Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

1be0e8c8-e8c2-455e-a289-2d13523c4a89-620x372

Sursa: The Guardian

In urma cu un an va povesteam de un proiect de lege initiat de un grup de parlamentari francezi menit sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute.

Adunarea Nationala a Frantei a votat in unanimitate joia trecuta pentru adoptarea acestei legi, in conditiile in care Franta se confrunta cu o risipa alimentara fara precedent.

Astfel, supermarketurile franceze vor fi obligate sa doneze alimentele nevandute asociatiilor de caritate, fermelor  sau centrelor care produc compost.

Potrivit noii legi, orice magazin cu o suprafata de peste 400 de metri pătrați trebuie să semneze un contract cu o organizație caritabilă pentru donarea alimentelor pana in luna iulie a anului viitor. Cei care nu se vor conforma noii legislatii vor fi sanctionati cu amenzi de pana la 75 000 € sau doi ani de inchisoare.

Unele supermarketuri stropesc cu clor alimentele aruncate pentru a indeparta „cautatorii de gunoaie”

In ultimii ani, media franceza a prezentat pe larg cum familiile sarace, studentii, somerii sau oamenii fara adapost cauta frecvent in cosurile supermarketurilor pentru hrana, reusind sa recupereze alimente aruncate aproape de data expirarii.

Unele supermarketuri au ales sa arunce clor peste alimente pentru a preveni, spun reprezentantii acestora, potentialele intoxicatii prin consumul de alimente din containere. Altii decid sa pastreze containerele in depozite inchise, ferite de potentialii vizitatori.

Este scandalos sa vezi inalbitor turnat peste alimentele comestibile in cosurile supermarketurilor”, a declarat deputatul socialist Guillaume Garot, care a propus proiectul de lege.

Legea va introduce de asemenea, un program educational despre risipa alimentara in scoli si organizatii. Aceasta urmeaza o masura impusa in februarie, de eliminare a datelor de expirare de pe alimentele proaspete.

In medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate

Masurile fac parte din strategia Frantei de reducere a cantitatii de deseuri alimentare cu 50% pana in 2025. Potrivit estimarilor oficiale, in medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate. Costul national al acestei risipe ajunge pana la 20 de miliarde de €.

Din cele 7,1 milioane de tone de produse alimentare irosite in Franta in fiecare an, 67% sunt aruncate de consumatori, 15% de restaurante si 11% de magazine. In fiecare an, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt irosite în întreaga lume.

Noua legislatie franceza urmeaza modelul practicat de statul american Massachusetts si Marea Britanie, cu mentiunea ca guvernul englez are un acord voluntar cu sectorul alimentar și cel de retail pentru a reduce atât produsele alimentare cat și deșeurile de ambalaje în lanțul de aprovizionare, dar nu crede in obiective obligatorii.

Un raport emis la inceputul acestui an a aratat ca in Marea Britanie, gospodăriile au aruncat 7 milioane de tone de alimente în 2012, suficient pentru a umple stadionul Wembley din Londra, de nouă ori. Deșeurile alimentare menajere din Marea Britanie sunt asociate cu 17 milioane de tone de emisii de CO2 anual.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti aici.

Puteti citi si:

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania

DSCN1267Vineri, 9 mai am avut ocazia sa vizitam fabricile de reciclare Green Group Buzau.

In „mini-excursia” noastra am cooptat 32 de studenti si profesori de la Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) si Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Un „maraton” prin 5 fabrici de reciclare

1. Vizita noastra a inceput cu GreenWEEE International cea mai mare fabrica integrata de tratare a deseurilor provenite din echipamente electrice si electronice (DEEE) din Romania si una dintre cele mai mari din Europa. Green WEEE are o capacitate de procesare de 50 000 tone/an, utilizand 5 linii de tratare si o linie de dezasamblare.
Aici am vazut cum sunt tratate aparatele frigorifice si de aer conditionat, electrocasnicele de mici si mari dimensiuni, echipamentele IT si de telecomunicatii, placile de circuite imprimate, cablurile si conductorii, tuburile catodice din monitoare si televizoare, bateriile portabile. Mai multe informatii despre modul de tratare al acestor deseuri gasiti aici.

DSCN1293

Locatie foto: GreenLamp

2. A urmat vizita la Fabrica GreenLamp, singura unitate de tratare a deseurilor de echipamente de iluminat uzate din Romania. Fabrica are o capacitate de tratare de 3600 t/an, in cadrul acesteia fiind valorificate aparate de iluminat pentru lampi fluorescente, lampi fluorescente drepte, lampi fluorescente compacte, lampi cu vapori de sodiu la joasa presiune s.a.

3. Cea de-a treia fabrica vizitata a fost GreenTech, unul dintre cei mai importanti reciclatori de mase plastice din sud-estul Europei si totodata pionierul reciclarii deseurilor din plastic in Romania. Societatea deschisa in 2002, a fost prima fabrica infiintata de Green Group; ea detine in prezent instalatii de reciclare in Romania la Buzau si Iasi dar si in tarile vecine: Macedonia, Serbia, si Grecia.

DSCN1393

Locatie foto: GreenTech

In cadrul fabricii sunt prelucrate deseuri de tip PET si transformate in fulgi de inalta puritate sau granule rPET; acestea sunt folosite ulterior in productia de fibre poliesterice, de ambalaje, de banda si folii PET.

