Deseurile nevazute – Razboiul oraselor cu grasimile din canalizari

84919e22-51a8-43ee-ba7c-c58f86d37485-2060x1373

Sursa: The Guardian

In general, deseurile din canalizari suscita interesul doar atunci cand ploile torentiale transforma strazile in mici „rauri” (vedeti cazul Timisoarei de acum o luna). In rest, ele provoaca pagube uriase statiilor de epurare fara sa aiba vre-un ecou semnificativ asupra populatiei.

Nu mai puţin de 35 de milioane de euro au fost investiţi în staţia de epurare a Timişoarei, care a fost pusă în funcţiune în 2011. “Deșeurile aruncate în canalizare și ajunse în stația de epurare îngreunează însă procesul tehnologic și pun în pericol utilaje scumpe. Facem apel la toți cetățenii Timișoarei să nu arunce în rețeaua de canalizare a orașului obiecte sau substanțe care duc la colmatarea ori la defectarea ei”, transmitea Aquatim, dupa „inundatia” din august petrecuta in Timisoara.

Muntii de grasime din retelele de canalizare reprezinta un flagel in intreaga lume si pot „creste” pana la lungimea unui Boeing 747, potrivit The Guardian.

Orase ca Londra, Cardiff, Melbourne, New York si Denver cauta in permanenta solutii pentru reducerea deseurilor subterane in conditiile in care majoritatea strazilor lumii risca sa fie inundate in orice clipa din cauza cantitatilor uriase de deseuri aflate in canalizari. Acum 2 ani, un „munte” de grasime dintr-o canalizare din Bristol a provocat o deversare accidentala a apelor uzate in raul Trym din Marea Britanie, provocand moartea a sute de pesti.

Principalii vinovati pentru muntii de grasime, pe langa consumatorii casnici, sunt industriile de tip Horeca.

Până în prezent, educația este arma primară în marile orașe. New York, Dallas si Newcastle au lansat programe de informare a locuitorilor cu privire la problemele generate de aruncarea grasimilor in canalizari. Campanii ca „Cease the Grease” („Opriti grasimea!”) sau „Love your drain” („Iubeste-ti canalizarea”) invata cetatenii sa reduca deseurile din sistemele de scurgere.

Anul trecut actiunile de inlaturare a grasimii din canale a costat municipalitatea din New York, 4,65 milioane $.

În oraș, fiecare afacere care generează grăsimi si ulei trebuie să aibă interceptoare de grasimi pentru a impiedica substanțele sa ajunga in canalizari, în conformitate cu reglementările de canalizare din oraș. O „capcană” este conectata la o chiuveta de țevi și separă grăsimile din apele uzate. În interceptor, grăsimile si uleiul plutesc pana cand pot fi adunate, in timp ce apele uzate trec prin separator si ajung in sistemul de canalizare.
Inspectorii orasului verifica frecvent echipamentul, asigurandu-se ca interceptoarele sunt instalate si folosite corespunzator. Firmele pot fi amendate cu pana la 10.000 $ pe zi pentru fiecare încălcare.

Există numeroase solutii tehnologice prin care se incearca diminuarea acestei probleme. În Belfast, Irlanda de Nord o companie furnizoare de apă oferă un dispozitiv pâlnie, care permite strangerea grasimii intr-o sticla inainte de ajunge in canalizare. Studenții de la Universitatea Sheffield au inventat „fatberglar”(„hotul de grasimi”), un dispozitiv care poate fi montat sub chiuveta, „insamantat” cu bacterii special concepute pentru degradarea grasimilor.

Compania EcoSciences din New York incearca sa convinga municipalitatile sa foloseasca o mica tableta care degradeaza aerob deseurile organice atunci cand este adaugata in sistemele de scurgere.

Numeroase orase solicita firmelor sa instaleze „capcane” pentru grasimi, pentru a bloca substantele inainte de ajunge la liniile de canalizare. Din pacate, companiile privatizate care se ocupa de ingrijirea canalizarilor (cum e de exemplu, Thames Water în Londra) nu au de cele mai multe ori, dreptul de a inspecta hotelurile si restaurantele pentru a se asigura ca gestioneaza corespunzator grasimile.

Un caz fericit este cel al Dublin-ului unde compania care se ocupa de furnizarea apei, Irish Water se afla in proprietatea statului. Orasul cheltuie 1 milion EUR anual pentru mentinerea canalizarii sale, iar din 2008 Consiliul a introdus un program de control si prevenire a deseurilor din canalizari. O echipă de conformitate efectuează 8.000 de inspectii pe an, în timp ce o „harta de risc” dezvoltata de Irish Water ii perimite sa programeze mai bine inspectiile si actiunile de intretinere preventiva.Potrivit lui Tom Curran, la University College din Dublin, Consiliul a redus numărul de blocaje de canalizare de la 1.000 pe an până la 50. Ultimul mare blocaj de grasime a fost acum cinci ani.

Alte orașe incearca sa gasesca utilizari legitime ale grasimilor si uleiurilor. În San Francisco si Atlanta, ele sunt transformate în combustibil biodiesel, care este folosit pentru alimentarea autobuzelor școlare, autoturismelor și diverselor echipamente.

Compania Thames Water din Londra care se confruntă cu un cost estimat de 1milion £ în fiecare lună pentru a menține cei 109 000 km de canalizare in stare corespunzatoare are, probabil, cel mai inovator plan dintre toate, alimentarea cu energie si caldura rezultata din grasimi a statiei de epurare din cartierul londonez Beckton.

Statia de valorificare a grasimilor, dezvoltata de compania de utilitati 2OC printr-o intelegere de 200 milioane £ cu Thames Water, oferă energie din surse regenerabile și caldura statiei de epurare din Beckton. Când va deveni pe deplin operaționala în această lună, va furniza 130GWh de energie electrică pe an – mai mult de jumatate va proveni din grasimile urbane, 30 de tone pe zi, colectate de la restaurante și din canalizari apoi lichefiate. (Restul de combustibil necesar centralei va veni din grăsimi animale și uleiuri vegetale uzate; nu se folosesc uleiuri virgine in cadrul statiei).

