Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

26 iulie 2022

Sursa foto: Ecoteca – Bandă de sortare manuală deșeuri reciclabile – Stația de sortare Urban SA

Ieri am fost în vizită la stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban SA, unul dintre colectorii autorizați pentru preluarea deșeurilor municipale din Sectorul 6 și orașul Otopeni.

În cadrul stației de sortare pe lângă deșeurile frecvente (hârtie, plastic de tip PET, metal, sticlă) sunt recuperate și alte categorii de deșeuri care sunt refuzate în general, de unii colectori și reciclatori, fiindcă nu au o valoare economică semnificativă.

Categoriile de deșeuri rezultate în urma sortării deșeurilor municipale:

Hârtie/carton
Plastic de tip PET
Plastic de tip HDPE (de exemplu recipiente de șampoane, detergenți)
Polistiren (caserole, resturi de polistiren folosite la ambalarea si transportul produselor, resturi de construcții etc.)
Caserole din plastic
Folie color, transparentă și pungi
Lădițe de plastic
Ambalaje de tip tetrapak
Doze de aluminiu
Metal
Sticlă
Deșeuri voluminoase
Deșeuri de construcții
RDF (deșeurile de tip RDF -Refused Derived Fuel sau combustibil derivat – sunt trimise pentru co-procesare în fabricile de ciment)
Deșeuri vegetale provenite din parcuri și toaletări
Anvelope
Textile
Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice (DEEE)
Ulei alimentar uzat
Deșeuri reziduale

Dan Ceaușescu, director comercial în cadrul Urban S.A.: „Datorită stației de sortare am reușit să reducem depozitarea la gropile de gunoi cu 37%, 27% din deșeurile sortate sunt trimise la fabricile de reciclare iar 10% din aceste deșeuri ajung la fabricile de ciment unde sunt folosite drept combustibil alternativ.”

Dan Ceaușescu, Director Comercial Urban SA

Cum funcționează stația de sortare

Deșeurile colectate de la populație din sectorul 6 (sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6, 1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat, restul asociațiilor au contracte cu alți operatori) și Otopeni sunt aduse la Stația de sortare de autogunoierele sau mașinile dedicate colectării deșeurilor reciclabile ale Urban, a completat dl. Ceaușescu.

Deșeurile reciclabile și menajere ajunse la stația de sortare sunt cântărite înainte de a intra în stația de sortare (vezi imaginile 1 și 2)
Deșeurile reciclabile sunt depozitate separat de deșeurile menajere pe platforma stației de sortare și sunt introduse în stația de sortare printr-un ciur rotativ care are rolul de a separa obiectele mici (metalice și nu numai) de restul ambalajelor mari (vezi imaginea 3)
Deșeurile mici sunt colectate într-un container aflat sub ciur iar deșeurile mari ajung pe banda de sortare unde sunt sortate manual pe 14 categorii: folie color, folie incoloră,PET incolor, PET albastru, PET verde, hârtie, carton, doze aluminiu, metal, polistiren, caserole PET, PET alb (recipientele de iaurturi), tetrapak, plastic de tip HDPE. Pentru o sortare eficientă există un angajat aflat lângă banda de sortare pentru fiecare tip de material. Acesta are rolul de a prelua materialul de pe banda de sortare și de a-l depozita în containerul corespunzător pentru respectivul material (vezi imaginile 4 și 5).
La sfârșitul benzii de sortare se află un magnet care are rolul de a prelua deșeurile metalice
Deșeurile reciclabile sunt balotate pe tipuri de material și transportate la fabricile de reciclare (vezi imaginea 6).
Deșeurile nereciclabile provenite din prima bandă de sortare sunt preluate pe a doua bandă de sortare; de aici ajung într-o presă unde sunt transformate în baloți. Aceste deșeuri denumite RDF -Refused Derived Fuel (combustibil derivat) sunt trimise pentru co-procesare în fabricile de ciment. Aici sunt incinerate pentru a înlocui combustibilul clasic (cărbuni, petrol). Cenușa rezultată în urma incinerării acestor deșeuri este tratată și introdusă în compoziția cimentului (vezi imaginile 7 și 8).

De reținut

după sortare, deșeurile reciclabile sunt balotate si transportate către fabricile de reciclare
deșeurile de sticlă sunt depozitate separat de restul deșeurilor reciclabile pe platforma stației de sortare pentru a nu se pierde pe benzile de sortare. Ulterior containerele cu deșeuri de sticlă sunt transportate la fabricile de reciclare
deșeurile de tip Tetrapak sunt balotate separat de restul deșeurilor de carton fiindcă sunt formate din 3 materiale diferite (plastic, carton și aluminiu) și sunt trimise la fabrica Vrancart pentru reciclare
deșeurile de tip RDF sunt transportate către fabricile de ciment pentru co-incinerare
deșeurile vegetale provenite din parcuri și toaletări sunt transportate la o stație de tratare
deșeurile reziduale care nu mai pot fi reciclate sau incinerate sunt transportate la gropile de gunoi
deșeurile de construcții sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației și sunt transportate ulterior către firmele de construcții pentru a fi folosite la nivelarea drumurilor înainte de asfaltare
deșeurile voluminoase sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației, sunt dezmembrate iar o parte dintre componente (metal și lemn) ajung la reciclare în timp ce resturile textile sunt valorificate energetic în fabricile de ciment

Ce trebuie să facem noi, cetățenii, pentru a facilita procesul de colectare și sortare

În primul rând, să încercăm să reducem deșeurile pentru a nu mai fi nevoie să fie colectate și valorificate. Spre exemplu: să cumpărăm cât mai multe produse de la producători locali (pentru a reduce consumul de combustibil și alte costuri de distribuție) vrac, în săculeți, sacoșe și alte recipiente reutilizabile, să renunțăm la pungi și alte ambalaje de unică folosință, să evităm să aruncăm mâncarea etc. Din fericire, acum au apărut și magazine care vând produse vrac sau în ambalaje prietenoase cu mediul – fără plastic – ex. Magazin Zero Waste București, Ecoptimist.ro
Dacă avem posibilitatea, să încercăm să colectăm separat resturile vegetale și alimentare și să le predăm pentru a fi transformate în compost (îngrășământ natural). Găsiți câteva locații aici.
Să încercăm să refolosim cât mai mult unele ambalaje și produse (ex. borcane, sticle, caserole) și să le donăm atunci când nu le mai folosim (ex. pe grupuri de donații de tipul „freecycle” – facebook)
Să evităm să folosim ambalajele nereciclabile sau greu de reciclat (de exemplu, pungile de chipsuri, sticle PET pentru iaurturi, caserolele transparente folosite pentru mezeluri, măsline, carne etc, plicurile de hrană pentru animale etc.)
Să clătim cu apă ambalajele înainte de a le colecta separat – Pentru a preveni risipa de apă ambalajele pot fi clătite în apa rămasă după spălarea veselei
Să nu separăm dopurile de sticlele de plastic atunci când le colectăm. Fiind de dimensiuni mici se pot pierde în procesul de sortare și nu mai ajung să fie reciclate
Să presăm deșeurile pentru a reduce volumul.
Să reparăm produsele (de exemplu, electrocasnice, electronice, hainele). Dacă sunt în stare bună, pot fi donate asociațiilor care sprijină persoanele defavorizate sau pe grupurile de donații de pe facebook.
Să depunem eforturi să colectăm separat deșeurile pe minimum 2 fracții (uscat, umed) sau 4 fracții (hârtie, plastic, metal, sticlă) chiar dacă firma de salubrizare din sectorul nostru/orașul nostru nu oferă acest serviciu (din fericire, sunt multe supermarket-uri care colectează deșeurile reciclabile, există de asemenea și colectori mici, „de cartier” care oferă acest serviciu – îi puteți găsi pe harta reciclării sau colectaredeseuri.ro)
Dacă locuiți în sectorul 6 sau Otopeni și nu beneficiați de programul de colectare separată contactați administratorul clădirii și reprezentanții Urban.

1. Deșeurile sunt cântărite la intrarea în stația de sortare

2. Cu aceste mașini sunt colectate deșeurile reciclabile de la asociațiile de proprietari și firmele care au ales să implementeze sistemul de colectare separată

3. Ciur rotativ – Stația de sortare Urban SA

4. Bandă de sortare manuală deșeuri reciclabile – Stația de sortare Urban SA

5. Container cu folie transparentă colectată de pe banda de sortare manuală

6. Presă balotare – în imagine baloți de plastic tip PET (sticle) pregătiți pentru a fi transportați la fabricile de reciclare

7. Deșeurile nereciclabile (tip RDF – combustibil derivat) sunt preluate pe a doua bandă de sortare, balotate și transportate către fabricile de ciment pentru a fi incinerate

8. Deșeuri de tip RDF care urmează să fie balotate și transportate la fabricile de ciment pentru incinerare

9. Baloți de plastic de tip HDPE (spre exemplu recipiente de șampoane, detergenți)

10. Baloți de polistiren

12. Caserole care nu se reciclează în România și ajung „în cel mai bun caz” la incinerare în fabricile de ciment

13. Baloți de hârtie urcați în tir pentru a fi transportați la o fabrică de reciclare

14. Baloți din doze de aluminiu

15. Sticle tip PET de culoare albă folosite pentru lactate – nu se reciclează în România și ajung „în cel mai bun caz” la incinerare în fabricile de ciment

16. Baloți din lăzi de plastic

17. Baloți din ambalaje de tip tetrapak

18. Container cu deșeuri metalice

19. Deșeurile de construcții sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației și sunt transportate ulterior către firmele de construcții pentru a fi folosite la nivelarea drumurilor înainte de asfaltare

Deșeurile voluminoase

Urban S.A. este una dintre puținele firme de salubrizare care sortează și dezmembrează deșeurile voluminoase și reușeste să trimită la reciclare o parte dintre componente.

Vom reveni cu mai multe detalii despre întregul proces în cadrul unui articol dedicat deșeurilor voluminoase.

Articol scris în colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

20 aprilie 2022

Sursa foto: Ecoteca

Prezent ieri la o conferință privind pregătirea introducerii SGR în Bulgaria, Saulius Galadauskas, Președintele USAD, administratorul sistemului de garanție-returnare din Lituania și Președintele Asociației Berarilor din Lituania a prezentat pe scurt rezultatele la 6 ani de la extinderea SGR pentru ambalajele de băuturi de unică folosință:

rata de returnare și reciclare în primul an – 74%;
rata de returnare și reciclare în primul an – 74%;
aproximativ 90% din ambalaje returnate folosind RVM-uri (23.000 de tone în 2018)
în prezent rata de returnare a ajuns la 92%
în 2006 când a fost implementat un sistem de garantie returnare doar pentru ambalajele reutilizabile (de sticlă) consumul de băuturi în ambalaje de sticlă a scăzut de la 214 milioane de sticle la 16 milioane de sticle până în 2016.
în 2016, introducerea SGR și pentru ambalaje de unică folosință din plastic și metal, a „salvat” consumul de sticle reutilizabile de sticlă. În prezent acesta a rămas la aproximativ 16 milioane sticle/an.
97% dintre clienți sunt mulțumiți de sistem și consideră că este necesar
investiții în infrastructura de colectare pentru SGR – aproximativ 30 milioane EUR pentru 3.200 de puncte de colectare

Cum funcționează SGR în Lituania

Sistemul Garanție Returnare (SGR) în Lituania a început în 2006 cu ambalaje reutilizabile (sticlă) și numai prin colectarea manuală în magazine.

În 2013 rata de reciclare a ambalajelor era de 53.8%, deși ținta de reciclare era de 60%. Pentru a atinge țintele de reciclare, la mijlocul lui 2014 legislația pentru introducerea SGR era pregătită. În 18 luni de la adoptarea legislației administratorul sistemului era creat și sistemul a fost pregătit.

Administratorul SGR este format din 3 organizații – Asociația Berarilor, Asociația Producătorilor de Ape minerale îmbuteliate (aceste 2 sectoare introduc reprezintă producătorii care introduc 70% din ambalajele puse pe piață în Lituania) și Asociația Retailerilor (acesta include aproximativ 90% din retailerii incluși în sistem).

În 2016 SGR a fost extins la ambalaje de unică folosință și în prezent are o rată de returnare de 90%.

Principalele prevederi legale, precum responsabilitățile, sunt stabilite prin lege; obiectivele de reciclare de către Guvern și alte detalii prin ordinele ministrului – rate de depozit, plan de organizare a sistemului, schema de finanțare și programul public de conștientizare.

SGR în Lituania se aplică plasticului (PET), sticlei și metalului, pentru recipientele de la 100 ml la 3 litri. Sistemul este voluntar pentru magazinele mici și obligatoriu pentru cele mai mari (de la 300 de mp în intravilan si 50 mp în mediul rural).

Pentru a facilita returnarea pentru clienți, Guvernul a ales un sistem de „returnare la vânzare cu amănuntul”, ceea ce înseamnă că magazinele care vând recipiente pentru băuturi trebuie să primească și containere folosite înapoi pentru reciclare. Depozitul se aplică ca reducere în magazin sau se returnează numerar.

Responsabilitățile pentru organizarea sistemului au fost repartizate astfel:

Producători și importatorii de băuturi au obligația:

de a marca ambalajul cu codul de bare și semnul de depozit
să colecteze și să contabilizeze depozitul pentru fiecare unitate (0,10 EUR)
organizează și finanțează SGR prin administrator
păstrează evidența și raportează ambalajele pe care le pun pe piață

Comercianții de băuturi:

colectează și contabilizează depozitul pentru fiecare unitate (0,10 EUR)
informează consumatorii asupra condițiilor de returnare a ambalajului

Administratorul sistemului – entitate publică nonprofit:

Funcționează numai cu planul organizatoric, schema de finanțare și programul de conștientizare a publicului agreat și cu un acord cu producătorii și importatorii de băuturi și vânzătorii de ambalaje
Organizează returnarea ambalajelor și gestionarea acestora
Oferă echipamentul necesar comercianților pentru punctele de colectare
Selectează colectorii și reciclatorii de ambalaje prin proceduri de licitație publică
Asigură îndeplinirea obiectivelor de colectare și reciclare în numele producătorilor și importatorilor de băuturi
Organizează programele de conștientizare a publicului (cel puțin 1% din cifra de afaceri anuală)

Rezultate

Investiții în infrastructura de colectare pentru SGR – aproximativ 30 milioane EUR pentru 3 200 de puncte de colectare
Locuri de muncă create– aproximativ 1.200
Costul sistemului estimat per cetățean – 4-5 EUR/an
Retailerii nu au vrut să investească în aparate de colectare automată (Reverse Vending Machines –RVM) prin urmare investițiile au fost asigurate de Administratorul SGR -Automate de ambalaje amplasate– aproximativ 1.100
În primul an de la implementare sistemului, administratorul SGR a prevăzut ca vor fi colectate 60% din ambalaje, ținta impusă de Guvern a fost de 50%, în realitate au fost colectate 74% din ambalajele incluse in sistem
Sistemul are sprijinul populației, 97% dintre clienți sunt mulțumiți de sistem și consideră că este necesar, 93% au recunoscut că introducerea unui astfel de sistem i-a încurajat să-și trateze deșeurile în mod mai responsabil (în fiecare an are loc o cercetare care verifică gradul de satisfacție al consumatorilor privind SGR)

Beneficii

Scăderea deșeurilor de ambalaje pentru băuturi în spații publice, gropi de gunoi, promovarea sortării
Investițiile vor fi recuperate după cinci ani
Aproximativ 70% din garanție este cheltuită în același magazin, se creează astfel loialitate pentru magazinul respectiv
Permite returnarea a până la 95% din ambalaje, ambalaje mult mai curate și de o calitate superioară care reduc costurile de manipulare, sortare, spălare înainte de a fi reciclate
Fără investiții publice, fără fonduri necesare; doar investiții private
Creare de noi locuri de muncă

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

21 februarie 2022

Sursa foto: Pixabay

În media, în majoritatea studiilor, în articole, în dezbaterile legate de ambalaje și deșeuri se pune accent mai ales pe pe ambalajele din plastic. În schimb, ambalaje mult mai sustenabile ca hârtia, sticla, aluminiul, ambalajele reutilizabile nu prezintă atât de mult interes sau cel puțin nu sunt atât de prezente în discuțiile publice

Este oarecum normal fiindcă ambalajele de plastic sunt cele mai răspândite, vizibile, se găsesc aruncate peste tot și sunt cunoscute deja efectele lor negative.

Deocamdată, ambalajele de aluminiu, un material care se reciclează la infinit fără a-și pierde proprietățile, nu sunt promovate suficient ca alternativă mult mai sustenabilă la produsele din plastic.

Conform OUG 196/2005, ținta pentru reciclarea aluminiului pentru perioada 2019-2022 este de 20%, urmând ca din anul 2023 să fie de 30%. Link aici.

În 2018, potrivit Eurostat – România a raportat o rată de reciclare de 22,8 % a ambalajelor din aluminiu.

Este greu de verificat cât de corecte sunt aceste date în condițiile în care la nivel național nu există un sistem generalizat de colectare „din ușă în ușă” care să implice toată populația în colectarea deșeurilor iar datele sunt raportate în mare parte doar de producătorii de ambalaje și mai puțin de către unitățile administrativ – teritoriale (care sunt responsabile de colectarea deșeurilor la nivelul populației).

Doza de Aluminiu, un ambalaj sustenabil?

Pe lângă faptul că se reciclează la infinit fără a-și pierde proprietățile, aluminiul:

Este ușor de manevrat, transportat, depozitat
O doză de aluminiu confecționată din aluminiu reciclat 100% are o amprentă de carbon mai redusă cu 96% comparativ cu o doză confecționată din materie virgină
Este mai ușor de reciclat comparativ cu alte ambalaje (de exemplu – plastic)

Rolul Can Pack România în producerea și reciclarea dozelor de aluminiu

Can Pack Recycling si Can Pack România fac parte parte din Can Pack Group – unul dintre cei mai importanți producători de ambalaje de aluminiu din Europa.

Can Pack România produce de 20 de ani aproximativ 80% din dozele de aluminiu care se regăsesc în magazinele din România. Can Pack Recycling colectează ambalaje din aluminiu din România și le exportă în străinătate, primind ulterior tabla de aluminiu reciclată care este utilizată pentru producerea de noi doze.

Capacitatea de prelucrare a Can Pack România este de 3 ori mai mare față de cât reușește să producă în România.

Compania a realizat numeroase investiții pentru extinderea capacității de producție; se estimează că în acest an cele 2 linii de producție ale fabricii din București vor produce 2 miliarde de doze de aluminiu.

În ceea ce privește situația din România, Dragoș Doru, director general al Can Pack Recycling, cel mai important colector de doze de aluminiu din Romania și membru în consiliul de administrație al Coaliției pentru Economia Circulară a declarat în cadrul unui interviu RFI România că se fac eforturi în permanență pentru reducerea materiei prime folosite pentru confecționarea dozelor de aluminiu și producerea acestora într-o manieră cât mai sustenabilă.

Acum câțiva ani de zile folia de aluminiu folosită pentru confecționarea dozelor de aluminiu era de 0,3 milimetri, acum a ajuns la 0,24 mm, reducere de 20%, iar o doză fabricată conține în proporție peste 45% aluminiu reciclat. La nivel european, proporția tinde spre 65-70%.

S-a redus, deci, cantitatea de materie primă folosită pentru confecționarea dozelor dar în același timp au fost luate măsurile necesare pentru păstrarea proprietăților ambalajelor – rezistență la presiune, la temperatură, la lovituri etc.

Prin colectarea directă din marile magazine, timpul de reîntoarcere al unei doze – colectată și reciclată- în magazin s-a redus de la 98 de zile la 60 de zile.

Principalele probleme privind colectarea și reciclarea dozelor de aluminiu

Lipsa predictibilității legislative – schimbările legislative și instabilitatea politică afectează companiile de reciclare, care nu-și pot construi strategii de dezvoltare pentru perioade mai mari de 1-2 ani
Lipsa unui sistem de colectare separată „din ușă în ușă” funcțional la nivel național
Întârzierea implementării sistemului de garanție-returnare, care ar suplini colectarea defectuoasă de la domiciliu, prin motivarea cetățenilor să aducă dozele goale la magazine.

Va îmbunătăți Sistemul Garanție – Depozit colectarea dozelor de aluminiu?

Într-un interviu acordat revistei ecologic, dl. Dragoș Doru a explicat: „noi suntem pentru introducerea unui sistem transparent, modern, astfel încât să colectăm cât mai mult din ambalajele puse pe piață. Dar trebuie spus că ambalajele acestea reprezintă aproximativ 10% din totalul deșeurilor municipale pe care le generează România: undeva pe la 600.000 tone față de peste 6 milioane tone anual. Iar dacă din cei 10% vom recupera în câțiva ani o țintă de 80-90%, vom rezolva doar o mică parte din problema deșeurilor, ceea ce pe termen lung nu ne ajută prea mult ca țară.

Când vorbim de SGR discutăm despre un efort uriaș, de un sistem care conține cam 6.000 de aparate în toată țara, dar numai în orașe, nu și în mediul rural. De asemenea, vorbim de aproximativ 8.000-9.000 de alte amplasamente unde se va face numărătoarea manuală a ambalajelor colectate. Va mai fi nevoie de o perioadă pentru alegerea administratorului, după care vor urma 60 de zile pentru semnarea a 15.000-16.000 de contracte cu retaileri, producători, cu centrele de numărare, cu prestatorii de servicii, totul în aceste 60 de zile, ceea ce mă face să cred că termenul este total nerealist. Nu mai vorbesc de nevoia armonizării unei sumedenii de legi, atât din domeniul mediului, cât și din cel fiscal. Eu cred că SGR va fi funcțional cu adevărat doar în câteva orașe, ceea ce nu înseamnă acoperire la nivel național.

Deşi CAN PACK susține introducerea SGR, este necesar un tratament echitabil pentru toate tipurile de ambalaje altfel riscăm să ne transformăm într-o țară a PET-urilor. Așa cum stau lucrurile acum, vom vedea la raft o taxă de 50 de bani pentru un ambalaj, indiferent de volum.”

Deci un PET de 2,5 litri va avea taxa de 50 de bani, la fel ca o sticlă sau o doză de aluminiu de 0,5 sau 0,33 litri. Evident că oamenii vor prefera să plătească acei 50 de bani pentru o cantitate mai mare de bere, apă sau suc decât 2,50 sau chiar 4 lei pentru aceeaşi cantitate de bere ambalată în doze de aluminiu, ceea ce va duce la o creștere a consumului de PET în România.

Iar această creștere nu este în conformitate cu politica de reducere a consumului de plastic la nivel european sau cu spiritul directivei privind plasticul de unică folosință.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Arhiva pentru categoria: Aluminiu

Categoriile de deșeuri rezultate în urma sortării deșeurilor municipale:

Cum funcționează stația de sortare

De reținut

Ce trebuie să facem noi, cetățenii, pentru a facilita procesul de colectare și sortare