Un aspect de retinut – Aproximativ 27 de miliarde de PET-uri sunt reciclate lunar in cadrul fabricii Greentech (peste 300 de miliarde de sticle anual)!

4. Vizita a continuat cu fabrica de reciclare GreenFiber International  singurul producator de fibra sintetica poliesterica si banda PET din Romania; acesta detine unitati de productie la Buzau si Iasi.

DSCN1423

Granule rPET

Aici am avut ocazia sa vedem cum sunt transformati fulgii PET (rezultati in cadrul procesului de reciclare din fabrica Green Tech) in fibre poliesterice, benzi PET si granule rPet. Puteti vedea si dvs. procesul aici.
Mai multe informatii despre produsele Green fiber si aplicatiile lor in diferite industrii gasiti aici.

Inainte de a „bifa” ultima fabrica am facut o scurta oprire la SIGUREC  Buzau – Statia inteligenta de colectare a deseurilor, pentru a „scapa” de deseurile de ambalaje acumulate pe parcursul vizitei.

Cu siguranta ati vazut prin marile hypermarketuri aparate „inteligente” sau statii de preluare a deseurilor care te recompenseaza cu vouchere de cumparaturi atunci cand depui separat deseurile. Statiile Sigurec au fost implementate de Green Group in colaborare cu mai multi parteneri privati si autoritati publice.

DSCN1430

Statia SIGUREC din Buzau

In acest moment, sistemul SIGUREC mai este prezent in parcarile Carrefour din Bucuresti, Brasov, Sibiu, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Iasi, Suceava, Focsani, Braila, Pitesti si Ploiesti. La sfarsitul anului 2015 statiile SIGUREC vor fi prezente in 25 de orase din Romania Puteti consulta harta punctelor SIGUREC aici.

5. Ultima fabrica vizitata, dar nu cea din urma, a fost RomCarbon, un important procesator de mase plastice din Romania cu puncte de lucru operationale in Buzau, Bucuresti, Stefanesti si Iasi. Printre produsele companiei se numara filtre auto, produse din polietilena, produse din polistiren, suporti trafic rutier din PVC s.a. Mai multe informatii despre produsele RomCarbon gasiti aici.

Le multumim reprezentantilor Green Group pentru disponibilitate si pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei!

Ii multumim de asemenea, domnului Clement Hung, CEO & Presedinte Green Group fiindca ne-a povestit despre sistemul de reciclare din Taiwan si practicile bune de aici, care l-au inspirat sa investeasca in industria de reciclare din Romania. Despre o parte dintre aceste practici v-am povestit si noi in urma cu cateva saptamani.

Ne bucuram ca viitorii specialisti de la Facultatea de Chimie si cei de la Facultatea de Hidrotehnica au avut ocazia sa vada procesele de reciclare ale principalelor fluxuri de deseuri municipale si sa afle informatii utile din domeniu direct de la sursa!

Ne bucuram si mai mult ca exista fabrici performante care contribuie la cresterea gradului de colectare si reciclare si in Romania!

Puteti citi si:

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Bucurestenii vor fi obligati sa colecteze selectiv prin desfiintarea ghenelor

naples_garbage_29223700

Sursa: Green Report

Până în 2025 toate ghenele de gunoi de pe raza Municipiului București vor fi desființate, iar populația va fi obligată de depună deșeurile în locurile special amenajate pentru colectare cu recipiente separate pentru fiecare tip de deșeu: plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile.

Sistemele de colectare selectivă vor fi îngropate sau semi îngropate pentru a elimina furturile și vandalizarea acestora. Obiectivul este asumat în „Strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul Bucureşti“ pentru perioada 2014-2030, aprobată marți, 28 aprilie, de Consiliul General al Municipiului București.

Va putea rămâne în folosinţă numai camera de la parterul blocului care va fi amenajată corespunzător. De asemenea, această cameră va fi salubrizată, igienizată prin grija asociației de proprietari/locatari, iar accesul la ea va fi permis numai asociației deservite”, se arată în textul documentului. 

De asemenea, începând cu data aprobării acestei Strategii, toate blocurile nou construite, fie că sunt clădiri de apartamente sau de birouri, vor avea prevăzută o incintă destinată colectării selective. Această incintă va fi solicitată de direcțiile de urbanism prin documentația emisă în vederea autorizării construcției, respectiv Certificat de Urbanism și Autorizație de Construire.

Totodată, în doi ani de la aprobarea proiectului de Stategie, sistemele îngropate sau semi îngropate privind colectarea separată a deșeurilor vor fi instalate și în zonele intens circulate pietonal, în jurul piețelor agroalimentare și de flori sau în apropierea marilor intersecții.

Strategia nu are regulament și norme de aplicare

Stategia are deocamdată unele lipsuri care o fac neaplicabilă. Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat, consideră că această stategie este doar o „declarație de bună intenție” atâta timp cât nu există un regulament de aplicare care să stabilească relația dintre autorități, companiile de salubritate și asociațiile de proprietari sau locatari. Regulamentul ar trebui să stabilească atât forme de recompensă cât și amenzi.

Deșeurile reciclabile trebuie preluate fără ca asociațiile să plătească acest serviciu, deoarece din acestea se fac bani. Taxarea trebuie calculată doar pe deșeurile nereciclabile și totodată să se ofere chiar reduceri în funcție de volumul de deșeuri reciclabile pe care o societate de salubritate îl ridică de la o asociație”, consideră Mereuță, care și-a declarat scepticismul față de reușita de implementare a acestui document. Acesta a adăugat că atâta timp cât nu vor exista și sancțiuni clare aplicabile tuturor părților implicate colectarea selectivă prin această metodă nu va fi o reușită.

Este o decizie foarte bună și trebuia făcută mai demult. Costurile pentru construirea sistemelor de colectare selectivă îngropate sau semi îngropate vor fi suportate de către firmele de salubrizare. Nu avem încă o estimare a acestor costuri”, a declarat pentru Green Report, Dani Năstase, șeful Departamentului Menajer al Rosal Grup București. În urmă cu doi ani compania a demarat în sectorul 3 al Capitalei un proiect pilot pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere.

Pe raza sectorului 3, în zonele cu blocuri de patru etaje, au fost instalate 100 de sisteme de colectare seclectivă, pe patru fracții (plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile). „Nu avem o statistică a volumelor colectate din aceste sisteme, însă, în general, oamenii aruncă gunoiul tot la grămadă. Dacă nu se vor institui și amenzi nu vom reuși să impunem colectarea selectivă”, a adăugat acesta.

Bucureștenii „produc” anual 31 de kilograme de deșeuri menajere pe cap de locuitor

Strategia Primăriei Capitalei urmărește îndeplinirea obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităților de deșeuri depozitate la gropile de gunoi.

Conform studiilor efectuate la nivelul Bucureștiului, colectarea separată este determinată și influențată de:
– prezența containerelor în apropierea locuințelor – 31%;
– campanii de informare și educație prin mass-media – 24%;
– exemplul altor persoane formatoare de opinie – 18%.

În 2013 cantitatea de deșeuri menajere colectată la nivelul Bucureștiului a fost de 599.704 tone. Indicatorul de generare a deșeurilor menajere rezultate este de 31 kg/cap de locuitor/an, respectiv 0,87 kilograme/cap de locuitor/zi.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Gasiti documentul integral al strategiei aici.

Speram ca aceasta strategie va fi pusa in aplicare si nu va fi „agatata in cui” ca multe alte strategii si planuri adoptate de-a lungul anilor. Implementarea ei reprezinta un pas firesc si important adoptat de ani buni de statele occidentale si cerut in mod expres de directivele europene.

Sistemul de colectare selectiva trebuie sa fie implementat la nivel national din acest an. In plus, sa nu uitam ca, pana in 2020 Romania trebuie sa ajunga la un grad de reciclare de 50% a deseurilor municipale iar acest lucru nu se poate realiza doar cu ajutorul „clopotelor” colorate, insuficiente si uneori, de ce sa nu recunoastem, „aproape” inutile.

Puteti citi si:

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Colectarea selectiva in Romania – intre frauda si incompetenta

România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru deșeurile de ambalaje

519

Sursa: EurActiv.ro

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE (CJUE) pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în dreptul său intern legislația revizuită a UE privind deșeurile de ambalaje.

Directiva 2013/2/UE actualizează normele privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (prevazute de vechea Directiva nr. 94/62/CE), în vederea reducerii impactului acestora asupra mediului.

Statele membre au avut obligația de a transpune noile dispozitii in legislatia nationala pana la 30 septembrie 2013. România, care a depășit termenul inițial, a primit o scrisoare de punere în întârziere la 29 noiembrie 2013, urmată de un aviz motivat la 11 iulie 2014.

La mai mult de un an și jumătate de la expirarea termenului, directiva nu a fost inca transpusă în legislația națională. Prin urmare, Comisia a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a UE. Gasiti comunicatul Comisiei Europene aici.

Horațiu Radu, Agentul Guvernamental al României pentru Curtea Europeană de Justiţie, a declarat pentru EurActiv.ro: „S-ar putea discuta retragerea acțiunii doar în condițiile în care Directiva ar fi transpusă urgent în legislația națională”.

Horațiu Radu a mai precizat că, până în prezent, România a mai avut patru alte acționări la Curtea Europeană de Justiție pentru netranspunerea legislației europene.

O cauză aflată pe rol la CJUE, pe care România a câștigat-o, s-a referit la Directiva Habitate. Gasiti Comunicatul Comisiei Europene pe acest subiect, aici.

Pentru două alte cauze în domeniul energiei (cu privire la gazele naturale si piata interna a energiei), care deja erau pe rol , acțiunea Comisiei Europene a fost retrasă după adoptarea de urgență a prevederilor necesare.

Un proces împotriva României, aflat încă pe rol, se referă la iazurile de decantare aparținând exploatării de cupru și zinc Moldomin. (Gasiti un articol pe acest subiect aici si Comunicatul Comisiei Europene aici).

Articol preluat de pe Euractiv.ro.

Speram ca guvernantii nostri vor reusi sa se mobilizeze si sa transpuna noile modificari „in al 12-lea ceas” asa cum au procedat si in cazul Directivei 2012/19/UE privind deseurile de echipamente electrice si electronice.

Puteti citi si:

Ce „surprize” aduce Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Propunerile ambitioase de reciclare retrase oficial de Comisia Europeana

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Un designer din Singapore a gasit o alternativa pentru milioanele de capsule de cafea aruncate anual

277BA7A200000578-3035971-Taking_inspiration_from_sugar_coated_sweets_in_gumball_machines-m-14_1428861416423 - Copy

Noile „capsule” de cafea inventate de Eason Chow. Sursa: Daily Mail

Popularitatea aparatelor de cafea pentru acasă a dus, inevitabil, la o creștere a cantității de deșeuri de ambalaje generate de iubitorii de cofeina.