Metoda este inovatoare și eficace. Cu toate acestea, planurile de a construi inca 7 statii de acest tip au fost scufundate.În primul rând, o directivă europeană privind generarea si transmiterea de energie a forțat compania de electriciate National Grid sa intrerupa colaborarea cu 2OC. În al doilea rând, deși statia Beckton a fost acreditata pentru furnizarea de energie regenerabila cu Renewables Obligation Certificate – principala schema de suport pentru proiectele de energie electrica din UK- Guvernul Conservator a decis sa retraga toate subventiile pentru acest domeniu (exceptie fac proiectele offshore privind energia eoliana); in acest caz modelul Beckton nu poate fi replicat.

Se pare ca si in UK statul pune piedici industriilor din domeniul energiei regenerabile, lucru care se intampla frecvent in Romania.

Intre timp, pana sa ajungem la astfel de solutii „SF” pentru Romania, ne consolam cu initiative pilot (dar laudabile) de colectare a deseurilor de grasimi si ulei de la populatie cu cargobiciclete (Uleiosul in Bucuresti si Borcanul cu ulei in Timisoara).

Daca si dvs v-ati convins cat de periculoase sunt aceste deseuri, nu ezitati sa-i contactati atunci cand aveti uleiuri uzate sau grasimi! Locul lor nu este in canalizare!

Gasiti articolul integral aici.

Puteti citi si:

„Frigiderul solidaritatii” – o metoda simpla de combatere a risipei alimentare

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

 

Draftul proiectului de lege pentru Biomasă și Biogaz este finalizat

peleti

Sursa: Green Report

Draftul proiectului pentru noua lege pentru Biomasă și Biogaz este finalizat și va fi înaintat Executivului la începutul săptămânii viitoare după ce vor fi primite și ultimele propuneri ale membrilor Asociația Română de Biomasă și Biogaz (ARBIO), au anunțat reprezentanții asociației, potrivit Green Report.

Noua lege pentru Biomasă și Biogaz este extrem de importantă, nu numai pentru sectorul energetic, dar mai ales pentru România. Noua Lege pentru Biomasă și Biogaz înseamnă mijloace de energie termică mai ieftină pentru mii sau chiar milioane de cetățeni, dar și pentru companiile cu unități de producție. Estimăm că efectul va fi o reducere a facturii cetățenilor cu 20-30% și avem deja exemple concrete care confirmă acest lucru”, au spus reprezentanții ARBIO.

Acest Guvern s-a dovedit până acum cel mai deschis și interesat în promovarea unui sector subdezvoltat al energiilor regenerabile din România. În Uniunea Europeană 68% din energia regenerabilă produsă provine din biomasă și biogaz. În România statistica arată o cotă de doar 0,62%”, declara in luna mai in cadrul conferintei RoEnergy, Ilias Papageorgiadis, președintele ARBIO.

De asemenea, un alt proiect de lege aflat în dezbatere în comisiile parlamentare, și care ar putea impulsiona folosirea biomasei pentru încălzire, este legea termoficării. Prin înlesnirile acordate se dorește ca autoritățile locale să fie stimulate să construiască centrale de cogenerare pe biomasă, care să asigure, în parte sau în totalitate, necesarul de apă caldă și căldură al comunităților.

Președintele ARBIO a precizat că la Ministerul Dezvoltării există rezervate 232 de milioane de euro pentru construirea de capacități de biomasă, biogaz și geotermale. Cheltuielile eligibile se ridică până la 60% din valoarea investiției. „Colaborăm cu reprezentanții instituției pentru elaborarea ghidului solicitantului. Ne dorim să utilizăm toate fondurile disponibile pentru a putea cere mai mulți bani pe viitor”, a explicat Papageorgiadis.

ARBIO este unul dintre membrii Grupului de Lucru organizat de catre Ministerul Energiei pentru realizarea legii Biomasei și Biogazului, împreuna cu Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Agriculturii, Ministerului Dezvoltării, ANRE și alți factori de decizie.

Puteti citi si:

Rom Waste Solutions – Cum se recupereaza materie prima din gunoi „bun” de groapa

Panou solar din PET-uri – inventia unui pensionar folosita de mii de brazilieni

131221

Sursa: cocoon.ro

Sistemele de incalzire solare sunt probabil cele mai raspandite produse solare la nivel global, mai ales in regiunile din Asia si in tarile in curs de dezvoltare.

Acum cativa ani, inventia unui pensionar brazilian, Jose Alano, tinea prima pagina a publicatiilor dedicate ecologiei: fostul mecanic reusise sa construiasca un panou de incalzire solara din pet-uri. La scurt timp, zeci de mii de locuinte din Brazilia aveau sa beneficieze de inventia simpla si ieftina a lui Alano, gratie implicarii guvernului, dar si a firmelor private si ONG-urilor. In unele localitati, consilierii locali au decis sa foloseasca acest tip de panou solar pentru a produce energie termica necesara in institutiile administrative.

Cum i-a venit ideea

Ideea i-a venit dupa ce a observat ca avea curtea plina de pet-uri si cutii de lapte pe care le strangea din dorinta de a recicla. Folosindu-se de cunostintele lor elementare despre sistemele termosolare, el si sotia lui au construit un panou alternativ format din 100 de pet-uri si 100 de cutii de lapte. Desi e patentata, Alano a decis sa permita oricui sa foloseasca inventia in scopuri non-profit si de aici a aparut si explozia de panouri solare alternative in toata Branzilia.

Cum functioneaza sistemul?

Pensionarul a folosit aceasi tehnologie folosita in multe sisteme termo-solare si anume, termosifonul. Este vorba despre o instalatie de incalzire gravitationala in baza careia apa circula datorita diferentei de densitate –apa calda care este mai putin densa se ridica in timp ce apa rece, mai densa si mai grea coboara. Conform calculelor elementare facute de Alamo, pentru a incalzi apa necesara unei singure persoane este nevoie de un panou cu suprafata de doar un metru patrat.

Alamo a folosit un butoi pe post de rezervor de apa rece prin care alimenta panoul din pet-uri. Apa se incalzeste de la soare si apoi urca in partea superioara unde se afla tevile la care e conectat dusul. Cutiile de carton precum si tevile de PVC prin care circula apa au fost vopsite in negru pentru a atrage caldura.Panoul trebuie sa fie la o diferenta de nivel de cel putin 30 cm fata de baza rezervorului de apa.

Alamo recomanda schimbarea sticlelor de plastic o data la 5 ani pentru ca ele devin in timp opace.

Materiale necesare pentru construirea panoului

  • Sticle 2L plastic (60)
  • Cutii de carton (50)
  • Țeavă 100mm PVC (70 cm)
  • Țeavă 20mm PVC (11.7m)
  • Coturi PVC de 90 de grade de 20 mm PVC (4)
  • T-conectori PVC 20mm (20)
  • capace PVC de 20mm (2)
  • adeziv PVC
  • vopsea neagră mată
  • pensula
  • șmirghel
  • bandă de auto-fuzionare
  • instrumente – ciocan de cauciuc, lemn sau alte materiale pentru susținere.                                                                                                                                                                                        Articol preluat de pe cocoon.ro
    Mai multe informatii despre proiect gasiti in video-ul de mai jos.

Puteti citi si:
Sticlele PET transformate in hartie rezistenta la apa de o companie mexicana

Centru comunitar construit din peste 40 000 de PET-uri in Columbia

Acoperisuri din PET-uri in Ecuador – o solutie pentru reducerea deseurilor

Sticlele de unica folosinta – motiv de disputa intre Germania si Coca-Cola

Coca-Cola a introdus ambalajul eco in Romania

Studiu UE: Un european risipește in medie 16 % din alimente; românii mai puțin risipitori

jrc-food-waste-kitchen

Sursa: Comisia Europeana

Un nou studiu realizat la cererea UE si publicat in Environmental Research Letters arata ca locuitorii din 6 tari europene risipesc in medie 123 kg de mancare/cap de locuitor.

Aproape 80% din alimentele risipite (cca 97 kg) sunt comestibile si ar trebui recuperate. Raportat la media UE, inseamna ca 47 de milioane de tone de deseuri alimentare ar putea fi evitate anual.

Oamenii de stiinta care au realizat studiul au luat in calcul resursele de apa si azot folosite la prepararea hranei pentru o mai buna acuratete a datelor.

Studiul numit „Lost water and nitrogen resources due to EU consumer food waste”, a fost alcatuit pe baza datelor furnizate de 6 tari – Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Finlanda, Germania si Romania.
In cadrul studiului a fost luata in vedere atat risipa alimentara din gospodarii cat si cea din sectorul „catering” (restaurante, scoli).

Fără nicio surpriză, alimentele care se risipesc cel mai mult sunt fructele, legumele, cerealele și carnea.

Prin asocierea datelor, cercetatorii au reușit să afle că un locuitor al Marii Britanii risipește in medie, echivalentul unei cutii de conserve pe zi. Românii, care sunt cel mai puțin risipitori dintre locuitorii statelor studiate, risipesc echivalentul unui măr pe zi de persoană.

Extrapolând datele la celelalte state ale UE, cercetătorii au ajuns la concluzia că europenii risipesc anual 22 de milioane de tone de hrană, ceea ce corespunde unei pierderi de apă (necesară pentru producerea acestor alimente) de 57 de kilometri cubi pe an.

Un alt studiu realizat de Organizatia Natiunilor Unite, la nivel mondial de acesta data, arata ca prin reducerea cu 25% a risipei globale alimentare ar putea fi hranita toata populatia care sufera in prezent de foame, respectiv 795 de milioane de oameni.

In fiecare an la nivel mondial sunt risipite 1,3 miliarde de alimente, aproape un sfert din cantitatea totala de hrana produsa; dintre acestea 45% sunt fructe si legume, 35% peste, 30% cereale, 20% produse de baza si 20% carne.

Puteti consulta studiul european aici.

Studiul ONU il gasiti aici.

Puteti citi si:
„Frigiderul solidaritatii” – o metoda simpla de combatere a risipei alimentare

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Reciclare & Caritate: O asociatie din Cipru colecteaza doze de aluminiu pentru a sprijini copiii din spitale

Satgroup

Sursa foto: Cans for Kids

Cans for Kids („Doze pentru copii”), o asociatie non-profit din Cipru strange fonduri pentru spitalele de copii prin colectarea si vanzarea dozelor goale de aluminiu.

Organizatia a reusit sa colecteze 25 de milioane de doze de aluminiu de la lansarea ei in 1990.

Pana acum spitalul Makarios din Nicosia, cel mai mare spital pediatric din Cipru a fost dotat cu aparatura medicala in valoare de 260 000 de euro, bani proveniti din vanzarea dozelor colectate la nivelul tarii de organizatie.

Prin schema de colectare „Cans for Kids” sunt colectate si reciclate 10% din dozele de aluminiu generate in Cipru; organizatia detine 60 de puncte de colectare in toata tara. Cca 2 000 000 de doze sunt colectate si reciclate anual in cadrul proiectului.

In fiecare zi, zeci de voluntari sorteaza si preseaza dozele de aluminiu la Centrul de colectare detinut de organizatie. In final, dozele sunt balotate si trimise la fabricile de reciclare. In Cipru, un balot de doze de aluminiu este platit cu 12 euro de reciclatori.

Proiectul a fost recunoscut pentru eforturile sale in 2013 cand a castigat „Oscarul” pentru mediu „The Energy Globe Award”, la categoria „Tineret”.

Cateva repere legate de activitatea organizatiei gasiti in video-ul de mai jos.

Proiect de lege pentru Agentia de Protectie a Mediului din SUA: program de granturi pentru sustinerea initiativelor Zero Waste

environmental-law

Sursa foto: Snipview

Actorii implicati in domeniul reciclarii apreciaza un nou proiect de lege propus in Congresul Statelor Unite care ar urma sa autorizeze un program de granturi pentru finantarea proiectelor de reducere, reutilizare si reciclare a deseurilor.

Documentul de extindere si dezvoltare a proiectelor „Zero Waste” (HR 3237) prevede un program de granturi pentru Agentia de Protectie a Mediului din SUA care ar finanta eforturile guvernamentale pentru lansarea de tehnologii, investitii in infrastructura si sustinerea dezvoltarii proiectelor de reducere, reutilizare si reciclare a deseurilor.

Proiectul de lege a fost propus pe data de 28 iulie de Democratul Keith Ellison (Minneapolis) catre Comitetul de Comert si Energie din Camera Reprezentantilor.

,,Acest program de granturi inclus in legislatie va oferi surse de investitii critice pentru infrastructura si tehnologie si va contribui la atingerea obiectivului de a dezvoltare durabila a Americii in viitor„, a declarat Mark Lichtenstein, presedinte si CEO al Coalitiei Nationale pentru Reciclare intr-o scrisoare adresata lui Ellison.

Si Consiliul pentru Compostare al SUA a avut remarci pozitive la adresa proiectului de lege: „Sustinem aceasta initiativa si toate eforturile care ajuta la divertarea deseurilor organice de la groapa de gunoi si directionarea catre compostare. Finantarea parteneriatelor publice/private ar trebui sa fie in beneficiul atat al afacerilor locale, cat si al mediului inconjurator”.

In luna aprilie, Ellison a vorbit despre intentia sa de a introduce acest proiect de lege dupa ce a vizitat un cartier de cumparaturi din Minneapolis care a implementat un program comercial de compostare cu un grant de 10.000$.

In conformitate cu prevederile acestei legi, pentru a castiga un grant, autoritatea locala trebuie sa stabileasca foarte clar obiectivele de prevenire, reciclare, reutilizare si compostare a deseurilor, precum si un program de educatie publica. Beneficiarii granturilor vor putea sa se partenerieze cu grupuri din sectorul privat.

Proiectul de lege ar urma sa autorizeze pentru programul de granturi o suma de 100 milioane de dolari pentru anii fiscali 2016 – 2021. Daca va fi aprobat, Congresul american va trebui in continuare sa gaseasca si sursele de finantare.

Articol preluat de pe environ.ro.

Puteti citi si:

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Hawaii – primul stat american care a interzis pungile de plastic in magazinele alimentare

Un grup de studenti din New Hampshire invata universitatile americane sa adopte politicile „Zero Waste”

Studiu de caz: San Francisco – cel mai mare oras din lume care a adoptat obiectivul Zero Waste

New York City planuieste sa reduca depozitarea deseurilor cu 90% pana in 2030

Studiu Zero Waste Europe: Schemele actuale de raspundere extinsa a producatorului trebuie restructurate

Environment economy

Sursa foto: Upstream

Aceasta modalitate de finantare acopera – si deci va afecta – administrarea obligatiilor privind deseurile din ambalaje, echipamentele electrice si electronice, baterii, anvelope si – intr-un viitor apropiat – si uleiurile minerale. Plus alte categorii propuse pentru includere.

Un nou studiu comandat de Zero Waste Europe arata ca majoritatea deseurilor generate in Europa nu sunt acoperite de schemele colective de raspundere extinsa a producatorului (EPR) si solicita UE restructurarea acestor scheme pentru a trece la o economie circulara.

Studiul realizat in 15 orase europene prezinta dovezi clare ca actualele scheme au o eficienta scazuta. In rezumatul studiului lansat luna trecuta se arata ca 70% din deseurile municipale provin de la producatori. Dintre acestea, doar 45% sunt cuprinse intr-o schema de colectare, in timp ce numai 18% din aceste deseuri sunt colectate cu ajutorul schemelor actuale de colectare.

Reprezentantii Zero Waste Europe anunta ca vor lansa studiul complet in luna septembrie, urmand a fi incluse si recomandari detaliate pentru Comisia Europeana in vederea imbunatatirii mecanismelor actuale de raspundere extinsa a producatorului si implementarii unor scheme eficiente care sa serveasca intr-adevar ca „o strategie de protectia mediului care sa urmareasca un impact cat mai scazut al unui produs asupra mediului” (dupa cum afirma Thomas Lindhqvist, „tatal responsabilitatii extinse a producatorului”).

Figure 4 EPR

Sursa: Zero Waste Europe

Pentru integrarea schemelor de raspundere colectiva in economia circulara este nevoie de o colaborare mai stransa intre managerii responsabili cu gestionarea deseurilor si producatori dar si de introducerea unor obligatii legislative cu privire la design-ul sustenabil al proceselor de productie si al produselor, considera reprezentantii Zero Waste Europe.

Studiul vine intr-un moment important pentru Comisia Europeana, perioada in care se revizuieste politica si legislatia de deseuri.

Obiectivele promovate de Comisie sunt „transformarea Europei intr-o economie circulara, cresterea gradului de reciclare, securizarea accesului la materiile prime, crearea de noi locuri de munca si cresterea economica”. Reprezentantii Zero Waste Europe considera ca aceste obiective ambitioase nu pot fi atinse fara existenta unor protocoale puternice de extindere a responsabilitatii producatorilor.

Acest studiu ofera dovezi noi despre potențialul de imbunatatire a schemelor EPR în Europa și necesitatea de a utiliza viitorul pachet al economiei circulare ca reper pentru supravegherea producatorilor si stimularea acestora pentru a-si restructura sistemele si produsele”, considera Joan-Marc Simon, director Zero Waste Europe.

In Romania, schemele colective de raspundere extinsa a producatorului acopera in principal deseurile din ambalaje, electronice, baterii si anvelope. In Bucuresti, asociatiile colective care preiau responsabilitatea producatorilor reusesc sa acopere doar 25% din deseurile municipale generate, potrivit studiului. Daca asa sta situatia in Bucuresti, nu vrem sa stim ce se intampla in alte orase mai putin dezvoltate…

Deși este clar că sistemele EPR din Europa nu reușesc să ajungă la majoritatea producătorilor există un potențial real în actuala revizuire pentru a reforma practica actuala iar Zero Waste Europe speră că reprezentantii Comisiei vor lua in considerare aceste constatari.

