Până la 90% din deșeurile electronice generate la nivel mondial sunt aruncate anual la gropile de gunoi

19 mai 2015

7ba40aaf-6238-4b85-a035-86085ae645c8-2060x1236

Sursa: Green Report

Anual, până la 90% din deșeurile electronice din lume, cu o valoare estimată la aproape 19 miliarde de dolari, se tranzacționează ilegal sau sunt aruncate la gropile de gunoi, potrivit unui raport realizat Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Potrivit raportului, din cele 41 de milioane de tone de deșeuri electronice generate la nivel mondial o componenta semnificativa o reprezinta calculatoarele și telefoanele inteligente uzate, iar pentru 2017 se estimează că această cantitate va depăși 50 de milioane de tone.

Deși exportarea deșeurilor periculoase din statele membre ale Uniunii Europene și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este interzisa, mii de tone de deșeuri electronice sunt declarate în mod fals bunuri second-hand și sunt exportate în țările în curs de dezvoltare. Aceste exporturi includ baterii, declarate ca plastic sau fier vechi mix, precum și tuburi și monitoare de calculatoare, declarate ca deșeuri metalice.

Multe țări asiatice și africane, cum ar fi Ghana, Nigeria, China, Pakistan, India și Vietnam, au fost transformate în hub-uri pentru deșeurile ilegale, care ocolesc piața mondială a reciclării legitime, estimată la 410 miliarde de dolari anual.

UNEP avertizează că volumele tot mai mari de deșeuri electronice, deșeuri municipale, deșeuri alimentare, produse chimice scoase din uz și pesticide contrafăcute au un impact deosebit asupra mediului înconjurător și economiei. De asemenea, metodele de evitare a pieței de reciclare cauzează pierderi semnificative resurselor de metale rare, cupru și aur.

UNEP recomandă tuturor țărilor să-și consolideze legislația națională și să diversifice metodele de recuperare a metalelor prețioase și a altor resurse blocate în interiorul produselor electronice.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Puteti citi si:

Spania – prima țară din UE care impune reutilizarea “deşeurilor” electrice

Ce „surprize” aduce Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Bucurestenii vor fi obligati sa colecteze selectiv prin desfiintarea ghenelor

30 aprilie 2015

Sursa: Green Report

Până în 2025 toate ghenele de gunoi de pe raza Municipiului București vor fi desființate, iar populația va fi obligată de depună deșeurile în locurile special amenajate pentru colectare cu recipiente separate pentru fiecare tip de deșeu: plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile.

Sistemele de colectare selectivă vor fi îngropate sau semi îngropate pentru a elimina furturile și vandalizarea acestora. Obiectivul este asumat în „Strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul Bucureşti“ pentru perioada 2014-2030, aprobată marți, 28 aprilie, de Consiliul General al Municipiului București.

„Va putea rămâne în folosinţă numai camera de la parterul blocului care va fi amenajată corespunzător. De asemenea, această cameră va fi salubrizată, igienizată prin grija asociației de proprietari/locatari, iar accesul la ea va fi permis numai asociației deservite”, se arată în textul documentului.

De asemenea, începând cu data aprobării acestei Strategii, toate blocurile nou construite, fie că sunt clădiri de apartamente sau de birouri, vor avea prevăzută o incintă destinată colectării selective. Această incintă va fi solicitată de direcțiile de urbanism prin documentația emisă în vederea autorizării construcției, respectiv Certificat de Urbanism și Autorizație de Construire.

Totodată, în doi ani de la aprobarea proiectului de Stategie, sistemele îngropate sau semi îngropate privind colectarea separată a deșeurilor vor fi instalate și în zonele intens circulate pietonal, în jurul piețelor agroalimentare și de flori sau în apropierea marilor intersecții.

Strategia nu are regulament și norme de aplicare

Stategia are deocamdată unele lipsuri care o fac neaplicabilă. Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat, consideră că această stategie este doar o „declarație de bună intenție” atâta timp cât nu există un regulament de aplicare care să stabilească relația dintre autorități, companiile de salubritate și asociațiile de proprietari sau locatari. Regulamentul ar trebui să stabilească atât forme de recompensă cât și amenzi.

„Deșeurile reciclabile trebuie preluate fără ca asociațiile să plătească acest serviciu, deoarece din acestea se fac bani. Taxarea trebuie calculată doar pe deșeurile nereciclabile și totodată să se ofere chiar reduceri în funcție de volumul de deșeuri reciclabile pe care o societate de salubritate îl ridică de la o asociație”, consideră Mereuță, care și-a declarat scepticismul față de reușita de implementare a acestui document. Acesta a adăugat că atâta timp cât nu vor exista și sancțiuni clare aplicabile tuturor părților implicate colectarea selectivă prin această metodă nu va fi o reușită.

Este o decizie foarte bună și trebuia făcută mai demult. Costurile pentru construirea sistemelor de colectare selectivă îngropate sau semi îngropate vor fi suportate de către firmele de salubrizare. Nu avem încă o estimare a acestor costuri”, a declarat pentru Green Report, Dani Năstase, șeful Departamentului Menajer al Rosal Grup București. În urmă cu doi ani compania a demarat în sectorul 3 al Capitalei un proiect pilot pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere.

Pe raza sectorului 3, în zonele cu blocuri de patru etaje, au fost instalate 100 de sisteme de colectare seclectivă, pe patru fracții (plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile). „Nu avem o statistică a volumelor colectate din aceste sisteme, însă, în general, oamenii aruncă gunoiul tot la grămadă. Dacă nu se vor institui și amenzi nu vom reuși să impunem colectarea selectivă”, a adăugat acesta.

Bucureștenii „produc” anual 31 de kilograme de deșeuri menajere pe cap de locuitor

Strategia Primăriei Capitalei urmărește îndeplinirea obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităților de deșeuri depozitate la gropile de gunoi.

Conform studiilor efectuate la nivelul Bucureștiului, colectarea separată este determinată și influențată de:
– prezența containerelor în apropierea locuințelor – 31%;
– campanii de informare și educație prin mass-media – 24%;
– exemplul altor persoane formatoare de opinie – 18%.

În 2013 cantitatea de deșeuri menajere colectată la nivelul Bucureștiului a fost de 599.704 tone. Indicatorul de generare a deșeurilor menajere rezultate este de 31 kg/cap de locuitor/an, respectiv 0,87 kilograme/cap de locuitor/zi.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Gasiti documentul integral al strategiei aici.

Speram ca aceasta strategie va fi pusa in aplicare si nu va fi „agatata in cui” ca multe alte strategii si planuri adoptate de-a lungul anilor. Implementarea ei reprezinta un pas firesc si important adoptat de ani buni de statele occidentale si cerut in mod expres de directivele europene.

Sistemul de colectare selectiva trebuie sa fie implementat la nivel national din acest an. In plus, sa nu uitam ca, pana in 2020 Romania trebuie sa ajunga la un grad de reciclare de 50% a deseurilor municipale iar acest lucru nu se poate realiza doar cu ajutorul „clopotelor” colorate, insuficiente si uneori, de ce sa nu recunoastem, „aproape” inutile.

Puteti citi si:

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Colectarea selectiva in Romania – intre frauda si incompetenta

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

7 aprilie 2015

turtleingestingplastic_430x323melbournezoo

Sursa foto: Folar.org

Cresterea semnificativa a numarului de pungi de plastic a devenit in ultimii ani o provocare globala.

În aprilie, Parlamentul European va vota în plen o nouă Directivă prin care se încearcă limitarea consumului de pungi de plastic foarte subţiri (cu o grosime mai mică de 50 de microni), folosite pentru ambalarea alimentelor uscate, în vrac, informeaza economica.net.

Potrivit statisticilor, un european consumă în medie până la 200 de pungi subţiri pe an, multe dintre ele fiind folosite o singură dată.

În fiecare an, 8 miliarde de pungi de plastic sunt aruncate la gunoi. O parte din ele ajunge în mări unde particulele de plastic sunt ingerate de animale, putand sfarsi, ulterior, în lanţul alimentar, informează Parlamentul European.

2 variante propuse pentru reducerea pungilor de plastic

Noua lege va impune guvernelor sa aleaga fie introducerea unei taxe pe pungile usoare de unica folosinta pana la sfarsitul lui 2018, fie sa ia masuri pentru a reduce utilizarea lor.

Daca vor alege ce-a de-a doua optiune, utilizarea anuala a acestor pungi va trebui sa fie redusa la o medie de 90 de pungi/persoana pana la sfarsitul anului 2019 si la 40 de pungi/persoana pana la sfarsitul lui 2025 (comparativ cu media de 176 de pungi/persoana inregistrata in 2010).

Sacii de transport cu o grosime mai mica de 15 microni vor putea fi exclusi de la aceste masuri.

În plus, Comisia Europeană și statele membre vor trebui sa incurajeze (cel putin in primul an, dupa data transpunerii Directivei) informarea publica prin campanii de constientizare cu privire la impactul negativ al utilizarii excesive a pungilor de plastic usoare asupra mediului.

Statele membre vor avea la dispozitie 18 luni să includă noile norme în legislația națională de la data intrarii lor in vigoare.

Cea mai eficienta masura pentru reducerea consumului ramane in continuare taxarea.

Asadar, in situatia in care retailerii sau producatorii nu decid sa isi asume aceste costuri suplimentare, taxa va duce implicit la scumpirea produselor, cele mai afectate urmand a fi cele comercializate vrac.

„Statele membre se asigura ca vanzatorii cu amanuntul stabilesc un pret pentru pungile de transport din plastic subtiri care este eficient si proportionat pentru a atinge obiectivele mentionate. Statele membre se asigura ca operatorii economici care vand alimente percep cel putin acelasi pret pentru pungile de transport din plastic mai groase, si ca operatorii economici nu inlocuiesc pungile de transport din plastic subtiri cu pungi din plastic foarte subtiri la punctul de vanzare”, se arata in proiectul de Directiva.

O alta varianta – pungile biodegradabile sau compostabile

Mai exista si o alta posibilitate: inlocuirea plasticului traditional cu materiale biodegradabile si compostabile. In acest caz, pungile vor fi marcate sau vor avea o anumita culoare distincta.

„In cazul in care utilizarea pungilor de plastic ofera beneficii importante, si anume in cazul in care pungile de transport de plastic foarte subtiri sunt folosite pentru alimente uscate, neambalate, cum ar fi fructele, legumele si produsele de patiserie, aceste pungi conventionale de transport din plastic foarte subtiri ar trebui sa fie inlocuite treptat cu pungi din hartie reciclata sau cu pungi de transport din material plastic foarte subtiri, care sunt biodegradabile si compostabile. (…) Statelor membre care au organizat colectarea separata a deseurilor biologice ar trebui sa li se permita sa reduca pretul pungilor de transport de plastic foarte subtiri biodegradabile si compostabile”, se mai precizeaza in proiectul de Directiva.