Eason Chow, un designer de 25 de ani din Singapore a realizat un produs inovator care ar putea fi solutia perfecta pentru a rezolva problema milioanelor de capsule care sunt aruncate in fiecare an dupa utilizare – „cuburile” de cafea acoperite cu zahar, care se dizolva in apa.

Chow a luat ca sursa de inspiratie pentru realizarea produsului, dulciurile acoperite cu zahar care se gasesc in automatele de tip „gumball”.

Cum este conceput produsul?

Granulele de cafea sunt acoperite cu lapte praf apoi sunt „scufundate” in zahar pentru a crea o „capsula” revolutionara care nu are nevoie de ambalaje.

Designerul asigura ca învelișul de zahăr va fi conceput în diferite grosimi și arome pentru a satisface toate gusturile; in plus, el a creat si un filtru de cafea pentru a procesa noile capsule.

277BA35A00000578-3035971-image-m-17_1428861507373

Sursa: Daily Mail

Produsul, numit Droops, se afla inca in stadii incipiente, insa Chow afirma ca noile „capsule” vor costa in jur de £4 (aproximativ 24,66 RON)/ per pachet iar filtrul de cafea va costa £80 (aproximativ 493 RON).

Chow declara ca „Inspirația pentru acest proiect a venit observand cate ambalaje inutile sunt generate de masinile de cafea care folosesc capsule.”

Designerul atrage atentia ca cele mai multe masini de cafea sunt foarte industrializate si facute sa proceseze cafea „din comoditate” si neglijeaza importanta responsabilitatii sociale in utilizarea unui produs. De aceea, doreste ca noul filtru de cafea sa fie un punct de referinta care identifica si exemplifica importanta acestor elemente.

Capsulele de cafea, o problema neglijata

• În mod normal, capsulele conventionale de cafea sunt realizate din materiale reciclabile – cum ar fi aluminiu sau plastic – dar sunt rareori reciclate.

• Potrivit Zero Waste Europe, aproximativ 10 miliarde de capsule de cafea au fost vandute la nivel mondial in 2010, din care o zecime doar in Italia. 12 000 de tone de capsule care ar fi putut fi reciclate au fost depozitate de italieni.

• Ca urmare a cresterii acestei probleme, Nespresso a lansat o campanie de incurajare a clientilor sa recicleze capsulele.

• Și compania Tassimo a incheiat un parteneriat cu organizatia TerraCycle pentru a salva capsulele de la depozitare. Există 323 de puncte publice de colectare a capsulelor in Marea Britanie si mai mult de 7 milioane de ambalaje Tassimo au fost salvate de la depozitare in UK.

• Organizatia TerraCycle reciclează capsulele Tassimo si le transforma in produse utile.

Puteti citi si:

Pahare biodegradabile de cafea, care devin copaci dupa ce sunt aruncate

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

New York City planuieste sa reduca depozitarea deseurilor cu 90% pana in 2030

Lawmakers to decide on styrofoam ban in New York

Sursa foto: The Guardian

Daca la inceputul anului oficialii new-yorkezi anuntau interzicerea ambalajelor din polistiren incepand cu data de 1 iulie 2015, acestia vin cu noi propuneri pentru reducerea risipei in metropola americana.

Oficialii new-yorkezi au marcat in acest an Ziua Pamantului prin anuntarea unor obiective ambitioasereducerea deseurilor cu 90% pana in 2030 si a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 80% pana in 2050, in raport cu nivelurile din 2005.

Initiativa este laudabila daca luam in considerare faptul ca New York-ul este cel mai mare oras american avand o populatie ce depaseste 8 milioane de locuitori.

Noua strategie, care include o revizuire a programului de reciclare al orasului, propune stimulente pentru reducerea productiei de deseuri si sprijinirea initiativelor Consiliului Local de reducere a pungilor de plastic.

Planul de reducere a deseurilor reprezinta o noua componenta a proiectului de durabilitate numit PlaNYC, creat de predecesorul actualului primar Bill de Blasio, Michael Bloomberg, cu scopul de a oferi un cadru care sa atenueze efectele cresterii demografice si schimbarilor climatice asupra infrastructurii orasului. De Blasio, care a salutat în mare măsură PlaNYC, păstrează componentele sale, schimbandu-i doar denumirea – OneNYC.

Un new-yorkez arunca in medie, 15 kilograme de deseuri pe saptamana

In medie, un new-yorkez arunca aproape 15 de kilograme de deșeuri pe săptămână, adăugate la milioane de tone pe an”, a declarat De Blasio pentru Associated Press. „Pentru a fi un oraș cu adevărat durabil, avem nevoie sa luam aceasta provocare de la inceput”.

Timp de decenii, deseurile orașului au fost trimise cu trenul sau barjele la instalațiile din Carolina de Sud, Virginia, New Jersey, Pennsylvania. Noul plan va elimina aproape toate „exporturile” de gunoi, care costa in prezent mai mult de 350 milioane dolari pe an.

Cantitatea de deșeuri produse de oraș a scăzut cu 14% din 2005 ca urmare a creșterii gradului de reciclare, iar o componenta cheie in noul plan va fi cresterea acestui rezultat prin simplificarea intregului proces.

În prezent, clădirile rezidențiale au două tipuri de containere de colectare. Nou plan prevede un singur flux de colectare pentru deseurile reciclabile, folosit deja de alte orase, care ar consolida sistemul de reciclare pana in 2020, in viziunea autoritatilor.

Deseurile organice – resturi alimentare, deșeuri de curte și alte lucruri care nu pot fi reciclate – alcătuiesc 31% din totalul deseurilor municipale. Un program de colectare a materialului direct de la casele rezidentilor va fi extins la aproape 200 000 de rezidenti pana la sfarsitul anului, urmand ca pana la sfarsitul anului 2018 toti rezidentii sa beneficieze de acest program. Autoritatile promit stimulente economice pentru a incuraja participarea in cadrul programului, inclusiv o posibila reducere a taxei pe proprietate pentru proprietarii de case.

Oficialii urmăresc, de asemenea, pentru a reduce deșeurile comerciale cu 90% pana in 2030, adoptarea unui program similar celui folosit pentru clădirile rezidențiale. Asta ar putea duce la oferirea de stimulente fiscale pentru organizatiile care adopta programul și amenzi pentru cei care nu vor sa se implice.

In timp ce administrația de Blasio a oprit un proiect de lege care propune o taxă de 10 de cenți pentru utilizarea pungilor de plastic, oficialii declara că reducerea acestora ramane o prioritate.

Un purtator de cuvant al Primariei a declarat ca o parte din finantarea pentru programul „Zero Waste” va fi dezvaluita in propunerea de buget de luna viitoare, dar a mentionat de asemenea, ca vor exista si niste economii semnificative, ca urmare a reducerii dramatice a cantitatii de deseuri expediate din stat.

Numeroase grupuri de mediu au aplaudat noua strategie datorita domeniului de aplicare extins.
Vedem orașe din întreaga lume luptand cu deșeurile”, a declarat Michael Berkowitz, presedintele organizatiei 100 Resilient Cities. „Un oraș mai eficient este un oras mai rezistent, iar asta înseamnă că este un oraș puternic.”

Gasiti Planul complet aici.

Puteti citi si:

New York City va interzice ambalajele din polistiren in acest an

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Studiu de caz: Argentona – oraselul spaniol care recicleaza 70% din deseuri

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri

Modelul asiatic: Cum reuseste Taiwanul sa recicleze 60% din deseuri

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Food-waste-Arizona-non-profit

Sursa: Inhabitat

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca deșeurile alimentare reprezinta o problemă uriașă. Aproximativ 40% din produsele alimentare se aruncă la nivel mondial!

In plus, deseurile alimentare reprezinta a treia sursa principala de emisii de gaze cu efect de sera, potrivit Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO).

In SUA (si nu numai), o sursă importantă de deșeuri o reprezinta produsele care ajung la gropile de gunoi fiindca nu reusesc sa treaca peste inspectiile stricte la care sunt supuse atunci cand sunt importate. Aici produse cu cea mai mica imperfectiune sunt aruncate la frontiera.

Borderlands Food Bank, o asociatie non-profit din Nogales, Arizona (situata la granita dintre SUA si Mexic) s-a angajat sa salveze o parte din alimentele aruncate la frontiera si sa le directioneze familiilor defavorizate. Mai mult de jumatate din produsele importate din Mexic trec prin Nogales. Organizatia reuseste sa salveze anual intre 35 si 40 de milioane de livre de produse aflate intr-o stare perfecta, care ar fi ajuns pur si simplu, la depozitele de gunoi.

Borderlands Food Bank a luat fiinta la inceputul anilor ´92, ca majoritatea organizatiilor care sprijina familiile care au nevoie de hrana: distribuind alimente neperisabile, preambalate. Cand Yolanda Soto a preluat conducerea organizatiei acum 20 de ani, ea fost “ingrozita de cantitatea de produse respinse ajunse la gropile de gunoi, avand in vedere nevoile mari ale oamenilor din regiune”.

Aceste alimente respinse sunt, in general, destul de sigure si comestibile – imperfectii minore cum ar fi zgarieturi sau vanatai sunt suficiente ca produsul respectiv sa fie aruncat. Soto declara “Suntem nebuni…risipa este enorma si nu este drept”.

Soto a început să apeleze la depozitele locale de distribuție, cerându-le să doneze produsele respinse organizatiei in loc sa le arunce la depozitele de deseuri. 20 de ani mai tarziu, Borderlands Food Bank are acum 200 de donatori din Arizona si distribuie produse alimentare la 389 de organizatii non-profit din intreaga tara (dintre care 47 sunt doar din Arizona). Soto explica modul de stabilire al prioritatilor: “Pe masura ce saturam Arizona, oferim apoi produse in alte 18 state din intreaga tara”.

Produsele foarte coapte sunt distribuite in Arizona si nordul Mexicului, in cateva ore, in timp ce produsele cu un termen de valabilitate mai mare pot fi oferite altor asociatii pentru a fi trimise mai departe. Agențiile individuale se ocupa de transport și platesc catre Borderlands doi cenți pe livra- asta inseamna ca o remorca plina cu produse in valoare de 70.000 de dolari poate fi achiziționata pentru 800 dolari si trimisa persoanelor aflate in dificultate.

Cum functioneaza sistemul

Luni la depozit este “Ziua agențiilor” – asociatiile non-profit vin direct la banca de alimente pentru a putea lua cantitati mari de fructe si legume. De marti pana vineri Borderlands gazduieste un program de distribuire direct la client. Iar weekend-urile sunt dedicate programului POWWOW: Produce On Wheels – With Out Waste, care distribuie produsele comunitatilor de pe intreg teritoriul Arizonei.

Impactul Borderlands este semnificativ, dar depozitul lor este mic (13 000 m2). Nici chiria nu este ieftina … presedintele organizatiei, Yolanda Soto incearca sa gaseasca un partener pentru a extinde Borderlands: „Dacă am găsit un depozit mai mare, am putea salva mult mai mult”, declara Soto. „Atât de mult poate fi salvat și exista atat de multa nevoie.

Puteti citi si:

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

23 de fabrici Nestlé din SUA au atins obiectivul „Zero Waste”

0wastepr

Sursa foto: nestleusa.com

Filiala Nestlé din Statele Unite ale Americii a avut un an aglomerat până acum.

Compania s-a angajat public să elimine toate aromele si culorile artificiale de la bomboanele de ciocolata pana la sfarsitul anului 2015 si a achizitionat suficienta cacao certificata ca fiind „sustenabila” pentru a produce intreaga colectie de ciocolata de Pasti; aceasta actiune reprezinta o premiera pentru un producator de bomboane american.

Compania continua seria masurilor „durabile”, anuntand ca 23 din cele 32 de fabrici detinute in SUA – care acopera toata gama de produse Nestlé de la confectii, produse lactate, preparate congelate și refrigerate, înghețată, ingrediente de copt și categorii de băuturi – nu mai trimit deseuri la gropile de gunoi.

15% din fabricile detinute de Nestlé la nivel global (din totalul de 72 de fabrici) au atins obiectivul „Zero Waste” incepand cu anul 2014. Initial, obiectivul companiei a fost ca pana in 2015, 10% din fabricile detinute sa atinga acest nivel.

Compania si-a luat angajamentul ca pana in 2020 toate fabricile si centrele de distributie raspandite la nivel mondial sa atinga obiectivul „Zero Deseuri” depozitate la gropile de gunoi.

Suntem incredibil de mândri de efortul depus pentru a realiza acest obiectiv”, a declarat președintele și CEO-ul Paul Grimwood. „Aceasta este o realizare deosebita, demna de urmarit, având în vedere amploarea și complexitatea operațiunilor noastre de producție într-o varietate de categorii. Ne-am angajat sa colaboram cu angajații noștri pentru a ne asigura ca fabricile noastre lasa depozitele de deșeuri libere și se străduiesc sa gaseasca noi modalități de a reduce impactul nostru asupra mediului în fiecare etapă a ciclului de viață al produsului.

După cum este detaliat în raportul recent lansat – Creating Shared Value Report, reprezentantii companiei declara ca Nestlé cauta in continuare noi modalitati de reutilizare, reciclare si recuperare a energiei atunci cand produsele secundare de fabricatie trebuie eliminate.

Eforturile curente includ compostare, reciclare, producerea de energie, precum și furnizarea de produse secundare sigure pentru hrana animalelor.

De asemenea, a dezvoltat sistemul EcoEX, un program software care permite utilizatorilor să evalueze impactul produselor bazate pe o varietate de criterii ipotetice. Prin simularea unor modificări de design sau in fabricatie, sau chiar schimbări geografice în aprovizionare, un angajat Nestlé poate vedea ramificatiile produse de aceste simulari in ceea ce priveste schimbările climatice, consumul de energie, utilizarea terenurilor, rezervele de apă locale și fluxurile de deșeuri.

In plus, angajatii sunt incurajati sa minimizeze produsele secundare (sau sub-produsele cum mai sunt numite de industrie), sa participe la programe robuste de reciclare si sa incheie parteneriate cu organizatii credibile care gestioneaza deseurile.

Puteti citi si:

Prima fabrica ZeroWaste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

5062096969_398af6cf1e_z

Sursa: Green Report

Un motiv major al risipei alimentare il reprezinta faptul că de cele mai multe ori nu evaluăm corect starea mâncării. În calitate de consumatori, ne bazăm în mare măsură pe datele de expirare inscripţionate pe ambalaje, care sunt stabilite într-un sistem conservator şi, de multe ori, informează greşit.

Mâncarea, de fapt, se degradează în ritmuri diferite. De aceea, noi tipuri de senzori pentru evaluarea calităţii alimentare ar fi foarte utili. Dacă putem evalua starea actuală a fiecărui aliment, asta ne-ar permite să luăm decizii în cunoştinţă de cauză, şi să ne gestionăm mai bine frigiderele.

Laboratorul lui Timothy Swager, de la MIT (Massachusetts Institute of Technology), lucrează la o tehnologie promiţătoare, pentru a rezolva aceasta problema. El testează un material conductor electric care îşi modifică rezistenţa în prezenţa unor gaze numite amine, care sunt eliberate atunci când mâncarea începe să se strice. Prin citirea acelei rezistenţe pe exteriorul unui pachet, poţi să îţi dai seama cât de comestibilă e mâncarea din interiorul pachetului.

Poţi pune înăuntru nişte tag-uri de dimensiunea unei cărţi de vizită, cu o antenă, iar apoi să le alimentezi cu energie şi să le citeşti cu ajutorul unui smartphone”, explică Swager. „Sau poţi avea senzorul încorporat în ambalaj aşa încât să nici nu se observe, şi îl poţi citi cu un dispozitiv de comunicare near-field (NFC)”, adauga acesta.

Dispozitivul s-ar putea afla o distanţă de câţiva centimetri, la fel cum sunt sistemele de plată contactless, sau cele de ticketing. Senzorii din interiorul pachetelor conţin nanotuburi, care reacţionează la amine. Practic, e vorba de un sistem simplu, format din două puncte de contact cu o bandă conductoare între ele.

Swager a înfiinţat o companie pentru a comercializa tehnologia şi estimează că va face primele demonstraţii pentru clienţii interesaţi chiar în vara asta. Primele aplicaţii vor fi, probabil, pentru lucrătorii alimentari care lucrează cu peşte şi carne. Dar, în scurt timp, şi consumatorii ar putea avea propriile lor dispozitive.

S-a mai încercat crearea unor indicii vizuale, în ce priveşte aspectul mâncării alterate. Dar Swager spune că metoda lui e mai bună, fiindcă nu se bazează pe percepţie: produce date solide care pot fi înregistrare şi urmărite. De asemenea, are potenţialul de a fi foarte ieftină.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Descoperiti si alte metode care reduc risipa alimentara:

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

În Indonezia, pacientii pot plati serviciile medicale cu deşeuri reciclabile

8784874436_8051b8bc6b_z

Sursa: Green Report

Acum câţiva ani, când Gamal Albinsaid şi-a început cariera ca doctor în Indonezia, a aflat despre o tânără care a murit din cauza unei boli uşor de tratat.Părinţii ei nu şi-au permis să o ducă la medic.

E o problemă obişnuită în ţara asiatică – în jur de 60% din indonezieni nu au asigurare medicală.

Albinsaid a înfiinţat Garbage Clinical Insurance, o companie de asigurări medicale care oferă un compromis inteligent pacienţilor: aduci deşeuri reciclabile şi ai două vizite gratuite la medic. 

Sunt oameni care nu pot merge la spital pentru că nu au bani. Aşa că am început să mă gândesc: dacă nu au bani, atunci ce au?”, explică medicul. Un răspuns surprinzător: gunoi. „E gunoi peste tot pe pământ”, spune Albinsaid. „Aşa că ne-am hotărât să folosim gunoiul ca o resursă financiară”, mai spune el.

Reciclarea nu este foarte populara în satele din Indonezia, chiar dacă există posibilitatea de a vinde carton şi plastic gunoierilor. Doar aproximativ jumătate din deşeuri sunt colectate. Albinsaid a realizat că, invitând pacienţii să aducă deşeuri, a dat de o metodă simplă de a contribui la fondul de îngrijire a sănătăţii.

În fiecare lună, pacienţii aduc o anumită cantitate de reciclabile – de exemplu, două kilograme de materiale plastice sau cinci kilograme de carton – la o clinică medicală. Odată reciclate, deşeurile aduc clinicii 10.000 de rupii indoneziene, un pic sub un dolar. Iar asta e suficient pentru ca pacientul să aibă o formă de bază de asigurare, care acoperă două controale medicale în luna respectivă.

3 500 de beneficiari ai proiectului in 2 ani de functionare

Pentru pacienţi, e ca şi cum ar primi asistenţă medicală in mod gratuit. Ei consideră că nu plătesc nimic pentru asigurare, doar aduc deșeuri, explică Albinsaid. E un mecanism convingător pentru ei şi  astfel clinica încurajează oamenii săraci să plătească cu propriile resurse.

Albinsaid are 26 de ani şi a înfiinţat Garbage Clinical Insurance acum doi ani, după câteva încercări similare, eşuate. Compania de asigurări are acum şi o clinică proprie, dar colaborează cu încă patru clinici. Până acum, 3.500 de oameni fără asigurare au avut parte de îngrijire medicală pe baza acestui sistem.

Indonezia pe locul 2 dupa China in topul tarilor care arunca deseurile de plastic in ocean

Gamal Albinsaid crede că sănătatea e un drept fundamental al omului. Abordarea neconvenţională a companiei ajută, de asemenea, la imbunatatirea problemelor de mediu ale ţării. Indonezia se afla pe locul doi, după China, în topul ţărilor care aruncă cele mai multe deşeuri din plastic în ocean.

Acum, abodarea gunoiului ca monedă de schimb inspiră şi alte companii. Unii vor să folosească acelaşi mecanism în educaţie, deci oamenii pot modifica sistemul, aşa încât să rezolve diverse probleme, considera Albinsaid.

Mai multe informatii despre proiect gasiti in video-ul de mai jos.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Puteti citi si:

Un colector din India ajuta „culegatorii de deseuri” sa devina antreprenori

Modelul asiatic: Cum reuseste Taiwanul sa recicleze 60% din deseuri

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

Modelul asiatic: Cum reuseste Taiwanul sa recicleze 60% din deseuri

IMG_0145 (1).jpeg=s1300x1300

Sursa: Good Magazine

Daca in urma cu ceva timp va prezentam povestea satului Zero Waste japonez – Kamikatsu, care a reusit sa ajunga la performanta implementarii unui sistem de colectare a deseurilor in 34 de containere diferite, astazi a venit randul Taiwanului pentru a continua seria modelelor asiatice de gestionare a deseurilor.

Prin transformarea colectarii deseurilor într-o datorie civică de zi cu zi, Taiwanul, o insulă cu o populatie de 23,5 milioane de locuitori a reusit ceva ce le scapa in general tarilor in curs de dezvoltare: cu cat devine mai bogat, cu atat produce mai putine deseuri.

Când vine ziua de colectare a deseurilor în Taipei, capitala Taiwanului, aici nu gasesti saci de gunoi abandonati pe străzi așteptand sa fie ridicati, asa cum se intampla deseori la noi.
În schimb, gasesti cetățeni taiwanezi „aliniati” in fiecare seara, pentru a-si lasa sacii direct in masina de gunoi.

Datorita politicilor incepute in 1988, guvernul a reusit sa „decupleze” cresterea PIB-ului de
producerea unor cantitati mai mari de deseuri menajere pe o perioada de aproximativ o generatie.

O data cu cresterea averii natiunii – ajunsa la aproximativ 40.000 dolari pe cap de locuitor- taiwanezii au reusit sa risipeasca mai putin.

Astăzi, cetățeanul mediu din Taiwan produce mai puțin de un kilogram de gunoi pe zi, potrivit Institutului Taiwan pentru Energie Durabilă.

Cum a ajuns Taiwanul la aceasta performanta

În primul rând, prin educație. Lectiile tematice de mediu fac parte din programa curriculara de la gradinita pana la liceu. Si nu se termina totul aici. Toti oficialii guvernamentali, inclusiv presedintele si prim-ministrul, trebuie sa primeasca cel putin 4 ore de educatie de mediu in fiecare an.

Rata de reciclare a deseurilor municipale – 60%

O alta „curiozitate” in Taiwan este lipsa cosurilor de gunoi in spatiul public: aceasta strategie a fost conceputa pentru a-i face pe taiwanezi mai constienti de ceea ce trimit la depozitul de deseuri; si strategia functioneaza! aici nu veti gasi pe strazi tot felul de ambalaje abandonate ca pe strazile noastre.

In schimb, pe strazi se gasesc pe alocuri, containere de colectare selectiva, fapt ce contribuie la mentinerea ratei de reciclare de 60%.

Răspunderea extinsă a producătorului (EPR) este respectata cu strictete: producătorii și importatorii de produse care se vor transforma în deșeuri poartă responsabilitatea pentru colectarea și reciclarea acestora, in caz contrar trebuie să plătească taxe la Administratia de Protectia Mediului.

In schimb, in cazul nostru, raportarile false si lipsa unui sistem de trasabilitate  saboteaza deseori functionarea in conditii optime a sistemului!

Dar poate cea mai eficienta metoda este politica națiunii cu privire la deșeurile municipale. Pe langa faptul ca taiwanezii sunt obligati sa-si gestioneze singuri sacii, trebuie de asemenea sa fie constienti de cate deseuri acumuleaza. Deseurile care urmeaza sa fie depozitate pot fi colectate doar in saci albastri emisi de guvern, care sunt vanduti in magazinele de cartier. In timp ce costul nu este prohibitiv, pretul creste o data cu dimensiunea; spre exemplu un pachet cu cinci saci costa 10 dolari; probabil ca vi se pare banala aceasta masura insa ea ii determina pe locuitori sa fie moderati in aruncarea deseurilor. Folosirea gresita a sacilor de plastic poate duce la o amenda semnificativa si uneori la o pedeapsa cu inchisoarea.

Aceasta abordare a fost atat de eficienta incat Taiwanul este in proces de a inchide o parte din cele 24 de incineratoare, fiindca pur si simplu nu mai are nevoie de ele.

Masurile adoptate de Taiwan in ceea ce priveste deșeurile fac parte din strategia de sustenabilitate stabilita pana in 2025. Printre obiective se numara si reducerea nivelului de dioxid de carbon la nivelul situat in jurul anilor 2000.

In plus, 93% din cetatenii taiwanezi cred in schimbarile climatice si in necesitatea de a face ceva pentru a imbunatati efectele acestora, conform studiilor intreprinse de Administratia de Protectia Mediului.

Având în vedere că Taiwanul este o mică insulă, vulnerabila la taifunuri și creșterea nivelului mării, precum și dependentă de importurile de produse agricole, poate poziția sa deosebit de proactivă nu este atât de surprinzătoare.

Dar una dintre cele mai importante masuri din programul de gestionare a deseurilor – care ar trebui preluata si de statele mai dezvoltate – este „strategia” de achizitie a sacilor de gunoi, impusa de autoritati. Este greu de imaginat cum poti convinge oamenii sa renunte la rolele de 50 de pungi in favoarea unui pachet mult mai scump de doar 5 pungi dar se pare ca o mare parte din cetatenii Taiwanului s-a conformat.

Fostul ministru al Administrației pentru Protecția Mediului din Taiwan, Dr. Eugene Chien, care a ajutat la crearea programului în timpul mandatului său, a declarat ca succesul său dovedește că, dacă educi copiii, ei fac restul pentru tine.

Dacă le-ai spune adultilor că trebuie să separe deseurile, ei s-ar supara pe tine”, declara dr. Chien unui grup de jurnaliști la o întâlnire din luna noiembrie. „Dar daca ii invat pe fiul sau fiica lor, atunci parintele va spune „De ce este copilul meu atât de deștept? ”, iar ei o vor face.”

Mai multe informatii despre sistemul taiwanez de gestionare a deseurilor gasiti aici.

Puteti citi si:

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Studiu de caz: Argentona – oraselul spaniol care recicleaza 70% din deseuri

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri