Cristina Dan, designer „circular” – Rolul designului în reducerea deșeurilor textile
Sursa foto: A New Look for the Fashion Industry
Acum ceva timp prezentam într-un articol situația deșeurilor textile în România și soluțiile necesare pentru îmbunătățirea acesteia.
O măsură tot mai des vehiculată este introducerea unei scheme de răspundere extinsă a producătorului – printre altele, aceasta va stimula îmbunătățirea designului de produs, un factor esențial în creșterea circularității produselor textile și reducerea deșeurilor.
De exemplu, reciclarea fibrelor ar putea fi susținută prin introducerea unei obligații de a include un procent de material reciclat în produsele noi introduse pe piaţă. Taxarea textilelor nereciclabile ar putea, de asemenea, să stimuleze realizarea unor produse mai sustenabile.
Rolul designului în asigurarea tranziției industriei textile la economia circulară este argumentat de designerul Cristina Dan, fondatoarea studioului SOLVE. Aceasta a fondat Solve în 2016 pentru a prezenta alternative durabile și responsabile care respectă principiile economiei circulare. Primul ei proiect, Omdanne, este prima colecție de modă circulară și multifuncțională din lume.
Într-un interviu acordat publicației Intersecting (interviul integral la paginile 152 -159), Cristina punctează foarte bine provocările introducerii principiilor circularității în industria textilă, de la dificultatea reciclării textilelor care nu sunt confecționate dintr-o singur tip de fibră, până la impactul proiectării produsului asupra mediului (până la 80% din impactul unui produs asupra mediului este determinat în faza de proiectare).
Cristina DAN – designer și fondator SOLVE
Cristina Dan: „Designul dictează setul de resurse, infrastructură, procese și activități care vor fi angajate pentru fiecare produs. Există o nevoie iminentă de cunoștințe în cadrul organizației privind strategiile de proiectare circulară, mijloace de conectare la sisteme de producție în buclă închisă, modele de afaceri circulare și cadrul operațional circular local. Deși unele procese au început să se dezvolte, sunt într-un ritm dureros de lent.”
Un alt aspect important semnalat de designer este importanța colaborării tuturor stakeholderilor implicați pe întreg lanțul valoric în vederea asigurării tranziției la economia circulară.
În ultimii doi ani, au fost mult mai vizibile blocajele logistice și întârzierile în producție din cauza întârzierilor în aprovizionare. Lanțurile de aprovizionare circulare, reziliente se bazează pe o strânsă colaborare între părțile interesate. Și în cazul industriei textile, proximitatea stakeholder-ilor, cu alte cuvinte aprovizionarea de la producători locali creşte capacitatea de a forma lanțuri de aprovizionare circulare, sustenabile.
Cristina Dan: „Abordarea mea privind tranziția la economia circulară în industria textilă este o nouă paradigmă de design, bazată pe design participativ. Mă descriu ca un designer de modă contextual. În tărâmul designului circular, contextul este totul. Acest lucru înseamnă că, în procesul meu de proiectare, iau în considerare toate părțile interesate. În prezent, se pune foarte mult accent pe schimbarea comportamentului utilizatorului, având în vedere că societatea actuală este „ciuruită” de consumerism. Prin implicarea utilizatorului în proiectarea și/sau procesul de fabricație, creăm un atașament mai mare față de produs, descurajând astfel consumul excesiv.”
Prin proiecte dezvoltate de Solve ca Omdanne, S-bags (genți pe care utilizatorii le pot realiza singuri cu materiale second-hand), Refashion, utilizatorul devine un participant proactiv în procesul de proiectare.”
Împreună cu echipa de la Universitatea din St. Gallen (Elveția) – Chair for Interaction- and Communication- Solve derulează un proiect care își propune să extindă conceptul Refashion la nivel de industrie.
În esență, Refashion se bazează pe un model de afaceri ce merge pe linia de dezvoltare produs-servicii-sisteme (adică sistem de servitizare a produselor), bazat pe o nouă strategie de proiectare circulară și o nouă abordare a automatizării fabricației. Acesta integrează sprijin pentru designul de produs, lanțul de distribuție, producție, sistem de colectare („take back”) și reciclare/upcycling. Abordarea sprijină companiile care intenționează să închidă “bucla” materială, permițând reutilizarea produselor și componentelor lor în cel mai eficient mod, printr-un proces nou de proiectare și fabricație a produsului bazat pe planificarea automată atât a producției cât și a proceselor de recuperare. Ecodesign sistemic.
„Ne așteptăm la această abordare pentru a crește „servitizarea” produselor – orientarea către servicii în detrimentul produselor în lanțul de aprovizionare – și, astfel, a permite creșterea economiilor circulare scalabile în industria de îmbrăcăminte”, a adăugat designerul.
Puteți afla mai multe informații despre studioul Solve și serviciile oferite de el, aici.
Mai multe argumente privind introducerea schemei de răspundere extinsă a producătorului găsiți în articolul lui Raul Pop, manager programe Ecoteca si cofondator Coaliția pentru Economie Circulară (CERC) – aici.
Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică
Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.
Haine arse într-un depozit din regiunea Alicante, Costa Blanca, Spania. Sursa foto: Shutterstock (Ernest Rose)
Industria textilă este una din cele mai mari consumatoare de resurse la nivel mondial. Numai pentru producerea unui tricou de bumbac sau a unei perechi de blugi se irosesc nu mai puţin de 2.700 litri de apă.
În ultimii ani, industria modei și îmbrăcămintei s-a confruntat cu o atenție sporită în ceea ce privește problemele de mediu și condițiile de muncă, aceste probleme fiind intensificate recent și de criza pandemică COVID-19.
Criza a obligat majoritatea industriilor să găsească noi soluții pentru adaptarea la situația actuală; industria textilă nu face excepție de la acest demers, dimpotrivă, este probabil una dintre cele mai afectate industrii, mai ales dacă avem în vedere schimbările în comportamentul consumatorilor, consumatorii preferând shopping-ul online mult mai des decât înainte de pandemie.
Cu shopping-ul online vin si probleme logistice care de obicei nu sunt familiare consumatorului, spre exemplu o rată mărită de returnări către brand sau retailer. Aceste retururi, depinzând de cantitatea și prețul inițial al produsului pot fi sau nu puse în circulație din nou, facilitând astfel un mult mai mare grad de risipă a articolelor care au fost încercate și scoase din ambalajul original.
Luisa Balaban, consultant in sustenabilitate în cadrul WRAP și eco-designer. Sursa foto: linkedin.com
Potrivit Luisei Balaban, consultant în sustenabilitate în cadrul WRAP (organizație nonprofit, înregistrată în Marea Britanie care colaborează cu organizații, indivizi și comunități în implementarea măsurilor de economie circulară, ajutându-le să reducă deșeurile, să dezvolte produse durabile și să utilizeze resursele într-un mod eficient) și eco-designer: „Consumatorii ar trebui să ia în considerare impactul asupra mediului al îmbrăcămintei pe care o poartă. Să ne gândim la tot procesul, de la fibra brută din care este făcută o piesă vestimentară până la procesele pe care le-a suferit pentru a ajunge la etapa finală, fie că este vorba de croire, albire, vopsire sau imprimare până la distribuție/transport.”
Se estimează că industria modei generează 10% din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivel mondial – mai mult decât toate zborurile internaționale și transporturile maritime la un loc. De asemenea, aceeași industrie generează 20% din apa reziduală poluantă la nivel modial potrivit Băncii Mondiale.
Fiind una dintre cele mai poluante industrii, presiunea publică asupra sectorului textil a crescut semnificativ în ultimii ani; în acest context, tot mai multe branduri textile caută soluții pentru a reduce poluarea și consumul de resurse și a îndeplini astfel, atât cerințele legale cât și așteptările consumatorilor privind sustenabilitatea și trasabilitatea.
Una din cercetările Luisei Balaban analizează utilizările durabile ale microalgelor și ale altor pigmenți naturali tradiționali precum foile de ceapă, turmericul și cojile reziduale de avocado, modul în care acestea pot fi utilizate în industria textilă și nu numai. Potrivit Departamentului de Comerț din SUA, Administrația Națională a Oceanelor și Atmosferei, aproximativ 50% din oxigenul de pe Pământ este produs și menținut de microalge.
La nivel global, mai puțin de 1% din haine sunt reciclate ca îmbrăcăminte, parțial din cauza faptului ca tehnologia de reciclare și separare a fibrelor de proveniență naturală sau parțial naturală (vâscoză, bumbac,) și a celor de proveniență chimică (precum polyesterul și elastanul) este în stadiu incipient. O companie care dezvoltă procese de reciclare și separare a fibrelor este Worn Again Technologies, dar acest proces este încă în stadiul de cercetare și dezvoltare, cu mari șanse de succes în implementarea unei economii circulare.
Măsuri propuse de Comisia Europeană pentru reducerea și reciclarea deșeurilor textile
Eticheta ecologica UE. Sursa foto: http://ec.europa.eu/
În temeiul Directivei privind deșeurile aprobată de Parlamentul European în 2018, țările din UE vor avea obligația ca până în 2025 să introducă colectarea separată a deșeurilor textile. Noua strategie a Comisiei conține și măsuri care susțin procesele de producție și materialele circulare, contribuie la reducerea substanțelor chimice periculoase și îi ajută pe consumatori să aleagă materiale textile sustenabile.
Totodată să nu uităm că există o etichetă ecologică a UE, pe care producătorii care respectă criteriile ecologice o pot aplica pe produsele lor, aceasta fiind garanția pentru uzul limitat de substanțe periculoase și o poluare redusă a apelor și a aerului.
Care e situația deșeurilor textile în România
În România aspectele legate de deșeurile textile sunt reglementate prin OUG 92/2021, care impune următoarele măsuri pentru gestionarea deșeurilor textile:
- Art. 13 (2): măsuri pentru prevenirea generării deşeurilor; (…) încurajează reutilizarea produselor şi instituirea de scheme care promovează activităţile de reparare şi reutilizare pentru textile.
- Art. 17 (3): producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligația să implementeze colectarea separată până la data de 1 ianuarie 2025 pentru textile.
- Art. 60 (1) (h): autorităţile administraţiei publice locale asigură spaţiile necesare pentru colectarea separată a deşeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deşeu şi dezvoltă în mod corespunzător centrele înfiinţate, pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deşeuri de textile
- în Anexa nr. 1 la punctul 13, deşeuri municipale sunt definite ca deşeuri amestecate inclusiv textilele.
Din păcate, în România deșeurile textile nu prezintă un interes semnificativ pentru autoritățile publice locale și pentru producătorii din industrie.
În lipsa unor reglementări clare și a unor investiții în reciclare majoritatea deșeurilor textile ajung fie la depozitele de deșeuri, fie sunt valorificate energetic prin incinerare în fabricile de ciment.
Dacă înainte de 1989, majoritatea fabricilor de textile găseau soluții cel puțin pentru deșeurile rezultate din producția proprie (spre exemplu erau tocate și folosite ca umplutură pentru saltele și alte obiecte), o dată cu extinderea fibrelor sintetice (ex. polyester), foarte puține deșeuri textile ajung să fie reciclate. La nivel național mai sunt doar câteva fabrici care aleg să transforme deșeurile de bumbac în lavete și umplutură pentru diverse industrii.
MINET SA este singurul reciclator autorizat de deşeuri textile din România. Investiţiile tehnologice din ultima perioadă în acest sector le permite să recicleze o arie foarte mare şi diversificată de deşeuri textile, concentrându-și activitatea pe deşeuri postindustriale (recuperate de la colectori autorizaţi sau generatori, pe care le transformă în fibre reciclate prin destrămare mecanică).
Cezar Bulacu, directorul de cercetare şi dezvoltare al societăţii MINET SA punctează foarte bine principalele probleme din sectorul reciclării deșeurilor textile: „Nu există în România organizaţii de transfer de responsabilitate (OTR) pentru industria textilă” (care să-i determine pe producători să găsească soluții pentru recuperarea și reciclarea deșeurilor textile). (…)
Din motive tehnice şi economice, în prezent deşeurile textile nu sunt utilizate suficient de bine pentru a justifica instalaţii industriale la scară medie sau mare pentru a prelucra această materie primă. Colectarea separată obligatorie la textile necesită soluţii eficiente din punct de vedere economic, care pot fi reproduse în întreaga Europă pentru ca autorităţile să gestioneze colectarea şi să ofere astfel afacerii o valoare semnificativă. (…)
O altă problemă tehnică cu care ne confruntăm în ultima perioadă este partea de testare şi analizare a materialelor textile pe care le producem. Materialele noastre interacţionează cu foarte multe domenii şi din păcate testele cerute de clienţii noştri – fie că vorbim de parte chimică, mecanică sau fizică – se pot realiza numai în străinătate. Cred că un centru ştiinţific pentru textilele tehnice este ceea ce lipseşte poate cel mai mult acestei industrii. Iar aceasta este cu siguranţă una dintre problemele întregii industrii din România.”
Ca să încheiem într-o notă pozitivă, din fericire, în ceea ce privește îmbrăcămintea, apar tot mai multe inițiative de colectare a hainelor folosite de populație și donarea lor către categoriile defavorizate.
Astfel de inițiative demarate de diverse asociații neguvernamentale, au fost preluate și de unele branduri de îmbrăcăminte iar în unele cazuri s-au creat parteneriate și cu autorități publice locale. Găsiți câteva exemple de bune practici aici.
Totodată, hainele second hand au început să fie tot mai populare și în țara noastră. Până vom vedea niște măsuri clare venite din partea producătorilor și autorităților publice locale pentru prevenirea, reducerea și reciclarea deșeurilor textile, singura soluție care ne rămâne este schimbarea la nivel de individ: să încercăm să cumpărăm responsabil, haine realizate din fibre naturale, produse local sau haine second hand, să nu mai cumpărăm „din impuls” ci doar când avem nevoie, să donăm hainele pe care nu le mai folosim sau să încercăm să le găsim o altă întrebuințare (ex. lavete pentru curățenie, așternut pentru animale etc.).
„Cel mai sustenabil tricou sau articol vestimentar, este cel pe care nu l-ai cumpărat” este „lozinca” reprezentanților industriei textile care au înțeles că domeniul nu mai poate funcționa ca până acum și trebuie luate măsuri concrete pentru a deveni sustenabil.
„Dacă nu se poate adopta această soluție care poate părea utopică pentru unii, variantele la îndemână sunt utilizarea de produse second-hand sau schimbul de produse cu prieteni, rude etc”. (Luisa Balaban, consultant in sustenabilitate în cadrul WRAP și eco designer).
Puteți citi și:
Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile
Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România
Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare
Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.
Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022
OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri
Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?
Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău
Patchwork – arta transformarii deseurilor textile
Sursa: Adevarul
Amalia Ionescu, o doamna tare talentata din Ploiesti, transformă peticele în obiecte noi printr-o tehnica nu foarte cunoscuta la noi – patchwork. Pentru a se ocupa pe îndelete de pasiune, Amalia a renunţat la o carieră de 15 ani în domeniul bancar.
Textilele vechi si resturile de materiale, cât mai colorate, tăiate şi decupate în forme riguroase se transformă în mâinile Amaliei, după ore întregi de muncă, în pături, feţe de masă, genţi şi podoabe.
Cum a invatat tehnica patchwork
Ploieşteanca a învăţat singură tehnicile de patchwork, în nopţi întregi petrecute pe internet, vizualizând tutoriale şi manuale în domeniu. De altfel, şi acum, timpul dedicat realizării obiectelor este cel din timpul nopţii.
Mai multe informatii despre proiectul Amaliei gasiti pe adevarul.ro si blogul ei. Alte imagini cu produsele ei gasiti si aici.
Puteti citi si:
Deseurile textile – tendinte actuale
Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor
Adidas lanseaza Sport Infinity, un concept inovator de reciclare a echipamentului sportiv
Hainele din frunze de ananas, alternativa ecologica a pielii naturale
Prima fabrica Zero Waste din India construita printr-o tehnologie inovatoare
Deseurile agricole transformate in vopsele pentru textile de o companie elvetiana
Adidas lanseaza Sport Infinity, un concept inovator de reciclare a echipamentului sportiv
Sursa foto: Sustainable Brands
Adidas a lansat Sport Infinity, un concept inovator, prin care fabricarea echipamentului sportiv va fi revolutionata, iar produsele vechi nu vor mai deveni deseuri niciodata, asigura reprezentantii companiei.
Datorita acestui nou concept, creatorii din lumea fotbalului vor putea sa isi reimagineze si sa recicleze la nesfarsit produsele create, folosind un material special 3-D.
Toate echipamentele sportive, inclusiv ghetele facute special pentru Leo Messi, vor fi reciclate si remodelate printr-un proces care nu produce deseuri si care nu utilizeaza adezivi speciali.
“Sunt mandru ca Adidas lucreaza intens pentru a se asigura ca toate ghetele produse de ei, inclusiv cele pentru mine, sunt fabricate intr-un mod care protejeaza mediul. Pentru mine acest lucru simbolizeaza viitorul fotbalului.”, a declarat Leo Messi.
Sport Infinity este un proiect de cercetare (WRAP) condus de Adidas si finantat de catre Comisia Europeana, care a adus impreuna o varietate de experti si nume mari din industrii cheie, combinand produse sportive care nu mai pot fi utilizate cu materiale care sunt in exces in alte industrii.
Astfel, ghetele de fotbal din viitor vor fi confectionate din orice material, de la carbonul folosit in fabricarea aeronavelor pana la fibrele care au facut parte din ghetele cu care au fost inscrise golurile din Cupa Mondiala.
Noul material special il va transforma pe fiecare fan al sportului intr-un designer de produs. O pereche de ghete va putea fi transformata de cate ori va dori cel care o poarta, fara sa mai existe problema deseurilor. Indiferent daca remodelarea va fi cauzata de cele mai recente tendinte sau va porni dintr-o reactie a nevoilor care provin din jocul de pe teren, fanii fotbalului din viitor nu vor mai purta niciodata ghete invechite.
„Acesta este un concept inovator pentru toti fanii fotbalului. Pe parcursul urmatorilor trei ani, Sport Infinity isi propune ca nici o gheata de fotbal sa nu mai fie aruncata. In schimb, fiecare pereche de ghete nu va fi doar reciclata, ci va prinde forma celor mai personale specificatii ale consumatorului.” a declarat Gerd Manz, Vicepresedintele Technology Innovation din cadrul adidas.
Sport Infinity este finantat in cadrul programului Horizon 2020 al Uniunii Europene si va implementat in Germania (OECHSLER in Ansbach (Germany) . Proiectul a inceput in iunie 2015 si cuprinde si alte organizatii renumite din domeniu:BASF SE; KISKA GmbH; FILL Gesellschaft m.b.H.; Friedrich-Alexander-Universität Erlangen-Nürnberg (FAU); OECHSLER AG; University of Leeds’ Centre for Technical Textiles (CTT); Association CETI (Centre Européen des Textiles Innovants); Hypercliq E.E.; si SportsMethod Ltd.
Alte initiative adidas de reducere a deseurilor de materiale
• În 2014, adidas a anuntat ca va reduce deseurile de materiale in procesul de proiectare; spre exemplu produsele din colectia adidas by Stella McCartney include tricouri si pantaloni create printr-un proces de taiere precis pentru a se asigura ca 95% din tesaturile folosite ajung in produsele finale, restul de 5% fiind reciclate sau refolosite; prin modificarea modelelor din colectia Running 96% din materiale ajung in prezent in produsele finale; restul de 4% sunt de obicei talpi, textile, finisaje sau cauciuc care ajung fie la reciclare fie sunt refolosite in componenta altor produse.
• În luna martie, compania a anuntat un parteneriat cu compania lui Pharrell Williams, Bionic Yarn, pentru a include o țesătura fabricată din plastic marin într-o nouă linie de pantofi și îmbrăcăminte, Originals.
• În luna iunie, compania a prezentat primele roade ale colaborarii cu organizatia Parley for the Oceans – un prototip pentru primul pantof din lume realizat in intregime din fire si filamente provenite din deseuri de plastic oceanice si setci de adancime ilegale.
Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.
Puteti citi si:
Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor
Hainele din frunze de ananas, alternativa ecologica a pielii naturale
Deseurile agricole transformate in vopsele pentru textile de o companie elvetiana
Merci Charity Boutique – magazinul care promoveaza reutilizarea si faptele bune
Sursa: Adevarul
O mulţime de oameni vin să doneze obiecte pe care nu le mai folosesc la Merci Charity Boutique, unul din putinele magazine caritabile din Bucureşti. Banii obţinuţi din vânzarea produselor se îndreaptă către copiii bolnavi care au nevoie de ajutor.
Imediat după ce au fost donate, obiectele sunt „verificate“ de cele două tinere care se ocupă de magazin – Alina şi Daniela – care stabilesc un preţ pentru acestea. Apoi, oricine vrea să cumpere ceva de la magazinul caritabil îşi alege produsul, plăteşte pentru el şi ştie că a făcut şi o faptă bună. De asemenea, spun reprezentantele magazinului, poţi să-ţi „donezi” şi ziua de naştere: adică să închiriezi magazinul pentru a te bucura de o petrecere liniştită alături de persoanele dragi.
Cine sunt beneficiarii banilor obţinuţi de Merci
„Merci Charity Boutique“ demarează periodic proiecte menite să le însenineze zilele micuţilor care au nevoie de ajutor. În cea mai mare parte, cu banii obţinuţi din vânzarea produselor din magazin sunt ajutaţi copiii de la Institutul Oncologic Fundeni, dar nu sunt singurii. Alina şi Daniela mai au grijă de alţi trei copii din Bucureşti care nu au o situaţie financiară bună.
Magazinul este deschis zilnic şi dacă vreţi să faceţi o donaţie puteti lua legătura cu tinerele care se ocupă de magazin la numărul de telefon 0752 593 736 sau prin intermediul paginii lor de Facebook.
Mai multe informatii despre proiect gasiti pe Adevarul.ro
Puteti citi si:
Reutilizarea, reducerea risipei si a deseurilor: Catre o economie circulara, sociala, durabila!
Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor
Sursa: Adevarul
Două tinere din Iaşi, Andreea Zaharescu şi Roxana Antochi, au reuşit să pună pe picioare o afacere inedita din prelucrarea deşeurilor si resturilor de materiale.
Inspiraţia lor a venit după o călătorie a Andreei în India, unde a descoperit potenţialul conceptului de “upcycling” (procesul de transformare a materialelor uzate sau a produselor nefolositoare în materiale noi, componente pentru produse noi şi chiar produse de calitate superioară) şi a înţeles că obiectele aruncate la gunoi, precum anvelopele auto vechi, conservele şi textilele pot avea o viaţă nouă, reducând astfel impactul deşeurilor asupra mediului înconjurător.
Reîntoarsă în România, Andreea a decis să aducă acest concept şi în ţara sa de origine, aşa că a pus pe picioare compania Upside Down. Şansa i-a surâs când, alături de Roxana şi de un alt prieten, Alexandru Pohonţ, a câştigat Social Impact Award în anul 2012.
Recompensa acestei competiţii a fost sprijinul de care aveau nevoie pentru a-şi pune în practică visul şi a începe afacerea pe care o plănuiseră.
Upside Down –ambasadorul campaniei “Generation Awake” in Romania
Această primă finanţare a acoperit şi primele investiţii: câteva maşini de cusut la mâna a doua, chiria unui spaţiu de lucru şi plata salariilor pentru producţia primelor creaţii. În 2014, Upside Down a fost desemnată afacerea ambasadoare pentru România a campaniei “Generation Awake”, o iniţiativă a Comisiei Europene de a încuraja reutilizarea optimă a resurselor şi economia circulara.
Conceptul este unul simplu: Upside Down colectează bannere stradale uzate, prelate vechi de camion, camere de cauciuc, resturi de materiale textile, şi alte deşeuri textile, pe care apoi le transformă în huse pentru laptopuri, coperte de carte, portofele şi alte accesorii atractive, viu colorate, cu un design modern.
Sursa: Adevarul
Compania produce de asemenea, obiecte personalizate pentru diferiţi clienţi. Câteva exemple în acest sens sunt trusele de prim ajutor pentru Crucea Roşie, mape pentru o firmă de training şi genţi speciale pentru festivalul de muzică Electric Castle, realizate din bannere vechi.
Activitatea organizatiei are o puternică componentă educaţională, încercând să determine publicul să acorde mai multă atenţie „vieţii de apoi” a produselor pe care le folosesc. „Dorim să le creăm oamenilor o nouă percepţie asupra resurselor. În mod normal, aceştia ar pune pe foc sau ar arunca obiectele atunci când nu le mai folosesc. Noi, însă, putem prelungi viaţa acestor materiale şi încercăm să transmitem mesajul că le putem folosi şi reintroduce în ciclul de producţie”, afirmă Andreea Zaharescu.
Asemenea multora care, îndemnaţi de grija pentru mediu, au ajuns să confere o nouă viaţă obiectelor vechi, Andreea preferă să descrie activităţile Upside Down ca intrând în sfera upcycling-ului mai degrabă decât a reciclării, deşi ambele sunt elemente ale economiei circulare.
„Reciclarea poate fi îndreptată în una dintre următoarele două direcţii: în jos sau în sus. Prima direcţie presupune un proces tehnologic care poate genera, de exemplu, hârtie reciclată, diferitele texturi putând fi observate şi simţite. Upcycling-ul nu implică niciun fel de tehnologie”, explică tânăra.
Sursa: Adevarul
Succesul companiei se întrevede şi prin recompensele primite în ultima vreme: în anul 2013, aceasta a fost recompensată cu premiul Idei din Ţara lui Andrei, iar în anul 2014 cu Premiul pentru activitatea de antreprenoriat şi leadership (ELA).
Upside Down reprezintă una dintre multele întreprinderi din Europa care, prin activitatea lor şi materialele folosite, arată că deşeurile pot fi transformate în noi resurse. Acestea oferă exemple concrete care demonstreaza viabilitatea economiei circulare, promovata de campania Generation Awake.
Printre avantajele imediate ale economiei circulare se numara cresterea duratei de viata a obiectelor, reintroducerea resturilor si deseurilor in fluxul economic, crearea de noi locuri de munca si generarea profitului.
Gasiti articolul complet aici.
Colectie de incaltaminte durabila din coji de orez si cauciuc natural
Sursa: Sustainable Brands
Saptamana trecuta va povesteam de Pinatex un textil neţesut, inovator şi sustenabil, realizat din frunze de ananas, care poate inlocui pielea naturala.
Lansat in decembrie 2014, produsul a fost deja folosit cu succes de Camper si Puma la fabricarea unor mostre de incaltaminte.
Astazi va prezentam un alt exemplu de incaltaminte sustenabila. Retailerul britanic de imbracaminte Marks & Spencer a lansat prima colectie de incaltaminte durabila, denumita Footglove Earth. Initiativa face parte din „Planul A”, obiectivul companiei de a deveni cel mai durabil retailer din lume pana in 2020.
Fiecare dintre componentele încălțămintei provin de la furnizori care le-au dezvoltat in mod durabil sau prin procese de reciclare post-consum: fetele din piele premium sunt realizate in tabacarii acreditate de Leather Working Group.
Captuseala este facuta 57% din fire obtinute din radacina arborelui de cafea. Talpile contin 35% cauciuc natural si 10% coji de orez, iar buretii aditionali sunt fabricati din spuma reciclata. Componentele interne sunt realizate din sticle de plastic reciclate. In plus, adezivii sunt alcatuiti in cea mai mare parte din apa si nu contin solventi si latex, consumul de energie si apa fiind redus in procesul de productie.
Reprezentantii M&S declara ca Footglove Earth este rezultatul a 18 luni de design de produs. Furnizorii au adoptat regulile impuse de „Planul A” pentru a indeplini standardele M&S impuse pentru o fabrica eco, eficientizand consumul de apa, energie si producerea de deseuri.
Footglove Earth nu este singura colectie de incaltaminte durabila lansata pana acum. In 2013 Puma a lansat colectia de imbracaminte si incaltaminte reciclabile InCycle, Stella McCartney si Gucci au introdus bio-sinteticele pentru a inlocui pielea si bio-plasticele pentru constructiile unice, iar Timberland produce talpi din anvelope reciclate.
De asemenea, exista numeroase exemple pozitive si din partea start-up-urilor: Proiectul Piola din Peru a creat o linie de incaltaminte –si o intreprindere sociala – bazata pe productia de cauciuc durabil; organizatia braziliana Joya da Terra realizeaza sandale din plastic reciclat cu un brant din fibre de cocos; produsi in SUA, pantofii Lyf pot fi personalizati si sunt realizati in intregime din materiale compostabile si reciclabile, asamblate fara adeziv si tiparite cu o imprimanta 3D.