Ați raportat la AFM produsele din plastic de unică folosinţă (SUP) puse pe piață în anul 2022? Termenul limită a fost 25 februarie

28 februarie 2023

Sursa foto: Ecoteca

Ordinul nr. 185/2023 care aprobă modelul şi conţinutul formularului „Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia a fost publicat în Monitorul Oficial în data de 15 februarie (deși a fost aprobat la data de 16 ianuarie 2023).

Ordinul ar fi trebuit publicat încă din februarie 2022, conform Ordonanței 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului intrată în vigoare la data de 2 septembrie 2021:

Art. 4, alin (2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe autoritatea publică centrală din domeniul mediului, la iniţiativa Administraţiei Fondului pentru Mediu, adoptă prin ordin de ministru modelul şi conţinutul formularului de declaraţie a produselor din plastic de unică folosinţă enumerate în partea A din anexa la prezenta ordonanţă, produse introduse pe piaţă, precum şi instrucţiunile de completare şi depunere a acesteia.

Deși Ordinul a fost aprobat cu întârziere de un an de zile, producătorii care pun pe piață și companiile din sectorul HORECA sunt obligați să declare produsele de plastic de unică folosință (SUP) puse pe piață, respectiv comercializate în anul 2022(!), având la dispoziție doar 10 zile pentru completarea declarației și raportarea acestor produse la AFM (Ordinul a fost aprobat în data de 15 februarie și termenul limită de depunere a declarațiilor pentru anul 2022 a fost 25 februarie!)

Amenzile pentru cei care nu raportează produsele SUP puse pe piață sau comercializate pornesc de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoanele fizice, şi de la 20.000 lei la 40.000 lei pentru persoane juridice. (OG 6/2021 – artic 14, alin. 1a), d))

Pentru fiecare obligaţie de declarare prevăzută în Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, aferentă perioadei de raportare, cu termen de declarare anual, se completează în acelaşi formular tabelul generat cu ajutorul serviciului “Depunere declaraţii on-line”.

OBLIGAȚII PENTRU PAHARE și RECIPIENTE PENTRU ALIMENTE

Se bifează produsele din plastic de unică folosinţă care trebuie raportate de către contribuabil, respectiv:

produse din plastic de unică folosinţă reglementate de art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 (enumerate în partea A din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021)

pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora;
recipiente pentru alimente, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conţine produse alimentare care:
a)sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet;
b)sunt de regulă consumate din recipient;
c)sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară, precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fastfood sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepţia recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor şi foliilor din material flexibil care conţin produsele alimentare;

OBLIGAȚII pentru STICLELE DIN PLASTIC (PET)

produse din plastic de unică folosinţă reglementate de art. 6 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021

(5) Operatorii economici care introduc pe piaţă sticle PET pentru băuturi, enumerate în partea F din anexa la prezenta ordonanţă, care conţin plastic reciclat, sunt obligaţi să comunice anual la Administraţia Fondului pentru Mediu procentul de material reciclat din acestea, până la 25 februarie a anului următor raportării.

(6) Operatorii economici care introduc pe piaţă plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET sunt obligaţi să comunice anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantitatea de material reciclat din acestea, până la 25 februarie a anului următor raportării.

PARTEA F – Produse din plastic de unică folosinţă reglementate de art. 9 privind colectarea separată şi de art. 6 alin. (5) privind cerinţele legate de produs

Sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, inclusiv dopurile şi capacele acestora, dar nu şi:

a)sticlele din sticlă sau metal pentru băuturi cu dopuri şi capace din plastic;
b)sticlele pentru băuturi destinate şi utilizate pentru alimentele destinate unor scopuri medicale speciale, astfel cum sunt definite la (g)de la art. 2 din Regulamentul (UE) nr. 609/2013, care sunt în formă lichidă

produse din plastic de unică folosinţă reglementate de art. 9 alin. (4)din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021.

Articolul 9

(2) Operatorii economici care introduc pe piaţă produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea F din anexa la prezenta ordonanţă au obligaţia să asigure:

a)colectarea unei cantităţi egale cu 77% ca greutate a produselor de plastic de unică folosinţă introduse pe piaţă într-un anumit an, până în 2025;

b)colectarea unei cantităţi egale cu 90% ca greutate a produselor de plastic de unică folosinţă introduse pe piaţă într-un anumit an, până în 2029.

(3) Obligaţia de colectare prevăzută la alin. (2) se poate realiza prin intermediul unei organizaţii care implementează răspunderea extinsă a producătorului, individual pentru deşeurile proprii produse după consumul respectivelor produse sau printr-un sistem de garanţie-returnare.

(4) Operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea F din anexa la prezenta ordonanţă sunt obligaţi să declare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă şi cantităţile colectate conform alin. (3).

procentul de material reciclat conţinut în sticle PET pentru băuturi introduse pe piaţă în anul de raportare (în %) până la 25 februarie a anului următor raportării.
greutatea materialului reciclat introdus pe piaţă pentru a fi încorporat în sticle PET în anul de raportare (în tone) până la 25 februarie a anului următor raportării.
produse din plastic de unică folosinţă reglementate de 4 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (enumerate în partea A din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021), pentru care se aplică reducerea progresivă a cantităţilor introduse pe piaţă astfel:
- 5% pentru 2023;
- 10% pentru 2024;
- 15% pentru 2025;
- 20% pentru 2026

Art. 4.

(1) Pentru a realiza o reducere cantitativă măsurabilă a consumului de produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea A din anexa la prezenta ordonanţă, operatorii economici care introduc pe piaţa naţională aceste produse sunt obligaţi:

să reducă progresiv cantităţile introduse pe piaţă astfel:

5% pentru anul 2023,
10% pentru anul 2024,
15% pentru anul 2025 şi
20% pentru anul 2026, raportat la anul 2022;

să declarare anual la Administraţia Fondului pentru Mediu cantităţile introduse pe piaţă în anul precedent celui în care raportează;
să raporteze anual măsurile adoptate pentru atingerea ţintelor menţionate la lit. a) către autoritatea publică centrală din domeniul mediului şi autoritatea publică centrală din domeniul economiei, până la data de 1 februarie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea.

De reținut

Declaraţia privind anumite produse din plastic de unică folosinţă se transmite în format electronic la Administraţia Fondului pentru Mediu.
În vederea transmiterii declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic, contribuabilii se înregistrează la Administraţia Fondului pentru Mediu, în serviciul „Depunere declaraţii on-line” existent pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, www.afm.ro.
Transmiterea declaraţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă în format electronic se face numai după ce contribuabilul şi-a dat acordul cu privire la comunicarea datelor printr-o reţea de comunicaţii electronice.
Data depunerii declaraţiei privind anumite produse din plastic de unică folosinţă este data înregistrării acesteia pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, astfel cum a fost comunicată contribuabilului prin mesajul electronic de confirmare transmis ca urmare a primirii declaraţiei.

Termenele de declarare a obligaţiilor privind anumite produse din plastic de unică folosinţă sunt prevăzute în actele normative în vigoare, astfel:

anual, până la data de 25 februarie inclusiv, pentru obligaţiile de declarare aferente anului precedent, reprezentând:

cantităţile introduse pe piaţă în anul precedent celui în care se raportează de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea A din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului;
cantităţile introduse pe piaţă şi cantităţile colectate în anul precedent celui în care se raportează de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea F din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului;
procentul de material reciclat din sticle PET pentru băuturi, enumerate în partea F din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, care conţin plastic reciclat, de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse din plastic de unică folosinţă enumerate în partea F din anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului;
cantitatea de material reciclat introdusă pe piaţă de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET.

Prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2022, cu excepţia celor prevăzute la lit. c) şi d), pentru care prima perioadă de raportare este anul calendaristic 2023.

Ca în majoritatea actelor normative și acest Ordin prezintă câteva aspecte neclare:

La Tabelul 2, punctul 2 din Ordin – „Greutatea materialului reciclat introdus pe piaţă pentru a fi încorporat în sticle PET în anul de raportare (în tone)” cine raportează dacă de exemplu, reciclatorul este din afara României?
Când vor fi raportate produsele SUP – la introducerea pe piață? (de exemplu am achiziționat 1000 t, le raportez la momentul achiziției sau când le distribui pentru consum – ex 100t/lună?)
Ordinul nu evidențiază clar că și agenții economici din sectorul HoReCa trebuie să se înscrie în AFM și trebuie să raporteze produsele SUP
Nu este specificat dacă OIREP-urile vor putea prelua mai multe ambalaje SUP decât au fost puse pe piață de producătorii pe care îi reprezintă

Puteți citi și:

Comisia Europeana a publicat un ghid pentru armonizarea normelor privind plasticul de unică folosință

Evoluția DEEE puse pe piață și colectate în perioada 2019 -2022 în România

20 februarie 2023

După situația ambalajelor prezentată acum câteva zile https://www.linkedin.com/posts/raulpop_cumstam-activity-7029827296484016129-ql3k?utm_source=share&utm_medium=member_desktop – să vedem cum stăm la capitolul gestionare deșeuri electrice și electronice, conform raportărilor făcute de producătorii de EEE și OTR-uri (organizațiile de transfer de responsabilitate) la AFM.

În 2021 au fost introduse pe piața națională 345,5 mil kg EEE (Echipamente electrice și electronice) și au fost colectate 127,2 mil kg DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice)

În 2022 au fost introduse pe piața națională 326,5 mil kg EEE și au fost colectate 139,9 mil kg DEEE.

Situația DEEE-urilor e mai complicată decât situația ambalajelor, iar reprezentanții producătorilor și OTR-urilor au tot semnalat în ultimii ani că țintele de colectare sunt prea mari și nu pot fi atinse.

În România ținta de colectare separată a DEEE, calculată ca procent din media cantității de echipamente electrice și electronice (EEE) puse pe piață în cei 3 ani anteriori a crescut de la 45% (în 2020) la 65% (începând cu 2021).

Conform statisticilor oficiale (Eurostat), în 2019 România avea cea mai slabă rată de colectare a DEEE din Europa, respectiv 3,3 kg/ locuitor.

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Waste_statistics_-_electrical_and_electronic_equipment

La fel ca în cazul ambalajelor, România nu a raportat cantitatea de DEEE colectată în anul 2020.

Media anilor 2019-2020-2021 a fost de aproximativ 300 mii tone EEE, ceea ce presupune că în anul 2022 România ar trebui să colecteze aproximativ 195 mii tone de DEEE.

Conform datelor publicate de ANPM, în 2019 s-a atins un grad de colectare a DEEE de 37.6%, cu 10% mai ridicat decât cel publicat de către Eurostat, de 27.3%.

În continuare apar diferențe semnificative (în acest caz e vorba de 10 procente) între raportarea internă și raportarea către Uniunea Europeană fapt ce ridică un semn de întrebare asupra gradului de acuratețe a datelor.

„Teoretic” în cazul bateriilor, situația stă mai bine, ne apropiem ușor-ușor de ținta de colectare de 45% (existentă din 2016)

Din 7,3 mil kg de baterii introduse pe piața națională în 2021 au fost colectate 42,57%.

În schimb, în 2022, din 8 mil kg de baterii introduse pe piața națională au fost colectate 43,42%.

Garanția financiară de mediu privind depozitarea deșeurilor – cum va fi constituită, gestionată și utilizată – proiect de ordin

13 februarie 2023

În data de 2 februarie 2023 a fost lansat în dezbatere publică Ordinul privind aprobarea metodologiei de constituire, gestionare şi utilizare a garanţiei financiare de mediu prevăzută la art. 13 și la art. 40 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor.

Am realizat un tabel comparativ între Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor și noul proiect legislativ, pentru a fi mai ușor de urmărit noile propuneri. Îl puteți consulta aici.

Să ne amintim ce prevăd cele 2 articole din OG 2/2021:

Art. 13. – (1) Solicitantul unei autorizaţii de mediu/autorizaţii integrate de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să facă dovada existenţei unei garanţii financiare de mediu, înainte de începerea operaţiilor de eliminare, pentru a asigura că sunt îndeplinite obligaţiile privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie, garanţie care este menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi monitorizare postînchidere a depozitului.

(2) Garanţia financiară de mediu este constituită înaintea începerii activităţii de depozitare, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau prin depunerea unei cote procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, într-un cont la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu, care constituie un fond specific, având ca 8 destinaţie finanţarea proiectelor privind gestionarea deşeurilor, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Mecanismul, prin care suma corespunzătoare cotei procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului de la operatorii/titularii depozitelor care au constituit garanţia financiară de mediu sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare rămâne la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu conform alin. (2), se stabileşte în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Prevederile alin. (1) nu se aplică depozitelor de deşeuri inerte.

(5) Constituirea garanţiei financiare de mediu nu exclude îndeplinirea obligaţiilor care revin operatorului/titularului privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţia de mediu/autorizaţia integrată de mediu.

Art. 40. – Pentru depozitele existente:

a) garanţia financiară de mediu se constituie în termen de până la 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare prevăzut de lege, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau sub forma unei cote-părţi corespunzătoare din procentul de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, aferentă perioadei de operare rămase până la epuizarea capacităţii depozitului;

Principalele prevederi ale proiectului de lege

Se propune prin Proiectul de Ordin o anexă (care, dacă ar fi aprobată, ar deveni Anexa 6) care să vizeze metodologia de constituire, gestionare și utilizare a garanției financiare de mediu prevăzută în Ordonanța nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, la articolele 13, respectiv 40, litera a)

1 (1) Metodologia stabilește modul de constituire, gestionare şi utilizare a garanţiei financiare de mediu constituite de către proprietarii sau administratorii de depozite de deșeuri, stabilite la art. 13 și la art. 40 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor
2. Garanţia financiară de mediu reprezintă dovada pe care trebuie să o prezinte operatorul depozitului care să ateste că sunt constituite resursele financiare necesare pentru remedierea unor deficienţe de construcţie sau apărute în timpul operării ori în vederea despăgubirilor în caz de accidente determinate de activitatea depozitului.
Art 3 (1) Pentru depozitele nou înființate, garanţia financiară de mediu este constituită înaintea începerii activităţii de depozitare, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului.
(2) Pentru depozitele existente, garanţia financiară de mediu se constituie sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare prevăzut de lege, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului.
(3) Garanția financiară se poate constitui și prin depunerea unei cote procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, într-un cont, la dispoziţia AFM.
Pentru depozitele existente, garanția de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic se calculează pentru capacitatea proiectată. Pentru proiectele tehnice etapizate, garanția se calculează pentru fiecare etapă în parte.
(4) Valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului se va actualiza anual.
(5) Garanția constituită în favoarea Administrația Fondului pentru Mediu, se va actualiza și reînnoi anual.

(6) Operatorii economici prevăzuți la art.1 transmit Administrația Fondului pentru Mediu dovada constituirii/actualizării/reînnoirii garanției financiare, precum și devizul general privind cheltuielile necesare realizării lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, în termen de 3 zile de la data constituirii/actualizării/reînnoirii acestora.

(7) Dosarul care conține dovada constituirii/actualizării/reînnoirii garanției financiare se depune la sediul Administrației Fondului pentru Mediu sau se transmite prin poștă cu confirmare de primire.

Deși garanția financiară este un instrument util pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei după închiderea depozitelor de deșeuri, metodologia propusă în proiectul de lege este incompletă și necesită clarificări:

6 (2) Administrația Fondului pentru Mediu comunică proprietarilor sau administratorilor de depozite de deșeuri faptul că garanția financiară de mediu a fost acceptată.

La acest articol nu este precizat termenul de anunțare a proprietarilor sau administratorilor de depozite.

7. Administrația Fondului pentru Mediu execută garanţia financiară de mediu după cum urmează:

b) în cazul în care proprietarii sau administratorii depozitelor intră în procedura de faliment sau reorganizare judiciară. Nu are venituri din garantii nerevendicate in categoria de venituri

În acest caz operatorul nou poate prelua garanția de la AFM sau constituie una nouă? Ș ce face AFM cu garanția nerevendicată?

8. Sumele încasate de Administrația Fondului pentru Mediu ca urmare a executării garanţiilor financiare de mediu rămân la dispoziţia Administrația Fondului pentru Mediu, iar după perioada de monitorizare post-închidere se utilizează pentru finanţarea proiectelor privind gestionarea deşeurilor.

Și acest articol necesită clarificări privind tipurile de proiecte care vor fi finanțate: vor fi finanțate proiecte pentru remedierea problemelor de mediu apărute în cadrul depozittelor sau alte tipuri de proiecte care nu au legătură directă cu proiectul în cauză?

Puteți accesa proiectul de Ordin aici.

Evoluția ambalajelor puse pe piață și valorificate în perioada 2009 -2022 în România

10 februarie 2023

Statistic, din aproximativ 2,4 mil tone de ambalaje puse pe piață în 2022 (POM – Put On Market) au fost reciclate 1,5 mil tone de ambalaje (61%) iar 4% au fost valorificate prin alte metode (VAM).

♻️ Din 689.600 tone ambalaje de hârtie puse pe piață în 2022 – 70% au fost reciclate iar 4% VAM

♻️ Din 489.000 tone ambalaje de plastic puse pe piață în 2022 au fost reciclate – 47% si 13% VAM

♻️ Din 463.400 tone ambalaje de sticlă puse pe piață în 2022 – 65% au fost reciclate

♻️ Din aprox. 639.600 tone de ambalaje de lemn puse pe piata în 2022 au fost reciclate 61% iar 1% VAM

♻️ Din 65.800 tone de ambalaje de metal puse pe piață în 2022 – 54% au fost reciclate.

În ultima statistică națională trimisă la Eurostat declaram că am reciclat 44,6% din ambalaje în 2019. În schimb, în anul 2020 România nu a raportat datele privind gestionarea deșeurilor de ambalaje, Eurostat utilizând datele trimise pentru anul 2019 pentru statistica anuală. – https://lnkd.in/d5PJeJnP

„Teoretic” în 2022 am îndeplinit țintele vechi de reciclare (din 2008) pentru lemn (15%), sticlă (60%), hârtie (60%), metal (50%) și plastic (22,5%) și ne apropiem ușor-ușor de îndeplinirea țintelor prevăzute până în anul 2025:

♻️ 50 % pentru plastic;
♻️ 25 % pentru lemn;
♻️ 70 % pentru metale feroase;
♻️ 50 % pentru aluminiu;
♻️ 70 % pentru sticlă;
♻️ 75 % pentru hârtie și carton;

De ce aceste statistici se reflectă diferit în raportările trimise către Eurostat e … o enigmă națională.

#CumStam, de fapt?

PS: dacă punem alături și cantitățile de deșeuri generate pe cap de locuitor și deșeurile municipale colectate, misterul începe să se risipească…. –https://lnkd.in/dNt_pMXA

Cum se face raportarea anuală a deșeurilor – generatori de deșeuri

9 februarie 2023

Începând cu data de 26 august 2021, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor și Legii 17/2023 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor (prin care au fost abrogate Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor și HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate), tipurile de rapoarte și termenele de transmitere sunt următoarele:

– Raport privind gestionarea deșeurilor – termen: anual, pentru anul precedent, până la data de 15 martie, în format letric și electronic în aplicația SIM (art. 48, alin. 1).

Art. 48. –

(1) Producătorii de deşeuri nepericuloase, unităţile şi întreprinderile prevăzute la art. 34 (NR toate unităţile sau întreprinderile care desfăşoară activităţi de colectare, salubritate, tratare a deşeurilor), producătorii de deşeuri periculoase şi unităţile şi întreprinderile care colectează sau transportă deşeuri periculoase, nepericuloase cu titlu profesional ori acţionează în calitate de comercianţi şi de brokeri de deşeuri periculoase şi nepericuloase ţin o evidenţă cronologică lunară, o publică în format tabelar şi o pun la dispoziţia agenţiei judeţene pentru protecţia mediului electronic în sistemul pus la dispoziţie de ANPM, până la 15 martie anul următor raportării, precum şi la cerere autorităţilor competente de control, după:”.

Până la apariția actului normativ pentru aprobarea procedurii şi formatului de raportare a informaţiilor privind gestiunea deșeurilor (menționat la art. 48, alin. 3 al OUG nr. 92/2021 și L. 17/2023), raportarea în format letric a datelor se va realiza utilizând următoarele formulare:

Chestionar COL/TRAT – date furnizate de operatorii economici colectori / valorificatori de deşeuri (inclusiv cei care dezmembrează deşeuri);
Chestionar MUN – date furnizate de operatorii economici de salubritate;
Chestionar NĂMOL – date furnizate de deţinătorii staţiilor de epurare;
Chestionar PRODDES – date furnizate de generatorii de deşeuri;
Chestionar TRAT – date furnizate de deţinătorii instalaţiilor de tratare a deşeurilor.

– Raport privind gestionarea uleiurilor uzate – termen: anual, pentru anul precedent, până la data de 30 aprilie (art. 49, alin. 9).

Pentru raportarea în format letric se vor utiliza formularele postate pe site, domeniul ”Deșeuri”, la secțiunea ”Uleiuri uzate” (http://www.anpm.ro/web/apm-buzau/uleiuri-uzate).

– Program de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generate din activitatea proprie sau, după caz, de la orice produs fabricat și Raport privind progresul înregistrat – termen: anual, pentru anul precedent, până la data de 31 mai (art. 44).

Raportările aferente fluxurilor speciale de deșeuri (ambalaje, DEEE, VSU, baterii și acumulatori, PCB), se vor realiza conform obligațiilor și termenelor stabilite prin autorizația de mediu / autorizația integrate de mediu.

Pentru raportarea în format letric, se vor utiliza formularele postate pe site, domeniul ”Deșeuri”, la secțiunea corespunzătoare fiecărui tip de deșeu (http://www.anpm.ro/web/apm-buzau/deseuri).

Pentru raportarea electronică a datelor privind gestionarea deșeurilor (inclusiv cele din fluxurile speciale), accesați linkul: https://raportare.anpm.ro/irj/portal/public și să raportaţi electronic datele anuale corespunzătoare fiecărei aplicaţii în parte, în acest moment fiind deschise următoarele aplicații:

SIM SD – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2022 (data afișării: 08.02.2023)

SIM DEEE – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2020 (data afișării: 31.10.2022)

SIM AMBALAJE – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2021 (data afișării: 19.10.2022)

SIM PCB – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2021 (data afișării: 28.09.2022) – Introducerea în aplicație a datelor transmise în format letric va fi realizată de APM!

SIM ULEIURI – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2020 (data afișării: 13.04.2022)

SIM VSU – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2021 (data afișării: 07.04.2022)

Eurostat: În 2021 România a reciclat 11,3% din deșeurile municipale

8 februarie 2023

Așa cum ne-am obișnuit, datele privind ratele de reciclare din anii 2020-2021 sunt provizorii, fiindcă avem în continuare dificultăți de colectare și raportare a datelor.

Sursa foto: Eurostat

România a generat „doar” 302 kg de deșeuri municipale/cap de locuitor, comparativ cu media europeană de 503 kg/cap locuitor.

49% din deșeurile municipale din UE au fost reciclate (reciclarea materialelor și compostare) în 2021.

Sursa foto: Eurostat

Chiar dacă în UE se generează mai multe deșeuri, cantitatea totală de deșeuri municipale depozitate a scăzut. În perioada de referință 1995-2021, totalul deșeurilor municipale depozitate în UE a scăzut cu 67 de milioane de tone, sau cu 55%, de la 121 de milioane de tone (286 kg/cap de locuitor) în 1995 la 54 milioane de tone (121 kg/cap de locuitor) în 2021. Aceasta corespunde unei scăderi medii anuale de 3,0 %. De asemenea, pentru perioada mai scurtă 2006-2021, depozitele de deșeuri au scăzut în medie cu 3,0 % pe an.

Drept urmare, rata depozitării deșeurilor în UE a scăzut de la 61% în 1995 la mai puțin de 23% în 2021.

Această reducere poate fi parțial atribuită implementării legislației europene, de exemplu Directiva 62/1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

Până în 2001, statele membre UE trebuiau să recupereze cel puțin 50% din toate ambalajele introduse pe piață. Având în vedere obiectivul de recuperare revizuit de 60% care trebuia atins până la 31 decembrie 2008, a existat o nouă creștere a cantității de deșeuri de ambalaje colectate separat. Până la 31 decembrie 2025, 65% din deșeurile de ambalaje trebuie reciclate.

În plus, Directiva 31/1999 privind depozitele de deșeuri prevedea că statele membre ale UE erau obligate să reducă cantitatea de deșeuri municipale biodegradabile care ajung la depozite la 75 % până la 16 iulie 2006, la 50 % până la 16 iulie 2009, la 35 % până la 16 iulie 2016 și la 10% până în 2035. Reducerea a fost calculată pe baza cantității totale de deșeuri municipale biodegradabile produse în 1995. Directiva a determinat țările să adopte diferite strategii pentru a evita trimiterea fracției organice a deșeurilor municipale la groapa de gunoi, și anume compostarea (inclusiv fermentare), incinerare și pretratare, cum ar fi tratarea mecano-biologică (inclusiv stabilizarea fizică).

Drept urmare, cantitatea de deșeuri reciclate (reciclarea materialelor și compostarea) a crescut de la 37 de milioane de tone (87 kg pe cap de locuitor) în 1995 la 115 milioane de tone (257 kg pe cap de locuitor) în 2021, cu o rată medie anuală de 4,3 %.

Ponderea totală a deșeurilor municipale reciclate a crescut de la 19% la 49%.

Sursa foto: Eurostat

Deșeurile generate în UE în 2020 din activități economice și gospodării

În 2020, totalul deșeurilor generate în UE de toate activitățile economice și de gospodării s-a ridicat la 2 153 milioane de tone sau 4 813 kg pe cap de locuitor.

39,2 % din deșeuri au fost reciclate și 32,2% depozitate în UE în 2020.

În UE:

deșeurile de construcții reprezintă 37,5% din totalul deșeurilor generate în 2020
au fost urmate de minerit (23,4 %),
servicii de deșeuri și apă (10,8 %),
producție (10,7 %) și
gospodării (9,4 %);
restul de 8,2 % au fost deșeuri generate din alte activități economice, în principal servicii (4,4 %) și energie (2,3 %).

În 2020, 46,7 % din deșeurile periculoase tratate în UE au fost valorificate:

38,5 % prin reciclare sau rambleiere (echivalentul a 64 kg pe locuitor) și
8,3 % prin valorificare energetică (14 kg pe locuitor), vezi Figura 8.

Restul de 53,3 % au fost incinerate fără recuperare de energie (5,8 % sau 9,7 kg pe locuitor), depozitate în sau pe pământ sau prin tratare a terenului (22,1 % sau 36,9 kg pe locuitor) sau eliminate pe altă cale (25,3 % sau 42,3 kg pe locuitor).

Mai multe statistici găsiți aici.

Puteți citi și:

Eurostat: În 2019 România a reciclat 44,6 % din deșeurile de ambalaje

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Curtea Europeană de Conturi: Peste 50% din deșeurile periculoase generate în UE sunt depozitate

Retrospectiva 2021-2022: industria reciclării hârtiei

Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA

Metodologia de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu va fi modificată- proiect de ordin de ministru

7 februarie 2023

În data de 1 februarie 2023 a fost aprobat proiectul de Ordin al Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru modificarea și înlocuirea anexei la OM nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu.

Am realizat un tabel comparativ între OM 578/2006 și noul proiect legislativ, pentru a fi mai ușor de urmărit noile propuneri. Îl puteți consulta aici.

Principalele prevederi:

Art. 7

(1) Sunt obligaţi la plata contribuţiei de 2% (acum în vigoare este obligația de 3%) din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor, deținătorii deșeurilor, persoane fizice sau juridice.

Art. 23

(1) Operatorii economici prevăzuţi la art. 21 care realizează în mod individual obiectivele anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje, le pot îndeplini prin valorificarea deșeurilor aferente:

a) ambalajelor primare reutilizabile;

b) ambalajelor primare pentru care aplică un sistem de returnare a ambalajelor proprii folosite;

c) ambalajelor secundare şi ambalajelor pentru transport pentru care aplică un sistem de preluare de la distribuitorii produselor lor;

d) ambalajelor produselor importate/achiziţionate intracomunitar pentru utilizare sau consum propriu;

e) ambalajelor date spre închiriere, sub orice formă, cu titlu profesional;

Art 46 (2) Contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se plăteşte anual de către unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, prevăzute la alin. (1) numai în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare cu procentul prevăzut în anexa nr. 6 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Plata se face pentru diferenţa dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual de reducere cu procentul prevăzut în anexa nr. 6 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cantitatea intrată în instalația de valorificare/reciclare, după scăderea impurităților, altele decât materialul țintă

Art. 49. -(1) Unităţile administrativ-teritoriale trebuie să deţină situaţii lunare şi anuale, potrivit formularului din anexa nr. 4 la metodologie, întocmite de către operatorul serviciului de salubrizare, în baza documentelor financiar-contabile şi a documentelor justificative cu privire la:

a) cantităţile de deşeuri municipale efectiv eliminate prin depozitare
b) cantităţile de deşeuri municipale efectiv reciclate;
c) cantităţile de deşeuri municipale efectiv valorificate prin alte forme decât reciclarea;
d) cantităţile de deşeuri de ambalaje colectate şi reciclate de către operatorii economici colectori prevăzuţi la art. 20 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 249/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Pentru deşeurile colectate, dovada trasabilităţii se va face până la operatorul economic valorificator.

(4) Cantitatea de deșeuri municipale biodegradabile care intră în tratare aerobă sau anaerobă poate fi considerată ca fiind reciclată în cazul în care tratarea generează compost, digestat sau alte materiale într-o cantitate a conținutului reciclat similară cu cea a materialelor inițiale, care urmează să fie utilizat ca produs, material sau substanță reciclată. În cazul în care materialele obținute în urma tratării sunt utilizate pentru îmbunătăţirea solurilor sunt considerate ca fiind reciclate numai dacă această utilizare aduce beneficii agriculturii sau ameliorării ecologice.

Art. 50

(1) Obligaţia de a calcula şi de a plăti ecotaxa în valoare de 0,15 lei/bucată prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, revine operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională pungi de transport, cu excepţia celor fabricate din materialele care respectă cerinţele SR EN 13432:2002, după cum urmează:

a) operatorii economici care produc ambalaje de desfacere, pentru pungile de transport fabricate în România, cu excepţia celor fabricate din materialele care respectă cerinţele SR EN 13432:2002;
b) operatorii economici care introduc pe piaţa naţională ambalaje de desfacere, pentru pungile de transport achiziţionate din afara spaţiului naţional, cu excepţia celor fabricate din materialele care respectă cerinţele SR EN 13432:2002.

(2) Sunt asimilaţi operatorilor economici prevăzuţi la alin. (1) operatorii economici care îşi aplică denumirea, marca sau un alt semn distinctiv pe pungile de transport, în scopul introducerii pe piaţa naţională.

(3) Sunt exceptate de la plata ecotaxei pungile de uz casnic introduse pe piaţa naţională de către operatorii economici, aceştia având obligaţia să le inscripţioneze individual cu sintagma «pungi de uz casnic»;

(4) Este interzisă comercializarea pungilor de uz casnic ca ambalaje la punctul de vânzare/desfacere.

Instrucțiunile SIATD de verificare a tranzacțiilor cu deșeuri vor fi modificate – proiect de ordin

6 februarie 2023

În data de 1 februarie 2023 a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului un Proiect de Ordin al Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor privind aprobarea Instrucţiunilor de utilizare a aplicaţiei informatice Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD), în vederea monitorizării şi verificării corectitudinii tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje, anvelope, echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori portabili în sistemul răspunderii extinse a producătorului.

Am realizat un tabel comparativ între Ordinul 1595/2020 – SIATD și noul proiect legislativ, pentru a fi mai ușor de urmărit noile propuneri. Îl puteți consulta aici.

Principalele prevederi ale proiectului de ordin:

Articolul 1 (4) SIATD permite monitorizarea şi verificarea în timp real, la nivel de document financiar-contabil şi justificative a tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje, anvelope, echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori portabili, pentru care organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorului, denumite în continuare operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului, finanţează costurile de gestionare astfel cum sunt prevăzute de Legea nr.249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, precum și de actele administrative emise în aplicarea acestora.

Art. 2. – (1) SIATD se utilizează de către următoarele categorii de persoane juridice:

a) operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului în domeniul ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;

b) operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, brokeraj, salubrizare, sortare, tratare, asociaţii de dezvoltare intracomunitară, unităţi administrativ-teritoriale și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. a);

c) operatorii economici care desfăşoară activităţi de valorificare/reciclare și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. a);

d) persoanele juridice care preiau responsabilitatea gestionării anvelopelor uzate, autorizate de Comisia Naţională pentru Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei;

e) operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, salubrizare, sortare, tratare, brokeraj, asociaţii de dezvoltare intracomunitară, unităţi administrativ-teritoriale și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. d);

f) operatorii economici care desfăşoară activităţi de valorificare/reciclare și gestionează deșeuri pentru operatorii economici de la lit. d);

g) operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice;

h) operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, salubrizare, sortare, tratare, brokeraj, asociaţii de dezvoltare intracomunitară, unităţi administrativ-teritoriale și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. g);

i) operatorii economici care desfăşoară activităţi de valorificare/reciclare și gestionează deșeuri pentru operatorii economici de la lit. g);

j) operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili;

k) operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, salubrizare, sortare, tratare, asociaţii de dezvoltare intracomunitară, unităţi administrativ-teritoriale și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. j);

l) operatorii economici care desfăşoară activităţi de valorificare/reciclare și gestionează deșeuri pentru operatorii economici de la lit. j);

(2) Utilizarea SIATD este obligatorie pentru toate persoanele juridice prevăzute la alin. (1) care gestionează deşeuri ale căror costuri nete şi/sau costuri de colectare/ valorificare/sortare /tratare /raportare/gestionare sunt finanţate de către operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului.

(3) Începând cu anul de raportare 2023, cantităţile de deşeuri de ambalaje care nu se regăsesc în aplicaţia informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor de ambalaje.

(4) În cazul în care operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj nu constituie garanţia prevăzută la art. 122 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.105/2006, cu modificările și completările ulterioare, nu pot accesa sistemul SIATD şi nu pot raporta cantităţi de deşeuri de ambalaje pentru operatorii care implementează răspunderea extinsă a producătorilor.

(5) Începînd cu anul de raportare 2023, utilizarea SIATD este obligatorie pentru toate persoanele juridice prevăzute la alin. (1) lit. d) – l) care gestionează deşeuri de anvelope, deșeuri de echipamente electrice și electronice și deșeuri de baterii și acumulatori portabili ale căror costuri nete şi/sau costuri de colectare/valorificare/sortare/tratare/raportare sunt finanţate de către operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului.

(6) Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cantităţile de deşeuri de anvelope, deșeuri de echipamente electrice și electronice și deșeuri de baterii și acumulatori portabili care nu se regăsesc în aplicaţia informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor

de anvelope, de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice și de colectare a deșeurilor de baterii și acumulatori portabili.

Art. 3. (1) Utilizarea SIATD de către persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) va fi posibilă numai după înrolarea în aplicaţia informatică și înregistrarea în modulul corespunzător categoriilor de deșeuri tranzacționate.

(2) Utilizarea SIATD şi încărcarea datelor, informaţiilor şi/sau a documentelor în sistemul informatic se efectuează în conformitate cu caracteristicile tehnice ale SIATD şi puse la dispoziţia utilizatorilor, în mod gratuit, de către Administraţia Fondului pentru Mediu.

Art. 5. (1) Cererea de înrolare prevăzută în anexa nr. 1 la prezentele instrucțiuni, se completează și se transmite prin platforma SIATD.

(2) Completarea cererii de înrolare cu datele, informaţiile şi/sau documentele în SIATD se realizează de către următoarele persoane, denumite în continuare persoane autorizate:

a) reprezentant legal, deţinător al unei semnături electronice calificate, sau

b) împuternicitul reprezentantului legal, deţinător al unei semnături electronice calificate.

(3) Completarea cererii de înrolare de către persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) este posibilă numai în baza unei împuterniciri notariale ataşate la cererea de înrolare.

Arhiva pentru luna: februarie, 2023

De reținut

Deșeurile generate în UE în 2020 din activități economice și gospodării