Prima fabrica Zero Waste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

16 martie 2015

Dupa supermarketuri si restaurante a venit randul fabricilor sa devina “Zero Waste”.

Reprezentantii unei firme de arhitectura sustenabila din Londra – Exploration Architecture au proiectat o fabrica de textile in India care sa nu genereze deseuri.

Sursa: Inhabitat

Pentru proiectarea fabricii Zero Waste ei au luat in vedere biomimicry – o tehnica inovatoare care cauta solutii durabile la problemele actuale prin folosirea unor strategii si modele testate in timp de natura; scopul utilizarii acestei tehnologii este obtinerea unor produse, procese, politici care sa prezinte o adaptare pe termen lung la viata de pe pamant.

Alegand aceasta procedura, echipa a fost capabila sa conceptualizeze un design care sa indeplineasca cele 2 obiective majore cerute de client: protejarea naturii si a oamenilor; structura cladirii este proiectata pentru a reduce radical deseurile textile de productie.

Cladirea sustenabila, fara deseuri va schimba cu siguranta, modul in care este perceputa munca in fabrica de catre muncitori si nu numai.

Spre deosebire de planul unei fabrici tipice, clientul le-a cerut arhitectilor de la Exploration ca fabrica “sa fie proiectata sa utilizeze cat mai putin material si sa ofere un mediu perfect pentru cele 600 de persoane care vor lucra acolo”, dupa cum este mentionat in comunicatul de presa al firmei.

Pentru a indeplini aceste cerinte, fabrica este inconjurata de spatiu verde, care va putea fi vazut de muncitori in timp ce lucreaza, datorita unor ferestre uriase plasate pe partea laterala a structurii.

Utilizarea inteligentă a resurselor este motivul central al modului de proiectare iar inspiratia din natura este “radacina” sistemului de apă și energie din cadrul fabricii de textile. Sistemul a luat in vedere si colectarea apelor pluviale și reutilizarea apei gri folosind exemple inspirate de natura pentru a reduce cantitatea de apa uzata.

Proiectul vizeaza eliminarea tuturor deseurilor de productie. Sursa: Inhabitat

Echipa de arhitecti de la Exploration a colaborat cu diversi ingineri in realizarea proiectului, avand ca sursa de inspiratie munca depusa de cercetatoarea americana Janine Benyus pentru studierea procesului biomimicry. Folosind acest proces, echipa a reusit sa indeplineasca provocarea impusa de client de a concepe o noua “paradigma” pentru industria textila din India.

Designul cladirii a fost inspirat din structurile ierarhice din biologie, cum ar fi buretii “de sticla” Euplectella. Această structură a dus la proiectarea unui acoperiș ușor, care integrează structura, recoltarea energiei solare și permite luminii naturale sa patrunda în clădire. Astfel, designul unic al acoperișului reuseste sa rezolve multe probleme de arhitectură si contribuie in acelasi timp la eficientizarea energetica.

Echipa spera ca noul tip de design realizat prin tehnologia biomimicry va revolutiona industria textilă din India.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Puteti citi si:

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan

Sticlele de unica folosinta – motiv de disputa intre Germania si Coca-Cola

12 martie 2015

Sursa foto: Sueddeutsche

Dupa ce in ultimii ani Coca-Cola ne-a obisnuit cu tot felul de initiative menite sa promoveze dezvoltarea durabila, compania a decis sa schimbe strategia.

Reprezentantii Coca-Cola au declarat recent ca intentioneaza sa creasca utilizarea sticlelor de unica folosinta de 500 de ml si de 1,5 litri in Germania.

1,9 miliarde de bauturi Coca-Cola sunt consumate în fiecare zi în întreaga lume și cele mai multe dintre ele vin în sticle de plastic de unică folosință.

Până în prezent, Coca-Cola a făcut o treabă bună in Germania, avand un sistem implementat la nivel național de colectare, curatare si umplere a sticlelor reutilizabile. Dar acum compania vrea sa omoare sistemul reper – care ar trebui in schimb, extins la nivel global.

Aceasta masura nu reprezinta singurul exemplu in care organizatia alege sa pozitioneze profitul inaintea mediului. Recent, in Australia, compania a dat in judecata un stat care a stabilit un sistem de reciclare pentru ca nu corespunde politicilor ei.

Avand in vedere aceasta decizie, reprezentantii Agenției Federale de Mediu din Germania au declarat duminică că ar putea impune o taxă pentru a descuraja utilizarea acestora.

„Noi nu excludem o taxă suplimentară pe sticle de unică folosință pentru a sprijini sistemul de reutilizare al acestora„, a declarat președintele Agenției, Maria Krautzberger.

Reprezentantii Coca-Cola sustin ca sticlele de 500 de ml sunt folosite de oameni „in miscare”, fiind astfel, rar returnate la punctele de vanzare si nici nu sunt reutilizate.

In schimb, reprezentantii Agenției Federale de Mediu declara că 45,7 % din totalul sticlelor vandute in Germania sunt reutilizate. Avantajul acestor sticle este ca pot fi reumplute de 40-50 de ori, fiind mai ecologice decât sticlele de unică folosință.

Presedintele Agentiei a cerut de asemenea, parlamentarilor sa se grabeasca si sa treaca o lege care cere etichetarea clara a sticlelor reutilizabile și de unică folosință. Șeful Departamentului de Managementul Reciclarii din cadrul guvernului, Thomas Fischer, a declarat că 50% dintre germani cred ca o sticla va fi reutilizata daca are un depozit pe ea, ceea ce nu este adevarat.

Controversata decizie este subiectul unei petitii initiata de SumOfUs.

Petitia adresata lui Muhtar Kent, CEO Coca-Cola transmite urmatorul mesaj: „Mentineti schema din Germania de reutilizare a sticlelor de toate marimile si lansati alternative ecologice la sticlele de unica folosinta din intreaga lume”. Pana acum petitia a adunat peste 115 000 de semnaturi din obiectivul de 150 000.

Daca sunteti de acord cu aceasta initiativa, semnati petitia aici.

Puteti citi si:

Coca-Cola a introdus ambalajul eco in Romania

New York City va interzice ambalajele din polistiren in acest an

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

Propunerile ambitioase de reciclare retrase oficial de Comisia Europeana

11 martie 2015

Daca in urma cu ceva timp ne “panicam” ca urmeaza sa sune clopotul de alarma pentru obiectivele de reciclare stabilite pentru 2030, reprezentantii Comisiei Europene s-au gandit “sa ne linisteasca”. Comisarii europeni au retras oficial propunerile ambitioase de politici de reciclare a deșeurilor depuse anul trecut de predecesori.

Potrivit unui purtator de cuvant din cadrul Departamentului de Mediu al Comisiei, Colegiul Comisarilor a fost de acord să renunțe la pachetul economiei circulare si la alte 73 de propuneri legislative.

Sursa foto: Evenimentul Zilei

Noua pozitie a Comisiei Europene este mai mult decat surprinzatoare, in conditiile in care in decembrie anul trecut, comisarul european pentru mediu Karmenu Vella declara ca “economia circulara ramane o prioritate, un dosar care va fi dezvoltat si in 2015”, un obiectiv “sigur in mainile acestei Comisii”.

Decizia Comisiei de a renunta la pachetul economiei circulare este contestata de majoritatea statelor membre UE si de deputatii europeni. Insa, nici Consiliul European, nici Parlamentul nu au dat Comisiei o instructiune oficiala pentru a mentine propunerile in picioare.

Miniștrii au aprobat programul de lucru al Comisiei pe data de 10 februarie, în timp ce certurile politice dintre deputații europeni au impiedicat adoptarea unei pozitii oficiale pe aceasta tema.

Membrii Comisiei planuiesc sa inlocuiasca pachetul economiei circulare cu o noua propunere care sa vizeze design-ul produselor, reutilizarea si materiile prime; noua propunere doreste sa impiedice materialele nesustenabile sa ajunga in circuitul economic in schimbul concentrarii exclusive pe managementul deseurilor, cum prevedea vechea propunere.

“Aceasta a fost numita “economie circulară”, dar nu este, reprezinta doar deșeuri”, a declarat in februarie Frans Timmermans, vice-presedintele Comisiei Europene in fata deputatilor europeni. Acesta a avertizat ca noua propunere va spori “angajamentul in economia circulara”, inclusiv prin acoperirea “intrarilor de materii prime si reciclarea produselor care au atins termenul de utilitate”.

Care erau obiectivele pachetului de economie circulara

Sa ne amintim ce obiective continea ambitiosul pachet emis in iulie 2014, care viza la aceea vreme, stimularea reciclarii, securizarea accesului la materiile prime, cresterea locurilor de munca si dezvoltarea economica:

– tinta de reciclare și pregătire pentru reutilizare a deșeurilor municipale să fie ridicată la 70% pana in 2030;

– reciclarea și pregătirea pentru reutilizare a deseurilor de ambalaje să fie ridicată la 80% până în 2030;

– tintele pentru diverse materiale sa creasca gradual intre 2020 si 2030 (pentru a ajunge la 90% pentru hartie pana la sfarsitul anului 2025, 60% pentru plastic, 80% pentru lemn si 90% pentru metale feroase, aluminiu si sticla pana la sfarsitul anului 2030);

– interzicerea depozitarii deseurilor reciclabile (materiale plastice, hârtie, metale, sticlă și deșeuri biodegradabile) până în 2025.

Obiectivele nu aveau in vedere si reducerea incinerarii

Comisia Europeana considera la acea vreme, ca aceste masuri vor contribui la reducerea sarcinii administrative in cazul întreprinderilor mici, vor crea peste 180.000 de locuri de muncă și vor contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 62 milioane de tone anual până în 2030.

„Prevenirea deșeurilor, proiectarea ecologică, reutilizarea și alte măsuri similare ar putea aduce economii nete de 600 de miliarde de Euro sau 8% din cifra de afaceri anuala a companiilor din UE„, sublinia atunci comisarul european pentru mediu Janez Potočnik.

Acesta declara de asemenea, ca UE ar ar trebui să reducă cantitatea de deșeuri marine cu 30% până în 2020, desi acest obiectiv nu era cuprins in pachetul legislativ.

Un alt aspect care era discutat la acea vreme in departamentele Comisiei Europene era reducerea risipei alimentare cu 30% până în 2025.

Membrii Asociatiei Plastics Europe au salutat atunci propunerea legislativa dar au avertizat ca introducerea interdictiei pentru depozitarea deseurilor reciclabile inseamna „anularea termenului limită inițial stabilit în cadrul celui de-al 7-lea Program de Acțiune pentru Mediu. Am fi dorit sa vedem o abordare mai ambitioasa pentru a sprijini tinta de Zero deseuri de plastic trimise la gropile de gunoi pana in 2020”, potrivit directorului executiv al Asociatiei, Karl-H Foerster.

Reprezentantii Organismului european din sectorul hârtiei CEPI (The Confederation of European Paper Industries) avertizau de asemenea, ca noul pachet nu impune nici o restrictie cu privire la incinerare. „În ciuda capacității de reprocesare existentă în Europa, până la 10 milioane de tone de hârtie sunt in prezent depozitate sau incinerate”, declarau acestia.

Lista completă a propunerilor retrase va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti aici si aici.

Puteti citi si:

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

10 martie 2015

Dupa deschiderea unor supermarketuri Zero Waste in Franta si Germania a venit randul restaurantelor care promoveaza acest concept – de aceasta data in Marea Britanie.

Sursa: Cleaning Matters

Bucatarul-sef Douglas McMaster, foarte cunoscut si apreciat in Marea Britanie a deschis prima cantina Zero Waste si spera ca proiectul lui sa inspire cat mai multe companii sa urmeze exemplul.

Motivat de dorința de a schimba atitudinea oamenilor fata de deșeuri și de a încuraja un sistem alimentar mai “conștient”, tânărul bucătar a deschis în luna octombrie Silo, o brutărie/cafenea /restaurant într-un depozit monocromatic in Brighton. Cantina, care reciclează toată deșeurile sale, se bazează pe un prototip mai mic configurat cu succes de McMaster in Melbourne.

Ingredientele de bază în forma lor cea mai pură sunt livrate fara ambalaje direct de la fermieri si producatori (majoritatea locali) in containere reutilizabile. In plus Silo genereaza propriile produse ca unt, branza, paine si alcool.”Eu îl numesc un sistem alimentar cu un stil pre-industrial…Este un mod de a produce si a aproviziona respectand alimentele cum faceam in urma cu 100 de ani”, declara McMaster.

Acest sistem reduce tone de alimente prin propunerea unui meniu mai restrans – avand in vedere ca “mai multe optiuni creeaza mai multe deseuri”, dupa cum marturiseste bucatarul sef, atentionand ca meniul este strict sezonier si servit pe farfurii realizate din pungi de plastic reciclate.

Nici un rest alimentar nu este irosit datorita unei masini de compostare in valoare de £22,000, care este capabila sa obtina 60kg de compost peste noapte – prima de acest tip folosita intr-o bucatarie comerciala Marea Britanie, potrivit lui McMaster.

„Acumulam toate deșeurile naturale într-o găleată și la sfârșitul zilei merg direct in masina de compostare „, spune el. „Nu trebuie să faci nimic si nu apesi pe niciun buton – poti uita de ea. De fapt ne ajuta sa economisim timpul pentru ca nu trebuie sa scoatem containerele la sfarsitul zilei, sa le golim si sa plasam altele”.

În prezent, compostul este luat de cineva care are nevoie de el în schimbul unor plante gratuite. În timp ce acest lucru poate suna idealist, McMaster este conștient de importanța transformarii acestui risc intr-o actiune sustenabila atat financiar cat si din punct de vedere etic.

“Composterul nu este ieftin pentru că este un design nou și foloseste noi tehnologii, dar afacerile locale pot partaja costurile unei astfel de mașini și să lucreze împreună pentru a face aceasta afacere viabila atat din punct de vedere financiar cat și ecologic. Noi impartim masina noastră cu alte cinci întreprinderi.”

“Minuni” in lucrul cu apa

Silo nu vizeaza doar reducerea risipei alimentare. Apa reziduala produsa de masinile de cafea este filtrata prin osmoză inversă – un proces care separă moleculele de apă pură din apa gri. Apa pura este refolosita în mașinile de cafea, care potrivit lui McMaster ajută la crearea unui gust “curat” care reprezintă aroma adevărată a cafelei, în timp ce apa gri este folosita pentru a spăla toaletele.

O altă inovație este data de refuzul lui McMaster de a folosi produse chimice pentru a menține curățenia și igiena la fața locului. În schimb, foloseste EOwater –apa acida electrolizata și alcalinizata care a fost inițial creata în Japonia pentru curățarea rănilor deschise. Mașina de £30.000 transforma apa intr-un dezinfectant antibacterian non-toxic si natural care se pretinde a fi mai eficace decât săpunul si înălbitorul.

“Apa electrolizata este naturala și este creata la fața locului, astfel încât nu sunt folosite ambalaje si nu implica alte deseuri sau consum de energie”, explica McMaster.

Provocări culinare

Toate aceste procese l-au ajutat pe Silo sa recicleze aproximativ 95% din deseuri, dar McMaster spune restul de 5% a fost un “coșmar”.

Curatarea cuptoarelor: “Anumite cuptoare sunt fabricate pentru a fi curățate cu aceste produse speciale chimice care vin în ambalaje foarte risipitoare Asta nu e ceea ce ne dorim, dar este modul în care cuptoarele sunt construite și, din păcate, avem nevoie de ele pentru a crea ceea ce dorim să creăm.

A încerca sa schimbi lucrul asta e foarte dificil. Deci, ceea ce facem noi este o curățare de mână într-un fel de spălare fierbinte. Dar când ai un pui, iar grăsimea este scurge pe cealalta parte și el este copt la 250 de grade, nu este foarte usor sa cureti.”

Cea mai mare provocare pentru McMaster ramane schimbarea atitudinii oamenilor fata de deșeuri – și nu doar a potentialilor clienti. Recent, un nou furnizor a adus un ambalaj care nu era în conformitate cu politica-zero deșeuri promovata de Silo chiar după ce bucătarul-șef i-a explicat întregul concept. Dar McMaster, un fost BBC Young Chef of the Year, nu se lasa cu una cu doua.

„Este vorba despre încercarea de a schimba procesele de gândire ale oamenilor în rutina de zi cu zi și de a-i încuraja să-si insuseasca aceste idei în loc de a accepta lucrurile pur si simplu fara sa-ti pui niste intrebari”, spune el. “Nu e ușor pentru că nu toată lumea crede ca mine, dar trebuie sa incepem de undeva!”

Puteti citi si:

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan

Viața printre tomberoane: „Din gunoi se mănâncă o pâine albă!”

9 martie 2015

Unii îi înjură, alții zic că le poartă noroc, dar cu toții avem nevoie de ei. Altfel nu se poate. Sunt cu mâinile până la coate în mizeria noastră și au niște salarii de subzistență. Niște oameni respectabili: gunoierii.

Sursa: Evenimentul Zilei

Au una dintre cele mai sigure şi serioase meserii din lume dar, totodată şi una dintre cele mai scârboase. N-au salarii mari, dar cel puțin sunt siguri de ele. Nu sunt mândri de job-ul lor, dar nici n-are de ce să le fie ruşine. Pe timpuri, oamenii îi priveau ca pe pleava societăţii. Și azi mai sunt unii care îi înjură când, dimineața, înainte de răsărit, uruitul mașinilor care trec printre blocuri îi trezeste din somn.

Gunoierii și inamicii lor din parcări

Aurel Costache, sofer pe autogunoiera de 15 ani. Sursa: Evenimentul Zilei

Aurel Costache are 51 de ani şi, de 15, e şofer pe autogunoiera IVECO Eurocargo care „mănâncă”, de două ori pe zi, şapte tone de gunoi. E mititel şi abia se vede la volan. În fiecare zi, pe la şase fără un sfert, iese pe poarta garajului firmei de salubritate „Urban”, din Drumul Taberei.Visează traseul pe care îl face de ani buni între strada Brașov și Valea Oltului și Bulevardul Timișoara , până la Moghioroș.

„Dimineaţa, printre blocuri, e dezastru! Sunt maşinile parcate aiurea. Mai ales lunea când s-au întors toţi din weekend. În Valea Ialomiţei e jale….. Dacă n-apuc să ridic gunoiul până la șapte, că am două școli în drum, e necaz mare! Că încep să-și ducă ăștia copiii…”, adauga mahnit nea Aurica.

Ce mai arunca romanii la ghena?

Aurică râde: „Da’ ce n-aruncă… Cumpără mâncare cât nu-i trebuie și dup-aia o aruncă!”. Da’ de uitat prin pubele se uită? Şoferul se încruntă: „Oi fi io gunoier, da’ să știți că io nu scormonesc prin gunoi! Mor de oftică când îi văd pe încărcători cum cotrobăie prin pubele. Se uită după metale, îmbrăcăminte și încălțăminte. Au găsit și telefoane care mergeau! Da’ s-a cam terminat”.

Aurel Costache pune degetul pe „rana” gunoierilor. „Au luat caimacul ăştia care caută pet-uri de plastic şi aluminiu. Femeile de serviciu sunt mână în mână cu ei! Şi vin înaintea noastră şi rad tot!”, se supără pe viaţă Aurică în timp ce ia o curbă strânsă de zici că o să lase fără retrovizoare vreo cinci mașini. Trece la un lat palmă de ele. Apoi, dezvoltă alt subiect. E supărat pe ăia care sună pe la uşi şi cer bani. „Sunt mulți țigani care au lucrat la noi și au rămas cu salopetele și hainele de lucru. Ai dracu’, cică, a murit șoferul și să-l ajute!”.

„De ce să ne fie rușine, asta-i meseria!”

Imagine de la Statia de sortare Rom Waste Solutions. Sursa: Evenimentul Zilei

Pe la opt şi jumătate termină prima tură de încărcat mizeria bucureştenilor. O ia spre drumul de centură, dar nu spre vreo groapă de gunoi „clasică”. El descarcă în stația de sortare a gunoiului „Rom Waste Solutions”, de lângă comuna Dragomirești. Ultima „fiţă” a celor care fac bani din gunoi. „Ce-o să vedeţi acolo e o staţie Stadler, e ca un fel de Bentley în domeniu. Jumătate din gunoi se reciclează și valorifică integral”, declara Dan Nicolae Ceaușescu, directorul comercial al „Urban”.

Peste drum, la vreo doi kilometri în linie dreaptă, se vede muntele de gunoi al „Iridex”, una dintre cele trei gropi de gunoi de lângă Capitală. Raiul ciorilor… Până să intre cu maşina la cântar, nea Aurică povesteşte: „Am un coleg care a lucrat șofer la o fabrică de pâine care s-a închis. A venit la mine, ca să se angajeze la Urban. Îi ardea buza! L-am ajutat. Dacă vrei să munceşti, să faci un ban ce mai contează că duci gunoi! De ce să ne fie ruşine, asta-i meseria!…”.

Nicolae Magheru, de 46 de ani şi şapte clase, împreună cu Iulian Nicolae de 40 de ani, cu zece clase la activ, sunt membrii „commando”-ului condus de nea Aurică. Marturisesc ca nu-i intereseaza ce crede lumea despre ei. „Nu furăm, de ce să ne fie rușine!”, se încruntă domnu’ Magheru, în timp ce rostogoleşte un tomberon pe Aleea Lunca Cernei din Drumul Taberei.

Apoi, îşi plâng de milă, în cor: „Dimineaţa e vai de noi! Că e lumea grăbită, cu şcoli şi grădiniţe!Se ia lumea de noi, că de ce nu venim noaptea! Păi, nu se poate, că nu stă nicio femeie de serviciu noaptea după noi să deschidă ghena. Şi dacă lasă «cazanele » pe trotuar, nu mai găseşti decât gunoiul din ele…”.

Amândoi recunosc că sunt țigani. „Asta suntem, ce să zic că sunt suedez?”, râde domnul Magheru. Câştigă undeva la opt sute de lei. „N-am vechime mare, că luam şi zece milioane de ăia vechi”, oftează gunoierul. Nu le e frică de boală. „Până la urmă, dacă nu riști, nu câștigi! Se îmbolnăvesc ei doctorii”, îşi dau coate băieţii. Se mai spală ei că-şi iau apă cu detergent în bidoane şi firma i-a echipat ca la armată: pufoaică, pantaloni matlasaţi, bocanci, căciulă şi mănuşi. Decretează: „Din gunoi se mănâncă o pâine albă!”

Gunoiul se cară și cu Mercedesul

„Din punctul meu de vedere, al meseriei pe care o știu, șoferii de pe auto-gunoiere sunt dibaci, super-șoferi! Nu mulți camionagii se mișcă la fel ca ei pe aleile din spatele blocurilor”, își laudă oamenii Ovidiu Șerban, șeful sucursalei „Urban” din București.

Are în subordine 38 de auto-gunoiere compactoare, Mercedes și Iveco, din care, zilnic, 24 ies la lucru în sectorul 6, al doilea ca mărime și număr de locuitori din Capitală. „În medie, avem 2,21 descărcări pe zi, de fiecare mașină. Cărăm cam 120.000 de tone pe an… 8% e reciclabil, 37% se arde în fabricile de ciment și doar 55% ajunge la groapa de gunoi!”, marturiseste Serban.

Oficial, sunt trei gropi de gunoi care deservesc Capitala: Iridex – pe centura Bucureștiului, lângă Dragomirești, Vidra și Glina – care ține de Ilfov, zisă și „Ochiul boului”.

Sa ne amintim ca pana in 2017 toate depozitele de gunoi neconforme trebuie inchise iar pana in 2020, obligatia asumata de Romania este de a recicla 50% din deseurile municipale (din masa totala de deseuri de hartie, metal, plastic si sticla). Prin urmare, astfel de gropi trebuie „inlocuite” cat mai repede cu statii de sortare si de valorificare corespunzatoare a deseurilor…

Cat castiga de fapt operatorii de salubritate

Trebuie sa marturisesc ca sunt de fiecare data indignata cand mai vad cate o persoana care arunca deseurile pe jos chiar langa gunoieri si spune mandra: „Lasa-i sa stranga ca si-asa au salariile mari”! Hai sa vedem ce salarii au de fapt acesti oameni si daca pot compensa acestea munca lor deloc usoara!

Un șofer câștigă de la 1.600 la 2.400 de lei pe lună, în funcție de vechime și orele suplimentare iar un gunoier simplu maximum 1.100 de lei. Fara sa mai luam in calcul cu ce se mai căpătuiesc din ce găsesc prin pubele. Dan Nicolae Ceaușescu, directorul comercial al „Urban” are o poveste nostimă: „La Monte Carlo s-au aciuat niște gunoieri români. Tot ce găsesc prin gunoiul monegascilor îl vând la Marsilia în târgul de vechituri. Și găsesc de la haine, la inele de logodnă, brichete, până la bijuterii și alte lucruri de valoare. Dar gunoiul lor nu seamănă cu al nostru!”.

Gasiti articolul integral aici.

Puteti citi si

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Un colector din India ajuta „culegatorii de deseuri” sa devina antreprenori

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

Pahare biodegradabile de cafea, care devin copaci dupa ce sunt aruncate

6 martie 2015

In 2014, au fost vandute atat de multe pahare incat ar putea forma un lant care sa inconjoare pamantul de 10 ori. Majoritatea au ajuns la gropile de gunoi fiindca nu sunt reciclabile.

Sursa: Think Outside the Box

Pentru a reduce impactul negativ al paharelor nereciclabile, compania americana Reduce.Reuse.Grow a proiectat un model de pahare biodegradabile de cafea, impregnate cu seminte care pot fi plantate dupa utilizare.

Paharele de cafea sunt obiectul unei campanii în derulare pe platforma Kickstarter, pentru a strânge banii necesari ca să devină un produs disponibil pe piaţă. În pereţii paharelor se vor afla seminţe de diferite feluri, în funcţie de locul unde se vor comercializa paharele, iar clienţii care le vor cumpăra vor fi încurajaţi să le planteze după ce au consumat cafeaua (în loc să arunce paharele la gunoi) ori să returneze paharele localului de la care le-au cumpărat, pentru ca acesta să planteze seminţele. În acest fel, paharele de cafea se vor transforma, în timp, în copaci.

Sursa: Think Outside the Box

Mai multe detalii despre proiect gasiti in materialul video de mai jos.

Campaniile de reciclare din scoli – intre schimbare si poleiala

5 martie 2015

Imagine din programul „Coltul Verde din Scoala Mea” desfasurat de Recolamp in parteneriat cu Ecoteca

Auzim tot mai des despre tot felul de campanii de promovare a reciclarii in scoli.

Acestea au devenit un trend pentru organizatiile din domeniu si nu numai: ONG -uri, asociatii colective de preluare a responsabilitatii producatorilor, organizatii care nu au legatura cu domeniul dar vad aceste campanii ca niste „parghii” de CSR s.a.m.d.

De ce oare atunci cand vine vorba de reciclare toata lumea apeleaza la campaniile desfasurate in scoli? Stim cu totii raspunsul la intrebarea asta. Sunt simpatice, “colorate”, asigura vizibilitate, sunt mai “la indemana” fata de alte campanii de constientizare (e mult mai usor sa-i inveti pe copii decat pe adulti sa recicleze deseurile) si mai ales, au rezultate imediate.

E foarte usor ca printr-un “heirup” de cateva saptamani “presarat” cu concursuri si premii sa strangi o cantitate deloc neglijabila de deseuri reciclabile. Ce este mai greu e sa asiguri continuitatea unor astfel de actiuni …

Din pacate, auzim foarte rar de campanii initiate de autoritatile publice, care au de fapt, obligatia desfasurarii unor astfel de actiuni nu doar in scoli ci si in spatiul public. De cele mai multe ori autoritatile se “lipesc” de astfel de actiuni – initiate de alte organizatii- doar cu numele, fara sa sprijine cu adevarat actiunea respectiva si sa incerce s-o consolideze.

In acelasi timp, organizatiile accepta acest compromis, pentru ca, nu-i asa, “da bine” sa existe cat mai multi parteneri intr-un asemenea proiect, mai ales autoritati publice.

Nu spunem ca parteneriatele cu autoritatile, in astfel de campanii, ca de altfel si in alte proiecte reprezinta ceva rau insa, am dori ca aceste autoritati sa se implice mai mult in dezvoltarea proiectelor si asigurarea continuitatii lor dupa terminarea actiunilor respective.

Scopul acestor campanii ar trebui sa fie pana la urma, dezvoltarea unui comportament pro-reciclare iar acest lucru se obtine sistematic, prin asigurarea unei continuitati, nu prin actiuni sporadice, care dureaza maximum cateva luni.

Din pacate, exista unele campanii care incurajeaza copiii sa colecteze selectiv, actiunea se dovedeste a fi un real succes, insa la terminarea ei, organizatiile respective isi iau deseurile si pleaca (uneori isi iau si containerele de colectare selectiva inapoi!) si acolo se incheie totul. In astfel de cazuri nu se produce nici o schimbare pe termen lung, asistam doar la un eveniment de fatada.

Intalnim intr-adevar situatii cand organizatiile (in special ONG-urile) nu dispun de resursele necesare pentru a asigura continuitatea proiectelor. Spre exemplu, atunci cand campaniile se desfasoara pe baza unor granturi, care nu asigura finantarea proiectului respectiv si dupa terminarea campaniei.

In acest caz, trebuie sa se pastreze cel putin o „minima” comunicare cu organizatia respectiva, sa existe intrebari de genul: Continua actiunile de colectare selectiva? Colectorii ridica in continuare separat deseurile? s.a.m.d.

Nu suntem carcotasi! Am desfasurat si noi astfel de campanii si stim ce eforturi implica. Doar incercam sa aratam ca exista niste nereguli in desfasurarea lor care pot fi corectate.

Care sunt solutiile pentru transformarea acestor actiuni in proiecte pe termen lung?

O prima solutie ar fi introducerea cursurilor obligatorii de educatie ecologica la nivel national. De ani buni ONG-urile incearca sa convinga autoritatile sa introduca astfel de cursuri in scoli. Pana acum rezultatele obtinute in acest sens au fost „timide”. Mai auzim din cand in cand de reusite locale si cam atat…

O alta solutie depinde de asemenea, de „vointa” autoritatilor publice. Din 2011 colectarea separata a deseurilor din hartie, metal, plastic si sticla a devenit obligatorie in toate organizatiile publice si private (Legea 211/2011, art. 14). Mai mult, Legea 132/2010 ofera informatii pretioase cu privire la modul in care ar trebui sa se desfasoare colectarea selectiva in institutiile publice. Baza legala pentru a imbunatati situatia exista insa, autoritatile nu se „inghesuie” sa aplice legea.

Din pacate, pe langa faptul ca nu au implementat un sistem de colectare selectiva, cele mai multe scoli nu-si mentin evidenta deseurilor generate si nu depun rapoartele anuale de gestionare a deseurilor la Autoritatile de mediu, conform obligatiilor legale. In lipsa acestor evidente, este imposibil ca administratiile publice locale sa-si indeplineasca obiectivul anual de reducere a depozitarii finale a deseurilor cu 15%.

Daca statul si-ar indeplini obligatia de a implementa sistemul de colectare selectiva in toate scolile, conform cerintelor legale, situatia ar fi complet diferita si aceste campanii ar avea alt „ecou”…

O alta problema in asigurarea continuitatii acestor campanii o reprezinta lipsa infrastructurii de colectare. Nu poti sa implementezi o astfel de campanie iar la terminarea ei sa-ti iei sacii sau containerele!

Din pacate, de cele mai multe ori, dupa finalizarea acestor campanii scolile se intorc la stadiul initial: organizatiile isi iau sacii si containerele inapoi, deseurile sunt aruncate din nou la gramada iar scolile continua „confruntarile” cu firmele de salubrizare care nu sunt de acord sa ridice separat deseurile. Ce se intampla in acest caz? Elevii sunt bulversati si nu mai gasesc o justificare pentru efortul depus cu putin timp in urma.

Exista insa si cazuri fericite, cand infrastructura de colectare separata este pastrata si dupa incheierea campaniilor. In imaginile de mai jos gasiti astfel de exemple – containere de colectare separata oferite de unele asociatii colective de preluare a responsabilitatii producatorilor de echipamente electronice si electronice.

36bbc986e955862e68795b349df3d5630465e781

Containere de colectare selectiva a becurilor, bateriilor si deseurilor electronice –Sursa: Recolamp

2a97e26775cf7a683a28d7d1668ee1cf8b2090e6

Container de colectare selectiva a bateriilor – Sursa: Ecotic

Schimbarea vine din interior!

Este foarte important ca in cadrul acestor campanii sa existe oameni din interior (profesori, administratori, elevi etc) care sa constientizeze importanta reciclarii si sa depuna toate eforturile pentru continuarea campaniilor. Poti desfasura o campanie uriasa, insa daca nu gasesti suficient sprijin in cadrul scolii, toate eforturile vor fi in zadar si toata actiunea va fi doar o „poleiala”.

Exista insa si cazuri exceptionale, cand initiativele de reciclare vin din interiorul scolii fara a fi nevoie de interventia altei organizatii. V-am prezentat un astfel de caz in urma cu ceva timp – campania desfasurata de Raluca Aftene „eleva manager” care la doar 13 ani a implementat un proiect de colectare selectiva prin care a adunat aproximativ o tona si jumatate de maculatura.

Povestea Ralucai ne demonstreaza ca exista o probabilitate mult mai mare de continuitate a unui proiect de reciclare atunci cand initiativa vine din interiorul scolii!

Ca sa incheiem intr-o nota optimista va las mai jos cateva sfaturi date de Raluca tuturor persoanelor care vor sa faca din astfel de campanii „o forta” a schimbarii.

„Luptati-va … insistent-decent si cu argumente pentru ideile voastre! E timpul sa fim constienti de puterea noastra de a face multe, inclusiv de a ajuta la sanatatea mediului inconjurator, la sanateata noastra! Nu trebuie sa asteptam sa ne faca altii curatenie, ba putem fi chiar exemple.

Cu o floare nu se face primavara dar, arata ca e pe aproape. Asa si cu noi. Putem incepe cu o hartie culeasa de pe jos, n-am facut nici economie, nici curatenie si poate nici nu ne va fi urmat exemplul imediat. Nu abandonam! Cu rabdare si perseverenta vom avea si rezultate.”

Alte exemple de succes de campanii de reciclare transformate in sisteme integrate in scoli (de aceasta data in scolile din SUA) gasiti aici.

Puteti citi si:

Interviu cu eleva “manager”: Cum a reusit Raluca sa implementeze un proiect de colectare selectiva la doar 13 ani

Interviu cu eleva “manager” (partea 2): Cum a reusit Raluca sa implementeze un proiect de colectare selectiva la doar 13 ani

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

4 martie 2015

Sursa: Hot News

Romania se afla in continuare pe ultimele locuri in Uniunea Europeana in ceea ce priveste rata de reciclare a deseurilor municipale, conform ultimului raport emis marti de Comisia Europeana, care foloseste datele de la nivelul anului 2012.

Conform raportului „Mediul European – Starea si Perspectiva 2015„, realizat de Agentia Europeana de Mediu si publicat de Comisie, Romania avea o rata de aproximativ 4,5% la reciclarea deseurilor municipale in anul 2012, fiind pe ultimele locuri in Uniunea Europeana la acest capitol. Singurele state care stau mai prost decat noi la capitolul reciclare sunt Turcia, Muntenegru, Serbia si fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.

Totusi, tara noastra a inregistrat un progres fata de anul 2004, cand rata de reciclare a deseurilor municipale a fost in jurul a 1%.

Sa ne amintim ca statele UE, inclusiv Romania, trebuie sa atinga o rata de 50% la reciclarea deseurilor municipale pana in anul 2020.

Vecinii nostri din UE, Bulgaria si Ungaria, inregistreaza rezultate mult mai bune la reciclarea deseurilor municipale, cate 30% fiecare, conform datelor de la nivelul anului 2012.Primele locuri in UE sunt detinute de Germania (circa 70%), Austria (60%), Belgia (55%).

Sursa: Hot News

„Diferentele mari intre ratele de reciclare ale diverselor tari europene indica faptul ca exista oportunitati semnificative pentru sporirea reciclarii in multe tari. Tehnologiile de reciclare, infrastructura si ratele de colectare mai bune ale deseurilor ar putea reduce si mai mult presiunile asupra mediului si dependenta Europei de importurile de resurse, inclusiv de unele materiale critice. Pe de alta parte, supracapacitatea din instalatiile de incinerare din unele tari reprezinta o provocare competitiva pentru reciclare, ingreunand ascensiunea gestionarii deseurilor in ierarhia acestora„, comenteaza Agentia Europeana de Mediu, in raport.

„In pofida recentelor progrese in domeniul prevenirii si gestionarii deseurilor, generarea de deseuri in UE ramane substantiala, iar performantele legate de tintele de politici sunt mixte. UE pare sa progreseze in directia obiectivului sau pentru 2020 de a ajunge la o reducere a deseurilor generate pe cap de locuitor. Insa gestionarea deseurilor va trebui sa se schimbe in mod radical pentru a elimina treptat si complet depozitarea deseurilor reciclabile sau recuperabile. In mod similar, multe state membre ale UE vor trebui sa faca eforturi remarcabile pentru a atinge tinta de reciclare de 50 % pentru unele fluxuri de deseuri municipale pana in 2020„, se mai arata in raportul Comisiei.

Rata de reciclare este calculata ca procent din deseurile municipale generate care au fost reciclate si transformare in compost, arata raportul.

Puteti consulta documentul Comisiei aici.

Un cercetator spaniol transforma crusta insectelor in bioplastic

3 martie 2015

Un om de știință spaniol de la Harvard este unul dintre experții mondiali in chitosan, un material biodegradabil care deschide un scenariu promițător în industrie și medicină.

1424688205_859060_1424768060_noticia_grande

Sursa: El Pais

„Multe elemente din plastic, cum ar fi cele de unica folosinta sau ambalajele sunt realizate fara a se gandi la utilitatea lor. De exemplu, daca fabric o sticla pentru apa nu trebuie sa te incurajez s-o arunci oriunde” explica Javier Fernández, doctor in nanobiotehnologie (tehnică modernă care permite fabricarea de dispozitive –cu aplicatii in biologie si biochimie-, de talie moleculară, capabile să manipuleze materia atom cu atom) in cadrul Universitatii din Barcelona, cercetator la Harvard si profesor la Universitatea de Tehnologie si Design din Singapore. Avand o cariera axata pe reducerea plasticului, el pariaza fara ezitare pe chitostan.

Potrivit lui Hernandez materialul ar putea elimina plasticul conventional si deschide noi cai de cercetare in medicina, industrie si imprimare 3D. Noul material numit shrilk este format dintr-un amestec de chitosan (material obtinut din chitina – substanta organica asemanatoare cu celuloza care formează exoscheletul insectelor și crustaceelor- si hidroxid de sodiu) si fibroina – o proteina din matase.

„Pielea unei insecte este construita din chitina, proteine si in partea exterioara exista un strat impermeabil asemanator cu ceara. Chitina si fibroina sunt combinate pentru a oferi rigiditatea coloanei vertebrale (aripi) sau elasticitatea (articulatii) „, explica cercetatorul.

Pentru a ilustra aceste proprietăți, Fernández citează cazul Rhodnius prolixus, o insectă comuna în America Centrală și de Sud, care „este capabila să controleze rigiditatea sa, atunci când se umfla pentru a absorbi sânge de la alte specii.”

Cercetătorul a reprodus structura insectelor pentru a proiecta plasticul „shrilk”; acesta este de doua ori mai rezistent decat plasticul conventional si in plus este biodegradabil.

Cel mai des intalnit material organic, dupa celuloza

Echipa lui Javier Fernández a modificat formula initiala pentru a reduce costurile din sectorul industrial și în cele din urmă, a venit cu formula exactă a unui chitostan fara proteina din matase, care reproduce caracteristicile naturale.

Cercetătorul afirma că prin noua procedura nu se creează un nou material. „Noi folosim tehnici de microelectronica și nanotehnologie pentru a proiecta structura și proprietățile naturale posedate de chitosan, pentru a-l putea folosi si la alte aplicatii.”

O comoară în coșul de gunoi

Unul dintre principalele avantaje ale materialului este că este foarte ieftin. „In mod traditional, l-am folosit ca un deșeu”, spune cercetatorul. „Este cazul capetelor de creveți și scoici colectate de industria pescuitului, care ajung de cele mai multe ori la gunoi. De asemenea, este foarte ușor de obtinut, pentru că este cel mai abundent material organic de pe Pamant, dupa celuloza”, adauga el.

In laborator chitosanul ajunge sub forma de fulgi sau pudră, similar cu un mic dejun de cereale.

În umbra plasticului traditional

Cu atât de multe aplicații ale chitosanului și avand in vedere beneficiile costurilor reduse de productie, ne intrebam de ce studiul nu a fost realizat până acum? Cercetătorul spaniol subliniază că materialul a fost descoperit în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX iar proprietățile lui au fost atent investigate, încat exista si brevete din acea perioada, pastrate de compania chimica Du Pont.

Cu toate acestea, introducerea plasticului – „materialul secolului XX”, a amanat studiile referitoare la chitosan sau alte materiale. Abia in anii ´70, preocuparile pentru obtinerea unor materiale sustenabile, au resuscitat cercetarile. „Am salvat un material uitat pentru a incerca sa-l folosim asa cum face natura si in armonie cu mediul inconjurator. Chitosanul se degradeaza in mediul natural si stim ca nu impiedica dezvoltarea altor specii”, spune Fernandez.

Un exemplu clar este prezentat în videoul de mai jos, unde o sămânță plantată pe o suprafata de chitosan crește în 20 de zile.

Mai multe informatii despre acest material gasiti aici.

Puteti citi si

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

Sticlele PET transformate in hartie rezistenta la apa de o companie mexicana

Un colector din India ajuta „culegatorii de deseuri” sa devina antreprenori

2 martie 2015

Sursa: The Better India

Mansoor Gambhir, proprietarul unui centru de colectare din orasul indian Bengaluru doreste sa transforme colectarea informala a deseurilor intr-o „profesie” bine organizata.

Datorita eforturilor sale, „culegatorii de deseuri” obtin carti de identitate, uniforme curate si venituri mai bune.

„Comunitatea colectorilor informali este foarte întreprinzătoare. În cazul în care competențele antreprenoriale sunt ghidate în direcția cea bună, ei pot face minuni „, considera Mansoor. „Nu numai ca va pune acesti colectori pe drumul cel bun, al muncii și integritatii, dar va fi, de asemenea, o oportunitate de a-i include în economia de masă„, adauga acesta.

Mansoor doreste sa implice intreaga comunitate in rezolvarea problemei deseurilor din oras. Pe de o parte, cetățenii din Bengaluru sunt in permanenta in cautarea unei solutii optime pentru a gestiona eficient deseurile, in timp ce pe de alta parte, exista un entuziasm extraordinar in comunitatea colectorilor informali, care poate veni in ajutorul tuturor locuitorilor.

„Tatăl meu a inceput ca un dealer de resturi acum aproximativ 30 de ani. Separarea deseurilor era un cuvant strain atunci. Cu toate acestea, el a promovat practica la fel cum o facem noi azi.Când eram copil, imi ajutam părinții la colectarea și sortarea deșeurilor. Obisnuiam sa gestionam aproximativ 500 de kg de deșeuri în fiecare lună”, își amintește Mansoor. Astăzi, viziunea sa depaseste numerele.

Visul lui Mansoor de a eficientiza modul de gestionare a deseurilor si de a oferi o viata mai buna colectorilor informali a capatat contur in momentul in care s-a asociat cu HasiruDala, un ONG cu sediul in Bengaluru care sprijina colectorii informali.

La Centrul de colectare din Bengaluru deseurile sunt sortate in 72 de categorii

Cu sprijinul HasiruDala, Mansoor a angajat la Centrul sau de Colectare, 10 colectori informali. In cadrul Centrului sunt gestionate in medie 10-12 tone de deseuri in fiecare luna, deseuri care sunt sortate in 72 de categorii inainte de a merge la reciclare.

Mansoor a infiintat si Clean City Recyclers Association (CCRA), o cooperativa a dealerilor de deseuri, care are ca obiective principale crearea unei piete echitabile a deseurilor, furnizarea de informatii transparente si transformarea dealerilor de deseuri in prima optiune pentru vanzarea deseurilor menajere.

Vorbind despre impactul muncii sale, Mansoor marturiseste ca a văzut o schimbare extraordinară în viața „colectorilor informali” transformati in sortatori.

„Colectarea deșeurilor nu ar trebui să fie considerata o muncă nesemnificativa. Datorită HasiruDala, oamenii nu se uita de jos la munca mea si au respect pentru ceea ce fac. HasiruDala a furnizat, de asemenea, cărți de identitate pentru culegătorii de deșeuri și uniforme bune. Se simte ca suntem cu totii o parte din ceva bun„, spune el.

„Oamenii erau uneori foarte neglijenti în timp ce aruncau deșeurile. Ei amestecau fractiile umede si uscate. Acest lucru a facut din centrul nostru un loc insalubru pentru a lucra. Ne-am oprit mai târziu din colectarea deșeurilor care nu erau separate corespunzator”, isi aminteste antreprenorul.

Datorită eforturilor depuse pentru cresterea gradului de conștientizare, 75% dintre clienții săi separa acum deseurile la sursa.

Mansoor a realizat ca un rol important in consolidarea afacerii il are tehnologia. Astfel a incheiat un parteneriat cu I Got Garbage un proiect initiat de organizatia Mindtree, specializata in furnizarea de servicii IT.

I got Garbage isi propune sa sprijine colectorii informali si sa contribuie la eficientizarea modului de gestionare a deseurilor. Pentru a realiza acest lucru, organizatia a dezvoltat o aplicatie Android care mentine evidenta deseurilor ridicate si gestioneaza mult mai eficient operatiunile de zi cu zi.

In prezent I got Garbage impreuna cu Mansoor a lansat in unele zone din Bengaluru un proiect pilot numit “Doneaza –ti deseurile uscate”, care incearca sa pozitioneze culegatorii de deseuri ca “manageri de reciclare”.

Mansoor descrie cum se va desfasura procesul de colectare: „Fiecare selector de deșeuri va avea o cargo bicicleta bine “brand-uita”, o uniformă și un telefon inteligent și va fi pus pe o rută pentru a colecta deșeuri uscate separate din gospodării și apartamente.„

“În prezent, culegătorii de deșeuri se află la capătul lanțului de colectare, scormonind dupa deseuri pe strazi. Se aventureaza pe strazi la cele mai ciudate ore in speranta ca vor gasi suficiente deseuri care sa le asigure hrana pentru ziua respectiva. Intentionam sa-i pozitionam la inceputul lantului de colectare, adică la sursă, cum ar fi casa ta și a mea”, spune Gambhir.

Datorita proiectului lui Mansoor culegătorii de deșeuri reusesc sa aiba un trai decent, castigand intre 9 000 si 12 000 de rupii pe luna (130-175 euro), ceea ce este mult mai mult decat ceea ce reusesc sa castige scormonind dupa reciclabile pe strazi.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

27 februarie 2015

Lille_day_by_day_store.jpg.662x0_q100_crop-scale

Sursa: Tree Hugger

Acum ceva timp va povesteam de Original Unverpackt, un concept store german, cu sediul in Berlin, care vinde alimente fara ambalaj.Un magazin asemanator a fost deschis de curand si in Franta.

Alice Bigorgne a lucrat in marketing pana cand a citit o carte care i-a schimbat viata, Zero Waste Home. Cartea este scrisa de Bea Johnson, o frantuzoaica din SUA care a adoptat stilul de viata Zero Waste inca din anul 2008. Cartea a inspirat-o sa deschida un magazin alimentar “Zero Waste”, numit “Day by day” in Lille, nordul Frantei.

“Day by day” („Zi de zi”) este un lanț de magazine alimentare mici, care are în prezent cinci locatii in intreaga tara, inclusiv cea mai recent deschisa, a lui Bigorgne. Misiunea sa este de a face procesul de cumparare mai ecologic. Lansat în 2013, in Meudon, un oras din apropierea Parisului, Day by day este primul lant de băcănii din Franta care vinde produsele alimentare in vrac.

La “Day by day” nu exista nici un ambalaj; toate cele 450 produse sunt vândute în vrac. Pentru a cumpara trebuie sa-ti aduci propriile containere sau le poti folosi pe cele oferite de alti clienti ai magazinului.

Bigorgne declara ca de cele mai multe ori, produsele ei neambalate sunt cu 40% mai ieftine, decat in restul magazinelor, in ciuda faptului ca sunt de o calitate superioara.

In plus, in cadrul magazinului, clientii pot cumpara exact cantitatea de alimente de care au nevoie. “Dacă ai nevoie doar de o singura lingură de cafea sau două betisoare de scortisoara, voi vinde pentru tine”, spune Bigorgne.

17 milioane de tone de alimente sunt aruncate anual de francezi

Ideea este de a reduce cantitatea de deșeuri alimentare prin vânzarea cantitatii exacte pe care o persoana o va folosi.Sa ne amintim ca, potrivit statisticilor, jumatate din alimentele produse la nivel mondial ajung la gunoi.

Aproximativ 20 de kilograme de alimente arunca anual francezii, din care 7 kg reprezinta produse nedeschise. In fiecare an, in Franta sunt irosite 17 milioane de tone de alimente.

“Acesta nu este un concept nou; este modul în care mulți dintre bunicii noștri obisnuiau sa cumpere. Luau in borcan si il umpleau la magazinul din colt cu cantitatea de care aveau nevoie sau isi puteau permite. In timp ce noi ne bucuram de o varietate mult mai mare de alimente decat generatiile anterioare, este pacat ca ne-am indepartat atat de mult de modelul cumparaturilor in vrac si folosirea recipientelor reutilizabile in magazine,” adauga Bigorgne.

Pentru a lupta împotriva acestui fenomen, Day by day, invita la un “consum economic, ecologic si etic”.

Mai multe informatii despre magazin gasiti aici.

Puteti citi si
Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor

26 februarie 2015

Sursa: Adevarul

Două tinere din Iaşi, Andreea Zaharescu şi Roxana Antochi, au reuşit să pună pe picioare o afacere inedita din prelucrarea deşeurilor si resturilor de materiale.

Inspiraţia lor a venit după o călătorie a Andreei în India, unde a descoperit potenţialul conceptului de “upcycling” (procesul de transformare a materialelor uzate sau a produselor nefolositoare în materiale noi, componente pentru produse noi şi chiar produse de calitate superioară) şi a înţeles că obiectele aruncate la gunoi, precum anvelopele auto vechi, conservele şi textilele pot avea o viaţă nouă, reducând astfel impactul deşeurilor asupra mediului înconjurător.

Reîntoarsă în România, Andreea a decis să aducă acest concept şi în ţara sa de origine, aşa că a pus pe picioare compania Upside Down. Şansa i-a surâs când, alături de Roxana şi de un alt prieten, Alexandru Pohonţ, a câştigat Social Impact Award în anul 2012.

Recompensa acestei competiţii a fost sprijinul de care aveau nevoie pentru a-şi pune în practică visul şi a începe afacerea pe care o plănuiseră.

Upside Down –ambasadorul campaniei “Generation Awake” in Romania

Această primă finanţare a acoperit şi primele investiţii: câteva maşini de cusut la mâna a doua, chiria unui spaţiu de lucru şi plata salariilor pentru producţia primelor creaţii. În 2014, Upside Down a fost desemnată afacerea ambasadoare pentru România a campaniei “Generation Awake”, o iniţiativă a Comisiei Europene de a încuraja reutilizarea optimă a resurselor şi economia circulara.

Conceptul este unul simplu: Upside Down colectează bannere stradale uzate, prelate vechi de camion, camere de cauciuc, resturi de materiale textile, şi alte deşeuri textile, pe care apoi le transformă în huse pentru laptopuri, coperte de carte, portofele şi alte accesorii atractive, viu colorate, cu un design modern.

Sursa: Adevarul

Compania produce de asemenea, obiecte personalizate pentru diferiţi clienţi. Câteva exemple în acest sens sunt trusele de prim ajutor pentru Crucea Roşie, mape pentru o firmă de training şi genţi speciale pentru festivalul de muzică Electric Castle, realizate din bannere vechi.

Activitatea organizatiei are o puternică componentă educaţională, încercând să determine publicul să acorde mai multă atenţie „vieţii de apoi” a produselor pe care le folosesc. „Dorim să le creăm oamenilor o nouă percepţie asupra resurselor. În mod normal, aceştia ar pune pe foc sau ar arunca obiectele atunci când nu le mai folosesc. Noi, însă, putem prelungi viaţa acestor materiale şi încercăm să transmitem mesajul că le putem folosi şi reintroduce în ciclul de producţie”, afirmă Andreea Zaharescu.

Asemenea multora care, îndemnaţi de grija pentru mediu, au ajuns să confere o nouă viaţă obiectelor vechi, Andreea preferă să descrie activităţile Upside Down ca intrând în sfera upcycling-ului mai degrabă decât a reciclării, deşi ambele sunt elemente ale economiei circulare.

„Reciclarea poate fi îndreptată în una dintre următoarele două direcţii: în jos sau în sus. Prima direcţie presupune un proces tehnologic care poate genera, de exemplu, hârtie reciclată, diferitele texturi putând fi observate şi simţite. Upcycling-ul nu implică niciun fel de tehnologie”, explică tânăra.

Sursa: Adevarul

Succesul companiei se întrevede şi prin recompensele primite în ultima vreme: în anul 2013, aceasta a fost recompensată cu premiul Idei din Ţara lui Andrei, iar în anul 2014 cu Premiul pentru activitatea de antreprenoriat şi leadership (ELA).

Upside Down reprezintă una dintre multele întreprinderi din Europa care, prin activitatea lor şi materialele folosite, arată că deşeurile pot fi transformate în noi resurse. Acestea oferă exemple concrete care demonstreaza viabilitatea economiei circulare, promovata de campania Generation Awake.

Printre avantajele imediate ale economiei circulare se numara cresterea duratei de viata a obiectelor, reintroducerea resturilor si deseurilor in fluxul economic, crearea de noi locuri de munca si generarea profitului.

Gasiti articolul complet aici.