La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

12 ianuarie 2016

Sursa foto: ecologic

Pentru a asigura punerea deplină în aplicare a legislației UE privind deșeurile și ierarhia deșeurilor, inclusiv prin eliminarea dependenței încă foarte predominanta de depozitare a deșeurilor municipale Comisia Europeana facea următoarele recomandări inca de acum 3 ani:

1. Introducerea unei taxe de depozitare si cresterea progresiva a impozitului pe depozit pentru a devia deseurile de la depozitare. Utilizati veniturile pentru asprijini colectarea separata si infrastructuri alternative

2.Extinderea şi îmbunătăţirea raportului cost-eficacitate, a monitorizării şi a transparenţei schemelor REP actuale şi eliminarea fenomenului clandestinităţii (free-riding).

3. Punerea în aplicare a strategiei privind deșeurile biologice, inclusiv măsuri specifice pentru a devia deșeurile biodegradabile de la depozitare.

4. Intensificarea activităților de inspecție și sanctionare pentru a asigura conformitatea cu prevederile legale de gestionare a deșeurilor municipale.

5. Actualizarea Planurilor naţionale şi regionale de gestiune a deșeurilor, inclusiv a măsurilor strategice specifice de atingere a obiectivelor stabilite şi a analizei actualei situaţii a gestionării deşeurilor pe baza unor date solide, a analizei impacturilor implementării măsurilor strategice, a infrastructurilor necesare şi a predicţiilor privind generarea şi tratarea deşeurilor.

6. Stabilirea și controlul infrastructurii de colectare separată și a schemelor de colectare. Punerea în aplicarea sistemului door-to-door de colectare separată (din usa in usa) cât mai curând posibil.

7. Inițierea unor campanii cuprinzătoare de conștientizare privind colectarea separată și gestionarea corespunzătoare a deșeurilor.

8. Îmbunătățirea utilizarea și alocarea fondurilor UE disponibile pentru a sprijini prevenirea generării deșeurilor, pregătirea pentru reutilizare și reciclare.

Va lasam pe dvs. sa apreciati ce masuri s-au pus in aplicare pana in prezent …

Pana atunci, sa vedem cum arata situatia taxelor de depozitare in Europa in 2014:

Sursa: ecologic

Puteti consulta documentul complet cu problemele identificate de Comisia Europeana si mai ales, solutiile propuse, aici.

Puteti citi si:

Retrospectiva: topul masurilor privind managementul deseurilor in 2015

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

La inceput de an, o repetitie cu Legea 211/2011

Retrospectiva: topul masurilor privind managementul deseurilor in 2015

11 ianuarie 2016

Sursa: Eco Business

În acest an, politicile au jucat un rol foarte important în gestionarea deșeurilor. De la risipa alimentara la deșeurile din plastic, noile reglementări indică în mod clar „mult discutata” direcție: tranziția spre o economie circulară.

1. Risipa alimentara

În Franța, o lege privind risipa alimentara va intra in vigoare incepand cu aceasta luna in timp ce Consumer Goods Forum, o retea de 400 de retaileri globali de produse alimentare si bauturi, cu sediul la Paris, s-a angajat sa reduca alimentele aruncate la jumatate pana in 2025.

Totodata, in Singapore guvernul a pilotat un sistem de colectare a deseurilor alimentare pentru transformarea lor in compost. De asemenea, a investit intr-un nou proiect care vizeaza producerea de biogaz pentru energie electrica; pentru a realiza acest lucru, deseurile alimentare colectate vor fi amestecate cu namolurile provenite de la statia de epurare Ulu Pandan, situata in sudul tarii.

„Trendul” incepe sa prinda in cat mai multe orase din intreaga lume. New York City intentioneaza sa oblige in august restaurantele, hotelurile, producatorii de alimente si furnizorii sa recicleze deseurile alimentare.

Daca va fi adoptata, masura va contribui cu siguranta la indeplinirea obiectivelor orasului, de reducere a depozitarii deseurilor cu 90% pana in 2030. Cativa pasi au fost facuti: au fost interzise ambalajele din polistiren, au fost demarate proiecte pilot de colectare a deseurilor in sistem dual, a fost lansata o noua strategie de reciclare; cu siguranta in viitorul apropiat vom vedea si alte masuri care sa sustina acest target.

Din pacate, mai apar uneori si piedici in calea initiativele de reducere si reciclare a deseurilor. Culmea este atunci cand piedicile vin din partea …. autoritatilor! care ar trebui sa fie primele care sa sustina si sa demareze astfel de actiuni.

In Melbourne, Australia, guvernul a decis sa inchida un restaurant local care urmarea sa reduca deseurile. Motivul: proprietarul acestuia a refuzat sa plateasca 12 500 $ autoritatilor, „taxa” impusa fiindca si-a plasat composterul in spatele restaurantului.

2. Deseurile de plastic

Mai multe inovații în rezolvarea problemei deșeurilor de plastic au apărut în acest an. Adidas a lansat Shoemaker un nou brand de pantofi realizat din deseurile de plastic colectate din oceane, în timp ce un student la Inginerie aerospațiala, olandezul Boyan Slat a inceput o campanie pentru a curăța oceanele lumii. The Ocean Cleanup este un sistem inovator, care utilizează bariere plutitoare pentru a colecta și recicla deșeurile de plastic din oceane. Sistemul dezvoltat de olandez urmeaza sa fie lansat in acest an in Marea Japoniei, care desparte Coreea de Sud de Japonia, dupa o prima etapa de testare ce va avea loc in Marea Nordului.

Între timp, unele orașe și regiuni au interzis utilizarea de pungi de plastic, cum ar fi Kathmandu în Nepal, Montreal în Canada, statul Uttar Pradesh din India, Malacca în Malaezia si numeroase orase din SUA. O coalitie de grupuri ce militeaza impotriva deșeurilor la nivel mondial a cerut interzicerea totală a pungilor de plastic în luna iulie, pentru a reduce poluarea din oceane și depozitele de deșeuri.

Miscarea a fost sustinuta si de un nou raport al Programului ONU pentru Mediu, care arata inca o data, ca prima solutie pentru rezolvarea problemei deseurilor de plastic este reducerea acestora; totodata, in cadrul studiului s-a demonstrat ca plasticul etichetat ca fiind biodegradabil se dezintegreaza rar in oceane, deoarece necesita anumite procese industriale si expunere prelungita la temperaturi ridicate pentru a se descompune.

3. Stimularea economiei circulare

Comisia Europeana a adoptat la inceputul lunii decembrie un nou pachet al economiei circulare, care impune tinte ambitioase tuturor statelor membre UE: sa recicleze 65% din deseurile municipale, 75% din deseurile de ambalaje si sa reduca depozitarea cu 10%; toate aceste tinte si multe alte masuri trebuie indeplinite pana in 2030.

Prin implementarea unor masuri inovatoare de reducere a deseurilor, design sustenabil sau reutilizare a materialelor, programul CE ar putea genera economii de 600 de miliarde EUR organizatiilor din UE si ar duce la scaderea emisiilor cu 2-4%.

În Australia, conceptul de economie circulară câștigă teren. Programul „Wealth to Waste”, un program de cercetare realizat prin colaborarea mai multor universitati australiene, a lansat un raport in luna iunie; acest raport prezinta australienilor noi solutii de refolosire a resurselor existente.

4. Singapore intensifica eforturile

În Singapore, guvernul se foloseste de un audit de deseuri pentru a accelera practicile durabile de gestionare a deseurilor. Un nou mandat intrat in vigoare in acest an solicita organizatiilor sa-si raporteze deseurile si activitatile de reciclare. Aproximativ 250 de mall-uri si hoteluri trebuie sa furnizeze date cu privire la deseurile generate, inclusiv date privind cantitatile depozitate si cele trimise catre reutilizare si reciclare.

Carcotasii vor spune ca la noi exista obligatia legala de raportare a deseurilor generate de organizatii de cativa ani … suntem curiosi cate mall-uri si hoteluri romanesti au auzit de ea, nu mai vorbim de indeplinirea ei …

Agentia Nationala de Mediu din Singapore a anuntat in noiembrie ca va extinde programul de audit si in 300 de gospodarii pentru a identifica si stabili noi politici de reducere a acestui fenomen.

5. Deseurile canadienilor aruncate in Filipine

Dupa mai multi ani de „conflict” intre Canada si Filipine cu privire la o cantitate semnificativa de deseuri menajere de contrabanda canadiene blocate intr-un port din Filipine, guvernul din urma a acceptat sa proceseze deseurile in depozitele sale. Grupurile de mediu au vazut aceasta masura ca o incalcare a dreptului international – în special a Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora. Dar guvernele din Filipine și Canada au ignorat legea.

Cu toate acestea, incidentul a avut si un impact pozitiv: a determinat revizuirea legislatiei canadiene privind transportul deseurilor, „oferind” guvernului canadian mai multa putere pentru pedepsirea companiilor iresponsabile.

Mai multe povesti importante din 2015 gasiti aici.

Puteti citi si:

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

9 decembrie 2015

Sursa: Agentia Europeana de Mediu

În fiecare an, europenii generează mai mult de două miliarde de tone de deșeuri, care nu cauzează numai probleme de mediu, ci reprezintă, de asemenea o uriasa pierdere economică.

Prevenirea deșeurilor se află în centrul politicilor Uniunii Europene privind deșeurile și statele membre au o obligație legală de a adopta și implementa programe de prevenire a producerii deșeurilor. Un nou raport al Agenției Europene de Mediu (EEA) analizeaza 36 de programe naționale și regionale de prevenire a deșeurilor, adoptate până la sfârșitul anului 2014.

Deși sumele totale de deșeuri generate în Europa au scăzut între 2004 și 2012, cu mai mult de 1% în termeni absoluți și mai mult de 3% pe persoană, 2,5 miliarde de tone de deșeuri – aproape 5 tone pe persoană -au fost aruncate în Uniunea Europeană în 2012.

Reducerea acestor deșeuri ar aduce numeroase beneficii atat de mediu cat si economice si sociale (stim ca v-ati plictisit de „lozinci” ca reducerea poluarii apelor si solului, scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera si recuperarea de materiale valoroase, dar practica ne arata ca reducerea deseurilor reprezinta o solutie clara pentru imbunatatirea acestor aspecte).

Sursa: Prevenireambalaje.ro

Sa nu uitam ca principiul general din spatele politicilor UE si cele naționale privind deșeurile este „ierarhia deșeurilor”. Prevenirea deșeurilor are cea mai mare prioritate în ierarhie, urmată de (pregătirea pentru) reutilizare, reciclare, alte operațiuni de valorificare și eliminare ca opțiunea cea mai puțin dezirabilă.

În acest scop, Directiva-cadru a UE privind deșeurile a stabilit obligația statelor membre de a adopta programe de prevenire a generării deșeurilor până la sfârșitul anului 2013. Recenziile EEA prezinta anual progresul privind punerea in aplicare a programelor si finalizarea acestora.

Al 7-lea Program de acțiune pentru mediu, programul care va ghida politica UE de mediu pana in 2020 solicită, de asemenea, o reducere a deșeurilor generate.

Raportul EEA numit „„Prevenirea deșeurilor în Europa – statusul in 2014” ” este al doilea în această serie de recenzii anuale ale programelor de prevenire a deșeurilor din Europa. Acesta prezinta 36 de programe din cele 28 de state membre UE, Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Raportul include, de asemenea exemple de bune practici din fiecare țară și regiune.

Majoritatea programelor analizate in raport acopera gospodariile si, cu exceptia serviciilor publice, doar cateva acopera agricultura, mineritul si sectorul materiilor prime; acestea vizeaza in principal risipa alimentara, deseurile municipale, echipamentele electrice si electronice, deseurile de ambalaje si deseurile periculoase.

Analiza scoate în evidență o gamă largă de măsuri: 39% dintre acestea pun accent pe faza de proiectare, producție și distribuție; 40% sunt legate de faza de consum și de utilizare și 21% se concentreaza pe cadrul general al generării de deșeuri. Dintre instrumentele incluse în programe 63% se referă informare și sensibilizare; instrumentele economice și de reglementare reprezintă 16% și 14%, respectiv; 7% dintre politici pun accent pe acorduri voluntare.

Romania, unde-i programul de prevenire?

Printre cele 36 de programe nationale de prevenire a deseurilor implementate in Europa pana la data de 1 decembrie 2015 nu se regaseste si un program al Romaniei.

Singurele informatii din raport referitoare la un program de prevenire a deseurilor in tara noastra sunt urmatoarele „România a început un proiect de dezvoltare a unui program de prevenire a deșeurilor în 2014; proiectul este în derulare”.

In ce stadiu se afla respectivul proiect nu stim, ce stim cu siguranta, este ca Romania nu a inceput pana in prezent un program de prevenire si reducere a deseurilor; acest fapt nu ne mira deloc, avand in vedere situatia generala a gestionarii deseurilor in tara noastra…

Pentru a consolida cadrul general de politici privind deseurile si eficientizarea utilizarii resurselor, Comisia Europeană a adoptat pachetul de economie circulara la 2 decembrie 2015. Pachetul prevede o serie de măsuri cu privire la designul produsului, productia si consumul care sa contribuie la prevenirea deseurilor. In plus, impune obligatii specifice statelor membre UE de reducere a risipei alimentare si monitorizare a programelor de prevenire a deseurilor.

Puteti consulta raportul EEA aici.

Articole similare:

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!

Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

8 decembrie 2015

Sursa: CBC News

Un nou raport al Organizației Națiunilor Unite arata ca plasticul etichetat ca fiind biodegradabil se dezintegreaza rar in oceane, deoarece necesita anumite procese industriale si expunere prelungita la temperaturi ridicate pentru a se descompune.

Deșeurile din plastic reprezinta o problema serioasă pentru oceanele lumii; 20 de milioane de tone de plastic ajung aici anual, potrivit celor mai recente estimari ale Programului de Mediu al Organizatiei Natiunilor Unite (UNEP).

Materialele plastice biodegradabile au fost create pentru a contribui la reducerea deșeurilor. Cu toate acestea, raportul publicat luna trecuta, arata ca unii polimeri trebuie să fie expusi o perioada indelungata la temperaturi de peste 50 °C pentru a se dezintegra.

Aceste condiții sunt greu de gasit in natura, spune Peter Kershaw, unul dintre autorii studiului.

„Când ajung în ocean, ratele de degradare sunt chiar mai mici, deoarece razele UV patrund mai greu aici” , a spus Kershaw.

„E frig, e mai puțin oxigen. Deci, după ce ajunge în mare, ramane acolo o perioada lunga de timp…În esență oceanul este folosit ca un coș de gunoi”. Kershaw spune ca ar putea dura doi sau trei ani pentru unele materiale plastice biodegradabile să se dezintegreze.

„Uita” de reciclare

„Dacă reciclezi plastic nu vrei să ai nimic de-a face cu materiale plastice biodegradabile”, spune Kershaw. „Dacă se amestecă plasticul standard cu cel biodegradabil se pot compromite proprietățile plasticului original.”

Chiar și atunci când plasticul biodegradabil se dezintegreaza, fragmentele pot reprezenta o amenințare pentru ocean.„Fiecare dintre aceste fragmente, se comportă atunci exact la fel ca o piesă standard de polietilenă”, adaugă Kershaw.

Obiectele pot dezintegra, dar raman o multime de microplastice iar acestea au propriile probleme legate de impactul asupra mediului.
Ingestia microplasticelor obtinute fie in procesul de fabricare fie in urma descompunerii plasticului, a fost des raportata in organisme marine, inclusiv păsări, pește, midii, viermi și zooplancton.

Unele dovezi sugerează de asemenea, că etichetarea produselor ca „biodegradabile” creste tendinta oamenilor de a arunca deseurile pe jos, crezand ca de fapt, nu genereaza deseuri.

Un alt studiu realizat de UNEP și partenerii sai in 2014 estimează că aproximativ 280 de milioane de tone de plastic sunt produse la nivel global in fiecare an si doar un procent foarte mic este reciclat. În schimb, cantitati semnificative de plastic ajung în oceanele lumii, provocand daune de miliarde de dolari ecosistemelor marine.

Cum putem contribui noi la reducerea acestei probleme? Este simplu … Trebuie sa incercam sa consumam cat mai putin plastic (putem incepe foarte usor, cu reducerea pungilor de unica folosinta pe care le cumparam de la supermarketuri) si sa incercam sa reciclam cat mai mult.

Gasiti raportul integral aici.

Puteti citi si:

Pungile din plastic biodegradabil, o minciună?

„Sticla” de apa comestibila – o solutie pentru reducerea deseurilor de plastic

Hawaii – primul stat american care a interzis pungile de plastic in magazinele alimentare

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

Un roman a inventat ambalajul alimentar biodegradabil care ne protejeaza de microbi

Un cercetator spaniol transforma crusta insectelor in bioplastic

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

4 decembrie 2015

Sursa: Euractiv

În decembrie anul trecut, Comisia Europeana propunea ca obiectivele de reciclare si reducere a deseurilor pentru 2030 sa fie revizuite pentru a deveni mai eficiente si mai putin împovărătoare pentru mediul de afaceri.

Pachetul initial prevedea interzicerea depozitarii deseurilor și o reducere de 30% a deșeurilor alimentare până în 2025.

Ulterior pachetul de economie circulara era retras oficial la inceputul lunii martie, cu promisiunea ca pana la sfarsitul anului 2015, Comisia „se angajeaza să utilizeze noile sale metode de lucru orizontale pentru a prezenta, un nou pachet care să acopere întregul ciclu economic, nu doar obiectivele de reducere a deșeurilor, bazându-se pe expertiza tuturor serviciilor sale.”

Membrii Comisiei s-au tinut de cuvant si au adoptat miercuri 2 decembrie „un pachet ambițios de măsuri privind economia circulară pentru a stimula tranziția Europei către o economie circulară care va dinamiza competitivitatea globală, va favoriza creșterea economică sustenabilă și va crea noi locuri de muncă”, potrivit reprezentantilor acesteia.

Printre acțiunile principale care au fost adoptate miercuri sau care urmează să fie întreprinse pe durata mandatului actualei Comisii se numără:

• o finanțare de peste 650 de milioane euro din cadrul programului Orizont 2020 și 5,5 miliarde EUR din fondurile structurale;

• acțiuni de reducere a deșeurilor alimentare, inclusiv o metodologie comună de măsurare, îmbunătățirea marcării datei și instrumente care să permită îndeplinirea obiectivului de dezvoltare durabilă referitor la reducerea la jumătate a deșeurilor alimentare până în 2030;

• elaborarea unor standarde de calitate pentru materiile prime secundare în vederea creșterii încrederii operatorilor în piața unică;

• măsuri în cadrul planului de lucru privind proiectarea ecologică pentru perioada 2015-2017, în scopul de a promova posibilitatea de reparare, durabilitatea și potențialul de reciclare ale produselor, în plus față de eficiența energetică;

• revizuirea Regulamentului privind îngrășămintele, în scopul de a facilita recunoașterea pe piața unică a îngrășămintelor organice și a celor pe bază de deșeuri și de a sprijini rolul bionutrienților;

• o strategie privind materiale plastice în economia circulară, care abordează aspecte precum potențialul de reciclare, biodegradabilitatea, prezența substanțelor periculoase în materialele plastice, precum și ținta de reducere semnificativă a deșeurilor marine, astfel cum a fost stabilită în cadrul Obiectivelor de dezvoltare durabilă;

• o serie de acțiuni privind reutilizarea apei, inclusiv o propunere legislativă referitoare la cerințele minime în materie de reutilizare a apelor reziduale.

Propunerea revizuita acorda o importanta deosebita deseurilor, propunand măsuri concrete care sa reduca discrepantele dintre statele membre:

– un obiectiv comun al UE pentru reciclarea deșeurilor municipale în proporție de 65 % până în 2030;

– un obiectiv comun al UE pentru reciclarea deșeurilor de ambalaje în proporție de 75 % până în 2030;

-un obiectiv obligatoriu de reducere a depozitelor de deșeuri până la maximum 10 % din toate deșeurile, până în 2030;

–o interzicere a depozitării deșeurilor colectate separat;

-promovarea unor instrumente economice de descurajare a depozitării în gropile de gunoi;

-definiții simplificate și îmbunătățite, precum și metode de calculare a ratelor de reciclare, armonizate la nivelul UE;

– măsuri concrete de promovare a reutilizării și de stimulare a simbiozei industriale – transformarea unui subprodus al unei industrii în materia primă a unei alte industrii;

– stimulente economice care sa determine producătorii să introducă pe piață produse mai ecologice și să sprijine schemele de recuperare și de reciclare (de exemplu, pentru ambalaje, baterii, echipamente electrice și electronice, vehicule).

Comisia face apel la Parlamentul European și la Consiliu să valorifice această activitate pregătitoare importantă și să acorde prioritate adoptării și punerii în aplicare a noilor propuneri legislative. Pachetul a fost prezentat în sesiunea plenară a Parlamentului European din data de 2 decembrie, de către prim-vicepreședintele Timmermans și vicepreședintele Katainen.

Mai multe informatii despre noile masuri gasiti aici.

Puteti citi si:

Propunerile ambitioase de reciclare retrase oficial de Comisia Europeana

Marea Britanie se opune „pachetului” de economie circulara propus de UE

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!

Un om inteligent gestionează deșeul, unul înțelept evită producerea lui

23 noiembrie 2015

Sursa foto: Trashed film

Este concluzia unei dezbateri pe tema managementului deșeurilor, stimulată de vizionarea unui documentar impresionant despre drumul gunoiului în societate și în natură.

Peste 35 de persoane au participat joi, 19 noiembrie 2015 in Complexul studentesc Regie, la vizionarea filmului documentar Trashed și la dezbaterea ulterioară, cu privire la managementul deșeurilor.

Participanții, cei mai multi studenți interesati de problemă din cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti, au aflat de la Jeremy Irons, producătorul documentarului cum ne afectează, direct sau indirect, depozitarea gunoaielor, incinerarea lor sau degradarea lor în mări și oceane.

Apoi, au discutat cu specialiști în domeniu despre cum putem reduce sau recicla deșeurile la nivel individual.

Cu toții, ne-am întrebat de ce ne este greu sa colectăm selectiv deșeurile de ambalaje; ce alegeri ar trebui să facem în calitate de consumatori pentru a le reduce; ce soluții inovatoare există pentru reciclarea unor deșeuri precum uleiul alimentar uzat, resturile alimentare, anvelopele sau piesele auto scoase din uz; dacă ceea ce facem la nivel individual contează sau ar trebui să ne concentram eforturile pentru a determina companiile sau autoritățile să acționeze etc.

Răspunsurile, dar și o parte dintre întrebări au venit de la:

– Raul Pop, Manager Ecoteca
– Mădălina Smochină, Șef Departament Vânzări Grădinariu
– Marian Scafaru, inițiatorul proiectului Uleiosul
– Irina Breniuc, inițiatoarea proiectului Pimp the Garbage
– Laurențiu Cernat, inițiatorul proiectului Grădini Urbane Comunitare – Bogdan Alto, inițiatorul ONG Hub

Concluzia?

Este nevoie de perseverență pentru a schimba întâi cât de mult putem propiul mod de a consuma, ca apoi să încercăm să-i infuențăm și pe alții. Și nu trebuie să uităm că cel mai eficient mod de a gestiona deșeul este de a evita producerea lui.

Sau, cum bine se spune în documentar Jeremy Irons, citandu-l pe Albert Einstein: „Un om inteligent rezolvă o problemă, unul înțelept o evită” (A clever person solves a problem. A wise person avoids it).

Haideți să evităm, pe cât posibil, să mai generăm deșeuri!

Pentru deseurile deja generate sa nu uitam ca avem solutii „la indemana”: reutilizare si reciclare! Nu trebuie sa incepem o revolutie! Lucrurile mici ca refuzul de a cumpara produsele in pungi de plastic, filtrarea apei de la robinet sau reciclarea ambalajelor, realizate in mod sistematic reprezinta o prima solutie. Nu necesita eforturi foarte mari si in scurt timp devin un reflex!

Mai multe solutii gasiti aici sau in documentarul Trashed care poate fi vizionat aici.

–
Vizionarea și dezbaterea au fost organizate în cadrul proiectului Auto Eco Inovarea, conceput de Ecoteca și Asociația pentru Consum Sustenabil, împreună cu Asociația Studenților Chimiști – Poli, Facultatea de Chimie (Universitatea Politehnică Bucuresti) și Facultatea de Hidrotehnică (Universitatea Tehnica de Construcții Bucuresti).

Auto Eco Inovarea este un proiect finanţat prin programul „MobilizămExcelența,” creat de Porsche România și dezvoltat împreună cu Fundația Comunitară București.

Mai multe informatii despre proiectul Auto Eco Inovarea gasiti aici.

Puteti citi si:

Reciclare in facultati (colectarea separata si valorificarea inovatoare a deseurilor)

10 pasi care iti garanteaza succesul unei campanii sustenabile de reciclare in scoli

Campaniile de reciclare din scoli – intre schimbare si poleiala

Interviu cu eleva “manager”: Cum a reusit Raluca sa implementeze un proiect de colectare selectiva la doar 13 ani

Interviu cu eleva “manager” (partea 2): Cum a reusit Raluca sa implementeze un proiect de colectare selectiva la doar 13 ani

Legea 249/2015 – O nouă lege în domeniul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje

3 noiembrie 2015

Sursa: regimuldeseurilor.ro

La inceputul lunii iulie va anuntam ca Guvernul a aprobat un proiect de lege privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, act normativ care va transpune in legislatia nationala Directiva europeana revizuita din acest domeniu, respectiv Directiva 2013/2/UE.

Este vorba de Legea nr. 249/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 809 din 30 octombrie 2015 și a intrat în vigoare ieri; noua lege abrogă prevederile HG 621/2005.

Legea are ca obiect crearea cadrului legal unitar privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor provenit din ambalaje. În prezent, legislația națională a rămas în urma în ceea ce privește adaptarea la reglementările europene din domeniu. România a depășit termenul de transpunere în legislația națională a Directivei 2013/2/UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

Prevederile noii legi privind ambalajele și deșeurile de ambalaje vizează „toate ambalajele introduse pe piață, indiferent de materialul din care au fost realizate și de modul lor de utilizare în activitățile economice, comerciale, în gospodăriile populației sau în orice alte activități, precum și toate deșeurile de ambalaje, indiferent de modul de generare” și vor trebui respectate de persoanele fizice, cele juridice, precum și de instituțiile publice.

Actul normativ proaspăt intrat în vigoare stabilește măsurile destinate refolosirii sau a reciclării ambalajelor, normează cerințele necesare introducerii pe piață a ambalajelor, introduce cerințe de standardizare care trebuie respectate și obligațiile care trebuie îndeplinite de către operatorii economici care produc ambalaje, le gestionează și le comercializează.

Această lege reformulează politica națională privind implementarea Directivei 94/62/CE și aduce clarificări în anumite aspecte.

Cel mai important subiect este legat de obiectivele anuale de valorificare sau incinerare respectiv reciclare, așa cum sunt prezentate în art. 14, precum și modalitățile în care aceste obiective sunt împărțite spre îndeplinire către operatorii economici care introduc sub o formă sau alta ambalajele în piața națională. Indeplinirea obiectivelor se poate face in continuare, în mod individual sau prin transfer de responsabilitate, către operatori economici autorizați.

Legea 249/2015 la art. 14. – (1) prevede că: obiectivele anuale privind valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie şi, respectiv, reciclarea deşeurilor de ambalaje, care trebuie atinse la nivel naţional, sunt următoarele:

a) valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie a minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje;

b) reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje, cu realizarea valorilor minime pentru reciclarea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaje.

(2) Valorile obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt următoarele:
a) 60% din greutate pentru sticlă;
b) 60% din greutate pentru hârtie/carton;
c) 50% din greutate pentru metal;
d) 15% din greutate pentru lemn;
e) 22,5% din greutate pentru plastic, considerându-se numai materialul reciclat sub formă de plastic.

In plus, operatorii economici care comercializează către consumatorii/utilizatorii finali produse în structuri de vânzare cu suprafaţă medie şi mare, prevăzute la art. 4 lit. m) şi n) din OG nr. 99/2000, au obligaţia să asigure pentru aceştia posibilitatea de a se debarasa de ambalajele produselor cumpărate, fără a le solicita plată. (Art. 16. (7)).

Se interzice condiţionarea, sub orice formă, a drepturilor legale ale consumatorilor referitoare la produsul cumpărat de păstrare a ambalajului.

Colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie se face prin:
a) sistemele de colectare selectivă, pe tipuri de materiale a deşeurilor reciclabile din deşeurile municipale, de către operatorii prevăzuţi în Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, republicată;
b) sistemele de colectare distinctă a deşeurilor de ambalaje înfiinţate de operatorii economici care deţin autorizaţie de mediu pentru desfăşurarea acestei activităţi.

Autorităţile executive ale unităţilor administrativ- teritoriale au obligaţia să încheie contracte/parteneriate sau alte forme de colaborare, în condiţiile legii, cu toţi operatorii economici interesaţi prevăzuţi la alin. (2) lit. b) pentru a asigura valorificarea deşeurilor de ambalaje colectate de la populaţie, astfel încât contribuţia acestora să fie direct proporţională cu cantitatea de ambalaje primare preluată de la operatorii economici prevăzuţi la alin. (1).

Legea 249/2015 reglementează de asemenea regimul ambalajelor reuilizabile. Sunt multe prevederi și în acest domeniu. Unul este important de cunoscut: „Art. 11. – Operatorii economici care produc produse ambalate în ambalaje reutilizabile sunt obligaţi să marcheze sau să înscrie pe ambalaj ori pe etichetă sintagma „ambalaj reutilizabil„.

Inițiatorii noii legi, care a dus la abrogarea HG nr. 621/2005, au menționat în expunerea de motive depusă la momentul înscrierii proiectului de act normativ la Senat, în vara acestui an, că, în prezent, există un dezechilibru între gradul de colectare a deșeurilor de ambalaje menajere și cel corespunzător deșeurilor de ambalaje. „Dacă în cel de-al doilea caz se obțin procente de reciclare de peste 80%, în cazul deșeurilor de ambalaje care se regăsesc în deșeurile municipale acest procent este sub 15%”, au explicat acestia.

25.000 de lei, cea mai mare amendă prevăzută de noua legislație

Nerespectarea dispozițiilor legii privind ambalajele și deșeurile de ambalaje va fi sancționată cu amenzi care pornesc de la 400 de lei și pot ajunge la 25.000 de lei.

Mai exact, persoanele fizice vor fi amendate cu o sumă între 400 și 800 de lei dacă nu vor depune deșeurile de ambalaje ale produselor cumpărate în spațiile special destinate acestora din cadrul spațiilor comerciale, în timp ce operatorii economici vor fi sancționați cu o amendă între 10.000 de lei și 20.000 de lei dacă nu vor asigura clienților, fără niciun cost, posibilitatea de a se debarasa de ambalaje.

Cu o amendă de la 2.000 de lei la 4.000 de lei vor fi sancționați operatorii economici care nu marchează sau înscriu pe ambalaj faptul că acesta poate fi reutilizat. În plus, aceștia trebuie să asigure preluarea ambalajelor reutilizabile încă șase luni de la data încetării utilizării lor.

O amendă între 10.000 de lei și 20.000 de lei va fi plătită în cazul în care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu va primi, anual, informații cu privire la gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje de la operatorii economici.

Nerespectarea prevederii care impune colectarea selectivă de la populație prin sisteme de colectare selectivă, pe tipuri de materiale, de către operatorii de salubritate publică, precum și cele înființate de operatori economici care au o autorizație de mediu pentru desfășurarea acestei activități va fi sancționată tot cu o amendă între 15.000 și 25.000 de lei. De asemenea, aceeași sancțiune se aplică și în cazul amestecării ambalajelorcolectate selectiv.

Mai multe informatii despre sanctiuni gasiti aici.

Ca orice lege din domeniul gestionarii ambalajelor si legea 249/2015 are „obiective” mari …asteptam sa vedem cum va fi aplicata si daca vor exista schimbari reale in gestionarea ambalajelor generate de operatorii economici si mai ales, in cazul celor generate de populatie.

Gasiti textul integral al legii aici.

Sursele articolului: regimuldeseurilor.ro, avocatnet.ro

Puteti citi si:

Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

Consultari publice pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

La inceput de an, o repetitie cu Legea 211/2011

Draftul proiectului de lege pentru Biomasă și Biogaz este finalizat

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Patchwork – arta transformarii deseurilor textile

30 octombrie 2015

Sursa: Adevarul

Amalia Ionescu, o doamna tare talentata din Ploiesti, transformă peticele în obiecte noi printr-o tehnica nu foarte cunoscuta la noi – patchwork. Pentru a se ocupa pe îndelete de pasiune, Amalia a renunţat la o carieră de 15 ani în domeniul bancar.

Textilele vechi si resturile de materiale, cât mai colorate, tăiate şi decupate în forme riguroase se transformă în mâinile Amaliei, după ore întregi de muncă, în pături, feţe de masă, genţi şi podoabe.

Cum a invatat tehnica patchwork

Ploieşteanca a învăţat singură tehnicile de patchwork, în nopţi întregi petrecute pe internet, vizualizând tutoriale şi manuale în domeniu. De altfel, şi acum, timpul dedicat realizării obiectelor este cel din timpul nopţii.

Mai multe informatii despre proiectul Amaliei gasiti pe adevarul.ro si blogul ei. Alte imagini cu produsele ei gasiti si aici.

Puteti citi si:

Deseurile textile – tendinte actuale

Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor

Adidas lanseaza Sport Infinity, un concept inovator de reciclare a echipamentului sportiv

Hainele din frunze de ananas, alternativa ecologica a pielii naturale

Prima fabrica Zero Waste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

Deseurile agricole transformate in vopsele pentru textile de o companie elvetiana

„Sticla” de apa comestibila – o solutie pentru reducerea deseurilor de plastic

24 septembrie 2015

Sursa: The Guardian

Un ambalaj comestibil pentru imbutelierea apei si o noua procedura de vopsire a hainelor au castigat marele premiu pentru produse sustenabile in cadrul unei competitii din Marea Britanie.

Noua forma sferica de ambalaj numita Ooho si descrisa de inventatorii ei ca „apa care poate fi mancata”, este biodegradabila, igienica iar costul de productie este de doar 1 pence (~0,06 RON) per unitate. Aceasta este realizata din clorura de calciu si un derivat din alge marine, numit alginat de sodiu.

„Sticla” Ooho a câștigat premiul comun impreuna cu Alchemie Technologie, o procedura de distribuire digitala a vopselurilor in industria textila. Hainele sunt vopsite selectiv folosind un produs similar cu o imprimanta industriala cu jet de cerneală, înlocuind procesul de imersiune completă folosit în prezent, care consumă cantități mari de produse chimice, apă și căldură.

Ambele companii iau acasă 20.000 € din competiția condusă de Climate KIC, creata de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), organismul UE însărcinat sa faca tranzitia catre o economie durabila. Mai departe, cele 2 companii vor concura impotriva antreprenorilor din intreaga Europa.

Cu vanzari globale ale apei ambalate care vor depasi 223 de miliarde de litri in acest an, Ian Ellerington, Director Stiință și Inovare in cadrul Departamentului de Energie si Schimbari Climatice din UK si unul din membrii juriului in cadrul competitiei a declarat pentru The Guardian:

„[Ooho] este un bun înlocuitor care ar putea fi aplicabil pe scară largă pentru mai multe produse. Potențialul de reducere a ambalajului este foarte mare pentru unul dintre cele mai utilizate produse petroliere în întreaga lume.”

Designerul Ooho, Pierre Paslier, a descris produsul ca un „fruct facut de om”, care utilizează o membrană dublă ca sa pastreze apa. Pentru a transporta cantități mai mari de apă, mai multe capsule pot fi ambalate într-o membrana mai mare și mai groasa: la fel ca o portocala.

„La sfarsitul zilei nu trebuie să mănânci si membrana. Dar partea comestibilă arată cât de naturală este. Oamenii sunt într-adevăr entuziasmati de faptul că exista posibilitatea să realizezi un material de ambalare care este atât de inofensiv incat il poti manca.

El a adăugat: „Atât de multe lucruri sunt greșite in cazul sticlelor de plastic: timpul de descompunere, cantitatea de energie consumata pentru producerea lor si faptul ca folosim din ce in ce mai mult”.

Investitorii prezinta un interes tot mai mare în tehnologii curate, piața globală ajungand la cca. 310 miliarde $ în 2014, avand o creștere de 16%. Spre exemplu, in iunie, fondatorul Microsoft, Bill Gates a promis ca va investi 2 miliarde $ în tehnologii regenerabile inovatoare.

Un alt finalist al competitiei, Upside Energy a prezentat un sistem software care ar permite companiei de utilitati londoneze National Grid sa plateasca oamenii ca sa nu foloseasca energie in perioadele de varf de cerere. Acesta este conceput pentru a lucra cu boilere de uz casnic, baterii solare cu reglaj electric, vehicule electrice sau surse de alimentare de back-up folosite de multe companii pentru diverse aparate de la computere la semafoare. Ei lucreaza in prezent cu Tesla pentru a face bateriile lor de stocare mai viabile financiar pentru consumatori.

Graham Oakes CEO si fondator al Upside Energy a declarat că soluția este „o victorie pentru toată lumea, cu excepția minelor de cărbune.”

Reprezentantii companiei cred ca produsul va fi pe piata pana in 2017, cu proiecte-pilot planificate pentru anul viitor. Oakes spune sistemul funcționează automat și va „ajuta oamenii să facă ceea ce trebuie, fără a schimba comportamentul lor”.

Proiectele au fost prezentate la Muzeul de Stiinta din Londra.

Gasiti articolul integral aici.

Puteti citi si:

Un roman a inventat ambalajul alimentar biodegradabil care ne protejeaza de microbi

Un cercetator spaniol transforma crusta insectelor in bioplastic

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

Pungile din plastic biodegradabil, o minciună?

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

Deseurile nevazute – Razboiul oraselor cu grasimile din canalizari

17 septembrie 2015

84919e22-51a8-43ee-ba7c-c58f86d37485-2060x1373

Sursa: The Guardian

In general, deseurile din canalizari suscita interesul doar atunci cand ploile torentiale transforma strazile in mici „rauri” (vedeti cazul Timisoarei de acum o luna). In rest, ele provoaca pagube uriase statiilor de epurare fara sa aiba vre-un ecou semnificativ asupra populatiei.

Nu mai puţin de 35 de milioane de euro au fost investiţi în staţia de epurare a Timişoarei, care a fost pusă în funcţiune în 2011. “Deșeurile aruncate în canalizare și ajunse în stația de epurare îngreunează însă procesul tehnologic și pun în pericol utilaje scumpe. Facem apel la toți cetățenii Timișoarei să nu arunce în rețeaua de canalizare a orașului obiecte sau substanțe care duc la colmatarea ori la defectarea ei”, transmitea Aquatim, dupa „inundatia” din august petrecuta in Timisoara.

Muntii de grasime din retelele de canalizare reprezinta un flagel in intreaga lume si pot „creste” pana la lungimea unui Boeing 747, potrivit The Guardian.

Orase ca Londra, Cardiff, Melbourne, New York si Denver cauta in permanenta solutii pentru reducerea deseurilor subterane in conditiile in care majoritatea strazilor lumii risca sa fie inundate in orice clipa din cauza cantitatilor uriase de deseuri aflate in canalizari. Acum 2 ani, un „munte” de grasime dintr-o canalizare din Bristol a provocat o deversare accidentala a apelor uzate in raul Trym din Marea Britanie, provocand moartea a sute de pesti.

Principalii vinovati pentru muntii de grasime, pe langa consumatorii casnici, sunt industriile de tip Horeca.

Până în prezent, educația este arma primară în marile orașe. New York, Dallas si Newcastle au lansat programe de informare a locuitorilor cu privire la problemele generate de aruncarea grasimilor in canalizari. Campanii ca „Cease the Grease” („Opriti grasimea!”) sau „Love your drain” („Iubeste-ti canalizarea”) invata cetatenii sa reduca deseurile din sistemele de scurgere.

Anul trecut actiunile de inlaturare a grasimii din canale a costat municipalitatea din New York, 4,65 milioane $.

În oraș, fiecare afacere care generează grăsimi si ulei trebuie să aibă interceptoare de grasimi pentru a impiedica substanțele sa ajunga in canalizari, în conformitate cu reglementările de canalizare din oraș. O „capcană” este conectata la o chiuveta de țevi și separă grăsimile din apele uzate. În interceptor, grăsimile si uleiul plutesc pana cand pot fi adunate, in timp ce apele uzate trec prin separator si ajung in sistemul de canalizare.
Inspectorii orasului verifica frecvent echipamentul, asigurandu-se ca interceptoarele sunt instalate si folosite corespunzator. Firmele pot fi amendate cu pana la 10.000 $ pe zi pentru fiecare încălcare.

Există numeroase solutii tehnologice prin care se incearca diminuarea acestei probleme. În Belfast, Irlanda de Nord o companie furnizoare de apă oferă un dispozitiv pâlnie, care permite strangerea grasimii intr-o sticla inainte de ajunge in canalizare. Studenții de la Universitatea Sheffield au inventat „fatberglar”(„hotul de grasimi”), un dispozitiv care poate fi montat sub chiuveta, „insamantat” cu bacterii special concepute pentru degradarea grasimilor.

Compania EcoSciences din New York incearca sa convinga municipalitatile sa foloseasca o mica tableta care degradeaza aerob deseurile organice atunci cand este adaugata in sistemele de scurgere.

Numeroase orase solicita firmelor sa instaleze „capcane” pentru grasimi, pentru a bloca substantele inainte de ajunge la liniile de canalizare. Din pacate, companiile privatizate care se ocupa de ingrijirea canalizarilor (cum e de exemplu, Thames Water în Londra) nu au de cele mai multe ori, dreptul de a inspecta hotelurile si restaurantele pentru a se asigura ca gestioneaza corespunzator grasimile.

Un caz fericit este cel al Dublin-ului unde compania care se ocupa de furnizarea apei, Irish Water se afla in proprietatea statului. Orasul cheltuie 1 milion EUR anual pentru mentinerea canalizarii sale, iar din 2008 Consiliul a introdus un program de control si prevenire a deseurilor din canalizari. O echipă de conformitate efectuează 8.000 de inspectii pe an, în timp ce o „harta de risc” dezvoltata de Irish Water ii perimite sa programeze mai bine inspectiile si actiunile de intretinere preventiva.Potrivit lui Tom Curran, la University College din Dublin, Consiliul a redus numărul de blocaje de canalizare de la 1.000 pe an până la 50. Ultimul mare blocaj de grasime a fost acum cinci ani.

Alte orașe incearca sa gasesca utilizari legitime ale grasimilor si uleiurilor. În San Francisco si Atlanta, ele sunt transformate în combustibil biodiesel, care este folosit pentru alimentarea autobuzelor școlare, autoturismelor și diverselor echipamente.

Compania Thames Water din Londra care se confruntă cu un cost estimat de 1milion £ în fiecare lună pentru a menține cei 109 000 km de canalizare in stare corespunzatoare are, probabil, cel mai inovator plan dintre toate, alimentarea cu energie si caldura rezultata din grasimi a statiei de epurare din cartierul londonez Beckton.

Statia de valorificare a grasimilor, dezvoltata de compania de utilitati 2OC printr-o intelegere de 200 milioane £ cu Thames Water, oferă energie din surse regenerabile și caldura statiei de epurare din Beckton. Când va deveni pe deplin operaționala în această lună, va furniza 130GWh de energie electrică pe an – mai mult de jumatate va proveni din grasimile urbane, 30 de tone pe zi, colectate de la restaurante și din canalizari apoi lichefiate. (Restul de combustibil necesar centralei va veni din grăsimi animale și uleiuri vegetale uzate; nu se folosesc uleiuri virgine in cadrul statiei).

Metoda este inovatoare și eficace. Cu toate acestea, planurile de a construi inca 7 statii de acest tip au fost scufundate.În primul rând, o directivă europeană privind generarea si transmiterea de energie a forțat compania de electriciate National Grid sa intrerupa colaborarea cu 2OC. În al doilea rând, deși statia Beckton a fost acreditata pentru furnizarea de energie regenerabila cu Renewables Obligation Certificate – principala schema de suport pentru proiectele de energie electrica din UK- Guvernul Conservator a decis sa retraga toate subventiile pentru acest domeniu (exceptie fac proiectele offshore privind energia eoliana); in acest caz modelul Beckton nu poate fi replicat.

Se pare ca si in UK statul pune piedici industriilor din domeniul energiei regenerabile, lucru care se intampla frecvent in Romania.

Intre timp, pana sa ajungem la astfel de solutii „SF” pentru Romania, ne consolam cu initiative pilot (dar laudabile) de colectare a deseurilor de grasimi si ulei de la populatie cu cargobiciclete (Uleiosul in Bucuresti si Borcanul cu ulei in Timisoara).

Daca si dvs v-ati convins cat de periculoase sunt aceste deseuri, nu ezitati sa-i contactati atunci cand aveti uleiuri uzate sau grasimi! Locul lor nu este in canalizare!

Gasiti articolul integral aici.

Puteti citi si:

„Frigiderul solidaritatii” – o metoda simpla de combatere a risipei alimentare

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Draftul proiectului de lege pentru Biomasă și Biogaz este finalizat

26 august 2015

Sursa: Green Report

Draftul proiectului pentru noua lege pentru Biomasă și Biogaz este finalizat și va fi înaintat Executivului la începutul săptămânii viitoare după ce vor fi primite și ultimele propuneri ale membrilor Asociația Română de Biomasă și Biogaz (ARBIO), au anunțat reprezentanții asociației, potrivit Green Report.

„Noua lege pentru Biomasă și Biogaz este extrem de importantă, nu numai pentru sectorul energetic, dar mai ales pentru România. Noua Lege pentru Biomasă și Biogaz înseamnă mijloace de energie termică mai ieftină pentru mii sau chiar milioane de cetățeni, dar și pentru companiile cu unități de producție. Estimăm că efectul va fi o reducere a facturii cetățenilor cu 20-30% și avem deja exemple concrete care confirmă acest lucru”, au spus reprezentanții ARBIO.

„Acest Guvern s-a dovedit până acum cel mai deschis și interesat în promovarea unui sector subdezvoltat al energiilor regenerabile din România. În Uniunea Europeană 68% din energia regenerabilă produsă provine din biomasă și biogaz. În România statistica arată o cotă de doar 0,62%”, declara in luna mai in cadrul conferintei RoEnergy, Ilias Papageorgiadis, președintele ARBIO.

De asemenea, un alt proiect de lege aflat în dezbatere în comisiile parlamentare, și care ar putea impulsiona folosirea biomasei pentru încălzire, este legea termoficării. Prin înlesnirile acordate se dorește ca autoritățile locale să fie stimulate să construiască centrale de cogenerare pe biomasă, care să asigure, în parte sau în totalitate, necesarul de apă caldă și căldură al comunităților.

Președintele ARBIO a precizat că la Ministerul Dezvoltării există rezervate 232 de milioane de euro pentru construirea de capacități de biomasă, biogaz și geotermale. Cheltuielile eligibile se ridică până la 60% din valoarea investiției. „Colaborăm cu reprezentanții instituției pentru elaborarea ghidului solicitantului. Ne dorim să utilizăm toate fondurile disponibile pentru a putea cere mai mulți bani pe viitor”, a explicat Papageorgiadis.

ARBIO este unul dintre membrii Grupului de Lucru organizat de catre Ministerul Energiei pentru realizarea legii Biomasei și Biogazului, împreuna cu Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Agriculturii, Ministerului Dezvoltării, ANRE și alți factori de decizie.

Puteti citi si:

Rom Waste Solutions – Cum se recupereaza materie prima din gunoi „bun” de groapa

Panou solar din PET-uri – inventia unui pensionar folosita de mii de brazilieni

24 august 2015

Sursa: cocoon.ro

Sistemele de incalzire solare sunt probabil cele mai raspandite produse solare la nivel global, mai ales in regiunile din Asia si in tarile in curs de dezvoltare.

Acum cativa ani, inventia unui pensionar brazilian, Jose Alano, tinea prima pagina a publicatiilor dedicate ecologiei: fostul mecanic reusise sa construiasca un panou de incalzire solara din pet-uri. La scurt timp, zeci de mii de locuinte din Brazilia aveau sa beneficieze de inventia simpla si ieftina a lui Alano, gratie implicarii guvernului, dar si a firmelor private si ONG-urilor. In unele localitati, consilierii locali au decis sa foloseasca acest tip de panou solar pentru a produce energie termica necesara in institutiile administrative.

Cum i-a venit ideea

Ideea i-a venit dupa ce a observat ca avea curtea plina de pet-uri si cutii de lapte pe care le strangea din dorinta de a recicla. Folosindu-se de cunostintele lor elementare despre sistemele termosolare, el si sotia lui au construit un panou alternativ format din 100 de pet-uri si 100 de cutii de lapte. Desi e patentata, Alano a decis sa permita oricui sa foloseasca inventia in scopuri non-profit si de aici a aparut si explozia de panouri solare alternative in toata Branzilia.

Cum functioneaza sistemul?

Pensionarul a folosit aceasi tehnologie folosita in multe sisteme termo-solare si anume, termosifonul. Este vorba despre o instalatie de incalzire gravitationala in baza careia apa circula datorita diferentei de densitate –apa calda care este mai putin densa se ridica in timp ce apa rece, mai densa si mai grea coboara. Conform calculelor elementare facute de Alamo, pentru a incalzi apa necesara unei singure persoane este nevoie de un panou cu suprafata de doar un metru patrat.

Alamo a folosit un butoi pe post de rezervor de apa rece prin care alimenta panoul din pet-uri. Apa se incalzeste de la soare si apoi urca in partea superioara unde se afla tevile la care e conectat dusul. Cutiile de carton precum si tevile de PVC prin care circula apa au fost vopsite in negru pentru a atrage caldura.Panoul trebuie sa fie la o diferenta de nivel de cel putin 30 cm fata de baza rezervorului de apa.

Alamo recomanda schimbarea sticlelor de plastic o data la 5 ani pentru ca ele devin in timp opace.

Materiale necesare pentru construirea panoului

Sticle 2L plastic (60)
Cutii de carton (50)
Țeavă 100mm PVC (70 cm)
Țeavă 20mm PVC (11.7m)
Coturi PVC de 90 de grade de 20 mm PVC (4)
T-conectori PVC 20mm (20)
capace PVC de 20mm (2)
adeziv PVC
vopsea neagră mată
pensula
șmirghel
bandă de auto-fuzionare
instrumente – ciocan de cauciuc, lemn sau alte materiale pentru susținere. Articol preluat de pe cocoon.ro
Mai multe informatii despre proiect gasiti in video-ul de mai jos.