AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

d982daf8c22258614c8f35874c77d55f

Sursa: Inhabitat

Daca in urma cu ceva timp va povesteam de Protocycler, masina care transforma instant deseurile de plastic in “cerneala” pentru imprimantele 3-D, acum am gasit un alt proiect care foloseste tehnologia 3-D pentru a recicla deseurile, de aceasta data, alimentare.                                     AgriDust e un proiect care transformă deşeurile alimentare în materiale biodegradabile, din care se pot face ambalaje şi ghivece pentru plante.

Procesul de productie este non-toxic si mai ales, regenerabil.

Designerul italian Marina Ceccolini a conceput o modalitate de a transforma şase tipuri de deşeuri alimentare (zaţ de cafea, coji de alune, cojile de roşii, păstăile de fasole şi resturile de la lămâi şi portocale) în noi materiale. Materialul organic reciclat poate fi folosit în imprimarea 3D, pentru una dintre cele mai ecologice metode de producţie de până acum.

Stampa

Sursa: Behance

Ceccolini a creat AgriDust ca proiect final pentru Universitatea de Design din San Marino, unde a studiat recuperarea deşeurilor alimentare.

Compozitia noilor materiale este formata din deşeuri (64,5%) şi un liant pe bază de amidon de cartofi (35.5%). Procesul presupune folosirea tehnologiei reci, ceea ce il face compatibil cu tehnologia de imprimare 3D, unde extruderul clasic e înlocuit cu o seringă.

80e5fd9d27d9ae44e6f46037074d1eb1

Sursa: Behance

Proiectul va fi expus la ediţia din acest an a Milano Expo, unde vizitatorii vor avea ocazia să afle mai multe despre proces şi cum l-ar putea reproduce si în propriile case.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Puteti citi si:

ProtoCycler – Masina care transforma instant deseurile de plastic in „cerneala” pentru imprimantele 3-D

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

Casa din 12 000 de sticle de sampanie, construita in Rusia

stire-27-mar-casa-7

Sursa: Think Outside The Box

In ultimii ani constructiile din pet-uri, sticla si alte materiale neconventionale au inceput sa se extinda: sunt destul de raspandite, mai ales in comunitatile sarace din America de Sud, casele, cabanele si serele realizate din pet-uri si alte materiale reciclabile.

In timp ce casele construite din PET-uri sunt cele mai populare, un barbat din Rusia a ales in schimb, sa construiasca o casa din sticle de sampanie.

Cladirea se afla in orasul Chelyabinsk, situat in apropiere de granita dintre Europa si Asia si a fost construita integral de Hamidullah Ilchibaev, un barbat in varsta de 52 de ani.

Cum a inceput totul

Barbatul a fost mereu pasionat de construirea unor obiecte din sticle de bere si de votca. Atunci cand fiul sau mijlociu a murit, la numai 18 ani, Hamidullah a decis sa construiasca locuinta, in memoria acestuia.

Pentru casa de 99 m2 a colectat peste 12.000 de sticle goale de sampanie, timp de trei ani. Uneori le-a cumparat, cu o rubla bucata, alteori le-a primit, ca donatie de la restaurantele din zona.

stire-27-mar-casa-2

Sursa: Think Outside The Box

Cand am inceput sa construiesc, nu-mi imaginam ca exista atat de multe feluri de sticle de sampanie”, marturiseste bărbatul.

Acestea variaza la culoare, dar si la calitate. Asa ca s-a ales cu sticle diferite ca forma si marime si a trebuit sa foloseasca un taietor special de sticla pentru a obtine aceeasi dimensiune la toate. A folosit sticlele dupa acelasi procedeu de zidire a caramizilor.
S-a folosit de produse pentru izolat si solutii care, odata solidificate, sa tină sticlele laolalta, in asa fel incat rezultatul final sa ofere casei izolatie termica.

Din interior, totul arata ca o casa obisnuita. Hamidullah este convins ca aceasta casa este rezistenta – el se aşteapta sa reziste cel putin 100 de ani. A construit-o in asa fel, spune el, incat daca o sticla se sparge, sa poata fi inlocuita cu uşurinţa.

Constructia casei a costat de 5 ori mai putin decat realizarea unei locuinte conventionale.

Puteti citi si:

Betonul din deseuri de sticla inventat la Cluj

Centru comunitar construit din peste 40 000 de PET-uri in Columbia

Acoperisuri din PET-uri in Ecuador – o solutie pentru reducerea deseurilor

Caramizile din ciuperci – o alternativa eco la materialele de constructii

ProtoCycler – Masina care transforma instant deseurile de plastic in „cerneala” pentru imprimantele 3-D

ProtoCycler1.png.662x0_q100_crop-scale

Sursa: Tree Hugger

Imprimante 3-D devin din ce in ce mai ieftine si rapide in ultima perioada.

Bobinele de plastic folosite ca „cerneala” pentru imprimantele 3-D, sunt in schimb, destul de scumpe si in functie de ce obiecte sunt imprimate, pot determina o cantitate semnificativa de deseuri de plastic.

Trei studenti de la Universitatea British Columbia – Dennon Oosterman, Alex Kay și David Joyce – au gasit o modalitate de a reduce deșeurile, precum și costurile de imprimare 3-D. Cei trei au conceput o mașină instant de reciclare a plasticului pentru a putea fi folosit in cadrul imprimantelor.

Caracteristica unică a acestui extruder (conceput spre a fi folosit in principal de consumatorii casnici si firmele mici) consta in functia de deformare a deseurilor de plastic (spre exemplu capacele paharelor de cafea) si transformarea acestora in mici pelete.

Mașina numita ProtoCycler, acceptă deseuri de plastic de tip ABS și PLA; pentru a realiza o bobina de „cerneala” uniforma trebuie folosit un lot de deseuri din aceeasi categorie de plastic.

Aparatul ProtoCycler este mult mai rapid decat extruderele traditionale si foloseste mai puțină energie decât echipamentele obisnuite care produc filament plastic, deci este mult mai eficient. Culorile vor putea fi adăugate la filamente.

Există încă probleme de rezolvat. Sistemul de reciclare are setări pentru gestionarea diferitelor tipuri de deșeuri din plastic, insa în prezent  pot fi utilizate doar categoriile de plastic ABS și PLA; designerii promit ca noi configurații pentru alte tipuri de plastic vor putea fi in curand descărcate de pe Internet.

Cele trei designeri au format o companie numita ReDeTec, pentru a vinde mașinile; acestia si-au propus ca primele „extrudere-reciclatoare” sa fie gata pentru piata intr-un an.

O campanie de succes desfasurata pe platforma Indiegogo a ajutat compania sa stranga peste 100 000 de dolari. ReDeTec intentioneaza sa vanda ProtoCycler la pretul de 699 dolari. In prezent, cele mai ieftine imprimante 3-D de pe piata costa in jur de 1000 euro.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Puteti citi si: 

Un cercetator spaniol transforma crusta insectelor in bioplastic

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

Chistoacele de tigara transformate in peleti de plastic de o companie americana

Tigarile biodegradabile umplute cu seminte, devin copaci dupa ce sunt aruncate

10557419_1504868283061471_6266065319054494896_n__880

Sursa: Bored Panda

Dintre toate deseurile aruncate la intamplare pe strazi, cel mai mult ma deranjeaza chistoacele de tigari. Se gasesc peste tot si fiind prea mici, salubristii   ″uita″ sa le mature.

Acestea sunt inestetice si poluante pentru mediu, avand in componenta lor, pe langa materialele biodegradabile (hartie, cenusa, tutun) si plastic.

Sub sloganul ″Recycle isn´t working, it´s time to treecycle!″ o organizatie din India, Karma Filter Tips a gasit solutia pentru aceasta problema: a creat filtrele biodegradabile, umplute cu seminte care cresc oriunde sunt aruncate resturile de tigara. Astfel, noile tigari nu mai polueaza mediul ci contribuie la protejarea lui.

Karmasproutin2__880

Sursa: Bored Panda

Fabricate dintr-o pasta biodegradabila, fara a fi utilizate substante chimice, noile filtre protejeaza semintele de caldura si nicotina. In plus, noile tigari sunt concepute ″sa hraneasca semintele″ in cele mai rele conditii.

10491976_1591326817748950_4460443830739567680_n

Sursa: Bored Panda

Mai multe informatii gasiti pe pagina oficiala de Facebook a organizatiei.

Puteti citi si:

Chistoacele de tigara transformate in peleti de plastic de o companie americana

Pahare biodegradabile de cafea, care devin copaci dupa ce sunt aruncate

Merci Charity Boutique – magazinul care promoveaza reutilizarea si faptele bune

627x0

Sursa: Adevarul

O mulţime de oameni vin să doneze obiecte pe care nu le mai folosesc la Merci Charity Boutique, unul din putinele magazine caritabile din Bucureşti. Banii obţinuţi din vânzarea produselor se îndreaptă către copiii bolnavi care au nevoie de ajutor.

Imediat după ce au fost donate, obiectele sunt „verificate“ de cele două tinere care se ocupă de magazin – Alina şi Daniela – care stabilesc un preţ pentru acestea. Apoi, oricine vrea să cumpere ceva de la magazinul caritabil îşi alege produsul, plăteşte pentru el şi ştie că a făcut şi o faptă bună. De asemenea, spun reprezentantele magazinului, poţi să-ţi „donezi” şi ziua de naştere: adică să închiriezi magazinul pentru a te bucura de o petrecere liniştită alături de persoanele dragi.

Cine sunt beneficiarii banilor obţinuţi de Merci

„Merci Charity Boutique“ demarează periodic proiecte menite să le însenineze zilele micuţilor care au nevoie de ajutor. În cea mai mare parte, cu banii obţinuţi din vânzarea produselor din magazin sunt ajutaţi copiii de la Institutul Oncologic Fundeni, dar nu sunt singurii. Alina şi Daniela mai au grijă de alţi trei copii din Bucureşti care nu au o situaţie financiară bună.

Magazinul este deschis zilnic şi dacă vreţi să faceţi o donaţie puteti lua legătura cu tinerele care se ocupă de magazin la numărul de telefon 0752 593 736 sau prin intermediul paginii lor de Facebook.

Mai multe informatii despre proiect gasiti pe Adevarul.ro

Puteti citi si:

Reutilizarea, reducerea risipei si a deseurilor: Catre o economie circulara, sociala, durabila!

Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

UseTogether – un pas concret spre acelasi obiectiv: consum responsabil, reducere-reutilizare-reciclare

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!

1513732_10152937356029442_2800698545007224155_n

Sursa foto: Ateliere fara Frontiere

In cursul zilei de ieri, 19 martie, o parte din echipa Ecoteca a participat la Conferinta europeana                   „Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: către o economie circulară, socială şi durabilă”, organizata de Asociatia Ateliere Fara Frontiere impreuna cu Asociatia Ecotic si RREUSE.

Ateliere Fara Frontiere este o asociatie infiintata in 2008 care are ca scop insertia socio-profesionala a persoanelor defavorizate, prin promovarea principiilor economiei circulare: reducere, reutilizare si reciclare. Cel mai important proiect al organizatiei este Atelierul de insertie socio-profesionala. Angajatii atelierului (persoane care provin din categorii defavorizate), reconditioneaza echipamente IT uzate care sunt ulterior donate catre alte organizatii (ong-uri, scoli, etc). Un alt proiect al asociatiei este REMESH – un brand socialware de produse unice, realizate din reciclarea bannerelor publicitare.

ECOTIC este o organizatie nonprofit care preia responsabilitatile ce revin producatorilor si importatorilor de echipamente electrice si electronice pentru realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE). Ecotic  este unul din partenerii Asociatiei Ateliere Fara Frontiere in promovarea principiilor economiei circulare.

RREUSE  este reteaua europeana a intreprinderilor sociale de reutilizare si reciclare. Ea cuprinde 28 de membri din 15 state europene si un membru din SUA.

Tema conferintei a fost evolutia politicilor publice si a cadrului legislativ in Romania din perspectiva obligatiilor europene din domeniul economiei sociale, circulare si dezvoltarii durabile.

Ce ne-a placut la conferinta

Ne-au placut modelele inspirationale de economie circulara prezentate de colegi din alte state europene ca Austria, Spania si Belgia. Vom promova si noi aceste exemple in niste articole viitoare!

Ne-a facut placere sa ne reintalnim cu o parte din colegii nostri (cei de la Ateliere fara Frontiere, Viitor Plus, Ecotic, SOMARO) oameni minunati care au reusit sa dezvolte intreprinderi sociale si sa promoveze economia circulara si in Romania, in ciuda tuturor dificultatilor si dezinteresului autoritatilor!

Intalnirea ne-a amintit ca politicile publice romanesti din domeniul economiei circulare, ca de altfel si din domeniul economiei sociale, sunt in continuare „timide”. Autoritatile competente din domeniul mediului si nu numai, nu sunt preocupate sa sprijine astfel de initiative (desi la nivel de discursuri publice sunt foarte „inflacarate”).

Reprezentantii autoritatilor de mediu prezenti in cadrul conferintei nu ne-au scutit (nici de aceasta data!) de pledoariile „pompoase”, care nu se concretizeaza niciodata, in strategii reale adoptate la nivelul sistemului …

Cu aceasta ocazie, Raul Pop, Manager Programe in Ecoteca, speaker in cadrul evenimentului a reamintit o parte din „piedicile” puse de autoritatile de mediu in dezvoltarea unei economii circulare „reale” (ne bucuram cu aceasta ocazie, ca din audienta au facut parte si reprezentanti ai institutiilor de mediu; speram ca vor transmite mesajul nostru si colegilor!):

Apropo de instrumentele Ministerului Mediului care ne ajuta sa ramanem in stadiul asta, sa va spun ca Bugetul Fondului de Mediu pentru acest an are prevazute incasari din nerespectarea tintei de valorificare care echivaleaza cu 0,83% din necesar? Noi ar trebui pe an sa reducem depozitarea la groapa cu 15%, n-o reducem iar Fondul de Mediu nici macar nu vrea sa incaseze contributii pentru neindeplinirea acestei tinte! Avem legislatie, n-avem enforcement! Nu exista amenzi pentru cei care incalca legislatia!

Nu avem nici un fel de tinte la generator! Poate sa faca ce vrea in continuare! Avem tinte la asociatia producatorilor care este o asociatie cu interese comerciale! Hai sa fim seriosi! Producatorii isi reduc aceste costuri de compliance, nu fac altceva, nu vor face altceva! Taxa de depozitare este 0, exista numai niste costuri de depozitare care sunt undeva pe la un 10-15 euro, in functie de zona despre care vorbim, in conditiile in care in Europa taxa de depozitare depaseste 100 de euro in tari ca Marea Britanie, spre exemplu. Noi ne-am facut c-o adoptam, dupa care am amanat-o pana in 2017.

Avem aceeasi situatie cu pay-as-you-throw („platesti cat arunci”): nu exista nici un fel de corelatie intre ce se arunca si cum se arunca si plata care se face pentru serviciul de colectare. Pay-as-you-throw ni s-a cerut explicit de Comisia Europeana in 2012 dar noi il ignoram in continuare!

Politicile de finantare publica nici n-are rost sa le atingem! Nu exista nici un fel de dialog intre linia de finantare pe zona de mediu versus zona de deseuri, zona de schimbari climatice, zona de protectie sociala! Nu se intalnesc, nu vorbesc intre ei! Daca avem nevoie sa obtinem o opinie de la doua entitati din cadrul Ministerului Mediului trebuie s-o plimbam noi intre doua departamente si trebuie sa-i convingem ca trebuie sa fie pe aceeasi idee cu colegii lor din celalalt departament! Sa mai vorbim despre finantare din partea autoritatilor publice care ar trebui sa fie direct interesate ca sa-si ocupe forta de munca excedentara?! Putem vorbi, este tot zero!”

Ne bucuram ca aceasta conferinta ne-a oferit ocazia sa descoperim modele europene (inspirationale!) de economie circulara si in acelasi timp, ne-a permis sa ne mai spunem putin „of-ul” in fata autoritatilor de mediu!

Felicitari organizatorilor si speakerilor!

Puteti urmari inregistrarea conferintei aici.

Puteti citi si:

Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

UseTogether – un pas concret spre acelasi obiectiv: consum responsabil, reducere-reutilizare-reciclare

10 pasi care iti garanteaza succesul unei campanii sustenabile de reciclare in scoli

da2

Imagine din programul „Coltul Verde din Scoala Mea” desfasurat de Recolamp in parteneriat cu Ecoteca

Daca in urma cu putin timp aminteam de principalele nereguli care apar (frecvent, din pacate!)  in cazul campaniilor de reciclare din scoli, acum va propunem cateva solutii concrete care pot transforma aceste campanii in proiecte de impact si mai ales, sustenabile.

Ca in orice proiect este important sa avem in vedere anumite aspecte cheie care pot face diferenta in cadrul campaniei si anume:

1. „Nu colectam selectiv pentru premii!”

Proiectati o strategie de campanie coerenta centrata pe importanta si obligativitatea reciclarii si mai ales, pe continuitatea acestei actiuni. Nu faceti din campanie doar ”o bula de sapun”, de tipul „Reciclati si castigati!” fiindca dupa terminarea concursului si premierea participantilor, acestia trebuie sa ramana motivati in continuare, sa colecteze selectiv deseurile. Fiti inventivi! Gasiti si alte stimulente pe langa nelipsitele premii! Nu este rau daca ele exista, dar aveti nevoie si de alte „parghii” daca va doriti un proiect durabil!

2. Ambasadorul campaniei

Gasiti o persoana din cadrul scolii (profesor, administrator etc) care sa creada in aceasta cauza si sa va sustina nu doar in implementarea campaniei ci si in asigurarea unei continuitati  (pe termen lung!)  a proiectului.

3. Infrastructura de colectare

Sa nu uitam ca principala problema care saboteaza continuarea proiectului este lipsa infrastructurii de colectare.

Pentru a rezolva acest aspect este necesar sa luati legatura cu colectorii scolii respective si sa le solicitati sa asigure containere de colectare separata, conform obligatiilor legale. Daca nu sunt dispusi sa faca lucrul asta, incurajati scolile sa-si confectioneze singure containerele de colectare separata din cutii de carton si alte materiale, care sa fie pastrate si dupa terminarea campaniei.

4. Verificati colectorii si convingeti-i sa ridice separat deseurile!

Asigurati-va ca scoala are incheiate contracte cu colectori autorizati pentru predarea deseurilor reciclabile: hartie/carton, plastic, metal, sticla, deseuri de echipamente electrice si electronice, baterii si becuri.

Daca nu are incheiate aceste contracte, sprijiniti-o sa-si gaseasca colectori autorizati cat mai repede!

In general, unele scoli au contracte doar cu firme de salubrizare si sunt constranse de administratiile locale („legitimate” din pacate, de Legea salubrizarii nr. 101/2006) sa nu incheie contracte cu alti colectori.

Trebuie sa aveti in vedere faptul ca majoritatea firmelor de salubrizare nu sunt interesate sa preia separat deseurile. Principalul motiv invocat: aceasta actiune ar creste costurile logistice!

Daca va loviti de un astfel de raspuns, propuneti reprezentantilor firmei de salubrizare sa ridice deseurile reciclabile „la cerere”. Anumite scoli folosesc cu succes aceasta varianta: saptamanal predau firmei de salubrizare deseurile menajere nereciclabile in timp ce deseurile reciclabile sunt pastrate in cadrul scolii (subsol, sala de sport etc.) pana se strange o cantitate considerabila. Astfel la 2-3 luni un reprezentant al scolii suna la firma de salubrizare ca sa ridice deseurile reciclabile. In acest caz, reprezentantii firmei de salubrizare nu mai au nici un motiv sa refuze ridicarea separata a deseurilor.

Puteti negocia cu firma de colectare sa predati deseurile reciclabile contra-cost! Sumele stranse nu vor fi uriase dar vor contribui la „Fondul scolii” (putand fi achizitionate diverse produse necesare scolii respective – creta, rechizite si de ce nu, cosuri de colectare selectiva!)

In cazul deseurilor de echipamente electrice si electronice, bateriilor si becurilor situatia este mult mai simpla. Exista cateva organizatii colective de preluare a responsabilitatii producatorilor care ofera scolilor containere de colectare selectiva si asigura ridicarea deseurilor IN MOD GRATUIT, ca spre exemplu Recolamp, Ecotic, RoRec – Asociatia Romana de Reciclare. Un proiect care integreaza colectarea celor 3 tipuri de deseuri de mai sus este Coltul Verde din Scoala Mea.

5. Cereti autoritatilor sa se implice in proiect „pe bune”!

Nu reusiti sa convingeti firmele de salubrizare sa ridice separat deseurile? Faceti sesizari catre autoritatile competente: Garda de Mediu, Primarie etc…! Rugati-le sa sprijine in mod real, reciclarea in scoli!

6. Instruiti personalul de serviciu!

Nu sunt putine cazurile cand „doamnele de serviciu” saboteaza „din interior” actiunea de colectare!

De aceea este obligatoriu sa implicati si personalul de serviciu in campania de colectare. Nu ar fi rau sa sustineti si niste mici sesiuni de instructaj pentru doamnele de serviciu: de ce e important sa nu fie amestecate deseurile dupa ce au fost colectate separat, cum trebuie predate acestea firmelor de colectare etc.

7. Sa trecem la partea dificila – Obligatiile legale!

Ati reusit sa implementati cu succes campania de reciclare si lucrurile „se misca” bine! Este momentul sa treceti la urmatorul pas si anume, sa informati scolile cu privire la obligatiile legale de gestionare a deseurilor! (si mai ales, sa le sprijiniti in indeplinirea acestor obligatii!)

In calitate de institutii publice, scolile au numeroase obligatii legate de gestionarea deseurilor (ca de altfel, orice organizatie din Romania fie ea publica sau privata!)

Sa trecem in revista o parte din aceste obligatii:

  • să colecteze selectiv deșeurile pe minim 4  fracții (hârtie-carton, plastic, sticlă, metal) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 20.000 la 40.000 RON (Legea 211/2011, art. 14, alin 1)Asadar, colectarea selectiva a deseurilor nu e doar un „trend eco”,  ea este obligatorie prin lege!                                                                                                                                                                     Legea 132/2010 ofera informatii pretioase cu privire la modul in care ar trebui sa se desfasoare colectarea selectiva in institutiile publice.
  • sa clasifice, sa tina evidența deseurilor generate și sa raporteze catre Agentia de Protectia Mediului Judeteana (pe raza careia isi desfasoara activitatea scoala respectiva) cantitatile de deseuri  predate spre valorificare sau eliminare (L.211/2011, art.49); amendă – 15.000-30.000 RON;
  • sa predea separat deșeurile din baterii și acumulatori, în vederea reciclării (HG.1132/2008, art. 7.18); amendă – 5.000-7.500 RON                                                              
  • sa desemneze o persoana (angajat sau terț) care să urmarească indeplinirea obligatiilor referitoare la gestionarea deșeurilor (L.211/2011, art. 22.3); amendă – 15.000 – 30.000 RON. Aceasta persoana numita de regula, Specialist in managementul deseurilor are obligatia sa detina un curs acreditat de gestionare a deseurilor.

Din pacate, acestea sunt doar o parte din obligatii. Mai multe cerinte legislative gasiti aici.

Pentru mentinerea evidentelor deseurilor si predarea rapoartelor legale catre autoritati, Asociatia Ecoteca pune la dispozitia scolilor, in mod gratuit, aplicatia de raportare a deseurilor. Daca aveti nevoie de ajutor nu ezitati sa ne contactati!

8. Omul de „nadejde” dupa terminarea campaniei

Daca tot ne obliga legea sa avem un Specialist in managementul deseurilor in cadrul fiecarei organizatii puteti propune scolii respective sa delege o persoana in acest sens.

Cursurile pentru formarea acestor specialisti sunt accesibile ca pret si asigura suportul tehnic necesar pentru continuarea campaniei dumneavoastra. Avand o persoana avizata in interiorul scolii care sa monitorizeze sistemul de colectare selectiva si sa mentina legatura cu colectorii de deseuri, va va fi mult mai usor sa asigurati sustenabilitatea acestui proiect.

9. Follow-up!

Mentineti legatura cu scolile respective chiar si dupa terminarea campaniei. Chiar daca nu dispuneti de resursele necesare pentru asigurarea unei continuitatii a campaniei trebuie intretinuta o „mica” monitorizare pentru a ne asigura ca actiunile desfasurate pana acum nu au fost in zadar!

In acest caz, va recomandam sa pastrati cel putin o „minima” comunicare cu organizatia respectiva, sa existe intrebari de genul: Continua actiunile de colectare selectiva? Colectorii ridica in continuare separat deseurile? Ce dificultati intampina sistemul de gestionare a deseurilor? s.a.m.d.

10. Raspanditi informatiile relevante!

Atunci cand diseminati rezultatele campaniei nu va concentrati doar pe informatii cantitative de tipul „Au fost colectate X tone de deseuri!” Raspanditi informatii relevante despre modul de implementare a sistemului de colectare, ce masuri s-au luat pentru continuarea proiectului etc., pentru ca exemplul dvs. sa fie preluat de cat mai multe organizatii!

Pentru mai multe sfaturi, echipa Ecoteca sta oricand la dispozitia dumneavoastra! SUCCES!

 Puteti citi si:

 Campaniile de reciclare din scoli – intre schimbare si poleiala

Interviu cu eleva “manager”: Cum a reusit Raluca sa implementeze un proiect de colectare selectiva la doar 13 ani

Interviu cu eleva “manager” (partea 2): Cum a reusit Raluca sa implementeze un proiect de colectare selectiva la doar 13 ani

Prima fabrica Zero Waste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

Dupa supermarketuri si restaurante a venit randul fabricilor sa devina “Zero Waste”.

Reprezentantii unei firme de arhitectura sustenabila din Londra – Exploration Architecture au proiectat o fabrica de textile in India care sa nu genereze deseuri.

zero-waste-textile-factory-exploration

Sursa: Inhabitat

Pentru proiectarea fabricii Zero Waste ei au luat in vedere biomimicry – o tehnica inovatoare care cauta solutii durabile la problemele actuale prin folosirea unor strategii si modele testate in timp de natura; scopul utilizarii acestei tehnologii este obtinerea unor produse, procese, politici care sa prezinte o adaptare pe termen lung la viata de pe pamant.

Alegand aceasta procedura, echipa a fost capabila sa conceptualizeze un design care sa indeplineasca cele 2 obiective majore cerute de client: protejarea naturii si a oamenilor; structura cladirii este proiectata pentru a reduce radical deseurile textile de productie.

Cladirea sustenabila, fara deseuri va schimba cu siguranta, modul in care este perceputa munca in fabrica de catre muncitori si nu numai.

Spre deosebire de planul unei fabrici tipice, clientul le-a cerut arhitectilor de la Exploration ca fabrica “sa fie proiectata sa utilizeze cat mai putin material si sa ofere un mediu perfect pentru cele 600 de persoane care vor lucra acolo”, dupa cum este mentionat in comunicatul de presa al firmei.

Pentru a indeplini aceste cerinte, fabrica este inconjurata de spatiu verde, care va putea fi vazut de muncitori in timp ce lucreaza, datorita unor ferestre uriase plasate pe partea laterala a structurii.

Utilizarea inteligentă a resurselor este motivul central al modului de proiectare iar inspiratia din natura este “radacina” sistemului de apă și energie din cadrul fabricii de textile. Sistemul a luat in vedere si colectarea apelor pluviale și reutilizarea apei gri folosind exemple inspirate de natura pentru a reduce cantitatea de apa uzata.

Nagpur-resource-flow-

Proiectul vizeaza eliminarea tuturor deseurilor de productie. Sursa: Inhabitat

 Echipa de arhitecti de la Exploration a colaborat cu diversi ingineri in realizarea proiectului, avand ca sursa de inspiratie munca depusa de cercetatoarea americana Janine Benyus pentru studierea procesului biomimicry. Folosind acest proces, echipa a reusit sa indeplineasca provocarea impusa de client de a concepe o noua “paradigma” pentru industria textila din India.

Designul cladirii a fost inspirat din structurile ierarhice din biologie, cum ar fi buretii “de sticla” Euplectella. Această structură a dus la proiectarea unui acoperiș ușor, care integrează structura, recoltarea energiei solare și permite luminii naturale sa patrunda în clădire. Astfel, designul unic al acoperișului reuseste sa rezolve multe probleme de arhitectură si contribuie in acelasi timp la eficientizarea energetica.

Echipa spera ca noul tip de design realizat prin tehnologia biomimicry va revolutiona industria textilă din India.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Puteti citi si:

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

 Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan

Sticlele de unica folosinta – motiv de disputa intre Germania si Coca-Cola

cocacola

Sursa foto: Sueddeutsche

Dupa ce in ultimii ani Coca-Cola ne-a obisnuit cu tot felul de initiative menite sa promoveze dezvoltarea durabila, compania a decis sa schimbe strategia.

Reprezentantii Coca-Cola au declarat recent ca intentioneaza sa creasca utilizarea sticlelor de unica folosinta de 500 de ml si de 1,5 litri in Germania.

1,9 miliarde de bauturi Coca-Cola sunt consumate în fiecare zi în întreaga lume și cele mai multe dintre ele vin în sticle de plastic de unică folosință.

Până în prezent, Coca-Cola a făcut o treabă bună in Germania, avand un sistem implementat la nivel național de colectare, curatare si umplere a sticlelor reutilizabile. Dar acum compania vrea sa omoare sistemul reper – care ar trebui in schimb, extins la nivel global.

Aceasta masura nu reprezinta singurul exemplu in care organizatia alege sa pozitioneze profitul inaintea mediului. Recent, in Australia, compania a dat in judecata un stat care a stabilit un sistem de reciclare pentru ca nu corespunde politicilor ei.

Avand in vedere aceasta decizie, reprezentantii Agenției Federale de Mediu din Germania au declarat duminică că ar putea impune o taxă pentru a descuraja utilizarea acestora.

Noi nu excludem o taxă suplimentară pe sticle de unică folosință pentru a sprijini sistemul de reutilizare al acestora„, a declarat președintele Agenției, Maria Krautzberger.

Reprezentantii Coca-Cola sustin ca sticlele de 500 de ml sunt folosite de oameni „in miscare”, fiind astfel, rar returnate la punctele de vanzare si nici nu sunt reutilizate.

In schimb, reprezentantii Agenției Federale de Mediu declara că 45,7 % din totalul sticlelor vandute in Germania sunt reutilizate. Avantajul acestor sticle este ca pot fi reumplute de 40-50 de ori, fiind mai ecologice decât sticlele de unică folosință.

Presedintele Agentiei a cerut de asemenea, parlamentarilor sa se grabeasca si sa treaca o lege care cere etichetarea clara a sticlelor reutilizabile și de unică folosință. Șeful Departamentului de Managementul Reciclarii din cadrul guvernului, Thomas Fischer, a declarat că 50% dintre germani cred ca o sticla va fi reutilizata daca are un depozit pe ea, ceea ce nu este adevarat.

Controversata decizie este subiectul unei petitii initiata de SumOfUs.

Petitia adresata lui Muhtar Kent, CEO Coca-Cola transmite urmatorul mesaj: „Mentineti schema din Germania de reutilizare a sticlelor de toate marimile si lansati alternative ecologice la sticlele de unica folosinta din intreaga lume”. Pana acum petitia a adunat peste 115 000 de semnaturi din obiectivul de 150 000.

Daca sunteti de acord cu aceasta initiativa, semnati petitia aici.

Puteti citi si:

Coca-Cola a introdus ambalajul eco in Romania

New York City va interzice ambalajele din polistiren in acest an

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

Propunerile ambitioase de reciclare retrase oficial de Comisia Europeana

Daca in urma cu ceva timp ne “panicam” ca urmeaza sa sune clopotul de alarma pentru obiectivele de reciclare stabilite pentru 2030, reprezentantii Comisiei Europene s-au gandit “sa ne linisteasca”. Comisarii europeni au retras oficial propunerile ambitioase de politici de reciclare a deșeurilor depuse anul trecut de predecesori.

Potrivit unui purtator de cuvant din cadrul Departamentului de Mediu al Comisiei, Colegiul Comisarilor a fost de acord să renunțe la pachetul economiei circulare si la alte 73 de propuneri legislative.

4-5-gunoi-rzv-03

Sursa foto: Evenimentul Zilei

Noua pozitie a Comisiei Europene este mai mult decat surprinzatoare, in conditiile in care in decembrie anul trecut, comisarul european pentru mediu Karmenu Vella declara ca “economia circulara ramane o prioritate, un dosar care va fi dezvoltat si in 2015”, un obiectiv “sigur in mainile acestei Comisii”.

Decizia Comisiei de a renunta la pachetul economiei circulare este contestata de majoritatea statelor membre UE si de deputatii europeni. Insa, nici Consiliul European, nici Parlamentul nu au dat Comisiei o instructiune oficiala pentru a mentine propunerile in picioare.

Miniștrii au aprobat programul de lucru al Comisiei pe data de 10 februarie, în timp ce certurile politice dintre deputații europeni au impiedicat adoptarea unei pozitii oficiale pe aceasta tema.

Membrii Comisiei planuiesc sa inlocuiasca pachetul economiei circulare cu o noua propunere care sa vizeze design-ul produselor, reutilizarea si materiile prime; noua propunere doreste sa impiedice materialele nesustenabile sa ajunga in circuitul economic in schimbul concentrarii exclusive pe managementul deseurilor, cum prevedea vechea propunere.

Aceasta a fost numita “economie circulară”, dar nu este, reprezinta doar deșeuri”, a declarat in februarie Frans Timmermans, vice-presedintele Comisiei Europene in fata deputatilor europeni. Acesta a avertizat ca noua propunere va spori “angajamentul in economia circulara”, inclusiv prin acoperirea “intrarilor de materii prime si reciclarea produselor care au atins termenul de utilitate”.

Care erau obiectivele pachetului de economie circulara

Sa ne amintim ce obiective continea ambitiosul pachet emis in iulie 2014, care viza la aceea vreme, stimularea reciclarii, securizarea accesului la materiile prime, cresterea locurilor de munca si dezvoltarea economica:

– tinta de reciclare și pregătire pentru reutilizare a deșeurilor municipale să fie ridicată la 70% pana in 2030;

– reciclarea și pregătirea pentru reutilizare a deseurilor de ambalaje să fie ridicată la 80% până în 2030;

– tintele pentru diverse materiale sa creasca gradual intre 2020 si 2030 (pentru a ajunge la 90% pentru hartie pana la sfarsitul anului 2025, 60% pentru plastic, 80% pentru lemn si 90% pentru metale feroase, aluminiu si sticla pana la sfarsitul anului 2030);

 – interzicerea depozitarii deseurilor reciclabile (materiale plastice, hârtie, metale, sticlă și deșeuri biodegradabile) până în 2025.

Obiectivele nu aveau in vedere si reducerea incinerarii

Comisia Europeana considera la acea vreme, ca aceste masuri vor contribui la reducerea sarcinii administrative in cazul întreprinderilor mici, vor crea peste 180.000 de locuri de muncă și vor contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 62 milioane de tone anual până în 2030.

Prevenirea deșeurilor, proiectarea ecologică, reutilizarea și alte măsuri similare ar putea aduce economii nete de 600 de miliarde de Euro sau 8% din cifra de afaceri anuala a companiilor din UE„, sublinia atunci comisarul european pentru mediu Janez Potočnik.

Acesta declara de asemenea, ca UE ar ar trebui să reducă cantitatea de deșeuri marine cu 30% până în 2020, desi acest obiectiv nu era cuprins in pachetul legislativ.

Un alt aspect care era discutat la acea vreme in departamentele Comisiei Europene era reducerea risipei alimentare cu 30% până în 2025.

Membrii Asociatiei Plastics Europe au salutat atunci propunerea legislativa dar au avertizat ca introducerea interdictiei pentru depozitarea deseurilor reciclabile inseamna „anularea termenului limită inițial stabilit în cadrul celui de-al 7-lea Program de Acțiune pentru Mediu. Am fi dorit sa vedem o abordare mai ambitioasa pentru a sprijini tinta de Zero deseuri de plastic trimise la gropile de gunoi pana in 2020”, potrivit directorului executiv al Asociatiei, Karl-H Foerster.

Reprezentantii Organismului european din sectorul hârtiei CEPI (The Confederation of European Paper Industries) avertizau de asemenea, ca noul pachet nu impune nici o restrictie cu privire la incinerare. „În ciuda capacității de reprocesare existentă în Europa, până la 10 milioane de tone de hârtie sunt in prezent depozitate sau incinerate”, declarau acestia.

Lista completă a propunerilor retrase va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti aici si aici.

Puteti citi si:

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Dupa deschiderea unor supermarketuri Zero Waste in Franta si Germania a venit randul restaurantelor care promoveaza acest concept – de aceasta data in Marea Britanie.

20141202TSMF

Sursa: Cleaning Matters

Bucatarul-sef Douglas McMaster, foarte cunoscut si apreciat in Marea Britanie a deschis prima cantina Zero Waste si spera ca proiectul lui sa inspire cat mai multe companii sa urmeze exemplul.

Motivat de dorința de a schimba atitudinea oamenilor fata de deșeuri și de a încuraja un sistem alimentar mai “conștient”, tânărul bucătar a deschis în luna octombrie Silo, o brutărie/cafenea /restaurant într-un depozit monocromatic in Brighton. Cantina, care reciclează toată deșeurile sale, se bazează pe un prototip mai mic configurat cu succes de McMaster in Melbourne.

Ingredientele de bază în forma lor cea mai pură sunt livrate fara ambalaje direct de la fermieri si producatori (majoritatea locali) in containere reutilizabile. In plus Silo genereaza propriile produse ca unt, branza, paine si alcool.”Eu îl numesc un sistem alimentar cu un stil pre-industrial…Este un mod de a produce si a aproviziona respectand alimentele cum faceam in urma cu 100 de ani”, declara McMaster.

Acest sistem reduce tone de alimente prin propunerea unui meniu mai restrans – avand in vedere ca “mai multe optiuni creeaza mai multe deseuri”, dupa cum marturiseste bucatarul sef, atentionand ca meniul este strict sezonier si servit pe farfurii realizate din pungi de plastic reciclate.

Nici un rest alimentar nu este irosit datorita unei masini de compostare in valoare de £22,000, care este capabila sa obtina 60kg de compost peste noapte – prima de acest tip folosita intr-o bucatarie comerciala Marea Britanie, potrivit lui McMaster.

Acumulam toate deșeurile naturale într-o găleată și la sfârșitul zilei merg direct in masina de compostare „, spune el. „Nu trebuie să faci nimic si nu apesi pe niciun buton – poti uita de ea. De fapt ne ajuta sa economisim timpul pentru ca nu trebuie sa scoatem containerele la sfarsitul zilei, sa le golim si sa plasam altele”.

În prezent, compostul este luat de cineva care are nevoie de el în schimbul unor plante gratuite. În timp ce acest lucru poate suna idealist, McMaster este conștient de importanța transformarii acestui risc intr-o actiune sustenabila atat financiar cat si din punct de vedere etic.

Composterul nu este ieftin pentru că este un design nou și foloseste noi tehnologii, dar afacerile locale pot partaja costurile unei astfel de mașini și să lucreze împreună pentru a face aceasta afacere viabila atat din punct de vedere financiar cat și ecologic. Noi impartim masina noastră cu alte cinci întreprinderi.

“Minuni” in lucrul cu apa

Silo nu vizeaza doar reducerea risipei alimentare. Apa reziduala produsa de masinile de cafea este filtrata prin osmoză inversă – un proces care separă moleculele de apă pură din apa gri. Apa pura este refolosita în mașinile de cafea, care potrivit lui McMaster ajută la crearea unui gust “curat” care reprezintă aroma adevărată a cafelei, în timp ce apa gri este folosita pentru a spăla toaletele.

O altă inovație este data de refuzul lui McMaster de a folosi produse chimice pentru a menține curățenia și igiena la fața locului. În schimb, foloseste EOwater –apa acida electrolizata și alcalinizata care a fost inițial creata în Japonia pentru curățarea rănilor deschise. Mașina de £30.000 transforma apa intr-un dezinfectant antibacterian non-toxic si natural care se pretinde a fi mai eficace decât săpunul si înălbitorul.

Apa electrolizata este naturala și este creata la fața locului, astfel încât nu sunt folosite ambalaje si nu implica alte deseuri sau consum de energie”, explica McMaster.

Provocări culinare

Toate aceste procese l-au ajutat pe Silo sa recicleze aproximativ 95% din deseuri, dar McMaster spune restul de 5% a fost un “coșmar”.

Curatarea cuptoarelor:Anumite cuptoare sunt fabricate pentru a fi curățate cu aceste produse speciale chimice care vin în ambalaje foarte risipitoare Asta nu e ceea ce ne dorim, dar este modul în care cuptoarele sunt construite și, din păcate, avem nevoie de ele pentru a crea ceea ce dorim să creăm.

A încerca sa schimbi lucrul asta e foarte dificil. Deci, ceea ce facem noi este o curățare de mână într-un fel de spălare fierbinte. Dar când ai un pui, iar grăsimea este scurge pe cealalta parte și el este copt la 250 de grade, nu este foarte usor sa cureti.

Cea mai mare provocare pentru McMaster ramane schimbarea atitudinii oamenilor fata de deșeuri – și nu doar a potentialilor clienti. Recent, un nou furnizor a adus un ambalaj care nu era în conformitate cu politica-zero deșeuri promovata de Silo chiar după ce bucătarul-șef i-a explicat întregul concept. Dar McMaster, un fost BBC Young Chef of the Year, nu se lasa cu una cu doua.

Este vorba despre încercarea de a schimba procesele de gândire ale oamenilor în rutina de zi cu zi și de a-i încuraja să-si insuseasca aceste idei în loc de a accepta lucrurile pur si simplu fara sa-ti pui niste intrebari”, spune el. “Nu e ușor pentru că nu toată lumea crede ca mine, dar trebuie sa incepem de undeva!

Puteti citi si:

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan

Viața printre tomberoane: „Din gunoi se mănâncă o pâine albă!”

Unii îi înjură, alții zic că le poartă noroc, dar cu toții avem nevoie de ei. Altfel nu se poate. Sunt cu mâinile până la coate în mizeria noastră și au niște salarii de subzistență. Niște oameni respectabili: gunoierii.

4 5 gunoi rzv 05

Sursa: Evenimentul Zilei

Au una dintre cele mai sigure şi serioase meserii din lume dar, totodată şi una dintre cele mai scârboase. N-au salarii mari, dar cel puțin sunt siguri de ele. Nu sunt mândri de job-ul lor, dar nici n-are de ce să le fie ruşine. Pe timpuri, oamenii îi priveau ca pe pleava societăţii. Și azi mai sunt unii care îi înjură când, dimineața, înainte de răsărit, uruitul mașinilor care trec printre blocuri îi trezeste din somn.

Gunoierii și inamicii lor din parcări

4-5-gunoi-rzv-02

Aurel Costache, sofer pe autogunoiera de 15 ani. Sursa: Evenimentul Zilei

Aurel Costache are 51 de ani şi, de 15, e şofer pe autogunoiera IVECO Eurocargo care „mănâncă”, de două ori pe zi, şapte tone de gunoi. E mititel şi abia se vede la volan. În fiecare zi, pe la şase fără un sfert, iese pe poarta garajului firmei de salubritate „Urban”, din Drumul Taberei.Visează traseul pe care îl face de ani buni între strada Brașov și Valea Oltului și Bulevardul Timișoara , până la Moghioroș.

Dimineaţa, printre blocuri, e dezastru! Sunt maşinile parcate aiurea. Mai ales lunea când s-au întors toţi din weekend. În Valea Ialomiţei e jale….. Dacă n-apuc să ridic gunoiul până la șapte, că am două școli în drum, e necaz mare! Că încep să-și ducă ăștia copiii…”, adauga mahnit nea Aurica.

Ce mai arunca romanii la ghena?

Aurică râde: „Da’ ce n-aruncă… Cumpără mâncare cât nu-i trebuie și dup-aia o aruncă!”. Da’ de uitat prin pubele se uită? Şoferul se încruntă: „Oi fi io gunoier, da’ să știți că io nu scormonesc prin gunoi! Mor de oftică când îi văd pe încărcători cum cotrobăie prin pubele. Se uită după metale, îmbrăcăminte și încălțăminte. Au găsit și telefoane care mergeau! Da’ s-a cam terminat”.

Aurel Costache pune degetul pe „rana” gunoierilor. „Au luat caimacul ăştia care caută pet-uri de plastic şi aluminiu. Femeile de serviciu sunt mână în mână cu ei! Şi vin înaintea noastră şi rad tot!”, se supără pe viaţă Aurică în timp ce ia o curbă strânsă de zici că o să lase fără retrovizoare vreo cinci mașini. Trece la un lat palmă de ele. Apoi, dezvoltă alt subiect. E supărat pe ăia care sună pe la uşi şi cer bani. „Sunt mulți țigani care au lucrat la noi și au rămas cu salopetele și hainele de lucru. Ai dracu’, cică, a murit șoferul și să-l ajute!”.

„De ce să ne fie rușine, asta-i meseria!”

4-5-gunoi-rzv-03

Imagine de la Statia de sortare Rom Waste Solutions. Sursa: Evenimentul Zilei

Pe la opt şi jumătate termină prima tură de încărcat mizeria bucureştenilor. O ia spre drumul de centură, dar nu spre vreo groapă de gunoi „clasică”. El descarcă în stația de sortare a gunoiului „Rom Waste Solutions”, de lângă comuna Dragomirești. Ultima „fiţă” a celor care fac bani din gunoi. „Ce-o să vedeţi acolo e o staţie Stadler, e ca un fel de Bentley în domeniu. Jumătate din gunoi se reciclează și valorifică integral”, declara Dan Nicolae Ceaușescu, directorul comercial al „Urban”.

Peste drum, la vreo doi kilometri în linie dreaptă, se vede muntele de gunoi al „Iridex”, una dintre cele trei gropi de gunoi de lângă Capitală. Raiul ciorilor… Până să intre cu maşina la cântar, nea Aurică povesteşte: „Am un coleg care a lucrat șofer la o fabrică de pâine care s-a închis. A venit la mine, ca să se angajeze la Urban. Îi ardea buza! L-am ajutat. Dacă vrei să munceşti, să faci un ban ce mai contează că duci gunoi! De ce să ne fie ruşine, asta-i meseria!…”.

Nicolae Magheru, de 46 de ani şi şapte clase, împreună cu Iulian Nicolae de 40 de ani, cu zece clase la activ, sunt membrii „commando”-ului condus de nea Aurică. Marturisesc ca nu-i intereseaza ce crede lumea despre ei. „Nu furăm, de ce să ne fie rușine!”, se încruntă domnu’ Magheru, în timp ce rostogoleşte un tomberon pe Aleea Lunca Cernei din Drumul Taberei.

Apoi, îşi plâng de milă, în cor: „Dimineaţa e vai de noi! Că e lumea grăbită, cu şcoli şi grădiniţe!Se ia lumea de noi, că de ce nu venim noaptea! Păi, nu se poate, că nu stă nicio femeie de serviciu noaptea după noi să deschidă ghena. Şi dacă lasă «cazanele » pe trotuar, nu mai găseşti decât gunoiul din ele…”.

Amândoi recunosc că sunt țigani. „Asta suntem, ce să zic că sunt suedez?”, râde domnul Magheru. Câştigă undeva la opt sute de lei. „N-am vechime mare, că luam şi zece milioane de ăia vechi”, oftează gunoierul. Nu le e frică de boală. „Până la urmă, dacă nu riști, nu câștigi! Se îmbolnăvesc ei doctorii”, îşi dau coate băieţii. Se mai spală ei că-şi iau apă cu detergent în bidoane şi firma i-a echipat ca la armată: pufoaică, pantaloni matlasaţi, bocanci, căciulă şi mănuşi. Decretează: „Din gunoi se mănâncă o pâine albă!”

Gunoiul se cară și cu Mercedesul

Din punctul meu de vedere, al meseriei pe care o știu, șoferii de pe auto-gunoiere sunt dibaci, super-șoferi! Nu mulți camionagii se mișcă la fel ca ei pe aleile din spatele blocurilor”, își laudă oamenii Ovidiu Șerban, șeful sucursalei „Urban” din București.

Are în subordine 38 de auto-gunoiere compactoare, Mercedes și Iveco, din care, zilnic, 24 ies la lucru în sectorul 6, al doilea ca mărime și număr de locuitori din Capitală. „În medie, avem 2,21 descărcări pe zi, de fiecare mașină. Cărăm cam 120.000 de tone pe an… 8% e reciclabil, 37% se arde în fabricile de ciment și doar 55% ajunge la groapa de gunoi!”, marturiseste Serban.

Oficial, sunt trei gropi de gunoi care deservesc Capitala: Iridex – pe centura Bucureștiului, lângă Dragomirești, Vidra și Glina – care ține de Ilfov, zisă și „Ochiul boului”.

Sa ne amintim ca pana in 2017 toate depozitele de gunoi neconforme trebuie inchise iar pana in 2020, obligatia asumata de Romania este de a recicla 50% din deseurile municipale (din masa totala de deseuri de hartie, metal, plastic si sticla). Prin urmare, astfel de gropi trebuie „inlocuite” cat mai repede cu statii de sortare si de valorificare corespunzatoare a deseurilor…

Cat castiga de fapt operatorii de salubritate

Trebuie sa marturisesc ca sunt de fiecare data indignata cand mai vad cate o persoana care arunca deseurile pe jos chiar langa gunoieri si spune mandra: „Lasa-i sa stranga ca si-asa au salariile mari”! Hai sa vedem ce salarii au de fapt acesti oameni si daca pot compensa acestea munca lor deloc usoara!

Un șofer câștigă de la 1.600 la 2.400 de lei pe lună, în funcție de vechime și orele suplimentare iar un gunoier simplu maximum 1.100 de lei. Fara sa mai luam in calcul cu ce se mai căpătuiesc din ce găsesc prin pubele. Dan Nicolae Ceaușescu, directorul comercial al „Urban” are o poveste nostimă: „La Monte Carlo s-au aciuat niște gunoieri români. Tot ce găsesc prin gunoiul monegascilor îl vând la Marsilia în târgul de vechituri. Și găsesc de la haine, la inele de logodnă, brichete, până la bijuterii și alte lucruri de valoare. Dar gunoiul lor nu seamănă cu al nostru!”.

Gasiti articolul integral aici.

Puteti citi si

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Un colector din India ajuta „culegatorii de deseuri” sa devina antreprenori

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie