Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

image-2009-04-21-5616597-41-problema-deseurilor-poate-rezolva-fie-prin-coercitie-fie-prin-recompensa

Sursa: Hot News

Guvernul a aprobat miercuri un proiect de lege privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, act normativ care va transpune in legislatia nationala Directiva europeana revizuita din acest domeniu, respectiv Directiva 2013/2/UE.

Sa ne amintim ca la sfarsitul lunii aprilie Comisia Europeană trimitea România în fața Curții de Justiție a UE (CJUE) tocmai pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în dreptul său intern aceasta directiva.

Proiectul de lege adoptat miercuri de Guvern stabileste urmatoarele obiective anuale privind valorificarea sau incinerarea in instalatii si, respectiv, reciclarea deseurilor de ambalaje, care trebuie atinse la nivel national:

 Valorificarea sau incinerarea in instalatii de incinerare cu valorificare de energie a minimum 60% din greutatea deseurilor de ambalaje;

 Reciclarea a minimum 55% din greutatea totala a materialelor de ambalaj continute in deseurile de ambalaje, cu realizarea urmatoarelor valori minime pentru reciclarea fiecarui tip de material continut in deseurile de ambalaje:
• 60% din greutate pentru sticla;
• 60% din greutate pentru hartie/carton;
• 50% din greutate pentru metal;
• 15% din greutate pentru lemn;
• 22,5% din greutate pentru plastic, considerandu-se numai materialul reciclat sub forma de plastic.

Guvernul aminteste ca pentru indeplinirea acestor obiective, operatorii economici sunt responsabili sa asigure gestionarea ambalajelor devenite deseuri pe teritoriul national fie individual (pentru deseurile de ambalaje rezultate de la propriile produse pe care le introduc pe piata nationala), fie prin intermediul unui operator economic autorizat.

Operatorii economici care comercializeaza catre consumatorii/utilizatorii finali produse in structuri de vanzare cu suprafata medie si mare (definite potrivit legii) au obligatia sa le asigure gratuit posibilitatea de a se debarasa de ambalajele produselor cumparate. De asemenea, se interzice conditionarea, sub orice forma, a drepturilor legale ale consumatorilor (inclusiv acordarea garantiei) referitoare la produsul cumparat de pastrare a ambalajului.

Spre deosebire de legislatia in vigoare, proiectul de lege defineste mai clar, oferind exemple, cu privire la definirea ambalajelor.

Astfel, constituie ambalaje: cutiile pentru dulciuri; foliile care invelesc carcasele de compact discuri; pungile in care se expediaza cataloage si reviste, cu o revista inauntru; servetele dantelate pentru prajituri, vandute impreuna cu prajiturile; rolele, tuburile si cilindrii in jurul carora este infasurat un material flexibil ca de exemplu, folie de plastic, folie de aluminiu, hartie, cu exceptia rolelor, tuburilor si cilindrilor destinati a fi parti ale unor echipamente de productie si care nu se utilizeaza cu scopul de a prezenta un produs ca unitate de vanzare; ghivecele pentru flori destinate exclusiv vanzarii si transportarii plantelor si care nu sunt destinate pastrarii impreuna cu planta pe parcursul vietii acesteia; flacoanele din sticla pentru solutii injectabile; suporturile pentru compact discuri, vandute impreuna cu compact discurile si care nu sunt destinate utilizarii ca mijloc de depozitare; umerasele pentru haine, vandute impreuna cu un articol de imbracaminte; cutiile de chibrituri; sistemele de izolare sterila de exemplu: pungi, tavi si materiale necesare mentinerii sterilitatii produsului; capsulele pentru bauturi de exemplu: cafea, cacao, lapte, care raman goale dupa utilizare; buteliile din otel reincarcabile, utilizate pentru diferite tipuri de gaz, cu exceptia extinctoarelor.

De asemenea, constituie ambalaje, daca au fost concepute pentru a fi umplute la punctul de vanzare: pungile din plastic sau din hartie; farfuriile si paharele de unica folosinta; folia alimentara aderenta; pungile pentru sandviciuri; folia de aluminiu, husele din folie de plastic pentru protejarea hainelor curatate in curatatorii. Lista detaliata a acestor exemple a fost introdusa in legislatia nationala prin preluarea Directivei europene in domeniu, document comunitar modificat la solicitarea operatorilor economici.

Produsele obtinute din materiale reciclate prioritare in achizitiile publice

Proiectul de lege include, totodata, o prevedere conform careia achizitiile de produse din fonduri publice se fac cu acordarea de prioritate pentru produsele obtinute din materiale reciclate sau ale caror ambalaje sunt obtinute din materiale reciclate.

Proiectul de lege privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje preia legislatia aflata in prezent in vigoare (Hotararea de Guvern 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare).

Bineinteles, datele despre cantitatile de ambalaje si deseurile de ambalaje reciclate trebuie raportate in continuare anual de fiecare operator economic catre autoritatile de mediu.

Ca si pana acum, ambalajele reutilizabile vor fi marcate special cu sintagma „ambalaj reutilizabil” si trebuie produse din materiale care corespund unor reutilizari multiple.

Operatorii care produc si/sau comercializeaza produse ambalate in ambalaje reutilizabile vor fi obligati sa aplice sistemul depozit in vederea asigurarii unui numar optim de cicluri de utilizare a acestora. De asemenea, operatorii economici vor fi in continuare obligati sa organizeze un sistem de colectare in vederea reutilizarii multiple a ambalajelor.

Sistemul de colectare poate fi organizat fie prin operatorii economici care comercializeaza aceste produse, fie prin centrele specializate de colectare a acestor tipuri de ambalaje. In plus, operatorii economici vor avea in continuare obligativitatea sa informeze consumatorii asupra sistemului depozit si asupra sistemului de colectare a ambalajelor reutilizabile in vederea asigurarii reutilizarii multiple. Firmele care comercializeaza produse ambalate in ambalaje reutilizabile sunt obligate sa primeasca ambalaje reutilizabile la schimb sau sa ramburseze, la solicitarea cumparatorului, valoarea depozitului.

Noul proiect de lege va mentine nivelul sanctiunilor aflat in vigoare pentru nerespectarea prevederilor legale, respectiv intre 600 de lei si 25.000 de lei, in functie de infractiunea savarsita.

Cum mai stam la „capitolul” statistici

Daca in cazul deseurilor de ambalaje care se regasesc in deseurile municipale gradul de reciclare este sub 15%, in cel al deseurilor rezultate din circuite comerciale sau industriale autoritatile „se lauda” cu procente de peste 80% (asa sa fie?). De asemenea, potrivit datelor raportate de operatorii economici care preiau obligatiile producatorilor de ambalaje si produse ambalate s-a observat o stagnare a procentelor de valorificare, inclusiv prin reciclarea deseurilor de ambalaje.

La intrarea in vigoare a actului normativ adoptat miercuri, va fi abrogata Hotararea de Guvern 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare.

Puteti citi si:

România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru deșeurile de ambalaje

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

 

Un grup de studenti din New Hampshire invata universitatile americane sa adopte politicile „Zero Waste”

Post-Landfill_Action_Network_sale.jpg.662x0_q70_crop-scale

Sursa: Tree Hugger

În 2011, un grup de studenți de la Universitatea din New Hampshire (UNH) a observat o multime de tomberoane umplute cu articole foarte bune și materiale refolosibile care au fost aruncate de către studenții care se mutau din campus.

Dupa cateva cercetari au descoperit ca in medie in luna mai se aruncau 125 de tone de deseuri, fata de media lunara obisnuita de 25 de tone.

Îngroziti de atatea deseuri, studentii au venit cu o solutie simpla dar extrem de eficienta. Ei au inceput sa colecteze mobilierul, vesela, electronicele, îmbrăcămintea, decoratiunile și rechizitele școlare care se aflau in stare buna si le-au stocat pana toamna. Apoi le-au vandut noilor studenti care urmau sa cumpere aceleasi elemente noi, insa mult mai scumpe.

Acesta a fost primul program condus de studenti care a reusit sa se autosustina generand suficiente venituri pentru a rula din nou in anul urmator. Programul s-a dovedit un succes si a devenit un proiect permanent în campusul UNH. El a inspirat, de asemenea, alte campusuri din intreaga tara sa adopte solutii similare.

Grupul de studenți din UNH, care s-a lansat ca un ONG în 2013 numit Post-Landfill Action Network – PLAN (Grupul de actiune dupa depozitare) speră să răspândească misiunea Zero Waste („zero deseuri”) pe întregul continent. Există mult interes în acest subiect. Fondatorul Alex Fried spune, „În fiecare zi primim întrebări din partea liderilor studenților care caută răspunsuri la problemele pe care alte campusuri le-au rezolvat deja.„

Multe dintre cele peste 2.000 de instituții de invatamant post-secundar de pe teritoriul Statelor Unite au implementat deja propriile versiuni de reducerea deșeurilor, cum ar fi:
• magazinele din campus care promoveaza economisirea
• magazine care pun la dispozitie produse folosite in mod gratuit
• inițiative de compostare
• puncte de reciclare a articolelor de uz casnic cum ar fi covoarele și electronicele
• eliminarea pungilor de plastic.

PLAN, care a gazduit prima Conferinta anuala a studentilor care vor sa adopte politicile „Zero waste” in 2014 deruleaza in prezent o campanie pe Indiegogo prin care planuieste sa stranga 10 000 de dolari pentru construirea unei platforme si a unui centru de date „Zero Waste” . Pana acum s-au strans aproape 6 000 de dolari in 14 zile de campanie.

Centrul de date „Zero Waste” va fi o locație centralizată unde studentii vor putea impartasi resurse, idei și inspirație. După cum Fried explică intr-un videoclip scurt despre rețea, „Nu e nevoie să se reinventeze roata”. Modelele și documentele care promoveaza fenomenul „Zero Waste” există deja; majoritatea campusurilor pur și simplu au nevoie de ajutor in implementare.

Dr. Paul Connett, autorul cartii „Zero Waste Solution” vede promitatoare miscarea studenteasca de mobilizare impotriva deseurilor. „Acest lucru va crește. Este cel mai tare subiect acum, cred, în mișcarea de mediu.”

Mai multe informatii despre proiectul Post-Landfill Action Network gasiti aici.

Puteti citi si:

Studiu de caz: San Francisco – cel mai mare oras din lume care a adoptat obiectivul Zero Waste

New York City planuieste sa reduca depozitarea deseurilor cu 90% pana in 2030

Hawaii – primul stat american care a interzis pungile de plastic in magazinele alimentare

Modelul asiatic: Cum reuseste Taiwanul sa recicleze 60% din deseuri

Studiu de caz: Argentona – oraselul spaniol care recicleaza 70% din deseuri

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri

Prima fabrica ZeroWaste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan

Ministrul Mediului: Din 2016, vom avea taxă la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă

groapa-gunoi-2-luiza-puiu

Sursa: Mediafax

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat, luni, într-o conferinţă că la 1 ianuarie 2016 intră în vigoare o taxă pentru depunerea deşeurilor la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă, care se va dubla până la sfârşitul anului.

„Taxa ar trebui să fie extrem de mare să nu mai fim tentaţi să adunăm gunoi„, a spus ministrul Mediului.

Gratiela Gavrilescu a mai declarat că această taxă va fi introdusă pentru alinierea României la normele europene – „deşeu zero”(zero waste), adică orice produs devenit deşeu să reintre în circuitul de refolosire şi să redevină materie primă.

Coalitia pentru Mediu, Ecoteca si actorii din industrie au tot solicitat introducerea taxei de depozitare de ani de zile.

Aceasta taxa ar obliga jucatorii din domeniu sa recicleze mai mult – pentru a nu-si asuma plata ei – si in plus ar determina autoritatile sa inchida gropile de gunoi; oricum majoritatea depozitelor sunt neconforme si trebuie inchise cat mai repede.

Costurile actuale de depozitare 10-15 euro/tona

Sa nu uitam ca in prezent exista doar un cost de administrare a depozitelor de gunoi, de numai 10-15 euro/tona in timp ce in alte tari depaseste 100 de euro/tona, fapt ce contribuie la mentinerea ratei rusinoase de reciclare de 3%.

Sa ne amintim ca in România s-a dorit introducerea unei taxe pentru depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi prin Ordonanaţa Guvernului nr. 31/2013 de modificare a Ordonanaţei de Urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu. Aceasta prevedea perceperea unei taxe pentru deşeurile inerte şi nepericuloase încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare, de 50 de lei/tonă în 2014, 80 de lei/tonă în 2015 şi 120 de lei/tonă în 2016.

Ulterior, OG 31/2013 a fost modificată şi adoptată în Parlament, prin Legea nr. 384/2013, care prevede introducerea taxei în 2017, la valoarea de 80 de lei, care să crească la 120 de lei în anul următor.

Sa speram ca de aceasta data guvernantii nu se vor mai razgandi si vor introduce taxa de depozitare de anul viitor.

Puteti citi si:

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Marea Britanie se opune „pachetului” de economie circulara propus de UE

27260a51-a63d-41e7-80d3-d1c963698df6-1020x612

Sursa: The Guardian

Guvernul conservator respinge noile obiective UE de reducere a deșeurilor si crestere a gradului de reciclare, arata un document secret obtinut de jurnalistii de la The Guardian.

Noile obiective sunt asteptate sa dea un nou „suflu” pachetului de economie circulara retras oficial la inceputul lunii martie.

„Suntem de parere ca trebuie sa se acorde o importanta mai mare altor masuri cum ar fi acordurile voluntare cu industria si acordarea de stimulente pentru modificarile de comportament” se mentioneaza in document.

În fiecare an, Marea Britanie aruncă șapte milioane de tone de alimente și o cantitate mult mai mare de produse electrice. Două milioane de televizoare sunt aruncate in Marea Britanie anual, chiar dacă in general, seturile sunt formate din 6% metal și 50% din sticla, care ar putea fi reciclate.

„Prin respingerea obiectivelor obligatorii de reducere a deșeurilor și de crestere a reciclării, guvernul conservator incurajeaza o politica a risipei și sufoca investițiile verzi„, a declarat europarlamentarul liberal Catherine Bearder.

Ieri Parlamentul European a adoptat o rezolutie provizorie privind utilizarea eficientă a resurselor si economia circulara, un prim pas pentru reintroducerea „pachetului” economiei circulare. Puteti consulta documentul aici.

În decembrie anul trecut, comisia a propus ca obiectivele pentru 2030 sa fie revizuite pentru a deveni mai eficiente si mai putin împovărătoare pentru mediul de afaceri. Pachetul initial propunea interzicerea depozitarii deseurilor și o reducere de 30% a deșeurilor alimentare până în 2025. Până în 2030, se preconizează obiective de reciclare de 70% pentru deșeurile municipale, 90% pentru hârtie, 60% pentru plastic, de 80% pentru lemn și 90 % pentru metale feroase, aluminiu si sticla.

Organizatiile de mediu se tem că aceste obiective ar putea fi reduse sau chiar casate de la Bruxelles. Dar comisarul de mediu, Karmenu Vella, a declarat pentru The Guardian ca obiectivele stabilite sunt esentiale pentru succesul pachetului de economie circulara.

44,2% din deseuri reciclate in Anglia in 2013

Potrivit cifrelor publicate de Departamentul pentru Mediu, Alimentatie si Afaceri Rurale (DEFRA) anul trecut, Anglia a reciclat 44,2% din deșeurile menajere în 2013, in timp ce in Tara Galilor si Scotia, procentul a fost mai ridicat.

Tinta de 70% reciclare a deșeurilor municipale pentru 2030 nu ar trebui să pună probleme semnificative pentru o țară atat de dezvoltata ca Marea Britanie, insa unele companii avertizează ca insasi obiectivul de 50% pentru 2020 incepe sa para destul de „inalt”. În prezent, un britanic genereaza aproximativ 403 kg de deșeuri menajere pe an.

Comisia va incepe lucrul la propunerea revizuita a pachetului de economie circulara in urmatoarele saptamani.

Puteti citi si:

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

Propunerile ambitioase de reciclare retrase oficial de Comisia Europeana

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!

Studiu de caz: San Francisco – cel mai mare oras din lume care a adoptat obiectivul Zero Waste

San-Francisco-recycling-008

Deseuri de plastic la un centrul de reciclare din San Francisco. Sursa foto: The Guardian

Auzim tot mai des de comunitati urbane si rurale care au adoptat obiectivul „zero deseuri/zero waste“ si lucreaza spre a-l indeplini.

Programele zero waste sunt modalitatile cele mai rapide si eficiente, din punct de vedere al costurilor, prin care autoritatile locale pot contribui la evitarea poluarii cauzate de eliminarea necorespunzatoare a deseurilor, pot lupta impotriva schimbarilor climatice, pot crea locuri de munca si in acelasi timp pot promova sustenabilitatea.

La nivel global, Zero Waste International Alliance coordoneaza intalniri periodice in diferite parti ale lumii pentru a creste puterea comunitatilor si a promova solutii „zero deseuri “. De asemenea, la nivel european Fundatia Zero Waste Europe cu filiale in 18 tari, inclusiv in Romania prin Zero Waste Romania, a fost creata pentru a consolida puterea comunitatilor de a regandi relatia lor cu resursele.

Exista numeroase modele de succes, cum ar fi orasul Capannori in Italia sau Kovalam in India, insa exista si exemple ale unor programe care s-au „impotmolit“ pe parcurs, cum ar fi Canberra in Australia sau Buenos Aires in Argentina.

De obicei, cei care nu cred in conceptul „Zero Waste” afirma ca acest obiectiv poate fi indeplinit doar de comunitatile mici si nu reprezinta o solutie reala pntru marile orase.

San Francisco, avand o populatie de aproximativ 800,000 de persoane, reuseste sa combata aceasta supozitie.

Orasul recupereaza 77% din deseuri, depasind primul obiectiv de 75% pana in 2010 si apropiindu-se foarte mult de obiectivul final, zero deseuri, pana in 2020, fara depozitare la rampele de deseuri si fara incinerarea deseurilor (cu sau fara recuperare de energie).

La baza programului implementat in San Francisco sta ideea ca separarea deseurilor pentru compostare si reciclare ar trebui sa devina mai avantajoasa decat depozitarea acestora in gropi de gunoi. Aceasta cerinta este indeplinita printr-un sistem simplu si convenabil, prin instalarea unor containere de colectare codificate pe culori si semnalizate cu imagini descriptive; educatie multilingva pentru a satisface nevoile diverselor etnii; abordari specifice pentru principalele sectoare: rezidential, al afacerilor, al autoritatilor publice.

Alte metode adoptate de San Francisco pentru atingerea obiectivului Zero Waste

• incurajeaza prevenirea generarii deseurilor in intregul sistem
Reducerea cantitatii de deseuri si reutilizarea sunt incurajate de legislatie care impune vanzatorilor de produse alimentare sa elimine polistirenul extrudat in favoarea unor cutii compostabile sau reciclabile; interzicerea comercializarii pungilor de plastic de unica folosinta, in favoarea pungilor reutilizabile sau din plastic compostabil sau hartie reciclabila, etichetate corespunzator; o campanie de educare impotriva apei imbuteliate (si in favoarea apei de la robinet); posibilitatea de a refuza o carte de telefon actualizata in fiecare an (cartile de telefon sunt oferite gratuit in majoritatea oraselor din Statele Unite);

• Municipalitatea detine propriul sistem de schimb de bunuri, punand la dispozitie piese de mobilier, produse electronice sau alte materiale pentru schimburi intre institutii.

• Campanie de reducere a materialelor toxice
Administratia publica locala a creat o pagina web pentru a ajuta oamenii sa afle mai multe informatii despre reducerea cantitatii de toxine folosite in produsele de curatenie si in cele de ingrijire personala. In loc sa se rezume doar la a indemna populatia sa reduca folosirea materialelor toxice, orasul San Francisco ofera alternative viabile.

• Raspunderea Extinsa a producatorului – o obligatie „morala”, nu legala         In 2006, San Francisco a aprobat rezolutia Responsabilitatii Extinse a Producatorului o data cu interdictia aruncarii produselor periculoase in cosul de gunoi. Rezolutia indeamna producatorii sa puna bazele unei “etici a responsabilitatii producatorului” pentru a completa “etica reciclarii” civice. Inca nu exista o dispozitie clara care sa oblige producatorii locali sa accepte aceasta rezolutie – dar politica de cumparare a municipalitatii, bazata pe principiul precautiei, o incurajeaza.

• Colectarea separata – verde, negru, albastru
Locuitorilor si firmelor le sunt puse la dispozitie trei containere: verde pentru deseuri compostabile, negru pentru deseuri reziduale si albastru pentru toate materialele reciclabile, inclusiv hartie, plastic, sticla si metal.

• Sistemul „Pay as you throw” usor diferit
Separarea este incurajata prin sistemul “platesti pentru cat arunci”, prin care cetatenii platesc doar pentru containerul negru, care poate fi de diferite marimi si devine mai scump pe masura ce marimea creste, fara sa plateasca pentru containerele albastre si verzi.

Deseurile sunt colectate de doua camioane: unul pentru materiale organice si altul cu doua compartimente, pentru materiale reciclabile si deseuri nereciclabile. Una dintre companiile de colectare, ce acopera 2/3 din oras, are 400 de angajati doar pentru serviciul de colectare.

• San Francisco a fost primul mare oras din S.U.A. care a colectat resturile alimentare pentru compostare.
Astazi, sute de mii de locuitori si aproximativ 3 000 de firme trimit aproximativ 360 de tone de material organic, in fiecare zi, catre unitatea de compostare a orasului.
Unitatea de compostare este situata intr-o zona rurala in apropierea orasului San Francisco, pe un teren de 7 hectare si are 11 angajati. Compania cere un pret de 41 pana la 51 de dolari/tona de material organic primit, si acest venit acopera costul intretinerii si al functionarii unitatii.

Veniturile sunt realizate prin vanzarea de compost, care este certificat ca fiind organic si insumeaza aproximativ 42 000 m3 de compost anual. Ca parte a programului de compostare, orasul ofera galeti speciale, subventioneaza pubele pentru compostare la domiciliu si ofera gratuit cursuri multilingve despre compostarea in mediul urban (inclusiv despre compostarea cu viermi) si despre gradinaritul organic.

• Alte masuri uzitate pentru recuperarea deseurilor organice
– Redistribuirea alimentelor: alimentele comestibile sunt donate cantinelor sociale
– Hrana pentru animale: resturile de alimente ce rezulta din procesele de prelucrare sunt transformate in hrana pentru animale sau folosite direct de catre fermieri;
– Grasimile si uleiul alimentar uzat sunt transformate in seu sau hrana pentru animale;
– Digestia anaeroba si conversia in combustibili bio: Colectarea apoi digestia anaeroba centralizata rezultand in biogaz;
– Grasimea colectata de la restaurante este transformata in combustibil pentru vehiculele colectoare ale orasului si autobuzele hibrid.

• O alta trasatura unica a programului din San Francisco este reprezentata de stimulentele acordate pentru minimalizarea progresiva a cantitatii de deseuri. Contractul cu companiile de colectare este conceput pentru a spori redirectionarea de la rampa si include un set de patru obiective pentru fiecare an.

Doua obiective anuale sunt indreptate spre scaderea volumului de deseuri, si alte doua se bazeaza pe un procentaj crescut al materialelor recuperate. Daca toate cele patru obiective sunt atinse, firma de salubritate obtine o cota de profit mai mare (2% – cate 0,5% pentru fiecare obiectiv atins), echivalentul a aproximativ 5 milioane de dolari, in total, pe an. Aceste fonduri sunt depozitate intr-un cont distinct destinat incurajarii recuperarii de materiale, din care compania poate retrage doar procentul corespunzator obiectivelor atinse, in conformitate cu verificarile municipalitatii.

• In cele din urma, programul din San Francisco este marcat de un zel aproape misionar: parte din obiectivul explicit al orasului este raspandirea filozofiei Zero Waste, asa ca functionarii experti in Zero Waste tin prelegeri si prezentari pentru a face cunoscute strategiile unui public cat mai divers, de la orasele din apropiere pana la alte tari.

Articol preluat de pe ecomagazin.ro.

Puteti citi si:

Studiu de caz: Argentona – oraselul spaniol care recicleaza 70% din deseuri

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri

Prima fabrica ZeroWaste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan

Ce ne-a placut la PELICAM, Festivalul International de Film despre Mediu si Oameni – Tulcea 2015

DSCF1364Anul acesta am fost pentru prima data la Pelicam – Festivalul International de Film despre Mediu si Oameni, desfasurat in perioada 11-14 iunie 2014, la Tulcea.

Aflat deja la a patra editie, festivalul a adus pe langa documentare de mediu din toate colturile lumii si workshop-uri, o expoziție foto, dezbateri și petreceri. Pelicam s-a desfășurat în patru spații din Tulcea: Centrul Cultural Jean Bart, Muzeul de Artă, Piața Civică și Casa Avramide.

Ce ne-a placut la festival

• Ne-au placut materialele promotionale confectionate din bannere reciclate oferite de Remesh.

• Noi fiind ocupati mai tot timpul cu deseurile nu am avut cum sa nu aruncam o privire si asupra acestui aspect. Ne-am saturat sa mergem la tot felul de evenimente „eco” sau mai rau, care trateaza chiar problematica deseurilor si „zbiara” cat de importanta este reciclarea, dar care nu asigura niste banale containere de colectare selectiva. Si in aceasta privinta organizatorii Pelicam si-au facut temele si am fost placut surprinsi de acest lucru. :)

• Ne-am bucurat sa vedem un numar atat de mare de tineri voluntari tulceni. Organizarea foarte buna a festivalului se datoreaza in mare parte si lor.

• Petrecerea „oficiala” a fost organizata in perfecta armonie cu tematica festivalului: in natura, in curtea unor sateni din localitatea Somova cu un lac superb in spatele gradinii, cu foc de tabara, mancare naturala si oameni frumosi. Gasiti cateva imagini de la petrecere aici.

• Si nu in ultimul rand, ne-au placut foarte mult filmele!

Preferatul nostru a fost de departe, Good Things Await (Lucrurile bune se lasă așteptate), un film care spune povestea lui Niels Stokholm, un agricultor octogenar care conduce o ferma biodinamica in Danemarca.

Toti spectatorii au fost impresionati de mosuletul cu alura de Mos Craciun care la 80 de ani, mai are (inca!) puterea sa se lupte cu sistemul danez pentru dreptul de a-si conduce ferma in perfecta armonie cu natura, fara chimicale sau reguli impuse de autoritati si „specialistii” in zootehnie.

Spre bucuria noastra, Niels a fost prezent la festival si a raspuns intrebarilor publicului. Suntem convinsi ca toti cei prezenti s-au simtit onorati pentru ca au avut ocazia sa-l cunoasca personal si sa-i asculte „filosofia” proprie despre agricultura biodinamica.
Povestea lui Niels i-a impresionat si pe jurati aducandu-i regizoarei Phio Ambio Marele Premiu Pelicam in valoare de 1500 de euro oferit de Primaria Tulcea.

O alta poveste care ne-a placut foarte mult a fost cea a localnicilor din Tofalaria, un loc izolat din Rusia unde nu poți ajunge decât cu elicopterul. Filmul Cut off by Mountains, Connected with Rivers (Despărțiti de munți, legați prin apă) ne-a aratat cum poate o comunitate izolata de 500 de persoane, inconjurata doar de rauri si munti si ignorata de autoritati sa razbata in sudul Siberiei. Spiritul civic al localnicilor din Tofalaria reprezinta un model de urmat pentru fiecare dintre noi.

Daca tot am ajuns in Tulcea, nu puteam sa ratam ocazia sa ne plimbam putin prin Delta. Plimbarea noastra ne-a ajutat sa empatizam mai mult cu povestile oamenilor din filmul Swamp Dialogues (Dialoguri de baltă).

Regizoarea Ildikó Plájás prezinta intr-o maniera foarte simpla paradoxul Deltei – rezervatie a Biosferei aflata aproape in paragina, in ciuda eforturilor ONG-urilor si a proiectelor de milioane de euro finantate din fonduri europene; vilele si barcile scumpe alterneaza cu casele darapanate intr-o zona care reprezinta in acelasi timp un blestem si o binecuvantare pentru locuitorii ei. Am observat ca proiectia filmului in Piata Civica a fost urmarita cu interes de tulceni, ei intelegand cel mai bine traiul vecinilor din Delta.

Au fost foarte multe filme care ne-au placut la Pelicam, multe dintre ele fiind apreciate si de jurati. Lista cu toti castigatorii acestei editii o gasiti aici.

Ce nu ne-a placut

Asa cum spuneam mai sus, organizarea a fost foarte buna, de filme nu mai vorbim insa, am avut senzatia ca a lipsit ceva in acest festival. Nu am „simtit ” publicul tulcean, el a fost prezent doar sporadic, cu precadere la proiectiile in aer liber.

Desi ne-au placut turistii veniti din toate partile, ne-am fi dorit sa vedem mai multi tulceni prezenti la proiectii, sa simta ca acest festival este organizat si pentru ei.

Asa cum a mentionat si Ștefana Zibileanu, directoarea Direcției de Asistență și Protecție Socială din cadrul Primăriei Municipiului Tulcea „Pentru Tulcea acest festival reprezintă o revitalizare a cinematografiei pentru că din păcate în Tulcea nu sunt cinematografe de ani buni”.

Din pacate, tulcenii nu sunt obisnuiti cu astfel de evenimente iar cea mai mare provocare a organizatorilor pentru viitoarele editii, va fi sa-i convinga ca Pelicam nu este doar un festival de film organizat „din intamplare” in Tulcea ci este un eveniment facut si pentru ei, care doreste sa aduca oamenilor din regiunea Deltei si alte beneficii, pe langa aspectele economice.

Sa speram ca vor reusi sa obtina acest lucru si ca noi vom fi prezenti si la editiile viitoare pentru „a vedea” schimbarea!

De asemenea, ne-am fi dorit ca o parte din jurnalistii „deontologi” prezenti la festival sa aiba rabdarea sa participe la sesiunile de intrebari dupa proiectii. Ar fi fost o dovada de respect pentru regizorii, producatorii si protagonistii filmelor care au batut drumul pana in Tulcea. Dar din pacate, acest aspect nu tine de Pelicam ci de bunul simt si profesionalismul fiecaruia …

Multumiri Roxanei Bucata si intregii echipe Pelicam!

Puteti citi si:

Maine incepe Pelicam – Festivalul International de Film despre mediu si oameni

Maine incepe Pelicam – Festivalul International de Film despre mediu si oameni

1549315_793338480678023_8781354576794938341_n

Cea de-a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Film despre Mediu şi Oameni – PELICAM începe maine, 11 iunie, la Tulcea. Timp de patru zile, spectatorii vor putea vedea cele mai recente şi apreciate documentare din diverse colţuri ale lumii, accesul fiind liber la toate proiecţiile.

Ce evenimente ne asteapta in acest an la Pelicam

• Cinci producţii din Danemarca, Statele Unite, Malaezia, Columbia şi Peru, selectate din peste 300 de filme, intră anul acesta în cadrul competitiei principale.

Sfârșitul unui tip de agricultură în armonie cu natura, lupta oamenilor simpli cu o companie canadiană care vrea aurul de sub casele lor și supraviețuirea unei comunități care trăiește sub apă sunt câteva dintre poveștile pe care Pelicam le aduce anul acesta la Tulcea în cadrul competiției principale.

• Black Sea Docs                                                                                                                        Poveștile oamenilor din jurul Mării Negre, locul unde natura are o amprentă puternică asupra vieții comunității, sunt aduse la Tulcea în a doua editie a competiției Black Sea Docs a Pelicam. Documentarele vor fi proiectate în premieră națională și vor fi evaluate de un juriu internațional.

• Fresh Perspectives
Competiția Fresh Perspectives și cea de scurt metraje revin la Tulcea în acest an în cadrul Pelicam cu filme selectate la Berlinale și nominalizate la Oscar. Fresh Perspectives adună documentarele ce vin cu soluții alternative la problemele de mediu actuale. Proiecțiile vor fi însoțite de discuții pe temele propuse la care sunt invitate ONG-urile de mediu.

• Workshop-uri                                                                                                        

Workshop-urile din cadrul festivalului sunt dedicate tinerilor care împărtășesc pasiunea pentru film și pentru mediu și care vor să continue efortul de conștientizare asupra probemelor de mediu.

1. În cadrul atelierului de regie organizat în parteneriat cu Școala Franceză Anna de Noailles, peste 30 de copii cu vârste între 10 și 12 ani vor explora și filma în Murighiol, după care vor realiza un montaj. Filmele realizate vor fi arătate în cadrul festivalului Pelicam 2015. Moderatorii atelierului sunt jurnalistul și regizorul francez Jonas Mercier și monteurul Alexandru Radu. Tematicile abordate vor fi fauna și flora din Deltă, apa și tradițiile locale.

2. Pentru al doilea an consecutiv, Asociația Vira coordonează în cadrul Pelicam “Primul meu film documentar”, atelierul de film documentar dedicat tinerilor tulceni. Atelierul constă în predarea tehnicilor de documentare socială şi a tehnicilor utilizate în realizarea filmelor documentare.La finalul worksop-ului, participanții vor realiza un film documentar scurt.

3. Mai mulți studenți la jurnalism din țările din regiune vor avea șansa să “guste” din spiritul Deltei Dunării în cadrul unui atelier de jurnalism radio coordonat de jurnalistul Julien Trambouze de la Radio France. Atelierul, organizat de Pelicam și Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), se va derula timp de o săptămână, la sfârșitul căreia participanții din România, Macedonia, Ungaria, Republica Moldova, Armenia și Albania vor realiza câte un reportaj radio pe o tematică legată de Delta Dunării. Reportajele vor fi prezentate în cadrul Forumului Regional de Mediu de anul viitor organizat de OIF.

• Zi suplimentara dedicata copiilor

Ediția a patra a festivalului Pelicam durează cu o zi în plus, incepand de joi până duminică, 14 iunie. Ziua suplimentară de joi este dedicată copiilor care pot viziona o selecție specială de filme. Sute de copii din Tulcea sunt așteptați la proiecțiile speciale pentru ei, festivalul urmărind să depășească numărul de 700 de copii care au participat la editia de anul trecut.

• Expozitie foto

“Le monde secret du plancton” / “Lumea secretă a planctonului” este expoziția foto care va ajunge din Paris la Tulcea special pentru Pelicam. Tulcenii și participanții la festival se vor putea bucura de o serie de fotografii extraordinare realizate de studenții de la École nationale supérieure des Arts Décoratifs în jurul tematicii poluării din Marea Mediterană, unde nava științifică Tara a organizației Tara Oceans desfășoară activități de cercetare. Expoziția adusă de Tara Oceans la Pelicam va putea fi vizionată în centrul civic din Tulcea pe perioada festivalului, între 12 și 14 iunie.

Tara Oceans este o organizație neguvernamentală internațională, cu 10 ani experiență în cercetarea climei planetei, organizație care a obținut statutul special de observator permanent la ONU. Tara Oceans a realizat filmul de deschidere a Conferinței Climatice COP 21 de la Paris, în cadrul cărei va coordona pavilionul dedicat apelor și oceanelor.

• Concert Robin and the Backstabbers                                                                             Cei de la Robin and the Backstabbers vor inchide editia din acest an a festivalului printr-un concert sustinut în Piața Civică din Tulcea.

Și în acest an organizațiile neguvernamentale de protecție a mediului sunt prezente la Pelicam pentru întâlnirile cu publicul după proiecțiile filmelor. Documentarele Pelicam ridică întrebări care ne frământă pe toți, iar răspunsurile posibile se discută la Pelicam și la această ediție împreună cu Reper 21, Federația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), Greenitiative, Asociația Administrațiilor de Arii Naturale Protejate, CeRe Participare și Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire.

Exploatarea resurselor, cooperativele, transformarea peisajului, conviețuirea dintre oameni și animalele sălbatice, ideea de comunitate și impactul crizelor de mediu asupra femeilor sunt câteva dintre problemele discutate la Pelicam împreună cu organizațiile de mediu în acest an.

Mai multe detalii despre PELICAM 2015 sunt disponibile aici.

Pungile din plastic biodegradabil, o minciună?

33

Sursa: Ecologic.rec.ro

Materiale biodegradabile sunt prezentate deseori ca o soluție ecologică pentru protejarea mediului înconjurător. Există însă unele studii care contrazic „beneficiile extraordinare“ pe care le aduc ambalajele biodegradabile.

Se poate spune că termenul de pungă din material biodegradabil este unul destul de elegant. Microorganismele pot să descompună materialele plastice biodegradabile în apă, dioxid de carbon, precum şi biomasă fără resturi chimice. Cu toate acestea, există o mulţime de confuzii privind aceste materiale plastice „ecofriendly“.

Unele pungi biodegradabile nu se descompun daca nu sunt expuse la lumina sau oxigen

Pungile din plastic biodegradabil sunt create folosind materiale care se vor descompune complet după o anumită perioadă de timp. Cele mai multe pungi din plastic biodegradabil se spune că se descompun în trei ani sau chiar mai devreme. Pungile nu lasă nici o urmă vizibilă şi sunt complet inofensive pentru mediu. Acestea au nevoie de două elemente cheie pentru a se descompune şi anume oxigen şi lumină.

Prin urmare, pungile din plastic biodegradabil nu încep să se descompună de la data fabricaţiei, ci numai după ce au fost expuse la lumină şi aer. Mulţi retaileri şi companii au îmbrăţişat utilizarea de pungi biodegradabile. Deşi există multe beneficii reale, există o serie de preocupări care trebuie să fie abordate.

Una din preocupările cheie privind pungile biodegradabile este că, în cazul în care nu sunt eliminate corect, acţiunea de descompunere nu va avea loc. Unele pungi biodegradabile nu se vor descompune daca nu vor fi expuse la lumină sau oxigen. Ceea ce înseamnă, că nu se pot descompune în depozitele de deşeuri. Condiţiile atmosferice pot afecta modul în care acestea se descompun. Există însă rapoarte care arată că pungile biodegradabile lasă urme de metale şi alte minerale în mediul înconjurător.

„Acest cuvânt «biodegradabil» a devenit destul de atractiv pentru oamenii de afaceri care încearcă să obţină cât mai mulţi bani şi cât mai repede, pentru că se ştie că termenul eco-friendly este un cuvânt care produce bani“, a declarat Ramani Narayan, profesor de inginerie chimică şi biochimică la Universitatea de Stat din Michigan.

Un studiu realizat de Universitatea de Stat din Michigan a arătat că aditivii, care ar trebui să contribuie la descompunerea polietilenei şi a foliei din polietilen tereftalat, nu funcţionează în situaţii obişnuite de eliminare, aşa cum sunt depozitele de deşeuri sau procesul de compostare.

Astfel rezultatele obţinute în urma unui studiu efectuat pe o perioadă de trei ani de zile a fost efectuat pe cinci aditivi şi trei categorii de biodegradare. Echipa a organizat procesul de biodegradare cu oxigen (compostarea), biodegradarea fără oxigen, într-un digestor anaerob (depozit de deşeuri) sau pur şi simplu pungile au fost îngropate. De asemenea, în studiu a mai fost precizat faptul că testele au fost realizate atât pe plasticele amestecate cu aditivi, cât şi pe cele fără aditivi. Organizatorii studiului s-au aşteptat ca materialele cu aditivi să se descompună astfel încât microorganismele să le poată folosi ca hrană, dar din păcate experimentul efectuat nu a demonstrat acest lucru.

32_rr

Sursa: Ecologic.rec.ro

Totodată, Comisia Federală de Comerţ din SUA a cerut companiilor producătoare care utilizează adjectivele „prietenoase cu mediul înconjurător (eco-friendly)“, „totul natural (all natural)“ sau „biodegradabil (biodegradable)“, să aducă dovezi concrete şi studii care să confirme acest lucru. De asemenea, anul trecut această comisie a solicitat companiilor de profil, dovezi ştiinţifice şi de încredere care să dovedească că pungile produse din material biodegradabil se vor descompune aşa cum este precizat pe fiecare pungă, că sunt oxodegradabile, mai exact că se vor descompune în timp, daca sunt expuse la oxigen.

„Am transmis companiilor solicitarea ca eticheta de oxodegradabil ar trebui schimbată în oxofragmentare, deoarece plasticul nu se degradează, se fragmentează, iar în timp acest plastic se va descopune în fragmente mici la fel de toxice“, a precizat Joseph P. Greene, preşedinte şi profesor în cadrul Departamentului de Inginerie Mecanică şi Mecatronică şi Producţie Durabilă al Universităţii de Stat din California. De asemenea, acesta este şi autorul cărţii intitulată „Sustainable Plastics: Environmental Assessments of Bio-based, Biodegradable and Recycled Plastics“.

Într-un raport al Asociaţiei Europene a Reciclatorilor de Plastic, profesorul Richard Thomson a subliniat faptul că pungile biodegradabile sunt un mit şi ar trebui să ne focusăm pe refolosire şi reciclare pentru a reduce considerabil cantitatea de gunoi. De asemenea, acesta a mai menţionat faptul că materialele biodegradabile se degradează într-o perioadă definită de timp, iar în acest interval materialul poate fi considerat o ameninţare şi poate afecta calitatea mediului înconjurător.

Articol preluat de pe ecologic.rec.ro.

Puteti citi si:

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

Un roman a inventat ambalajul alimentar biodegradabil care ne protejeaza de microbi

Un cercetator spaniol transforma crusta insectelor in bioplastic

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

Românii aruncă miliarde de euro la gunoi

Raul burtiera 1

Sursa: Digi 24

De ani de zile tot auzim ca România, una dintre cele mai sărace ţări ale Europei stă de departe, cel mai prost la reutilizarea resurselor.

Vecinii noştri, bulgarii şi maghiarii, au o rată de reciclare de 6 ori mai mare decât noi, arată datele Comisiei Europene.

Raul Pop, manager de programe in Ecoteca a fost invitat vineri in cadrul emisiunii Business Club (Digi 24), pentru a discuta despre problemele care plaseaza Romania de ani buni la coada Europei in ceea ce priveste managementul deseurilor:

„Romania are probleme mari pe partea de reciclare si de asemenea are niste avantaje pe care nu le realizeaza din cauza asta. Spuneati in reportaj ca este vorba de materie prima care nu se recupereaza, este vorba de consum de energie, este vorba de locuri de munca, este vorba de bani, este vorba de sanatate publica s.a.m.d. Problema deseurilor nu este simpla, nimeni nu spune ca se poate rezolva peste noapte si intr-un mod facil. Si asta ne dovedeste insasi faptul ca exista atata legislatie, toata aliniata in directia potrivita dar care se aplica foarte slab la nivel de teritoriu.”

„Avem legi, avem penalizari, avem amenzi si ele nu se incaseaza, fie ca nu se aplica, fie ca nu se incaseaza efectiv (…) Contactul cetateanului cu deseul se transforma intr-o sarcina pentru primarie, care trebuie mai departe s-o indeplineasca cu ajutorul firmei de salubritate. Acest lucru nu se intampla dupa cum ne arata cifrele si problema este acolo. Nu se poate rezolva din cabinetul unui ministru din Bucuresti”.(…)

Pierderi anuale intre 1 miliard si 2 miliarde de euro

„Estimarile sunt undeva intre 1 miliard si 2 miliarde de euro pe an pierderi financiare datorate faptului ca aceste resurse in loc sa genereze o activitate economica si o materie prima in final ajung intr-o groapa de gunoi si genereaza poluare.(…) Avem o problema majora pe raportari. Nu se pot verifica iar cei care le raporteaza nu au nici un fel de interes sa raporteze cat mai jos, dimpotriva”, explica Raul Pop.

„Exista de un an si ceva in functiune la Ministerul Mediului, mai precis la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului un sistem de raportare national care este inca in faza de maturizare, are inca scapari, dar este pe calea potrivita. Este acel sistem de raportare care ne poate permite sa vedem foarte rapid, respectiv organul de control sa vada foarte rapid care dintre primarii nu-si face treaba, care valorificator raporteaza diferit fata de colectorii care spun ca i-au dus deseuri pentru valorificare pentru a se vedea automat unde sunt discrepante in sistem si ca sa se poata face reglaje in timp real. Asta este un pas extrem de important.(…)

Al doilea pas foarte important este acel „pay as you throw”, adica plateste proportional cu ceea ce arunci la gunoi, pe care l-am vazut in functiune in alte tari (…)”.

Cantitati semnificative de aur si argint aruncate la gunoi

În vreme ce electronicele vechi zac în gropi de gunoi, vest-europenii câştigă bani din ele. Cu o strategie de colectare bine pusă la punct, nemţii, francezii şi suedezii reuşesc să recupereze dintr-o sută de mii de aparate mai bine de două kilograme de aur. Datele Uniunii Europene arată că pe lângă aur se mai pot extrage alte 25 de kilograme de argint şi aproape o tonă de cupru din 100 de mii de electronice vechi.

România însă colectează mai puţin de un kilogram de componente pe cap de locuitor, de aproape 30 de ori mai puţin decât Suedia. Pe lângă deşeurile electronice, mai risipim şi plasticul, hârtia, aluminiul, sticla si alte deseuri reciclabile.

Gunoiul în sine poate fi o sursă importantă de energie. Din resturile alimentare, la rampa de gunoi se poate face energie din biomasă şi biogaz, dar în România această resursă este practic nevalorificată deși 10% din mâncarea cumpărată în ţară ajunge la gunoi…

Puteti urmari interviul aici.

Pe aceeasi tema:

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Până la 90% din deșeurile electronice generate la nivel mondial sunt aruncate anual la gropile de gunoi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

1be0e8c8-e8c2-455e-a289-2d13523c4a89-620x372

Sursa: The Guardian

In urma cu un an va povesteam de un proiect de lege initiat de un grup de parlamentari francezi menit sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute.

Adunarea Nationala a Frantei a votat in unanimitate joia trecuta pentru adoptarea acestei legi, in conditiile in care Franta se confrunta cu o risipa alimentara fara precedent.

Astfel, supermarketurile franceze vor fi obligate sa doneze alimentele nevandute asociatiilor de caritate, fermelor  sau centrelor care produc compost.

Potrivit noii legi, orice magazin cu o suprafata de peste 400 de metri pătrați trebuie să semneze un contract cu o organizație caritabilă pentru donarea alimentelor pana in luna iulie a anului viitor. Cei care nu se vor conforma noii legislatii vor fi sanctionati cu amenzi de pana la 75 000 € sau doi ani de inchisoare.

Unele supermarketuri stropesc cu clor alimentele aruncate pentru a indeparta „cautatorii de gunoaie”

In ultimii ani, media franceza a prezentat pe larg cum familiile sarace, studentii, somerii sau oamenii fara adapost cauta frecvent in cosurile supermarketurilor pentru hrana, reusind sa recupereze alimente aruncate aproape de data expirarii.

Unele supermarketuri au ales sa arunce clor peste alimente pentru a preveni, spun reprezentantii acestora, potentialele intoxicatii prin consumul de alimente din containere. Altii decid sa pastreze containerele in depozite inchise, ferite de potentialii vizitatori.

„Este scandalos sa vezi inalbitor turnat peste alimentele comestibile in cosurile supermarketurilor”, a declarat deputatul socialist Guillaume Garot, care a propus proiectul de lege.

Legea va introduce de asemenea, un program educational despre risipa alimentara in scoli si organizatii. Aceasta urmeaza o masura impusa in februarie, de eliminare a datelor de expirare de pe alimentele proaspete.

In medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate

Masurile fac parte din strategia Frantei de reducere a cantitatii de deseuri alimentare cu 50% pana in 2025. Potrivit estimarilor oficiale, in medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate. Costul national al acestei risipe ajunge pana la 20 de miliarde de €.

Din cele 7,1 milioane de tone de produse alimentare irosite in Franta in fiecare an, 67% sunt aruncate de consumatori, 15% de restaurante si 11% de magazine. In fiecare an, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt irosite în întreaga lume.

Noua legislatie franceza urmeaza modelul practicat de statul american Massachusetts si Marea Britanie, cu mentiunea ca guvernul englez are un acord voluntar cu sectorul alimentar și cel de retail pentru a reduce atât produsele alimentare cat și deșeurile de ambalaje în lanțul de aprovizionare, dar nu crede in obiective obligatorii.

Un raport emis la inceputul acestui an a aratat ca in Marea Britanie, gospodăriile au aruncat 7 milioane de tone de alimente în 2012, suficient pentru a umple stadionul Wembley din Londra, de nouă ori. Deșeurile alimentare menajere din Marea Britanie sunt asociate cu 17 milioane de tone de emisii de CO2 anual.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti aici.

Puteti citi si:

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania

DSCN1267Vineri, 9 mai am avut ocazia sa vizitam fabricile de reciclare Green Group Buzau.

In „mini-excursia” noastra am cooptat 32 de studenti si profesori de la Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) si Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Un „maraton” prin 5 fabrici de reciclare

1. Vizita noastra a inceput cu GreenWEEE International cea mai mare fabrica integrata de tratare a deseurilor provenite din echipamente electrice si electronice (DEEE) din Romania si una dintre cele mai mari din Europa. Green WEEE are o capacitate de procesare de 50 000 tone/an, utilizand 5 linii de tratare si o linie de dezasamblare.
Aici am vazut cum sunt tratate aparatele frigorifice si de aer conditionat, electrocasnicele de mici si mari dimensiuni, echipamentele IT si de telecomunicatii, placile de circuite imprimate, cablurile si conductorii, tuburile catodice din monitoare si televizoare, bateriile portabile. Mai multe informatii despre modul de tratare al acestor deseuri gasiti aici.

DSCN1293

Locatie foto: GreenLamp

2. A urmat vizita la Fabrica GreenLamp, singura unitate de tratare a deseurilor de echipamente de iluminat uzate din Romania. Fabrica are o capacitate de tratare de 3600 t/an, in cadrul acesteia fiind valorificate aparate de iluminat pentru lampi fluorescente, lampi fluorescente drepte, lampi fluorescente compacte, lampi cu vapori de sodiu la joasa presiune s.a.

3. Cea de-a treia fabrica vizitata a fost GreenTech, unul dintre cei mai importanti reciclatori de mase plastice din sud-estul Europei si totodata pionierul reciclarii deseurilor din plastic in Romania. Societatea deschisa in 2002, a fost prima fabrica infiintata de Green Group; ea detine in prezent instalatii de reciclare in Romania la Buzau si Iasi dar si in tarile vecine: Macedonia, Serbia, si Grecia.

DSCN1393

Locatie foto: GreenTech

In cadrul fabricii sunt prelucrate deseuri de tip PET si transformate in fulgi de inalta puritate sau granule rPET; acestea sunt folosite ulterior in productia de fibre poliesterice, de ambalaje, de banda si folii PET.

Un aspect de retinut – Aproximativ 27 de miliarde de PET-uri sunt reciclate lunar in cadrul fabricii Greentech (peste 300 de miliarde de sticle anual)!

4. Vizita a continuat cu fabrica de reciclare GreenFiber International  singurul producator de fibra sintetica poliesterica si banda PET din Romania; acesta detine unitati de productie la Buzau si Iasi.

DSCN1423

Granule rPET

Aici am avut ocazia sa vedem cum sunt transformati fulgii PET (rezultati in cadrul procesului de reciclare din fabrica Green Tech) in fibre poliesterice, benzi PET si granule rPet. Puteti vedea si dvs. procesul aici.
Mai multe informatii despre produsele Green fiber si aplicatiile lor in diferite industrii gasiti aici.

Inainte de a „bifa” ultima fabrica am facut o scurta oprire la SIGUREC  Buzau – Statia inteligenta de colectare a deseurilor, pentru a „scapa” de deseurile de ambalaje acumulate pe parcursul vizitei.

Cu siguranta ati vazut prin marile hypermarketuri aparate „inteligente” sau statii de preluare a deseurilor care te recompenseaza cu vouchere de cumparaturi atunci cand depui separat deseurile. Statiile Sigurec au fost implementate de Green Group in colaborare cu mai multi parteneri privati si autoritati publice.

DSCN1430

Statia SIGUREC din Buzau

In acest moment, sistemul SIGUREC mai este prezent in parcarile Carrefour din Bucuresti, Brasov, Sibiu, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Iasi, Suceava, Focsani, Braila, Pitesti si Ploiesti. La sfarsitul anului 2015 statiile SIGUREC vor fi prezente in 25 de orase din Romania Puteti consulta harta punctelor SIGUREC aici.

5. Ultima fabrica vizitata, dar nu cea din urma, a fost RomCarbon, un important procesator de mase plastice din Romania cu puncte de lucru operationale in Buzau, Bucuresti, Stefanesti si Iasi. Printre produsele companiei se numara filtre auto, produse din polietilena, produse din polistiren, suporti trafic rutier din PVC s.a. Mai multe informatii despre produsele RomCarbon gasiti aici.

Le multumim reprezentantilor Green Group pentru disponibilitate si pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei!

Ii multumim de asemenea, domnului Clement Hung, CEO & Presedinte Green Group fiindca ne-a povestit despre sistemul de reciclare din Taiwan si practicile bune de aici, care l-au inspirat sa investeasca in industria de reciclare din Romania. Despre o parte dintre aceste practici v-am povestit si noi in urma cu cateva saptamani.

Ne bucuram ca viitorii specialisti de la Facultatea de Chimie si cei de la Facultatea de Hidrotehnica au avut ocazia sa vada procesele de reciclare ale principalelor fluxuri de deseuri municipale si sa afle informatii utile din domeniu direct de la sursa!

Ne bucuram si mai mult ca exista fabrici performante care contribuie la cresterea gradului de colectare si reciclare si in Romania!

Puteti citi si:

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Bucurestenii vor fi obligati sa colecteze selectiv prin desfiintarea ghenelor

naples_garbage_29223700

Sursa: Green Report

Până în 2025 toate ghenele de gunoi de pe raza Municipiului București vor fi desființate, iar populația va fi obligată de depună deșeurile în locurile special amenajate pentru colectare cu recipiente separate pentru fiecare tip de deșeu: plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile.

Sistemele de colectare selectivă vor fi îngropate sau semi îngropate pentru a elimina furturile și vandalizarea acestora. Obiectivul este asumat în „Strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul Bucureşti“ pentru perioada 2014-2030, aprobată marți, 28 aprilie, de Consiliul General al Municipiului București.

„Va putea rămâne în folosinţă numai camera de la parterul blocului care va fi amenajată corespunzător. De asemenea, această cameră va fi salubrizată, igienizată prin grija asociației de proprietari/locatari, iar accesul la ea va fi permis numai asociației deservite”, se arată în textul documentului. 

De asemenea, începând cu data aprobării acestei Strategii, toate blocurile nou construite, fie că sunt clădiri de apartamente sau de birouri, vor avea prevăzută o incintă destinată colectării selective. Această incintă va fi solicitată de direcțiile de urbanism prin documentația emisă în vederea autorizării construcției, respectiv Certificat de Urbanism și Autorizație de Construire.

Totodată, în doi ani de la aprobarea proiectului de Stategie, sistemele îngropate sau semi îngropate privind colectarea separată a deșeurilor vor fi instalate și în zonele intens circulate pietonal, în jurul piețelor agroalimentare și de flori sau în apropierea marilor intersecții.

Strategia nu are regulament și norme de aplicare

Stategia are deocamdată unele lipsuri care o fac neaplicabilă. Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat, consideră că această stategie este doar o „declarație de bună intenție” atâta timp cât nu există un regulament de aplicare care să stabilească relația dintre autorități, companiile de salubritate și asociațiile de proprietari sau locatari. Regulamentul ar trebui să stabilească atât forme de recompensă cât și amenzi.

„Deșeurile reciclabile trebuie preluate fără ca asociațiile să plătească acest serviciu, deoarece din acestea se fac bani. Taxarea trebuie calculată doar pe deșeurile nereciclabile și totodată să se ofere chiar reduceri în funcție de volumul de deșeuri reciclabile pe care o societate de salubritate îl ridică de la o asociație”, consideră Mereuță, care și-a declarat scepticismul față de reușita de implementare a acestui document. Acesta a adăugat că atâta timp cât nu vor exista și sancțiuni clare aplicabile tuturor părților implicate colectarea selectivă prin această metodă nu va fi o reușită.

Este o decizie foarte bună și trebuia făcută mai demult. Costurile pentru construirea sistemelor de colectare selectivă îngropate sau semi îngropate vor fi suportate de către firmele de salubrizare. Nu avem încă o estimare a acestor costuri”, a declarat pentru Green Report, Dani Năstase, șeful Departamentului Menajer al Rosal Grup București. În urmă cu doi ani compania a demarat în sectorul 3 al Capitalei un proiect pilot pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere.

Pe raza sectorului 3, în zonele cu blocuri de patru etaje, au fost instalate 100 de sisteme de colectare seclectivă, pe patru fracții (plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile). „Nu avem o statistică a volumelor colectate din aceste sisteme, însă, în general, oamenii aruncă gunoiul tot la grămadă. Dacă nu se vor institui și amenzi nu vom reuși să impunem colectarea selectivă”, a adăugat acesta.

Bucureștenii „produc” anual 31 de kilograme de deșeuri menajere pe cap de locuitor

Strategia Primăriei Capitalei urmărește îndeplinirea obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităților de deșeuri depozitate la gropile de gunoi.

Conform studiilor efectuate la nivelul Bucureștiului, colectarea separată este determinată și influențată de:
– prezența containerelor în apropierea locuințelor – 31%;
– campanii de informare și educație prin mass-media – 24%;
– exemplul altor persoane formatoare de opinie – 18%.

În 2013 cantitatea de deșeuri menajere colectată la nivelul Bucureștiului a fost de 599.704 tone. Indicatorul de generare a deșeurilor menajere rezultate este de 31 kg/cap de locuitor/an, respectiv 0,87 kilograme/cap de locuitor/zi.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Gasiti documentul integral al strategiei aici.

Speram ca aceasta strategie va fi pusa in aplicare si nu va fi „agatata in cui” ca multe alte strategii si planuri adoptate de-a lungul anilor. Implementarea ei reprezinta un pas firesc si important adoptat de ani buni de statele occidentale si cerut in mod expres de directivele europene.

Sistemul de colectare selectiva trebuie sa fie implementat la nivel national din acest an. In plus, sa nu uitam ca, pana in 2020 Romania trebuie sa ajunga la un grad de reciclare de 50% a deseurilor municipale iar acest lucru nu se poate realiza doar cu ajutorul „clopotelor” colorate, insuficiente si uneori, de ce sa nu recunoastem, „aproape” inutile.

Puteti citi si:

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Colectarea selectiva in Romania – intre frauda si incompetenta