunga la un grad de reciclare de 50% a deseurilor municipale iar acest lucru nu se poate realiza doar cu ajutorul „clopotelor” colorate, insuficiente si uneori, de ce sa nu recunoastem, „aproape” inutile.

Puteti citi si:

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Colectarea selectiva in Romania – intre frauda si incompetenta

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

7 aprilie 2015

turtleingestingplastic_430x323melbournezoo

Sursa foto: Folar.org

Cresterea semnificativa a numarului de pungi de plastic a devenit in ultimii ani o provocare globala.

În aprilie, Parlamentul European va vota în plen o nouă Directivă prin care se încearcă limitarea consumului de pungi de plastic foarte subţiri (cu o grosime mai mică de 50 de microni), folosite pentru ambalarea alimentelor uscate, în vrac, informeaza economica.net.

Potrivit statisticilor, un european consumă în medie până la 200 de pungi subţiri pe an, multe dintre ele fiind folosite o singură dată.

În fiecare an, 8 miliarde de pungi de plastic sunt aruncate la gunoi. O parte din ele ajunge în mări unde particulele de plastic sunt ingerate de animale, putand sfarsi, ulterior, în lanţul alimentar, informează Parlamentul European.

2 variante propuse pentru reducerea pungilor de plastic

Noua lege va impune guvernelor sa aleaga fie introducerea unei taxe pe pungile usoare de unica folosinta pana la sfarsitul lui 2018, fie sa ia masuri pentru a reduce utilizarea lor.

Daca vor alege ce-a de-a doua optiune, utilizarea anuala a acestor pungi va trebui sa fie redusa la o medie de 90 de pungi/persoana pana la sfarsitul anului 2019 si la 40 de pungi/persoana pana la sfarsitul lui 2025 (comparativ cu media de 176 de pungi/persoana inregistrata in 2010).

Sacii de transport cu o grosime mai mica de 15 microni vor putea fi exclusi de la aceste masuri.

În plus, Comisia Europeană și statele membre vor trebui sa incurajeze (cel putin in primul an, dupa data transpunerii Directivei) informarea publica prin campanii de constientizare cu privire la impactul negativ al utilizarii excesive a pungilor de plastic usoare asupra mediului.

Statele membre vor avea la dispozitie 18 luni să includă noile norme în legislația națională de la data intrarii lor in vigoare.

Cea mai eficienta masura pentru reducerea consumului ramane in continuare taxarea.

Asadar, in situatia in care retailerii sau producatorii nu decid sa isi asume aceste costuri suplimentare, taxa va duce implicit la scumpirea produselor, cele mai afectate urmand a fi cele comercializate vrac.

„Statele membre se asigura ca vanzatorii cu amanuntul stabilesc un pret pentru pungile de transport din plastic subtiri care este eficient si proportionat pentru a atinge obiectivele mentionate. Statele membre se asigura ca operatorii economici care vand alimente percep cel putin acelasi pret pentru pungile de transport din plastic mai groase, si ca operatorii economici nu inlocuiesc pungile de transport din plastic subtiri cu pungi din plastic foarte subtiri la punctul de vanzare”, se arata in proiectul de Directiva.

O alta varianta – pungile biodegradabile sau compostabile

Mai exista si o alta posibilitate: inlocuirea plasticului traditional cu materiale biodegradabile si compostabile. In acest caz, pungile vor fi marcate sau vor avea o anumita culoare distincta.

„In cazul in care utilizarea pungilor de plastic ofera beneficii importante, si anume in cazul in care pungile de transport de plastic foarte subtiri sunt folosite pentru alimente uscate, neambalate, cum ar fi fructele, legumele si produsele de patiserie, aceste pungi conventionale de transport din plastic foarte subtiri ar trebui sa fie inlocuite treptat cu pungi din hartie reciclata sau cu pungi de transport din material plastic foarte subtiri, care sunt biodegradabile si compostabile. (…) Statelor membre care au organizat colectarea separata a deseurilor biologice ar trebui sa li se permita sa reduca pretul pungilor de transport de plastic foarte subtiri biodegradabile si compostabile”, se mai precizeaza in proiectul de Directiva.

De asemenea, comerciantii vor fi obligati, prin Directiva Europeana sa le permita consumatorilor sa lase la punctul de vanzare orice ambalaj pe care il considera inutil, mai ales pungi de transport.

Sa ne amintim ca de la 1 ianuarie 2009 romanii platesc Ecotaxa de 0,1 lei pentru fiecare punga de plastic iar sumele încasate din taxa plătită de cetățean ajung la Administraţia Fondului pentru Mediu, unde ar trebui folosite pentru colectarea şi reciclarea acestora.

Puteti citi si:

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

Despre interzicerea interzicerii…la pungile de plastic

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

6 aprilie 2015

Sursa foto: Eco Magazin

Anul trecut aminteam principalele probleme legate de gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), dificultati create in mare masura si de lipsa unor reglementari adecvate in domeniu.

La vremea respectiva, principalul instrument de reglementare al acestei categorii de deseuri, Directiva 2012/19/UE privind deseurile de echipamente electrice si electronice, nu era transpus in legislatia nationala desi, termenul limita de transpunere in statele membre UE era 14 februarie 2014.

Din fericire, in acest an, conducatorii nostri s-au trezit in al 12-lea ceas si au inteles importanta integrarii acestei directive in legislatia nationala. Guvernul a aprobat joi, prin Ordonanță de Urgență o serie de masuri prin care se transpun în legislaţia națională prevederile Directivei 2012/19/UE a Parlamentului și a Consiliului European.

Actul normativ extinde domeniul de aplicare al colectării, reutilizării și reciclării EEE uzate, atât în sfera echipamentelor utilizate de consumatori casnici, cât și în cea a utilizatorilor profesionali, incluzând, de exemplu, sistemele de iluminat și panourile fotovoltaice.

În materie de colectare selectivă, Ordonanța înlocuiește actuala țintă, de 4 kg DEEE pe locuitor, cu o formulă procentuală reprezentând între 40 – 45% din greutatea de EEE (echipamente electrice si electronice) introduse pe piața națională. Începând cu 14 august 2015, țintele de valorificare și reciclare a DEEE cresc anual cu câte 5%, în așa fel încât, în a doua etapă de acțiune, care va începe în 2021, rata de colectare minimă care va trebui realizată anual va crește la 65% din greutatea medie a EEE introduse pe piață în cei trei ani precedenți.

Totodată, actul normativ stabilește condiții pentru ca utilizatorii de EEE din gospodăriile particulare să aibă posibilitatea de a preda deșeurile cel puțin gratuit. Astfel, distribuitorii vor fi obligați ca, la furnizarea unui nou produs, să asigure condiții pentru ca să li se poată preda DEEE cel puțin gratuit și în sistem unu la unu, dacă echipamentul predat este de tip echivalent și a îndeplinit aceleași funcții ca echipamentul nou furnizat.

De asemenea, distribuitorii care au spații de vânzare în domeniul EEE de cel puțin 400 mp sunt obligați să asigure colectarea DEEE-urilor de dimensiuni foarte mici (nici o dimensiune exterioară mai mare de 25 cm) cu titlu gratuit pentru utilizatorii finali și fără obligația de a cumpăra EEE noi de un tip echivalent.

Referitor la finanțarea gestionării DEEE, responsabilitatea revine integral producătorilor, care trebuie să finanțeze colectarea DEEE de-a lungul întregului lanț, inclusiv de la gospodăriile particulare, conform principiului „poluatorul plătește”. De asemenea, în acest fel se evită riscul ca DEEE colectate separat să facă obiectul unei tratări necorespunzătoare și/sau al exporturilor ilegale.

Pentru monitorizarea respectării cerințelor ce decurg din actul normativ, se întocmește un registru al producătorilor (care va cuprinde și producătorii ce oferă EEE prin intermediul comerțului online). Comercializarea EEE se va face doar de către producătorii înregistrați în acest registru.

Cum stam la capitolul „Reciclare DEEE”?

Intre timp, Romania nu si-a indeplinit tinta avuta pana acum, de reciclare a 4kg DEEE /cap de locuitor. “Statisticile arata ca sunt colectate in medie doar 1,5-2 kg /cap de locuitor”, potrivit lui Valentin Negoita, presedintele Ecotic, asociatie colectiva de preluare a responsabilitatii producatorilor de echipamente electronice.

Speram ca autoritatile se vor implica suficient in respectarea noilor cerinte legislative pentru a vedea niste rezultate semnificative pe viitor!

Puteti citi si:

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE, o transpunem si noi mai cu talent?

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Sa ne furam singuri caciula! Din nou despre tintele de colectare-reciclare a deseurilor

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

31 martie 2015

In urma cu cateva saptamani va prezentam rezultatele raportului “Mediul European – Starea si Perspectiva 2015“ realizat de Agentia Europeana de Mediu si publicat de Comisia Europeana care preciza ca Romania a reciclat 4,5% din deseurile municipale in 2012.

Dupa ce ne-am bucurat putin ca am scapat de „rusinosul” 1%, Eurostat „ne aduce” cu picioarele pe pamant si ne spune ca in 2013 gradul de reciclare a fost de 3%! Prin urmare, optimistii care se asteptau la un „boom” de reciclare de acum incolo, vor fi din nou dezamagiti.

Potrivit celui mai recent raport Eurostat publicat acum cateva zile, Romania se poate „lauda” doar cu un grad de 3% reciclare, restul de 97% din deseuri ajungand la gropile de gunoi. Gradul de incinerare si compostare ramane constant, ca in anul precedent – 0%.

Exista insa si vesti bune, pentru altii! Europenii au generat in medie 481 kg de deseuri municipale/cap de locuitor in 2013. Dintre acestea 43% au fost reciclate sau compostate.

Cantitatea de deseuri generata a scazut cu 8,7% comparativ cu maximul de 527 kg/persoana in 2002. Din 2007, generarea deșeurilor municipale a scăzut constant în UE sub nivelul de la mijlocul anilor ´90.

Din cele 481 kg de deșeuri municipale generate pe persoană în UE în 2013, 470 kg pe persoană au fost tratate astfel: 31% au fost depozitate, 28% reciclate, 26% incinerate si 15% transformate in compost.

Ponderea deșeurilor municipale reciclate sau compostate în UE a crescut constant in ultima perioada, de la 18% în 1995 la 43% în 2013.

Slovenia conduce clasamentul reciclarii cu un grad de 55% de reciclare a deseurilor municipale. Germania ocupa pozitia a doua dupa Slovenia in clasament, cu o rata de 47% si isi mentine performanta de depozitare 0 (impreuna cu vecinii din Elvetia).

In sfarsit suntem campioni la ceva! Avem cea mai mica rata de generare a deseurilor municipale, 272 kg/cap de locuitor!

Cantitatea de deșeuri municipale generata variază considerabil în statele membre ale UE. Cu mai puțin de 300 kg pe persoană, România, Estonia și Polonia au avut cea mai mică cantitate de deșeuri generate în 2013, urmate de Slovacia, Republica Cehă și Letonia (toate doar peste 300 kg pe persoană). La polul opus al scalei, Danemarca (747 kg pe persoană) a avut cea mai mare cantitate de deșeuri generata în 2013, cu mult înainte de Luxemburg, Cipru și Germania, care au avut insa, cantitati peste 600 kg pe persoană.

Metodele de tratament diferă substanțial între statele membre. În 2013, cea mai mare cantitate de deseuri municipale a fost reciclata în Slovenia (55%), Germania (47%), Belgia și Irlanda (ambele 34%) și Suedia (33%).

Compostarea fost folosita cel mai frecvent în Austria (35%), urmată de Olanda (26%), Belgia (21%) și Luxemburg (20%). Cel puțin jumătate din deșeurile municipale tratate în 2013 au fost incinerate în Estonia (64%), Danemarca (54%) și Suedia (50%), în timp ce cele mai mari cote de deșeuri municipale depozitate s-au înregistrat în România (97%), Malta (88%), Croația (85%), Letonia (83%) și Grecia (81%).

Reciclarea și compostarea împreună au reprezentat în 2013 aproape doua treimi (65%) din metodele de tratare a deșeurilor din Germania și mai mult de jumatate din Slovenia (61%), Austria (59%) și Belgia (55%).

Puteti consulta raportul aici.

In ciuda statisticilor ingrijoratoare, reprezentantii Ministerului Mediului declara ca in Romania gradul de reciclare a ajuns la 17%! In acest context, in perioada imediat urmatoare, Asociatia Ecoteca impreuna cu Coalitia pentru Mediu, va continua seria iesirilor publice cu o lista de propuneri concrete pentru ameliorarea situatiei dezastruoase a deseurilor din Romania.

Puteti citi si:
Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Gata, si Bulgaria e mult inaintea noastra; Scrisoare Deschisa catre Ministrul Mediului

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni