Spania – prima țară din UE care impune reutilizarea “deşeurilor” electrice

8 aprilie 2015

Sursa: RREUSE

Zilele trecute “ne bucuram” ca legiuitorii nostri au hotarat dupa tergiversari de ani de zile, sa transpuna in legislatia nationala Directiva 2012/19/UE privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE).

“Fratii” nostri spanioli care aveau aceeasi problema au reusit in urma cu putin timp, nu doar sa transpuna noua directiva ci si sa-i aduca niste imbunatatiri semnificative.

Astfel, Spania este prima tara europeana care impune ca o parte din deseurile electrice si electronice sa fie pregatite pentru reutilizare si nu reciclate sau incinerate, cum se intampla in prezent in mai toate statele europene (cu mici exceptii locale, desigur).

În mod tradițional, obiectivele UE și naționale nu au făcut distincție între reutilizare și reciclare. Acest lucru a determinat construirea unor statii de tratare care sunt total nepotrivite pentru pregatirea bunurilor pentru reutilizare.

Un exemplu poate fi aruncarea unui computer intr-un container industrial dintr-o statie de tratare locala, fapt care distruge instantaneu potentialul de reutilizare si revanzare.

Un nou Decret regal spaniol solicita ca 2% din aparatele electrocasnice mari si 3% din echipamentele IT sa fie pregatite pentru reutilizare din 2017. Obiectivele se vor ridica la 3% și respectiv 4% din 2018.

3,4 milioane de tone de DEEE tratate in UE in 2010

În 2010, 3,4 milioane de tone de DEEE au fost colectate și tratate în UE, potrivit datelor Comisiei Europene.

Asta se traduce in 7 kg/persoana – echivalentul a două sau trei laptop-uri care sunt aruncate de un european în fiecare an. Aproape toate sunt reciclate sau arse pentru producerea de energie, în ciuda statisticilor care arată că până la 25% din produsele electrice aruncate sunt potrivite pentru reutilizare.

Michal Len, Director RREUSE, rețeaua europeana a intreprinderilor sociale de reutilizare si reciclare a declarat:

“Acesta este un pas mic, dar foarte important în lupta de a reduce munții de deșeuri electronice aruncate în Europa în fiecare an. Obiectivele ar fi putut fi mai mari, iar gama de produse vizate este prea mica – dar progresul este un progres. Spania a transmis un semnal pentru restul Europei, acela ca a venit timpul sa punem “mana a doua” pe primul loc.”

“Urmatorul pas “impune” Comisiei Europene să introducă obiective obligatorii de reutilizare in pachetul revizuit al Economiei Circulare. Comisia a promis un pachet mai puternic, aceasta este o mare oportunitate de a demonstra ca incurajeaza domeniul”.

Pe langa obiectivele de reutilizare, Spania promoveaza si urmatoarele aspecte:

• imbunatatirea sistemului de monitorizare, trasabilitate si supraveghere a activitatilor de gestionare a deseurilor de catre administratiile publice;

• dezvoltarea unor condiții de colectare separată, transport și depozitare care sa permita pregătirea adecvată pentru reutilizare și sa previna distrugerea si pierderea de materiale;
de exemplu, punctele de colectare trebuie să aibă un spațiu dedicat bunurilor reutilizabile;

• recunoașterea rolului actorilor economiei sociale în colectarea și tratarea deșeurilor, precum și posibilitatea de predare a DEEE-urilor acestor entități. Decretul stabilește, de asemenea, cerințele de functionare pentru centrele de reutilizare pentru ca acestea să poata desfasura activitatile de verificare, separare, reparatii (etc.);

• se recunoaște potențialul de creare de locuri de muncă in domeniul reutilizarii resurselor: 4.700 de locuri de muncă, potrivit proiectului “Biodiversitate – Job-uri Verzi” desfasurat in perioada 2007-2013;

• oferă autorităților locale posibilitatea de a include clauze sociale în contractele de achiziții publice și parteneriate pentru a acorda prioritate actorilor economiei sociale in activitățile de gestionare a deșeurilor;

• evidentiaza importanța promovării produselor ușor reparabile și reutilizabile, precum și obligația producătorilor de a furniza informațiile necesare centrelor de pregatire pentru reutilizare pentru a stimula astfel, aceste “afaceri”.

Puteti consulta Decretul regal aici.

Puteti citi si:

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE, o transpunem si noi mai cu talent?

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor

UseTogether – un pas concret spre acelasi obiectiv: consum responsabil, reducere-reutilizare-reciclare

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

7 aprilie 2015

turtleingestingplastic_430x323melbournezoo

Sursa foto: Folar.org

Cresterea semnificativa a numarului de pungi de plastic a devenit in ultimii ani o provocare globala.

În aprilie, Parlamentul European va vota în plen o nouă Directivă prin care se încearcă limitarea consumului de pungi de plastic foarte subţiri (cu o grosime mai mică de 50 de microni), folosite pentru ambalarea alimentelor uscate, în vrac, informeaza economica.net.

Potrivit statisticilor, un european consumă în medie până la 200 de pungi subţiri pe an, multe dintre ele fiind folosite o singură dată.

În fiecare an, 8 miliarde de pungi de plastic sunt aruncate la gunoi. O parte din ele ajunge în mări unde particulele de plastic sunt ingerate de animale, putand sfarsi, ulterior, în lanţul alimentar, informează Parlamentul European.

2 variante propuse pentru reducerea pungilor de plastic

Noua lege va impune guvernelor sa aleaga fie introducerea unei taxe pe pungile usoare de unica folosinta pana la sfarsitul lui 2018, fie sa ia masuri pentru a reduce utilizarea lor.

Daca vor alege ce-a de-a doua optiune, utilizarea anuala a acestor pungi va trebui sa fie redusa la o medie de 90 de pungi/persoana pana la sfarsitul anului 2019 si la 40 de pungi/persoana pana la sfarsitul lui 2025 (comparativ cu media de 176 de pungi/persoana inregistrata in 2010).

Sacii de transport cu o grosime mai mica de 15 microni vor putea fi exclusi de la aceste masuri.

În plus, Comisia Europeană și statele membre vor trebui sa incurajeze (cel putin in primul an, dupa data transpunerii Directivei) informarea publica prin campanii de constientizare cu privire la impactul negativ al utilizarii excesive a pungilor de plastic usoare asupra mediului.

Statele membre vor avea la dispozitie 18 luni să includă noile norme în legislația națională de la data intrarii lor in vigoare.

Cea mai eficienta masura pentru reducerea consumului ramane in continuare taxarea.

Asadar, in situatia in care retailerii sau producatorii nu decid sa isi asume aceste costuri suplimentare, taxa va duce implicit la scumpirea produselor, cele mai afectate urmand a fi cele comercializate vrac.

„Statele membre se asigura ca vanzatorii cu amanuntul stabilesc un pret pentru pungile de transport din plastic subtiri care este eficient si proportionat pentru a atinge obiectivele mentionate. Statele membre se asigura ca operatorii economici care vand alimente percep cel putin acelasi pret pentru pungile de transport din plastic mai groase, si ca operatorii economici nu inlocuiesc pungile de transport din plastic subtiri cu pungi din plastic foarte subtiri la punctul de vanzare”, se arata in proiectul de Directiva.

O alta varianta – pungile biodegradabile sau compostabile

Mai exista si o alta posibilitate: inlocuirea plasticului traditional cu materiale biodegradabile si compostabile. In acest caz, pungile vor fi marcate sau vor avea o anumita culoare distincta.

„In cazul in care utilizarea pungilor de plastic ofera beneficii importante, si anume in cazul in care pungile de transport de plastic foarte subtiri sunt folosite pentru alimente uscate, neambalate, cum ar fi fructele, legumele si produsele de patiserie, aceste pungi conventionale de transport din plastic foarte subtiri ar trebui sa fie inlocuite treptat cu pungi din hartie reciclata sau cu pungi de transport din material plastic foarte subtiri, care sunt biodegradabile si compostabile. (…) Statelor membre care au organizat colectarea separata a deseurilor biologice ar trebui sa li se permita sa reduca pretul pungilor de transport de plastic foarte subtiri biodegradabile si compostabile”, se mai precizeaza in proiectul de Directiva.

De asemenea, comerciantii vor fi obligati, prin Directiva Europeana sa le permita consumatorilor sa lase la punctul de vanzare orice ambalaj pe care il considera inutil, mai ales pungi de transport.

Sa ne amintim ca de la 1 ianuarie 2009 romanii platesc Ecotaxa de 0,1 lei pentru fiecare punga de plastic iar sumele încasate din taxa plătită de cetățean ajung la Administraţia Fondului pentru Mediu, unde ar trebui folosite pentru colectarea şi reciclarea acestora.

Puteti citi si:

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

Despre interzicerea interzicerii…la pungile de plastic

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

6 aprilie 2015

Sursa foto: Eco Magazin

Anul trecut aminteam principalele probleme legate de gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), dificultati create in mare masura si de lipsa unor reglementari adecvate in domeniu.

La vremea respectiva, principalul instrument de reglementare al acestei categorii de deseuri, Directiva 2012/19/UE privind deseurile de echipamente electrice si electronice, nu era transpus in legislatia nationala desi, termenul limita de transpunere in statele membre UE era 14 februarie 2014.

Din fericire, in acest an, conducatorii nostri s-au trezit in al 12-lea ceas si au inteles importanta integrarii acestei directive in legislatia nationala. Guvernul a aprobat joi, prin Ordonanță de Urgență o serie de masuri prin care se transpun în legislaţia națională prevederile Directivei 2012/19/UE a Parlamentului și a Consiliului European.

Actul normativ extinde domeniul de aplicare al colectării, reutilizării și reciclării EEE uzate, atât în sfera echipamentelor utilizate de consumatori casnici, cât și în cea a utilizatorilor profesionali, incluzând, de exemplu, sistemele de iluminat și panourile fotovoltaice.

În materie de colectare selectivă, Ordonanța înlocuiește actuala țintă, de 4 kg DEEE pe locuitor, cu o formulă procentuală reprezentând între 40 – 45% din greutatea de EEE (echipamente electrice si electronice) introduse pe piața națională. Începând cu 14 august 2015, țintele de valorificare și reciclare a DEEE cresc anual cu câte 5%, în așa fel încât, în a doua etapă de acțiune, care va începe în 2021, rata de colectare minimă care va trebui realizată anual va crește la 65% din greutatea medie a EEE introduse pe piață în cei trei ani precedenți.

Totodată, actul normativ stabilește condiții pentru ca utilizatorii de EEE din gospodăriile particulare să aibă posibilitatea de a preda deșeurile cel puțin gratuit. Astfel, distribuitorii vor fi obligați ca, la furnizarea unui nou produs, să asigure condiții pentru ca să li se poată preda DEEE cel puțin gratuit și în sistem unu la unu, dacă echipamentul predat este de tip echivalent și a îndeplinit aceleași funcții ca echipamentul nou furnizat.

De asemenea, distribuitorii care au spații de vânzare în domeniul EEE de cel puțin 400 mp sunt obligați să asigure colectarea DEEE-urilor de dimensiuni foarte mici (nici o dimensiune exterioară mai mare de 25 cm) cu titlu gratuit pentru utilizatorii finali și fără obligația de a cumpăra EEE noi de un tip echivalent.

Referitor la finanțarea gestionării DEEE, responsabilitatea revine integral producătorilor, care trebuie să finanțeze colectarea DEEE de-a lungul întregului lanț, inclusiv de la gospodăriile particulare, conform principiului „poluatorul plătește”. De asemenea, în acest fel se evită riscul ca DEEE colectate separat să facă obiectul unei tratări necorespunzătoare și/sau al exporturilor ilegale.

Pentru monitorizarea respectării cerințelor ce decurg din actul normativ, se întocmește un registru al producătorilor (care va cuprinde și producătorii ce oferă EEE prin intermediul comerțului online). Comercializarea EEE se va face doar de către producătorii înregistrați în acest registru.

Cum stam la capitolul „Reciclare DEEE”?

Intre timp, Romania nu si-a indeplinit tinta avuta pana acum, de reciclare a 4kg DEEE /cap de locuitor. “Statisticile arata ca sunt colectate in medie doar 1,5-2 kg /cap de locuitor”, potrivit lui Valentin Negoita, presedintele Ecotic, asociatie colectiva de preluare a responsabilitatii producatorilor de echipamente electronice.

Speram ca autoritatile se vor implica suficient in respectarea noilor cerinte legislative pentru a vedea niste rezultate semnificative pe viitor!

Puteti citi si:

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE, o transpunem si noi mai cu talent?

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Sa ne furam singuri caciula! Din nou despre tintele de colectare-reciclare a deseurilor

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

2 aprilie 2015

Sursa foto: Think Outside The Box

Spre deosebire de generatori si colectori, producatorii au de cele mai multe ori o activitate mai complexa iar acest lucru implica mai multe responsabilitati in gestionarea deseurilor.

Potrivit legii 211/2011, Anexa 1, „producatorul de deseuri” reprezinta orice „persoana ale carei activitati genereaza deseuri, producator de deseuri sau orice persoana care efectueaza operatiuni
de pretratare, amestecare ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compozitiei acestor deseuri”.

Aceasta definitie este destul de ambigua si poate determina o confuzie intre producator si generator. Ordinul de Ministru 192/2014(art. 21) defineste in schimb producatorul ca fiind „operatorul economic care prezinta una sau mai multe dintre caracteristicile urmatoare:

a) introduce pe piata nationala produse ambalate, pentru ambalajele primare, secundare si tertiare folosite pentru ambalarea produselor lor;
b) ambaleaza produse ambalate, pentru ambalajele secundare si tertiare pe care le introduce pe piata nationala;
c) distribuie pentru prima data pe piata nationala ambalaje de desfacere, pentru respectivele ambalaje distribuite pe piata nationala;
d) da spre inchiriere, sub orice forma, cu titlu profesional, ambalaje, pentru respectivele ambalaje introduse pe piata nationala.

O alta definitie mai succinta a producatorului – insa mai ambigua – este data in Legea 211, art 12, alin 1: „persoana fizica autorizata sau persoana juridica ce, cu titlu profesional, proiecteaza, produce, prelucreaza, trateaza, vinde ori importa produse”.

Sa presupunem ca ati stabilit in urma consultarii legislatiei ca sunteti producatori! Care este urmatorul pas?
Raspunsul – Prima „intalnire” cu Autoritatile de Mediu!

In calitate de producator este obligatoriu sa va inscrieti in Registrul National al Producatorilor si Importatorilor de bunuri ambalate, conform Art. 27, alin. 2 din OM 192/2014, art. 10 alin 7 din OUG 196/2005 si art 16, alin 3 din HG 621/2005.

Pentru a va inscrie trebuie sa redactati o cerere catre Administratia Fondului pentru Mediu (AFM). Cererea poate fi depusa online sau personal la Registratura AFM. Dupa inscriere este obligatoriu sa depuneti rapoartele legale de la momentul deschiderii firmei si sa platiti contributiile aferente ambalajelor puse pe piata. Abia dupa ce depuneti toate documentele si efectuati platile (documentele pot fi transmise prin posta – cu confirmare de primire sau depuse la Registratura AFM), veti fi intregistrata ca producator in baza de date nationala.

Mai pe scurt, nu este suficient doar sa depuneti o cerere de inscriere, sunteti obligat sa faceti toate raportarile pentru a fi inregistrat ca producator! Dar pana sa jungem la raportari si contributii, sa ne amintim principalele obligatii ale producatorilor!

Intrucat orice PRODUCATOR este in acelasi timp si un GENERATOR de deseuri lui i se aplica – atentie: separat si distinct! – toate prevederile legale aferente acestei calitati, asa cum sunt ele detaliate mai jos.

Principalele obligatii ale producatorului, conform legislatiei in vigoare, sunt urmatoarele:

 In calitate de GENERATOR de deseuri:

• sa colecteze separat cel putin urmatoarele categorii de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla (Legea 211/2011, art. 14, alin. 1) – neindeplinirea acestei obligatii se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• are obligatia valorificarii deseurilor generate, respectand prevederile legale (Legea 211/2011, art. 13) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa efectueze operatiunile de tratare a deseurilor sau sa transfere aceste operatiuni unui operator economic autorizat care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deseurilor, in conformitate cu prevederile legale (Legea 211/2011, art. 22, alin. 1) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• desemnarea unei persoane (angajat sau tert) care sa urmareasca si sa indeplineasca obligatiile legislative legate de gestionarea deseurilor (Legea 211/2011, art. 22, alin 3). Persoanele desemnate trebuie sa fie instruite in domeniul gestiunii deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate (Legea 211/2011, art. 22, alin 4);

• sa incadreze fiecare tip de deseu generat din propria activitate in lista deseurilor prevazuta in HG 856/2002 , Anexa 2. (Legea 211, art. 8, alin.1) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa efectueze si sa detina o caracterizare a deseurilor periculoase generate din propria activitate si a deseurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compozitiei, in scopul determinarii posibilitatilor de amestecare, a metodelor de tratare si eliminare a acestora. (Legea 211, art. 8, alin 4) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa colecteze, sa transporte si sa stocheze separat diferitele categorii de deseuri periculoase, in functie de proprietatile fizico-chimice, de compatibilitati si de natura substantelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deseuri in caz de incendiu, astfel incat sa se poata asigura un grad ridicat de protectie a mediului si a sanatatii populatiei (Legea 211, art. 26, alin. 1) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa tina evidenta gestiunii deseurilor proprii (HG 856/2002, art. 1, alin. 1) si sa raporteze anual aceste deseuri catre Agentia Judeteana de Protectia Mediului corespunzatoare locatiei de desfasurare a activitatii. (Legea 211/2011, art. 49, alin 1) – amenda de la 15.000 la 30.000 RON;

• sa pastreze buletinele de analiza care caracterizeaza deseurile periculoase generate din propria activitate si sa le transmita, la cerere, autoritatilor competente pentru protectia mediului. (Legea 211/2011, art. 49, alin 2) – amenda de la 15.000 la 30.000 RON;

• trebuie sa asigure predarea separata a deseurilor din baterii si acumulatori, in vederea reciclarii (HG.1132/2008, art. 7.18) – amenda de la 5.000 la 7.500 RON;

• trebuie sa asigure colectarea separata, stocarea si predarea, in vederea reciclarii, a uleiurilor uzate (HG. 235/2007, art. 5.1) – amenda de la 7.500 la 10.000 RON.

 In calitate de PRODUCATOR:

• In vederea prevenirii, reutilizarii, reciclarii si a altor tipuri de valorificare a deseurilor, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului promoveaza sau, dupa caz, propune masuri cu caracter legislativ ori nelegislativ prin care producatorul este supus unui regim de raspundere extinsa a producatorului (Legea 211/2011, art 12, alin. 1)

• Responsabilitatea extinsa a producatorului include, fara a se limita la acestea, urmatoarele masuri: incurajarea adoptarii, inca din faza de proiectare a produselor, a unor solutii care sa reduca impactul asupra mediului si generarea de deseuri in procesul de fabricatie si pe perioada de utilizare a produselor, incurajarea productiei si comercializarii de produse cu utilizari multiple, durabile din punct de vedere tehnic si care, dupa ce devin deseuri, pot fi valorificate in mod corespunzator si a caror eliminare este compatibila cu principiile de protectie a mediului; acceptarea produselor returnate si a deseurilor rezultate dupa ce produsele nu mai sunt folosite si asigurarea gestionarii ulterioare a acestora fara a crea prejudicii asupra mediului sau sanatatii populatiei, precum si asumarea raspunderii financiare, punerea la dispozitia publicului a informatiilor disponibile cu privire la caracterul reutilizabil si reciclabil al produselor (Legea 211/2011, art 12, alin. 2)

• are obligatia sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare de minimum 50% din masa totala a cantitatilor de deseuri, cum ar fi hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere si, dupa caz, provenind din alte surse, in masura in care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din deseurile menajere (Legea 211/2011, art. 17, alin. 2) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de umplere rambleiere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari (Legea 211/2011, art. 17, alin. 2) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• In conformitate cu principiul „poluatorul plateste”, costurile operatiunilor de gestionare a deseurilor se suporta de catre producatorul de deseuri sau, dupa caz, de detinatorul actual ori anterior al deseurilor. (Legea 211/2011, art 21, alin 1);

• sa se asigure ca pe durata efectuarii operatiunilor de colectare, transport si stocare a deseurilor periculoase acestea sunt ambalate si etichetate corespunzator (Legea 211/2011, art. 28, alin. 1) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa asigure reciclarea si valorificarea deseurilor generate de ambalajele pe care le introduce pe piata fie individual fie prin intermediul unui operator economic autorizat de catre o comisie constituita la nivelul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (HG 621/2005, art 16)

• Obiectivele privind valorificarea sau incinerarea in instalatii de incinerare cu recuperare de energie si, respectiv, reciclarea deseurilor de ambalaje ce trebuie atinse la nivel national sunt urmatoarele (cf. OG 31/2013):

pentru hartie/carton – minimum 60%
pentru plastic – minimum 22.5%, cu exceptia materialelor PET – 55%
pentru sticla – minimum 60%
pentru metal – minimum 50%, cu exceptia aluminiului – 21%
pentru lemn – minimum 15%
obiectiv global de valorificare prin reciclare – minimum 55%
obiectiv global de valorificare prin incinerare – minimum 60%

• Producatorii care isi indeplinesc in mod individual obiectivele de reciclare si valorificare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje gestionate, trebuie sa asigure evidenta si sa raporteze aceste deseuri agentiei judetene/regionale de protectia mediului. (OM 794/2012, art.1, alin 1.)

• Producatorii care au transferat obligatiile de gestionare a deseurilor de ambalaje pentru care sunt responsabili, sunt obligati sa comunice operatorului economic autorizat toate datele necesare raportarii. (OM 794/2012, art.1, alin 2.)

Producatorii de deseuri au, de asemenea, interdictii privind:

• abandonarea deseurilor (L.211/2011, art. 19.3) – amenda de la 20.000 la 40.000 RON;

•eliminarea deseurilor din baterii amestecate cu cele menajere (HG.1132/2008, art. 10.1) – amenda de la 25.000 la 30.000 RON;

• eliminarea deseurilor electrice prin depozitare finala (HG. 1037/2010, art. 5.2) – amenda de la 5.000 la 10.000 RON.

Vom reveni pe viitor si cu alte aspecte care dau „batai de cap” producatorilor, legate de contributiile datorate Administratiei Fondului pentru Mediu si nu numai!

Daca sunteti producator si aveti nelamuriri sau intrebari in legatura cu raportarea deseurilor, nu ezitati sa ne contactati!

Puteti citi si:

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

31 martie 2015

In urma cu cateva saptamani va prezentam rezultatele raportului “Mediul European – Starea si Perspectiva 2015“ realizat de Agentia Europeana de Mediu si publicat de Comisia Europeana care preciza ca Romania a reciclat 4,5% din deseurile municipale in 2012.

Dupa ce ne-am bucurat putin ca am scapat de „rusinosul” 1%, Eurostat „ne aduce” cu picioarele pe pamant si ne spune ca in 2013 gradul de reciclare a fost de 3%! Prin urmare, optimistii care se asteptau la un „boom” de reciclare de acum incolo, vor fi din nou dezamagiti.

Potrivit celui mai recent raport Eurostat publicat acum cateva zile, Romania se poate „lauda” doar cu un grad de 3% reciclare, restul de 97% din deseuri ajungand la gropile de gunoi. Gradul de incinerare si compostare ramane constant, ca in anul precedent – 0%.

Exista insa si vesti bune, pentru altii! Europenii au generat in medie 481 kg de deseuri municipale/cap de locuitor in 2013. Dintre acestea 43% au fost reciclate sau compostate.

Cantitatea de deseuri generata a scazut cu 8,7% comparativ cu maximul de 527 kg/persoana in 2002. Din 2007, generarea deșeurilor municipale a scăzut constant în UE sub nivelul de la mijlocul anilor ´90.

Din cele 481 kg de deșeuri municipale generate pe persoană în UE în 2013, 470 kg pe persoană au fost tratate astfel: 31% au fost depozitate, 28% reciclate, 26% incinerate si 15% transformate in compost.

Ponderea deșeurilor municipale reciclate sau compostate în UE a crescut constant in ultima perioada, de la 18% în 1995 la 43% în 2013.

Slovenia conduce clasamentul reciclarii cu un grad de 55% de reciclare a deseurilor municipale. Germania ocupa pozitia a doua dupa Slovenia in clasament, cu o rata de 47% si isi mentine performanta de depozitare 0 (impreuna cu vecinii din Elvetia).

In sfarsit suntem campioni la ceva! Avem cea mai mica rata de generare a deseurilor municipale, 272 kg/cap de locuitor!

Cantitatea de deșeuri municipale generata variază considerabil în statele membre ale UE. Cu mai puțin de 300 kg pe persoană, România, Estonia și Polonia au avut cea mai mică cantitate de deșeuri generate în 2013, urmate de Slovacia, Republica Cehă și Letonia (toate doar peste 300 kg pe persoană). La polul opus al scalei, Danemarca (747 kg pe persoană) a avut cea mai mare cantitate de deșeuri generata în 2013, cu mult înainte de Luxemburg, Cipru și Germania, care au avut insa, cantitati peste 600 kg pe persoană.

Metodele de tratament diferă substanțial între statele membre. În 2013, cea mai mare cantitate de deseuri municipale a fost reciclata în Slovenia (55%), Germania (47%), Belgia și Irlanda (ambele 34%) și Suedia (33%).

Compostarea fost folosita cel mai frecvent în Austria (35%), urmată de Olanda (26%), Belgia (21%) și Luxemburg (20%). Cel puțin jumătate din deșeurile municipale tratate în 2013 au fost incinerate în Estonia (64%), Danemarca (54%) și Suedia (50%), în timp ce cele mai mari cote de deșeuri municipale depozitate s-au înregistrat în România (97%), Malta (88%), Croația (85%), Letonia (83%) și Grecia (81%).

Reciclarea și compostarea împreună au reprezentat în 2013 aproape doua treimi (65%) din metodele de tratare a deșeurilor din Germania și mai mult de jumatate din Slovenia (61%), Austria (59%) și Belgia (55%).

Puteti consulta raportul aici.

In ciuda statisticilor ingrijoratoare, reprezentantii Ministerului Mediului declara ca in Romania gradul de reciclare a ajuns la 17%! In acest context, in perioada imediat urmatoare, Asociatia Ecoteca impreuna cu Coalitia pentru Mediu, va continua seria iesirilor publice cu o lista de propuneri concrete pentru ameliorarea situatiei dezastruoase a deseurilor din Romania.

Puteti citi si:
Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Gata, si Bulgaria e mult inaintea noastra; Scrisoare Deschisa catre Ministrul Mediului

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

30 martie 2015

Sursa: Inhabitat

Daca in urma cu ceva timp va povesteam de Protocycler, masina care transforma instant deseurile de plastic in “cerneala” pentru imprimantele 3-D, acum am gasit un alt proiect care foloseste tehnologia 3-D pentru a recicla deseurile, de aceasta data, alimentare. AgriDust e un proiect care transformă deşeurile alimentare în materiale biodegradabile, din care se pot face ambalaje şi ghivece pentru plante.

Procesul de productie este non-toxic si mai ales, regenerabil.

Designerul italian Marina Ceccolini a conceput o modalitate de a transforma şase tipuri de deşeuri alimentare (zaţ de cafea, coji de alune, cojile de roşii, păstăile de fasole şi resturile de la lămâi şi portocale) în noi materiale. Materialul organic reciclat poate fi folosit în imprimarea 3D, pentru una dintre cele mai ecologice metode de producţie de până acum.

Sursa: Behance

Ceccolini a creat AgriDust ca proiect final pentru Universitatea de Design din San Marino, unde a studiat recuperarea deşeurilor alimentare.

Compozitia noilor materiale este formata din deşeuri (64,5%) şi un liant pe bază de amidon de cartofi (35.5%). Procesul presupune folosirea tehnologiei reci, ceea ce il face compatibil cu tehnologia de imprimare 3D, unde extruderul clasic e înlocuit cu o seringă.

Sursa: Behance

Proiectul va fi expus la ediţia din acest an a Milano Expo, unde vizitatorii vor avea ocazia să afle mai multe despre proces şi cum l-ar putea reproduce si în propriile case.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Puteti citi si:

ProtoCycler – Masina care transforma instant deseurile de plastic in „cerneala” pentru imprimantele 3-D

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

Casa din 12 000 de sticle de sampanie, construita in Rusia

27 martie 2015

Sursa: Think Outside The Box

In ultimii ani constructiile din pet-uri, sticla si alte materiale neconventionale au inceput sa se extinda: sunt destul de raspandite, mai ales in comunitatile sarace din America de Sud, casele, cabanele si serele realizate din pet-uri si alte materiale reciclabile.

In timp ce casele construite din PET-uri sunt cele mai populare, un barbat din Rusia a ales in schimb, sa construiasca o casa din sticle de sampanie.

Cladirea se afla in orasul Chelyabinsk, situat in apropiere de granita dintre Europa si Asia si a fost construita integral de Hamidullah Ilchibaev, un barbat in varsta de 52 de ani.

Cum a inceput totul

Barbatul a fost mereu pasionat de construirea unor obiecte din sticle de bere si de votca. Atunci cand fiul sau mijlociu a murit, la numai 18 ani, Hamidullah a decis sa construiasca locuinta, in memoria acestuia.

Pentru casa de 99 m2 a colectat peste 12.000 de sticle goale de sampanie, timp de trei ani. Uneori le-a cumparat, cu o rubla bucata, alteori le-a primit, ca donatie de la restaurantele din zona.

Sursa: Think Outside The Box

“Cand am inceput sa construiesc, nu-mi imaginam ca exista atat de multe feluri de sticle de sampanie”, marturiseste bărbatul.

Acestea variaza la culoare, dar si la calitate. Asa ca s-a ales cu sticle diferite ca forma si marime si a trebuit sa foloseasca un taietor special de sticla pentru a obtine aceeasi dimensiune la toate. A folosit sticlele dupa acelasi procedeu de zidire a caramizilor.
S-a folosit de produse pentru izolat si solutii care, odata solidificate, sa tină sticlele laolalta, in asa fel incat rezultatul final sa ofere casei izolatie termica.

Din interior, totul arata ca o casa obisnuita. Hamidullah este convins ca aceasta casa este rezistenta – el se aşteapta sa reziste cel putin 100 de ani. A construit-o in asa fel, spune el, incat daca o sticla se sparge, sa poata fi inlocuita cu uşurinţa.

Constructia casei a costat de 5 ori mai putin decat realizarea unei locuinte conventionale.

Puteti citi si:

Betonul din deseuri de sticla inventat la Cluj

Centru comunitar construit din peste 40 000 de PET-uri in Columbia

Acoperisuri din PET-uri in Ecuador – o solutie pentru reducerea deseurilor

Caramizile din ciuperci – o alternativa eco la materialele de constructii

ProtoCycler – Masina care transforma instant deseurile de plastic in „cerneala” pentru imprimantele 3-D

26 martie 2015

Sursa: Tree Hugger

Imprimante 3-D devin din ce in ce mai ieftine si rapide in ultima perioada.

Bobinele de plastic folosite ca „cerneala” pentru imprimantele 3-D, sunt in schimb, destul de scumpe si in functie de ce obiecte sunt imprimate, pot determina o cantitate semnificativa de deseuri de plastic.

Trei studenti de la Universitatea British Columbia – Dennon Oosterman, Alex Kay și David Joyce – au gasit o modalitate de a reduce deșeurile, precum și costurile de imprimare 3-D. Cei trei au conceput o mașină instant de reciclare a plasticului pentru a putea fi folosit in cadrul imprimantelor.

Caracteristica unică a acestui extruder (conceput spre a fi folosit in principal de consumatorii casnici si firmele mici) consta in functia de deformare a deseurilor de plastic (spre exemplu capacele paharelor de cafea) si transformarea acestora in mici pelete.

Mașina numita ProtoCycler, acceptă deseuri de plastic de tip ABS și PLA; pentru a realiza o bobina de „cerneala” uniforma trebuie folosit un lot de deseuri din aceeasi categorie de plastic.

Aparatul ProtoCycler este mult mai rapid decat extruderele traditionale si foloseste mai puțină energie decât echipamentele obisnuite care produc filament plastic, deci este mult mai eficient. Culorile vor putea fi adăugate la filamente.

Există încă probleme de rezolvat. Sistemul de reciclare are setări pentru gestionarea diferitelor tipuri de deșeuri din plastic, insa în prezent pot fi utilizate doar categoriile de plastic ABS și PLA; designerii promit ca noi configurații pentru alte tipuri de plastic vor putea fi in curand descărcate de pe Internet.

Cele trei designeri au format o companie numita ReDeTec, pentru a vinde mașinile; acestia si-au propus ca primele „extrudere-reciclatoare” sa fie gata pentru piata intr-un an.

O campanie de succes desfasurata pe platforma Indiegogo a ajutat compania sa stranga peste 100 000 de dolari. ReDeTec intentioneaza sa vanda ProtoCycler la pretul de 699 dolari. In prezent, cele mai ieftine imprimante 3-D de pe piata costa in jur de 1000 euro.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Puteti citi si:

Un cercetator spaniol transforma crusta insectelor in bioplastic

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

Chistoacele de tigara transformate in peleti de plastic de o companie americana

Tigarile biodegradabile umplute cu seminte, devin copaci dupa ce sunt aruncate

24 martie 2015

10557419_1504868283061471_6266065319054494896_n__880

Sursa: Bored Panda

Dintre toate deseurile aruncate la intamplare pe strazi, cel mai mult ma deranjeaza chistoacele de tigari. Se gasesc peste tot si fiind prea mici, salubristii ″uita″ sa le mature.

Acestea sunt inestetice si poluante pentru mediu, avand in componenta lor, pe langa materialele biodegradabile (hartie, cenusa, tutun) si plastic.

Sub sloganul ″Recycle isn´t working, it´s time to treecycle!″ o organizatie din India, Karma Filter Tips a gasit solutia pentru aceasta problema: a creat filtrele biodegradabile, umplute cu seminte care cresc oriunde sunt aruncate resturile de tigara. Astfel, noile tigari nu mai polueaza mediul ci contribuie la protejarea lui.

Sursa: Bored Panda

Fabricate dintr-o pasta biodegradabila, fara a fi utilizate substante chimice, noile filtre protejeaza semintele de caldura si nicotina. In plus, noile tigari sunt concepute ″sa hraneasca semintele″ in cele mai rele conditii.

10491976_1591326817748950_4460443830739567680_n

Sursa: Bored Panda

Mai multe informatii gasiti pe pagina oficiala de Facebook a organizatiei.

Puteti citi si:

Chistoacele de tigara transformate in peleti de plastic de o companie americana

Pahare biodegradabile de cafea, care devin copaci dupa ce sunt aruncate

Merci Charity Boutique – magazinul care promoveaza reutilizarea si faptele bune

23 martie 2015

Sursa: Adevarul

O mulţime de oameni vin să doneze obiecte pe care nu le mai folosesc la Merci Charity Boutique, unul din putinele magazine caritabile din Bucureşti. Banii obţinuţi din vânzarea produselor se îndreaptă către copiii bolnavi care au nevoie de ajutor.

Imediat după ce au fost donate, obiectele sunt „verificate“ de cele două tinere care se ocupă de magazin – Alina şi Daniela – care stabilesc un preţ pentru acestea. Apoi, oricine vrea să cumpere ceva de la magazinul caritabil îşi alege produsul, plăteşte pentru el şi ştie că a făcut şi o faptă bună. De asemenea, spun reprezentantele magazinului, poţi să-ţi „donezi” şi ziua de naştere: adică să închiriezi magazinul pentru a te bucura de o petrecere liniştită alături de persoanele dragi.

Cine sunt beneficiarii banilor obţinuţi de Merci

„Merci Charity Boutique“ demarează periodic proiecte menite să le însenineze zilele micuţilor care au nevoie de ajutor. În cea mai mare parte, cu banii obţinuţi din vânzarea produselor din magazin sunt ajutaţi copiii de la Institutul Oncologic Fundeni, dar nu sunt singurii. Alina şi Daniela mai au grijă de alţi trei copii din Bucureşti care nu au o situaţie financiară bună.

Magazinul este deschis zilnic şi dacă vreţi să faceţi o donaţie puteti lua legătura cu tinerele care se ocupă de magazin la numărul de telefon 0752 593 736 sau prin intermediul paginii lor de Facebook.

Mai multe informatii despre proiect gasiti pe Adevarul.ro

Puteti citi si:

Reutilizarea, reducerea risipei si a deseurilor: Catre o economie circulara, sociala, durabila!

Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

UseTogether – un pas concret spre acelasi obiectiv: consum responsabil, reducere-reutilizare-reciclare

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!

20 martie 2015

1513732_10152937356029442_2800698545007224155_n

Sursa foto: Ateliere fara Frontiere

In cursul zilei de ieri, 19 martie, o parte din echipa Ecoteca a participat la Conferinta europeana „Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: către o economie circulară, socială şi durabilă”, organizata de Asociatia Ateliere Fara Frontiere impreuna cu Asociatia Ecotic si RREUSE.

Ateliere Fara Frontiere este o asociatie infiintata in 2008 care are ca scop insertia socio-profesionala a persoanelor defavorizate, prin promovarea principiilor economiei circulare: reducere, reutilizare si reciclare. Cel mai important proiect al organizatiei este Atelierul de insertie socio-profesionala. Angajatii atelierului (persoane care provin din categorii defavorizate), reconditioneaza echipamente IT uzate care sunt ulterior donate catre alte organizatii (ong-uri, scoli, etc). Un alt proiect al asociatiei este REMESH – un brand socialware de produse unice, realizate din reciclarea bannerelor publicitare.

ECOTIC este o organizatie nonprofit care preia responsabilitatile ce revin producatorilor si importatorilor de echipamente electrice si electronice pentru realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE). Ecotic este unul din partenerii Asociatiei Ateliere Fara Frontiere in promovarea principiilor economiei circulare.

RREUSE este reteaua europeana a intreprinderilor sociale de reutilizare si reciclare. Ea cuprinde 28 de membri din 15 state europene si un membru din SUA.

Tema conferintei a fost evolutia politicilor publice si a cadrului legislativ in Romania din perspectiva obligatiilor europene din domeniul economiei sociale, circulare si dezvoltarii durabile.

Ce ne-a placut la conferinta

Ne-au placut modelele inspirationale de economie circulara prezentate de colegi din alte state europene ca Austria, Spania si Belgia. Vom promova si noi aceste exemple in niste articole viitoare!

Ne-a facut placere sa ne reintalnim cu o parte din colegii nostri (cei de la Ateliere fara Frontiere, Viitor Plus, Ecotic, SOMARO) oameni minunati care au reusit sa dezvolte intreprinderi sociale si sa promoveze economia circulara si in Romania, in ciuda tuturor dificultatilor si dezinteresului autoritatilor!

Intalnirea ne-a amintit ca politicile publice romanesti din domeniul economiei circulare, ca de altfel si din domeniul economiei sociale, sunt in continuare „timide”. Autoritatile competente din domeniul mediului si nu numai, nu sunt preocupate sa sprijine astfel de initiative (desi la nivel de discursuri publice sunt foarte „inflacarate”).

Reprezentantii autoritatilor de mediu prezenti in cadrul conferintei nu ne-au scutit (nici de aceasta data!) de pledoariile „pompoase”, care nu se concretizeaza niciodata, in strategii reale adoptate la nivelul sistemului …

Cu aceasta ocazie, Raul Pop, Manager Programe in Ecoteca, speaker in cadrul evenimentului a reamintit o parte din „piedicile” puse de autoritatile de mediu in dezvoltarea unei economii circulare „reale” (ne bucuram cu aceasta ocazie, ca din audienta au facut parte si reprezentanti ai institutiilor de mediu; speram ca vor transmite mesajul nostru si colegilor!):

„Apropo de instrumentele Ministerului Mediului care ne ajuta sa ramanem in stadiul asta, sa va spun ca Bugetul Fondului de Mediu pentru acest an are prevazute incasari din nerespectarea tintei de valorificare care echivaleaza cu 0,83% din necesar? Noi ar trebui pe an sa reducem depozitarea la groapa cu 15%, n-o reducem iar Fondul de Mediu nici macar nu vrea sa incaseze contributii pentru neindeplinirea acestei tinte! Avem legislatie, n-avem enforcement! Nu exista amenzi pentru cei care incalca legislatia!

Nu avem nici un fel de tinte la generator! Poate sa faca ce vrea in continuare! Avem tinte la asociatia producatorilor care este o asociatie cu interese comerciale! Hai sa fim seriosi! Producatorii isi reduc aceste costuri de compliance, nu fac altceva, nu vor face altceva! Taxa de depozitare este 0, exista numai niste costuri de depozitare care sunt undeva pe la un 10-15 euro, in functie de zona despre care vorbim, in conditiile in care in Europa taxa de depozitare depaseste 100 de euro in tari ca Marea Britanie, spre exemplu. Noi ne-am facut c-o adoptam, dupa care am amanat-o pana in 2017.

Avem aceeasi situatie cu pay-as-you-throw („platesti cat arunci”): nu exista nici un fel de corelatie intre ce se arunca si cum se arunca si plata care se face pentru serviciul de colectare. Pay-as-you-throw ni s-a cerut explicit de Comisia Europeana in 2012 dar noi il ignoram in continuare!

Politicile de finantare publica nici n-are rost sa le atingem! Nu exista nici un fel de dialog intre linia de finantare pe zona de mediu versus zona de deseuri, zona de schimbari climatice, zona de protectie sociala! Nu se intalnesc, nu vorbesc intre ei! Daca avem nevoie sa obtinem o opinie de la doua entitati din cadrul Ministerului Mediului trebuie s-o plimbam noi intre doua departamente si trebuie sa-i convingem ca trebuie sa fie pe aceeasi idee cu colegii lor din celalalt departament! Sa mai vorbim despre finantare din partea autoritatilor publice care ar trebui sa fie direct interesate ca sa-si ocupe forta de munca excedentara?! Putem vorbi, este tot zero!”

Ne bucuram ca aceasta conferinta ne-a oferit ocazia sa descoperim modele europene (inspirationale!) de economie circulara si in acelasi timp, ne-a permis sa ne mai spunem putin „of-ul” in fata autoritatilor de mediu!

Felicitari organizatorilor si speakerilor!

Puteti urmari inregistrarea conferintei aici.

Puteti citi si:

Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

UseTogether – un pas concret spre acelasi obiectiv: consum responsabil, reducere-reutilizare-reciclare

10 pasi care iti garanteaza succesul unei campanii sustenabile de reciclare in scoli

18 martie 2015

Imagine din programul „Coltul Verde din Scoala Mea” desfasurat de Recolamp in parteneriat cu Ecoteca

Daca in urma cu putin timp aminteam de principalele nereguli care apar (frecvent, din pacate!) in cazul campaniilor de reciclare din scoli, acum va propunem cateva solutii concrete care pot transforma aceste campanii in proiecte de impact si mai ales, sustenabile.

Ca in orice proiect este important sa avem in vedere anumite aspecte cheie care pot face diferenta in cadrul campaniei si anume:

1. „Nu colectam selectiv pentru premii!”

Proiectati o strategie de campanie coerenta centrata pe importanta si obligativitatea reciclarii si mai ales, pe continuitatea acestei actiuni. Nu faceti din campanie doar ”o bula de sapun”, de tipul „Reciclati si castigati!” fiindca dupa terminarea concursului si premierea participantilor, acestia trebuie sa ramana motivati in continuare, sa colecteze selectiv deseurile. Fiti inventivi! Gasiti si alte stimulente pe langa nelipsitele premii! Nu este rau daca ele exista, dar aveti nevoie si de alte „parghii” daca va doriti un proiect durabil!

2. Ambasadorul campaniei

Gasiti o persoana din cadrul scolii (profesor, administrator etc) care sa creada in aceasta cauza si sa va sustina nu doar in implementarea campaniei ci si in asigurarea unei continuitati (pe termen lung!) a proiectului.

3. Infrastructura de colectare

Sa nu uitam ca principala problema care saboteaza continuarea proiectului este lipsa infrastructurii de colectare.

Pentru a rezolva acest aspect este necesar sa luati legatura cu colectorii scolii respective si sa le solicitati sa asigure containere de colectare separata, conform obligatiilor legale. Daca nu sunt dispusi sa faca lucrul asta, incurajati scolile sa-si confectioneze singure containerele de colectare separata din cutii de carton si alte materiale, care sa fie pastrate si dupa terminarea campaniei.

4. Verificati colectorii si convingeti-i sa ridice separat deseurile!

Asigurati-va ca scoala are incheiate contracte cu colectori autorizati pentru predarea deseurilor reciclabile: hartie/carton, plastic, metal, sticla, deseuri de echipamente electrice si electronice, baterii si becuri.

Daca nu are incheiate aceste contracte, sprijiniti-o sa-si gaseasca colectori autorizati cat mai repede!

In general, unele scoli au contracte doar cu firme de salubrizare si sunt constranse de administratiile locale („legitimate” din pacate, de Legea salubrizarii nr. 101/2006) sa nu incheie contracte cu alti colectori.

Trebuie sa aveti in vedere faptul ca majoritatea firmelor de salubrizare nu sunt interesate sa preia separat deseurile. Principalul motiv invocat: aceasta actiune ar creste costurile logistice!

Daca va loviti de un astfel de raspuns, propuneti reprezentantilor firmei de salubrizare sa ridice deseurile reciclabile „la cerere”. Anumite scoli folosesc cu succes aceasta varianta: saptamanal predau firmei de salubrizare deseurile menajere nereciclabile in timp ce deseurile reciclabile sunt pastrate in cadrul scolii (subsol, sala de sport etc.) pana se strange o cantitate considerabila. Astfel la 2-3 luni un reprezentant al scolii suna la firma de salubrizare ca sa ridice deseurile reciclabile. In acest caz, reprezentantii firmei de salubrizare nu mai au nici un motiv sa refuze ridicarea separata a deseurilor.

Puteti negocia cu firma de colectare sa predati deseurile reciclabile contra-cost! Sumele stranse nu vor fi uriase dar vor contribui la „Fondul scolii” (putand fi achizitionate diverse produse necesare scolii respective – creta, rechizite si de ce nu, cosuri de colectare selectiva!)

In cazul deseurilor de echipamente electrice si electronice, bateriilor si becurilor situatia este mult mai simpla. Exista cateva organizatii colective de preluare a responsabilitatii producatorilor care ofera scolilor containere de colectare selectiva si asigura ridicarea deseurilor IN MOD GRATUIT, ca spre exemplu Recolamp, Ecotic, RoRec – Asociatia Romana de Reciclare. Un proiect care integreaza colectarea celor 3 tipuri de deseuri de mai sus este Coltul Verde din Scoala Mea.

5. Cereti autoritatilor sa se implice in proiect „pe bune”!

Nu reusiti sa convingeti firmele de salubrizare sa ridice separat deseurile? Faceti sesizari catre autoritatile competente: Garda de Mediu, Primarie etc…! Rugati-le sa sprijine in mod real, reciclarea in scoli!

6. Instruiti personalul de serviciu!

Nu sunt putine cazurile cand „doamnele de serviciu” saboteaza „din interior” actiunea de colectare!

De aceea este obligatoriu sa implicati si personalul de serviciu in campania de colectare. Nu ar fi rau sa sustineti si niste mici sesiuni de instructaj pentru doamnele de serviciu: de ce e important sa nu fie amestecate deseurile dupa ce au fost colectate separat, cum trebuie predate acestea firmelor de colectare etc.

7. Sa trecem la partea dificila – Obligatiile legale!

Ati reusit sa implementati cu succes campania de reciclare si lucrurile „se misca” bine! Este momentul sa treceti la urmatorul pas si anume, sa informati scolile cu privire la obligatiile legale de gestionare a deseurilor! (si mai ales, sa le sprijiniti in indeplinirea acestor obligatii!)

In calitate de institutii publice, scolile au numeroase obligatii legate de gestionarea deseurilor (ca de altfel, orice organizatie din Romania fie ea publica sau privata!)

Sa trecem in revista o parte din aceste obligatii:

să colecteze selectiv deșeurile pe minim 4 fracții (hârtie-carton, plastic, sticlă, metal) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 20.000 la 40.000 RON (Legea 211/2011, art. 14, alin 1)– Asadar, colectarea selectiva a deseurilor nu e doar un „trend eco”, ea este obligatorie prin lege! Legea 132/2010 ofera informatii pretioase cu privire la modul in care ar trebui sa se desfasoare colectarea selectiva in institutiile publice.
sa clasifice, sa tina evidența deseurilor generate și sa raporteze catre Agentia de Protectia Mediului Judeteana (pe raza careia isi desfasoara activitatea scoala respectiva) cantitatile de deseuri predate spre valorificare sau eliminare (L.211/2011, art.49); amendă – 15.000-30.000 RON;

sa predea separat deșeurile din baterii și acumulatori, în vederea reciclării (HG.1132/2008, art. 7.18); amendă – 5.000-7.500 RON
sa desemneze o persoana (angajat sau terț) care să urmarească indeplinirea obligatiilor referitoare la gestionarea deșeurilor (L.211/2011, art. 22.3); amendă – 15.000 – 30.000 RON. Aceasta persoana numita de regula, Specialist in managementul deseurilor are obligatia sa detina un curs acreditat de gestionare a deseurilor.

Din pacate, acestea sunt doar o parte din obligatii. Mai multe cerinte legislative gasiti aici.

Pentru mentinerea evidentelor deseurilor si predarea rapoartelor legale catre autoritati, Asociatia Ecoteca pune la dispozitia scolilor, in mod gratuit, aplicatia de raportare a deseurilor. Daca aveti nevoie de ajutor nu ezitati sa ne contactati!

8. Omul de „nadejde” dupa terminarea campaniei

Daca tot ne obliga legea sa avem un Specialist in managementul deseurilor in cadrul fiecarei organizatii puteti propune scolii respective sa delege o persoana in acest sens.

Cursurile pentru formarea acestor specialisti sunt accesibile ca pret si asigura suportul tehnic necesar pentru continuarea campaniei dumneavoastra. Avand o persoana avizata in interiorul scolii care sa monitorizeze sistemul de colectare selectiva si sa mentina legatura cu colectorii de deseuri, va va fi mult mai usor sa asigurati sustenabilitatea acestui proiect.

9. Follow-up!

Mentineti legatura cu scolile respective chiar si dupa terminarea campaniei. Chiar daca nu dispuneti de resursele necesare pentru asigurarea unei continuitatii a campaniei trebuie intretinuta o „mica” monitorizare pentru a ne asigura ca actiunile desfasurate pana acum nu au fost in zadar!

In acest caz, va recomandam sa pastrati cel putin o „minima” comunicare cu organizatia respectiva, sa existe intrebari de genul: Continua actiunile de colectare selectiva? Colectorii ridica in continuare separat deseurile? Ce dificultati intampina sistemul de gestionare a deseurilor? s.a.m.d.

10. Raspanditi informatiile relevante!

Atunci cand diseminati rezultatele campaniei nu va concentrati doar pe informatii cantitative de tipul „Au fost colectate X tone de deseuri!” Raspanditi informatii relevante despre modul de implementare a sistemului de colectare, ce masuri s-au luat pentru continuarea proiectului etc., pentru ca exemplul dvs. sa fie preluat de cat mai multe organizatii!

Pentru mai multe sfaturi, echipa Ecoteca sta oricand la dispozitia dumneavoastra! SUCCES!

Puteti citi si:

Campaniile de reciclare din scoli – intre schimbare si poleiala

Interviu cu eleva “manager”: Cum a reusit Raluca sa implementeze un proiect de colectare selectiva la doar 13 ani

Interviu cu eleva “manager” (partea 2): Cum a reusit Raluca sa implementeze un proiect de colectare selectiva la doar 13 ani