De asemenea, comerciantii vor fi obligati, prin Directiva Europeana sa le permita consumatorilor sa lase la punctul de vanzare orice ambalaj pe care il considera inutil, mai ales pungi de transport.

Sa ne amintim ca de la 1 ianuarie 2009 romanii platesc Ecotaxa de 0,1 lei pentru fiecare punga de plastic iar sumele încasate din taxa plătită de cetățean ajung la Administraţia Fondului pentru Mediu, unde ar trebui folosite pentru colectarea şi reciclarea acestora.

Puteti citi si:

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

Despre interzicerea interzicerii…la pungile de plastic

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

31 martie 2015

In urma cu cateva saptamani va prezentam rezultatele raportului “Mediul European – Starea si Perspectiva 2015“ realizat de Agentia Europeana de Mediu si publicat de Comisia Europeana care preciza ca Romania a reciclat 4,5% din deseurile municipale in 2012.

Dupa ce ne-am bucurat putin ca am scapat de „rusinosul” 1%, Eurostat „ne aduce” cu picioarele pe pamant si ne spune ca in 2013 gradul de reciclare a fost de 3%! Prin urmare, optimistii care se asteptau la un „boom” de reciclare de acum incolo, vor fi din nou dezamagiti.

Potrivit celui mai recent raport Eurostat publicat acum cateva zile, Romania se poate „lauda” doar cu un grad de 3% reciclare, restul de 97% din deseuri ajungand la gropile de gunoi. Gradul de incinerare si compostare ramane constant, ca in anul precedent – 0%.

Exista insa si vesti bune, pentru altii! Europenii au generat in medie 481 kg de deseuri municipale/cap de locuitor in 2013. Dintre acestea 43% au fost reciclate sau compostate.

Cantitatea de deseuri generata a scazut cu 8,7% comparativ cu maximul de 527 kg/persoana in 2002. Din 2007, generarea deșeurilor municipale a scăzut constant în UE sub nivelul de la mijlocul anilor ´90.

Din cele 481 kg de deșeuri municipale generate pe persoană în UE în 2013, 470 kg pe persoană au fost tratate astfel: 31% au fost depozitate, 28% reciclate, 26% incinerate si 15% transformate in compost.

Ponderea deșeurilor municipale reciclate sau compostate în UE a crescut constant in ultima perioada, de la 18% în 1995 la 43% în 2013.

Slovenia conduce clasamentul reciclarii cu un grad de 55% de reciclare a deseurilor municipale. Germania ocupa pozitia a doua dupa Slovenia in clasament, cu o rata de 47% si isi mentine performanta de depozitare 0 (impreuna cu vecinii din Elvetia).

In sfarsit suntem campioni la ceva! Avem cea mai mica rata de generare a deseurilor municipale, 272 kg/cap de locuitor!

Cantitatea de deșeuri municipale generata variază considerabil în statele membre ale UE. Cu mai puțin de 300 kg pe persoană, România, Estonia și Polonia au avut cea mai mică cantitate de deșeuri generate în 2013, urmate de Slovacia, Republica Cehă și Letonia (toate doar peste 300 kg pe persoană). La polul opus al scalei, Danemarca (747 kg pe persoană) a avut cea mai mare cantitate de deșeuri generata în 2013, cu mult înainte de Luxemburg, Cipru și Germania, care au avut insa, cantitati peste 600 kg pe persoană.

Metodele de tratament diferă substanțial între statele membre. În 2013, cea mai mare cantitate de deseuri municipale a fost reciclata în Slovenia (55%), Germania (47%), Belgia și Irlanda (ambele 34%) și Suedia (33%).

Compostarea fost folosita cel mai frecvent în Austria (35%), urmată de Olanda (26%), Belgia (21%) și Luxemburg (20%). Cel puțin jumătate din deșeurile municipale tratate în 2013 au fost incinerate în Estonia (64%), Danemarca (54%) și Suedia (50%), în timp ce cele mai mari cote de deșeuri municipale depozitate s-au înregistrat în România (97%), Malta (88%), Croația (85%), Letonia (83%) și Grecia (81%).

Reciclarea și compostarea împreună au reprezentat în 2013 aproape doua treimi (65%) din metodele de tratare a deșeurilor din Germania și mai mult de jumatate din Slovenia (61%), Austria (59%) și Belgia (55%).

Puteti consulta raportul aici.

In ciuda statisticilor ingrijoratoare, reprezentantii Ministerului Mediului declara ca in Romania gradul de reciclare a ajuns la 17%! In acest context, in perioada imediat urmatoare, Asociatia Ecoteca impreuna cu Coalitia pentru Mediu, va continua seria iesirilor publice cu o lista de propuneri concrete pentru ameliorarea situatiei dezastruoase a deseurilor din Romania.

Puteti citi si:
Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Gata, si Bulgaria e mult inaintea noastra; Scrisoare Deschisa catre Ministrul Mediului

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

4 martie 2015

Sursa: Hot News

Romania se afla in continuare pe ultimele locuri in Uniunea Europeana in ceea ce priveste rata de reciclare a deseurilor municipale, conform ultimului raport emis marti de Comisia Europeana, care foloseste datele de la nivelul anului 2012.

Conform raportului „Mediul European – Starea si Perspectiva 2015„, realizat de Agentia Europeana de Mediu si publicat de Comisie, Romania avea o rata de aproximativ 4,5% la reciclarea deseurilor municipale in anul 2012, fiind pe ultimele locuri in Uniunea Europeana la acest capitol. Singurele state care stau mai prost decat noi la capitolul reciclare sunt Turcia, Muntenegru, Serbia si fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.

Totusi, tara noastra a inregistrat un progres fata de anul 2004, cand rata de reciclare a deseurilor municipale a fost in jurul a 1%.

Sa ne amintim ca statele UE, inclusiv Romania, trebuie sa atinga o rata de 50% la reciclarea deseurilor municipale pana in anul 2020.

Vecinii nostri din UE, Bulgaria si Ungaria, inregistreaza rezultate mult mai bune la reciclarea deseurilor municipale, cate 30% fiecare, conform datelor de la nivelul anului 2012.Primele locuri in UE sunt detinute de Germania (circa 70%), Austria (60%), Belgia (55%).

Sursa: Hot News

„Diferentele mari intre ratele de reciclare ale diverselor tari europene indica faptul ca exista oportunitati semnificative pentru sporirea reciclarii in multe tari. Tehnologiile de reciclare, infrastructura si ratele de colectare mai bune ale deseurilor ar putea reduce si mai mult presiunile asupra mediului si dependenta Europei de importurile de resurse, inclusiv de unele materiale critice. Pe de alta parte, supracapacitatea din instalatiile de incinerare din unele tari reprezinta o provocare competitiva pentru reciclare, ingreunand ascensiunea gestionarii deseurilor in ierarhia acestora„, comenteaza Agentia Europeana de Mediu, in raport.

„In pofida recentelor progrese in domeniul prevenirii si gestionarii deseurilor, generarea de deseuri in UE ramane substantiala, iar performantele legate de tintele de politici sunt mixte. UE pare sa progreseze in directia obiectivului sau pentru 2020 de a ajunge la o reducere a deseurilor generate pe cap de locuitor. Insa gestionarea deseurilor va trebui sa se schimbe in mod radical pentru a elimina treptat si complet depozitarea deseurilor reciclabile sau recuperabile. In mod similar, multe state membre ale UE vor trebui sa faca eforturi remarcabile pentru a atinge tinta de reciclare de 50 % pentru unele fluxuri de deseuri municipale pana in 2020„, se mai arata in raportul Comisiei.

Rata de reciclare este calculata ca procent din deseurile municipale generate care au fost reciclate si transformare in compost, arata raportul.

Puteti consulta documentul Comisiei aici.

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

28 august 2014

Sursa: Italian Institute of Technology

In articolele anterioare (le gasiti aici si aici), va mentionam cateva actiuni care pregatesc `terenul` pentru introducerea la scara larga a ambalajelor biodegradabile, menite sa inlocuiasca plasticul si alte materiale nesustenabile.

Printre avantajele oferite de utilizarea acestor ambalaje se numara reducerea costurilor de productie, reducerea consumului de energie si a emisiilor de carbon, oportunitatea de inovare a produselor.

Plasticul conventional este facut in general din petrol, un combustibil fosil care contribuie la schimbarile climatice. In schimb, bioplasticul este realizat din material vegetal si reprezinta o alternativa viabila la plasticul conventional. Cu toate acestea, sunt necesare numeroase etape pentru a produce bioplastic si implicit, este nevoie de mai multa energie. Iar culturile folosite pentru a produce noul tip de plastic, ca spre exemplu cele de porumb, sunt probabil mai potrivite pentru consumul uman.

Bioplastic din coji de orez, coji de cacao, spanac si patrunjel

Pentru a rezolva aceasta problema, un grup de oameni de stiinta de la Institutul Italian de Tehnologie (IIT) din Genova, Italia, lucreaza la o metoda de a crea bioplastic din deseuri alimentare. Rezultatele lor au fost publicate la inceputul acestei veri in American Chemical Society’s (ACS) journal Macromolecules.

Oamenii de stiinta au pornit de la procesul de creare a celofanului, care include trecerea celulozei – materialul care constituie peretii celulelor de plante – prin bai de acid si bai alcaline. Ei au descoperit ca, atunci cand celuloza derivata din bumbac si canepa este dizolvata in acidul trifluoracetic, se converteste intr-o forma care poate fi turnata sub forma de plastic, fara a fi nevoie sa fie prelucrata mai departe.

Ei au incercat acelasi proces pe deseuri vegetale, care au inclus coji de orez, coji de cacao, spanac si patrunjel; acestea au fost obtinute de la o companie italiana care realizeaza pulberi vegetale pentru a fi folosite in bauturile din legume si pastele colorate. In studiul publicat in Macromolecules este mentionat ca, `Bioplasticul cu o gama larga de proprietati mecanice a fost obtinut direct din vegetale comestibile prelucrate industrial si deseuri de cereale`.

Noile materiale obtinute au o combinație diferita de rigiditate si elasticitate, comparativ atat cu masele plastice biodegradabile existente cat si cu masele plastice traditionale. Spre exemplu, plasticul obtinut din spanac este mai elastic, in timp ce plasticul obtinut din coji de orez este mai ferm. Materialele pot mosteni de asemenea, proprietatile plantei originale, adica plasticul din patrunjel poate avea proprietati antioxidante, in timp ce plasticul din scortisoara ar putea fi antibacterian. Mai multe informatii despre rezultatele studiului gasiti aici.

750 de miliarde de dolari ne costa anual risipa de alimente

Aceasta inventie ar putea fi o solutie optima atat pentru reducerea deseurilor de plastic cat si pentru prevenirea deseurilor alimentare. 1,3 miliarde de tone de alimente, se pierd la nivel global in fiecare an, potrivit Programulului Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Amprenta de carbon a deseurilor alimentare este estimata la 3,3 miliarde de tone.

Alimente irosite inseamna, de asemenea, si apa pierduta. Cantitatea de apa folosita pentru a produce alimentele risipite este echivalenta cu fluxul anual al raului Volga din Rusia sau de trei ori volumul lacului Geneva. Asta nu este bine, in orice moment – dar devine ingrijorator intr-o perioada in care tot mai multe regiuni aflate in zone cu climate temperate, se confrunta cu seceta severa, la nivel mondial. 750 de miliarde de dolari ne costa anual risipa de alimente.

Cateva masuri adoptate de unele state pentru reducerea deseurilor alimentare gasiti aici si aici.

Deseurile textile – tendinte actuale

27 august 2014

sf-zero-waste-textile-initiative-1-537x402

Sursa: Ecouterre

Reciclarea deseurilor textile nu este foarte promovata in tara noastra. In schimb, la nivel international exista numeroase initiative care incearca sa tina departe textilele de gropile de gunoi.

Spre exemplu, organizatia I:Collect (I:Co) reprezinta o retea globala de colectare a deseurilor textile, infiintata in 2009, care a implementat programe pentru reciclarea deseurilor textile pentru prima data in Europa.

In urma cu 3 ani, programul s-a extins si in Statele Unite iar in prezent, organizatia are incheiate parteneriate cu companii importante ca H&M, PUMA, Levi Strauss & Co si American Eagle Outfitters.

I:Co este implicata de asemenea in initiativa `Zero Waste` din San Francisco. La inceputul anului, orasul american San Francisco a lansat Zero-Waste Textile Initiative, un program municipal menit sa impiedice depozitarea sau incinerarea deseurilor textile.

Din perspectiva consumatorilor, abordarea I:CO este simpla. In colaborare cu cu partenerii comerciali, se amplaseaza cutii de colectare in locuri vizibile, cum ar fi magazine sau holurile cladirilor, unde oamenii pot plasa imbracamintea sau incaltamintea uzata, indiferent de starea in care se afla.

Cutie de colectare a deseurilor textile intr-un magazin American Eagle. Sursa: Greenbiz

American Eagle brandul american care detine peste 800 de magazine in America si Canada ofera si recompense clientilor care aleg sa colecteze hainele uzate in cutiile magazinelor. Orice client care participa la program primeste 5 dolari la achizitionarea unei perechi de blugi. In plus, incasarile sunt donate catre Student Conservation Association, unul dintre partenerii nationali de caritate ai retailerului.

22,3 miliarde de kilograme de imbracaminte si incaltaminte ajung in depozitele de deseuri din SUA. Aici majoritatea sunt incinerate, creand aproximativ sapte kilograme de CO2, potrivit datelor de la Agentia pentru Protectia Mediului USA. Doar 4 miliarde de kilograme ajung catre asociatiile de caritate.

95% din deseurile textile pot fi refolosite, repurtate sau reciclate

Potrivit I: CO, aproximativ 95% din aceste elemente pot fi refolosite intr-un fel. Parte din SOEX Group, cu sediul in Elveția, I: CO are puncte de colectare peste tot in lume: 2.000 de angajati proceseaza aproximativ 700 de tone de produse folosite in fiecare zi, in mai mult de 90 de tari. De la punctele de colectare, articolele sunt transportate la statii de sortare. Mai mult de 365 de categorii sunt sortate in timpul acestei faze, dintre care cea mai mare parte este sortata manual.

Ceea ce este repurtabil, aproximativ 60% din articole se incadreaza in aceasta categorie, sunt donate catre asociatiile de caritate. Restul sunt trimise catre reciclare. Unele sunt maruntite pentru a fi utilizate la izolatii, pentru industria de automobile sau de construcție.

Unii dintre partenerii I: CO dezvolta noi metode de refolosire a materialelor ramase din propriile procese de fabricatie. De exemplu H&M a lansat o linie de imbracaminte compusa 20% din fibre denim post consum.

Pana acum, in tara noastra nu au fost promovate foarte multe initiative de acest gen. Organizatiile care colecteaza deseuri textile sunt putine si necunoscute publicului larg, in timp ce marii retaileri din industria textila nu au aratat pana acum, prea multa deschidere asupra acestui subiect. Doar retailerul suedez H&M, a adoptat pana acum`trendul`, lansand anul trecut, o campanie de colectare a deseurilor textile in magazinele proprii. Asteptam tot mai multe initiative de acest gen!

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

14 august 2014

Sursa: sustainablebrands.com

In 2012, jumatate din alimentele produse la nivel mondial au devenit deseuri, potrivit British Institution of Mechanical Engineers (IME), in timp ce peste un miliard de oameni sufera de foame la nivel global.

In tarile slab dezvoltate, cele mai multe pierderi au loc in timpul productiei, in timp ce in tarile dezvoltate, cea mai mare cantitate de produse alimentare – aproximativ 100 kg/persoana/an – este pierduta in faza de consum.

Deseurile alimentare au devenit in ultimii ani, o problema importanta si pentru americani. Impactul economic al risipei alimentare este echivalent cu 197,7 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Barilla Center for Food & Nutrition (BCFN).

Statul Massachusetts este pe cale de pune in aplicare o lege care sa se ocupe de aceasta problema. In luna ianuarie, guvernul a anuntat ca va impune la data de 1 octombrie 2014, o interdictie asupra depozitarii deseurilor alimentare.

Reglementata de Departamentul de Protectie a Mediului din Massachusetts (MassDEP), legea impune oricarei entitati care elimina cel putin o tona de material organic pe saptamana, sa doneze sau sa gaseasca noi modalitati de folosire a alimentelor utilizabile. Alimentele ramase care nu mai pot fi folosite vor fi trimise fie catre statiile de compostare anaeroba si transformate in energie fie catre statii de compostare aeroba si centre furajere.

Deseurile alimentare municipale din intreprinderile mici nu sunt incluse in aceasta masura, care afecteaza aproximativ 1.700 de intreprinderi si institutii de stat (scoli, spitale etc).

25% din deseurile generate in Massachusetts sunt alimentare

Masura de prevenire a risipei de alimente va ajuta statul Massachusetts sa isi atinga obiectivele de reducere a deseurilor cu 30% pana in 2020 si cu 80% pana in 2050. Deseurile alimentare reprezinta 25% din totalul deseurilor generate in statul american; peste un 1 milion de tone de deseuri alimentare sunt generate anual in Massachusetts, potrivit estimarilor MassDEP.

In prezent, exista aproximativ 30 de statii de compostare aeroba si anaeroba in Massachusetts, care accepta deseuri alimentare, cu o capacitate de aproximativ 150.000 de tone de material organic/an.

Agentia pentru Protectia Mediului si MassDEP estimeaza ca, mai putin de 10% din deseurile alimentare sunt valorificate. Cu toate acestea, unele afaceri din Massachusetts au deja programe de separare a deseurilor alimentare, inclusiv 300 de supermarketuri, care economisesc pana la 20.000 de dolari/an/magazin, potrivit MassDEP.

Guvernul de stat a furnizat pana acum asistenta tehnica si granturi, in valoare de 1 milion de dolari, pentru operatiunile de compostare aeroba si anaeroba.

Massachusetts este al treilea stat din SUA care va pune in aplicare o interdictie a depozitarii deseurilor alimentare, dupa Vermont si Connecticut – desi legislatia lor se aplică numai pentru institutiile care genereaza mai mult de doua tone pe saptamana si se afla la 20 de kilometri distanta de o unitate de valorificare a deseurilor alimentare.

Ce se intampla cu deseurile periculoase in Romania

12 august 2014

Sursa: ecologic.rec.ro

Intr-un articol anterior, va mentionam cateva statistici ingrijoratoare legate de deseurile industriale.

Daca ne uitam putin la statisticile legate de tara noastra, observam ca, nici in cazul nostru situatia nu este foarte buna.

Din aproximativ 220 de milioane de tone de deseuri industriale generate in 2010 in Romania, 702 745 de mii de tone au fost deseuri periculoase; potrivit Eurostat, acest lucru reprezinta circa 33 de kg de deseuri periculoase/cap de locuitor.

In ultimul raport anual publicat de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM),
se precizeaza ca au fost generate 419.300 tone de deseuri periculoase in 2011. Acestea au reprezentat circa 0,2% din totalul deseurilor generate (inclusiv deseuri din industria extractiva). Majoritatea deseurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare, restul fiind valorificate sau eliminate prin coincinerare sau incinerare in instalatiile proprii ale generatorilor sau in instalatii specializate apartinand operatorilor privati.

Potrivit ANPM, in cursul anului 2012, au fost in operare 6 depozite pentru deseuri industriale periculoase (4 depozite conforme ale operatorilor economici care isi depoziteaza propriile deseuri; 2 depozite zonale conforme, unul in judetul Ialomita, Slobozia si unul in judetul Prahova), 23 de instalatii de incinerare/coincinerare ale operatorilor privati din industrie si 7 instalatii de coincinerare in cuptoare de ciment apartinand operatorilor din industria cimentului.

90.000 de tone de deşeuri industriale periculoase generate anual, doar in judetul Arges

Peste 500.000 de tone de deseuri industriale au fost generate in ultimul an in judetul Arges, dintre care 93.000 de tone au fost deseuri periculoase, a anunţat Mariana Ionescu, directorul Agentiei pentru Protecţia Mediului Arges. „In anul 2013, au fost generate 502.000 tone de deseuri industriale, din care valorificate 306.000 tone, şi eliminate, ceea ce inseamna depozitate in rampa, 43.420 tone. Din totalul deseurilor industriale, 93.000 de tone sunt deseuri periculoase. Dintre acestea, au fost valorificate anul trecut 61.000 de tone si depozitate 32.000 de tone“, a declarat Mariana Ionescu.

Cu toate acestea, in evidentele APM Arges se afla un singur depozit pentru deseuri periculoase, care deserveste exclusiv uzinele Dacia de la Mioveni, amplasat in comuna Davidesti. In schimb, in judetul Arges isi desfasoara activitatea zeci de agenti economici care se ocupa de colectarea, tratarea si valorificarea deseurilor industriale, inclusiv a celor periculoase.

Situatia este asemanatoare si in alte regiuni din tara. In ultimii ani, gestionarea deseurilor periculoase a devenit un subiect mult mai `sensibil` in contextul scandalurilor legate de importul unor astfel de deseuri din regiuni rau famate ale Europei.

Niste analize interesante legate de acest subiect gasiti in articolele de mai jos.

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/exclusiv-cum-ajuns-romania-groapa-de-gunoi-a-europei-640820.html

http://www.certitudinea.ro/articole/de-la-lume-adunate/view/cu-mainile-murdare-romania-groapa-de-gunoi-pentru-deseurile-toxice-ale-europei

Bucurestiul, in continuare, cel mai poluat oras din Europa

6 august 2014

image-2009-04-5-5551713-56-poluarea-din-bucuresti

Sursa: hotnews.ro

De cativa ani, Bucurestiul detine titulatura de cel mai poluat oras din Europa. Statisticile recente confirma in continuare, acest statut.

„Vara avem temperaturi de 30, 40 de grade. Din cauza aceasta se formeaza o zona de joasa altitudine, adica gazele generate de transportul rutier sub efectul soarelui si al caldurii se transforma intr-un ozon foarte periculos de joasa altitudine”, spune Cornel Belciug, de la Asociatia Green Revolution.

Conform acestui calcul, cel putin 90 de zile anual, in oras sunt depasite limitele acceptate de poluare. Spre comparatie, media europeana este de doar 35 de zile pe an. In Bucuresti se gasesc 38 de micrograme de particule de poluare pe metru patrat de aer, ceea ce inseamna de patru ori mai mult decat limita maxima admisa de Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Santierele de constructii si depozitele de deseuri – surse importante de poluare a aerului

Pe langa emisiile cauzate de transport si industrie, nu trebuie sa uitam ca, o `contributie` importanta in mentinerea situatiei actuale o au sutele de santiere care nu respecta normele de mediu dar si depozitele de deseuri `conforme` din jurul capitalei.

Un studiu realizat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, in 2011, asupra a 5 santiere din Bucuresti, a relevat faptul ca 4 din cele 5 santiere urmarite, incalcau normele de mediu: nu se luau masurile necesare pentru reducerea prafului (emisiile de pulberi produse depaseau limitele admise, drumurile de santier nu erau intretinute corespunzator prin nivelare si stropire, lipseau rampele de spalare a rotilor autovehiculelor la iesirea din santier) iar materialele de constructii si deseurile de pe santier nu erau gestionate corespunzator (deseurile erau descarcate in canalizarea orasului, materialele de constructii nu erau depozitate in locuri special amenajate, deseurile industriale nu erau colectate corespunzator, apele uzate tehnologice nu erau epurate inainte de deversarea in reteaua oraseneasca).

In ceea ce priveste, depozitele de deseuri `conforme` din apropierea Bucurestiului, aerul irespirabil din aceste zone si deseurile purtate de vant pe zeci de kilometri sunt dovezi clare ca situatia nu este tocmai `conforma` cu standardele de mediu, in aceste zone.

Ce masuri se iau pentru imbunatatirea problemei

„S-au instalat niste instrumente de masura si de informare. Majoritatea nu functioneaza. In felul acesta, Agentia de Protectia Mediului raporteaza date mai mult din exteriorul Capitalei si asa datele arata mai bine decat in realitate”, spune Nicusor Dan, presedintele Asociatiei `Salvati Bucurestiul`.

In timp ce autoritatile romane trateaza cu superficialitate aceasta problema, organizatiile europene de mediu desfasoara campanii de informare si constientizare privind gravitatea situatiei si cauta solutii pentru imbunatatirea ei. O astfel de campanie, `Every breath we take` a fost derulata de Agentia Europeana de Mediu, in 2013. Campania a cuprins numeroase statistici, analize, propuneri legislative dar si proiecte pentru reducerea poluarii aerului la nivel european.

Colegii de la Centrul de Excelenta pentru Dezvoltare Durabila ofera mai multe informatii legate de campania `Every breath we take`, aici.

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

19 iunie 2014

Sursa: Wastecycle UK

Deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE), reprezinta unul dintre fluxurile de deseuri cu cea mai rapida crestere din UE.

DEEE contin substante periculoase care, o data ajunse la gropile de gunoi afecteaza atat mediul inconjurator cat si sanatatea populatiei; in schimb prin reciclarea acestor deseuri sunt recuperate materii prime importante ca metale (aur, argint, mercur, plumb etc) plastic, sticla.

Intr-un articol anterior observam eforturile depuse de Comisia Europeana pentru colectarea si reciclarea acestor echipamente. Am vazut insa, ca autoritatile noastre nu sunt la fel de preocupate de acest aspect; pana la momentul actual cea mai recenta directiva referitoare la DEEE, respectiv Directiva 2012/19/UE, nu a fost transpusa in legislatia romaneasca.

Din pacate, aceasta atitudine indiferenta a autoritatilor afecteaza colectarea si reciclarea deseurilor de echipamente electrice si electronice.

Potrivit celui mai recent raport publicat de Eurostat, in 2010, in Romania au fost colectate 1,1 kg de DEEE/cap de locuitor. Impreuna cu Letonia (1,9 kg DEEE/cap de locuitor) detinem `suprematia` la categoria celor mai mici cantitati de DEEE colectate in UE.

In schimb, cele mai mari cantitati de DEEE colectate pe cap de locuitor in 2010 au fost inregistrate in Suedia (17,2 kg) si Danemarca (14,9 kg). Mai multe informatii despre cantitatea de DEEE/cap de locuitor colectata in fiecare stat membru UE gasiti aici.

Din cele 151,317 tone de echipamente electrice si electronice introduse pe piata romaneasca in 2010 au fost colectate doar 26 247 tone.

Exista totusi si o veste buna: fata de 2007 cantitatea de DEEE colectata de romani a crescut de 6 ori. Cea mai mare crestere a fost raportata de Malta (7 ori). In schimb cantitatile de DEEE colectate au scazut foarte mult in Spania (cu 45 %) si Letonia (cu 34%).

Potrivit raportului anual publicat de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) in 2012, toate deseurile din echipamentele electrice si electronice colectate in 2010 (26 247 tone) au fost valorificate.

In plus, ANPM estimeaza ca in 2011 au fost colectate si tratate corespunzator 128 008.36 tone de DEEE.

Aceste date sunt greu de verificat in conditiile in care foarte putine dintre asociatiile colective autorizate sa preia responsabilitatea producatorilor de echipamente electrice si electronice (EEE) publica rapoartele anuale privind cantitatile de DEEE colectate si valorificate iar majoritatea producatorilor nu depun raportarile anuale privind EEE gestionate, catre autoritati.

Din cele 8 asociatii colective autorizate de ANPM in 2010 pentru preluarea resposabilitatii producatorilor de EEE privind realizarea obiectivelor anuale de colectare si valorificare a DEEE (Asociatia ECOTIC, RoRec, RECOLAMP, ENVIRON, CCR, ECOPOINT, ECOMOLD, ECO LIGHTING COLLECT) doar 2 asociatii publica anual rapoartele referitoare la cantitatile de DEEE colectate si valorificate, respectiv ECOTIC si RECOLAMP.

In plus, activitatea acestor asociatii nu este verificata corespunzator de autoritati iar in lipsa unor obiective masurabile de colectare a DEEE (sa ne reamintim ca tinta actuala de colectare este de 4 kg/cap de locuitor) acestea nu pot fi trase la raspundere, in cazul neindeplinirii obligatiilor de colectare si valorificare.

Singura solutie pentru imbunatatirea situatiei actuale consta in transpunerea Directivei 2012/19 in legislatia nationala. Astfel, prin introducerea tintelor masurabile de colectare si valorificare a DEEE (45% din greutatea echipamentelor electrice si electronice (EEE) introduse anual pe pietele nationale, fata de tinta actuala de 4 kg de DEEE /cap de locuitor), producatorii de echipamente electrice si electronice vor putea fi verificati si sanctionati, in cazul neindeplinirii obiectivelor de valorificare.

S-a lansat aplicatia de mobil care ne va ajuta sa monitorizam deseurile marine

9 iunie 2014

Sursa foto: Agentia Europeana de Mediu

Cantitati uriase de plastic si alte deseuri ajung zilnic in mari si oceane, ca urmare a productiei si consumului nesustenabil, slabei gestionari a deseurilor si lipsei de constientizare a populatiei.

Deseurile marine reprezinta o problema semnificativa atat pentru mediul marin cat si pentru sanatatea noastra. Cu toate acestea, compozitia, miscarea si originile deseurilor care ajung in mari si pe plajele noastre, nu sunt intelese la scara larga.

Uniunea Europeana a atras atentia asupra problemei deseurilor marine prin Directiva-Cadru 2008/56/CE privind strategia pentru mediul marin, care impune statelor membre sa monitorizeze starea marilor noastre si sa ia masurile necesare pentru a atinge sau pentru a mentine o „stare ecologica buna” a acestora pana in 2020.

Insa, autoritatile nu pot rezolva aceasta problema fara sprijinul cetatenilor. Statele membre ale UE au nevoie de mai multe date pentru a evalua in mod corespunzător amploarea problemei. In acest sens, cetatenii pot juca un rol important in colectarea de date si informatii necesare pentru a sprijini autoritatile in gestionarea si prevenirea deseurilor marine.

Pentru a contribui la completarea datelor privind deseurile marine si a facilita angajamentul cetatenilor in problemele de mediu – deseurile marine, in acest caz, Agentia Europeana de Mediu (EEA) a lansat aplicatia Marine Litter Watch (MLW), care foloseste tehnologia moderna pentru a ajuta la rezolvarea problemei acestor deseuri. Aplicatia poate fi folosita de orice persoana sau grup organizat, pentru a incarca informatii referitoare la deseurile pe care le gasesc pe plaje. Datele vor fi folosite pentru aprofundarea problemei si gasirea unor solutii reale care sa corespunda Directivei-Cadru 2008/56/CE- privind Strategia pentru Mediul Marin.

Prin intermediul aplicatiei, EEA doreste sa sustina monitorizarea oficiala a deseurilor marine, cu ajutorul cetatenilor si comunitatilor interesate. Aplicatia permite, de asemenea, colectarea de date de la initiative non-oficiale, cum ar fi actiunile de curatenie desfasurate de diferite grupuri sau comunitati.

MLW a fost construita folosind liniile directoare de monitorizare ale Grupului Tehnic de cercetare a deseurilor marine (un grup de experti creat pentru a sprijini implementarea Directivei-Cadru 2008/56/CE). Aplicatia functioneaza astfel: cetatenii raporteaza deseurile marine prin intermediul aplicatiei; informatiile sunt stocate in bazele de date iar ulterior sunt interpretate de specialisti, care decid directiile de actiune. Imaginea de mai jos arata conceptul de functionare al aplicatiei.

MLW a fost dezvoltata de catre Agentia Europeana de Mediu, in colaborare cu Societatea pentru Conservarea Mediului Marin, Institutul Apelor din Slovenia, Fundatia Marea Nordului si Proiectul de cercetare PERSEUS FP7.

MLW este disponibila gratuit, pentru dispozitive Android și iPhone. Aceasta poate fi descarcata de pe Google Play Store și App Store.

Mai multe informații cu privire la modul de utilizare al Marine Litter Watch gasiti aici.

Puteti urmari un rezumat privind importanta monitorizarii deseurilor marine in materialul de mai jos.