Zero Waste Europe („Zero Deșeuri Europa”) este o organizație „umbrelă” care ajuta comunitatile să-și „regândească” relația lor cu resursele. Aceasta reunește grupuri locale axate pe o politica „zero risipa” si municipalitati din 20 de tari membre UE. Printre obiectivele organizatiei se numara trecerea la o economie circulara, reducerea generării de deșeuri si creșterea ocupării forței de muncă.

Puteti consulta rezumatul studiului aici.

Puteti citi si:

Consultari publice pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Marea Britanie se opune „pachetului” de economie circulara propus de UE

Consultari publice pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu

amenzi-mai-mari-pentru-firmele-care-intarzie-declaratia-la-fondul-de-mediu_29679000

Sursa foto: Obiectiv.info

In cursul acestei saptamani reprezentantii Administratiei Fondului pentru Mediu au derulat consultarile publice pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu.

La dezbateri sunt invitati reprezentanti ai asociatiilor patronale, autoritatilor publice, firmelor de salubrizare, asociatiilor colective de preluare a responsabilitatii producatorilor si ai ONG-urilor de mediu.

Proiectul de Ordonanta a Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP) in data de 16 iulie. Cetatenii si organizatiile interesate au avut un termen de 10 zile de la data publicarii pe site pentru a transmite opinii/propuneri, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Administratia Fondului pentru Mediu.

In urma „valului” de propuneri de modificare venite din partea reprezentantilor industriilor si societatii civile, reprezentantii AFM au decis sa prelungeasca perioada de dezbatere publica prin organizarea unor intalniri punctuale cu contestatarii proiectului de lege.

Coalitia pentru Mediu din Romania (formata din peste 70 de ONG-uri de mediu, inclusiv Ecoteca) a elaborat si depus la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor si Administratia Fondului pentru Mediu in data de 26 iulie o SCRISOARE DE POZITIE prin care aduce cateva amendamente importante proiectului de modificare a OUG 196/2005. Varianta .pdf a documentului poate fi consultata aici.

Prezent in cadrul sesiunii de consultari de marti si de astazi, Raul Pop, Manager Programe Ecoteca a reiterat si sustinut masurile propuse in Scrisoarea trimisa de Coalitia pentru Mediu in data de 26.07 cu privire la modificarea OUG 196/2005, printre care amintim:
• a salutat propunerea de devansare pentru 1 ianuarie 2016 a termenului de aplicare a „taxarii la groapa”, singura moalitate reala si sistemica de incurajare a valorificarii deseurilor,
• a readus in discutie lipsa obligatiilor procentuale de valorificare pentru deseurile din uleiuri minerale uzate si a oricaror obligatii pentru substantele periculoase din gospodarii (medicamente expirate, uleiuri, vopsele si lacuri, solventi, detergenti si ambalaje de detergenti, etc).
• a propus eliminarea sintagmei “autorizati/licentiate” din cadrul art. 9 lit v) (din OUG 196) intrucat formularea curenta exclude de la plata contributiei acele organizatii colective carora le-a expirat licenta si continua sa functioneze fiind in curs de relicentiere.
• a primit confirmarea din partea AFM ca agentii economici inscrisi intr-o organizatie colectiva nu vor fi taxati de doua ori pentru neindeplinirea tintelor lor (prin taxarea asociatiei colective), asa cum se poate interpreta din art. 9 lit w) si lit x).
• a atras atentia ca in cadrul proiectului de lege, AFM isi propune sa incaseze doar jumatate din taxele datorate pentru depozitarea deseurilor (adica 228 mil lei aferent 2,8 milioane tone, in loc de 400 mil lei aferent 5 milioane tone – generate conform statisticilor). AFM a luat act de eroare si o va corecta.

Pe langa controversele aparute – din nou! – in jurul introducerii taxei de depozitare de la 1 ianuarie 2016, au aparut numeroase contestatii cu privire la introducerea impozitului de 2% pentru substantele si preparatele periculoase pentru mediu (art. 9, alin. 1, lit. e) si a noilor taxe impuse pentru emisii (detaliate in Anexa 1 a proiectului de lege).

Reprezentantii AFM au dat asigurari ca vor lua in calcul propunerile transmise dar anumite amendamente au nevoie de aprobarea Consiliului Concurentei pentru a putea fi introduse in proiectul de lege. Contestatarii au termen de aproximativ 2 saptamani pentru a trimite catre AFM calcule de impact (asupra mediului, asupra pretului final al produselor etc) in sprijinul propunerilor facute.

Intenția AFM este de a transmite spre aprobare Ordonanța în ultima ședință guvernamentală a lunii august.

Puteti consulta aici proiectul de lege pentru modificarea si completarea OUG 196/2005, Anexa nr. 1 la proiectul de lege si Nota de fundamentare.

Puteti citi si:

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

Ministrul Mediului: Din 2016, vom avea taxă la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă

România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru deșeurile de ambalaje

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Food_waste_main

Sursa foto: The Breakthrough

Inspirat de legea combaterii risipei alimentare adoptata la sfarsitul lunii mai in Franta, senatorul UNPR Marian Vasiliev propune intr-un proiect de lege ca supermarketurile să încheie contracte cu organizaţii umanitare sau de protecţia animalelor pentru a dona alimentele aflate aproape de data expirării.

Al doilea proiect trimis de senator propune ca data de 16 octombrie să fie declarata „Zi Naţională pentru combaterea risipei alimentare”. Această dată coincide cu Ziua mondială a alimentaţiei.

Cele două proiecte au fost depuse în 28 mai şi se află în consultare publică la Senat pana luni, 27 iulie.

Senatorul propune ca „agentii economici care opereaza spatii comerciale cu suprafata de peste 400 m2, cu destinatia vanzare de produse alimentare, sa incheie un contract cu o organizatie umanitara, inregistrata legal sau cu o asociatie de protectia animalelor, după caz, in vederea donarii produselor alimentare aflate aproape de data expirarii, intr-un termen rezonabil astfel incat acestea sa poata fi utilizate”; articolul este inspirat din proiectull francez.

Iniţiatorul spune, în Expunerea de motive, că „România risipeşte anual 5 milioane de tone de alimente (potrivit rapoartelor UE). Pentru reducerea acestui fenomen, este nevoie de mobilizarea întregii societăţi prin conştientizare, prevenţie,educaţie şi prin norme legislative”.

Risipa alimentara se manifestă  peste tot: in gospodării, în restaurante si mai ales, în marile magazine cu profil alimentar.

De multe ori, o politică restrictivă a lanţurilor comerciale duce la imposibilitatea producătorilor de a vinde marfa, deci la risipă. Pe lângă o campanie susţinută de prevenţie şi educaţie, statul trebuie să intervină şi în reglementarea mai eficientă între producători şi comercianţi în legislaţia fiscală. Încurajarea donării de alimente, prin legislaţie, de către magazinele alimentare este una dintre metodele care pot diminua acest fenomen”, a motivat senatorul UNPR iniţiativa legislativa.

Numeroase supermarketuri din Franta si Anglia folosesc cu succes aceasta metoda de reducere a risipei alimentare. Cateva initiative de acest gen exista si in tara noastra, insa de cele mai multe ori ele vin din partea organizatiilor neguvernamentale; acestea „se lupta” cu marile magazine pentru reducerea risipei alimentare prin donarea alimentelor catre sectorul non-profit.

Un astfel de exemplu este dat de Somaro o asociatie non-profit care promoveaza conceptul de supermarketuri sociale şi sprijină înfiinţarea unui lanţ de magazine cu produse de calitate superioară, în România. In prezent asociatia detine magazine sociale (care ofera alimente si produse casnice persoanelor defavorizate la preturi simbolice) in Bucuresti, Sibiu si Satu Mare si colaboreaza cu diversi actori din industria alimentara si de retail ca Selgros, Metro, Billa, Danone etc.

Gestionarea produselor alimentare este complicata si trebuie reglementata corespunzator. Proiectul de lege este destul de rudimentar, insa este important ca a aparut o astfel de initiativa legislativa si in Romania.

Un rol important in adoptarea si dezvoltarea lui il au societatea civila, organizatiile din sectorul alimentar si mai ales, noi cetatenii.

Până acum o singură persoană și-a exprimat opinia cu privire la acest act legislativ pe site-ul Senatului. Haideti sa contribuim si noi la dezvoltarea lui!

Gasiti documentul legii aici.
Puteti trimite opinii referitoare la proiectul de lege aici.

Puteti citi si:
Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Rom Waste Solutions – Cum se recupereaza materie prima din gunoi „bun” de groapa

DSCN2865Saptamana trecuta am fost in vizita la statia de sortare Rom Waste Solutions din comuna Dragomiresti Vale (judetul Ilfov). Aici am avut ocazia sa vedem cum functioneaza Statia de sortare a deseurilor municipale si Linia de reciclare  a deseurilor din plastic.

Si de aceasta data, in vizita noastra ne-au insotit studenti si profesori de la Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) si Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Dotata cu cea mai mare si performanta linie de sortare de deseuri municipale solide din Romania si una dintre cele mai mari din Europa de Est, tehnologia Rom Waste utilizeaza separarea automata a deseurilor pe tipuri si dimensiuni, avand totodata si o componenta de sortare manuala.

In prezent, Rom Waste Solutions gestioneaza zilnic 600 de tone de deseuri municipale colectate din Bucuresti si localitatile limitrofe.

In lipsa alternativei oferite de Rom Waste si altor statii similare din alte regiuni ale tarii deseurile municipale stranse de firmele de salubrizare ar ajunge la gropile de gunoi.

O astfel de statie era „obligatorie”  pentru regiunea Bucuresti –Ilfov daca luam in calcul faptul ca in Bucuresti sunt generate potrivit datelor oficiale, 700 000 tone de deseuri municipale anual; „neoficial” cantitatile ajung la aproximativ 1 milion de tone.

Proiectul Rom Waste Solutions a aparut in 2010 o data cu finalizarea mai multor studii efectuate in domeniul gestionarii deseurilor la nivelul Bucurestiului. Pentru proiectarea si alegerea tehnologiei au colaborat mai multi experti din Romania si din strainatate. Pana in prezent, in statia de sortare au fost facute investitii de peste 6 milioane de euro.

Cum functioneaza sistemul Rom Waste Solutions

10489659_668118396654825_2501188715197999947_nDeseurile colectate de la populatie sunt aduse la Statia de sortare de autogunoierele firmelor de salubrizare. Aici, deseurile sunt sortate automat pe tipuri si dimensiuni, pe mai multe benzi de sortare (Sistemele inovatoare de sortare automata, de-a dreptul spectaculoase, ne-au impresionat pe toti :) ).

Sistemul cuprinde si o componenta de sortare manuala a deseurilor reciclabile. Dupa sortare, o parte din aceste deseuri sunt balotate si transportate catre fabricile de reciclare.

DSCN2849

Granule de tip HDPE, LDPE si PP obtinute in cadrul Rom Waste

In cadrul Rom Waste Solutions exista si o linie de reciclare. Aici sunt procesate deseurile de plastic de tip HDPE (polietilena de inalta densitate), LDPE (polietilena de joasa densitate) si PP (polipropilena), rezultand fulgi de tip HDPE, fulgi PP si granule HDPE, LDPE si granule PP.  Mai multe informatii despre produsele Rom Waste Solutions gasiti aici.

Ce deseuri ajung la Rom Waste Solutions

  • deseuri municipale amestecate colectate cu autogunoiera provenite de la firmele de salubritate; in lipsa unor astfel de alternative, aceste deseuri ajung in general, la gropile de gunoi
  • deseuri menajere provenite din deseurile stradale
  • deseuri din ambalaje amestec sau colectate „separat” din containerele de tip clopot si containere normale: deseuri de plastic, aluminiu, fier, hartie/carton, sticla, deseuri valorificabile energetic.

Cum reuseste compania sa faca „treaba” primariilor bucurestene

Pe langa preluarea si sortarea deseurilor menajere provenite de la populatie si agenti economici, Rom Waste Solutions preia responsabilitatea gestionarii deseurilor in conformitate cu reglementarile legislative existente, din momentul in care acestea sunt descarcate in incinta statiei de sortare.

In acest fel, Rom Waste ajuta atat operatorii economici sa-si indeplineasca obligatiile legale de gestionare a deseurilor cat mai ales, sprijina primariile in atingerea obiectivului anual de reducere a deseurilor municipale depozitate cu 15 %. Pana in acest moment, nu am observat prea mult interes manifestat de primariile bucurestene pentru indeplinirea acestui obiectiv, deci am putea spune ca Rom Waste ajuta la rezolvarea unei probleme care se afla, de fapt in responsabilitatea Primariilor.

Aproximativ 70% din deseuri sunt salvate de la depozitare in cadrul statiei de sortare Rom Waste:

  • deseurile reciclabile sunt trimise catre fabricile de reciclare, mai putin deseurile de tip HDPE, LDPE si PP care sunt reciclate in cadrul Statiei de reciclare Rom Waste Solutions.
  • deseurile de tip RDF (Refused Derived Fuel) sunt trimise pentru co-procesare in fabricile de ciment
  • deseurile biodegradabile sunt trimise catre statiile de biogaz; o parte din aceste deseuri care nu mai pot fi recuperate ajung in final, la depozitele ecologice.

Principalul obiectiv Rom Waste este depozitare 0. Pentru a ajunge la aceasta performanta, Rom Waste detine parteneriate strategice cu diferite centre de cercetare in domeniul reciclarii, cat si cu universitati de renume din Europa printre care Delf University of Tehnology, Universitatea Transilvania din Brasov, La Sapienza din Roma , Barcelona Supercomputing Center siTechnical University of Danemark.

Impreuna cu aceste organizatii Rom Waste Solutions lucreaza la diferite proiecte de cercetare/dezvoltare finantate de UE in vederea optimizarii fluxurilor tehnologice, cresterii calitatii produselor scoase, cresterii gradului de extractie al materialelor cu ajutorul noilor tehnologii.

Mai multe informatii despre Rom Waste gasiti aici sau aici.

Le multumim reprezentantilor Rom Waste Solutions pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei si le uram mult succes in continuare!

 

Puteti citi si:

Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru deșeurile de ambalaje

Prima fabrica Zero Waste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

image-2009-04-21-5616597-41-problema-deseurilor-poate-rezolva-fie-prin-coercitie-fie-prin-recompensa

Sursa: Hot News

Guvernul a aprobat miercuri un proiect de lege privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, act normativ care va transpune in legislatia nationala Directiva europeana revizuita din acest domeniu, respectiv Directiva 2013/2/UE.

Sa ne amintim ca la sfarsitul lunii aprilie Comisia Europeană trimitea România în fața Curții de Justiție a UE (CJUE) tocmai pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în dreptul său intern aceasta directiva.

Proiectul de lege adoptat miercuri de Guvern stabileste urmatoarele obiective anuale privind valorificarea sau incinerarea in instalatii si, respectiv, reciclarea deseurilor de ambalaje, care trebuie atinse la nivel national:

 Valorificarea sau incinerarea in instalatii de incinerare cu valorificare de energie a minimum 60% din greutatea deseurilor de ambalaje;

 Reciclarea a minimum 55% din greutatea totala a materialelor de ambalaj continute in deseurile de ambalaje, cu realizarea urmatoarelor valori minime pentru reciclarea fiecarui tip de material continut in deseurile de ambalaje:
60% din greutate pentru sticla;
60% din greutate pentru hartie/carton;
50% din greutate pentru metal;
15% din greutate pentru lemn;
22,5% din greutate pentru plastic, considerandu-se numai materialul reciclat sub forma de plastic.

Guvernul aminteste ca pentru indeplinirea acestor obiective, operatorii economici sunt responsabili sa asigure gestionarea ambalajelor devenite deseuri pe teritoriul national fie individual (pentru deseurile de ambalaje rezultate de la propriile produse pe care le introduc pe piata nationala), fie prin intermediul unui operator economic autorizat.

Operatorii economici care comercializeaza catre consumatorii/utilizatorii finali produse in structuri de vanzare cu suprafata medie si mare (definite potrivit legii) au obligatia sa le asigure gratuit posibilitatea de a se debarasa de ambalajele produselor cumparate. De asemenea, se interzice conditionarea, sub orice forma, a drepturilor legale ale consumatorilor (inclusiv acordarea garantiei) referitoare la produsul cumparat de pastrare a ambalajului.

Spre deosebire de legislatia in vigoare, proiectul de lege defineste mai clar, oferind exemple, cu privire la definirea ambalajelor.

Astfel, constituie ambalaje: cutiile pentru dulciuri; foliile care invelesc carcasele de compact discuri; pungile in care se expediaza cataloage si reviste, cu o revista inauntru; servetele dantelate pentru prajituri, vandute impreuna cu prajiturile; rolele, tuburile si cilindrii in jurul carora este infasurat un material flexibil ca de exemplu, folie de plastic, folie de aluminiu, hartie, cu exceptia rolelor, tuburilor si cilindrilor destinati a fi parti ale unor echipamente de productie si care nu se utilizeaza cu scopul de a prezenta un produs ca unitate de vanzare; ghivecele pentru flori destinate exclusiv vanzarii si transportarii plantelor si care nu sunt destinate pastrarii impreuna cu planta pe parcursul vietii acesteia; flacoanele din sticla pentru solutii injectabile; suporturile pentru compact discuri, vandute impreuna cu compact discurile si care nu sunt destinate utilizarii ca mijloc de depozitare; umerasele pentru haine, vandute impreuna cu un articol de imbracaminte; cutiile de chibrituri; sistemele de izolare sterila de exemplu: pungi, tavi si materiale necesare mentinerii sterilitatii produsului; capsulele pentru bauturi de exemplu: cafea, cacao, lapte, care raman goale dupa utilizare; buteliile din otel reincarcabile, utilizate pentru diferite tipuri de gaz, cu exceptia extinctoarelor.

De asemenea, constituie ambalaje, daca au fost concepute pentru a fi umplute la punctul de vanzare: pungile din plastic sau din hartie; farfuriile si paharele de unica folosinta; folia alimentara aderenta; pungile pentru sandviciuri; folia de aluminiu, husele din folie de plastic pentru protejarea hainelor curatate in curatatorii. Lista detaliata a acestor exemple a fost introdusa in legislatia nationala prin preluarea Directivei europene in domeniu, document comunitar modificat la solicitarea operatorilor economici.

Produsele obtinute din materiale reciclate prioritare in achizitiile publice

Proiectul de lege include, totodata, o prevedere conform careia achizitiile de produse din fonduri publice se fac cu acordarea de prioritate pentru produsele obtinute din materiale reciclate sau ale caror ambalaje sunt obtinute din materiale reciclate.

Proiectul de lege privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje preia legislatia aflata in prezent in vigoare (Hotararea de Guvern 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare).

Bineinteles, datele despre cantitatile de ambalaje si deseurile de ambalaje reciclate trebuie raportate in continuare anual de fiecare operator economic catre autoritatile de mediu.

Ca si pana acum, ambalajele reutilizabile vor fi marcate special cu sintagma „ambalaj reutilizabil” si trebuie produse din materiale care corespund unor reutilizari multiple.

Operatorii care produc si/sau comercializeaza produse ambalate in ambalaje reutilizabile vor fi obligati sa aplice sistemul depozit in vederea asigurarii unui numar optim de cicluri de utilizare a acestora. De asemenea, operatorii economici vor fi in continuare obligati sa organizeze un sistem de colectare in vederea reutilizarii multiple a ambalajelor.

Sistemul de colectare poate fi organizat fie prin operatorii economici care comercializeaza aceste produse, fie prin centrele specializate de colectare a acestor tipuri de ambalaje. In plus, operatorii economici vor avea in continuare obligativitatea sa informeze consumatorii asupra sistemului depozit si asupra sistemului de colectare a ambalajelor reutilizabile in vederea asigurarii reutilizarii multiple. Firmele care comercializeaza produse ambalate in ambalaje reutilizabile sunt obligate sa primeasca ambalaje reutilizabile la schimb sau sa ramburseze, la solicitarea cumparatorului, valoarea depozitului.

Noul proiect de lege va mentine nivelul sanctiunilor aflat in vigoare pentru nerespectarea prevederilor legale, respectiv intre 600 de lei si 25.000 de lei, in functie de infractiunea savarsita.

Cum mai stam la „capitolul” statistici

Daca in cazul deseurilor de ambalaje care se regasesc in deseurile municipale gradul de reciclare este sub 15%, in cel al deseurilor rezultate din circuite comerciale sau industriale autoritatile „se lauda” cu procente de peste 80% (asa sa fie?). De asemenea, potrivit datelor raportate de operatorii economici care preiau obligatiile producatorilor de ambalaje si produse ambalate s-a observat o stagnare a procentelor de valorificare, inclusiv prin reciclarea deseurilor de ambalaje.

La intrarea in vigoare a actului normativ adoptat miercuri, va fi abrogata Hotararea de Guvern 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare.

Puteti citi si:

România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru deșeurile de ambalaje

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

 

Un grup de studenti din New Hampshire invata universitatile americane sa adopte politicile „Zero Waste”

Post-Landfill_Action_Network_sale.jpg.662x0_q70_crop-scale

Sursa: Tree Hugger

În 2011, un grup de studenți de la Universitatea din New Hampshire (UNH) a observat o multime de tomberoane umplute cu articole foarte bune și materiale refolosibile care au fost aruncate de către studenții care se mutau din campus.

Dupa cateva cercetari au descoperit ca in medie in luna mai se aruncau 125 de tone de deseuri, fata de media lunara obisnuita de 25 de tone.

Îngroziti de atatea deseuri, studentii au venit cu o solutie simpla dar extrem de eficienta. Ei au inceput sa colecteze mobilierul, vesela, electronicele, îmbrăcămintea, decoratiunile și rechizitele școlare care se aflau in stare buna si le-au stocat pana toamna. Apoi le-au vandut noilor studenti care urmau sa cumpere aceleasi elemente noi, insa mult mai scumpe.

Acesta a fost primul program condus de studenti care a reusit sa se autosustina generand suficiente venituri pentru a rula din nou in anul urmator. Programul s-a dovedit un succes si a devenit un proiect permanent în campusul UNH. El a inspirat, de asemenea, alte campusuri din intreaga tara sa adopte solutii similare.

Grupul de studenți din UNH, care s-a lansat ca un ONG în 2013 numit Post-Landfill Action Network – PLAN (Grupul de actiune dupa depozitare) speră să răspândească misiunea Zero Waste („zero deseuri”) pe întregul continent. Există mult interes în acest subiect. Fondatorul Alex Fried spune, „În fiecare zi primim întrebări din partea liderilor studenților care caută răspunsuri la problemele pe care alte campusuri le-au rezolvat deja.

Multe dintre cele peste 2.000 de instituții de invatamant post-secundar de pe teritoriul Statelor Unite au implementat deja propriile versiuni de reducerea deșeurilor, cum ar fi:
• magazinele din campus care promoveaza economisirea
• magazine care pun la dispozitie produse folosite in mod gratuit
• inițiative de compostare
• puncte de reciclare a articolelor de uz casnic cum ar fi covoarele și electronicele
• eliminarea pungilor de plastic.

PLAN, care a gazduit prima Conferinta anuala a studentilor care vor sa adopte politicile „Zero waste” in 2014 deruleaza in prezent o campanie pe Indiegogo prin care planuieste sa stranga 10 000 de dolari pentru construirea unei platforme si a unui centru de date „Zero Waste” . Pana acum s-au strans aproape 6 000 de dolari in 14 zile de campanie.

Centrul de date „Zero Waste” va fi o locație centralizată unde studentii vor putea impartasi resurse, idei și inspirație. După cum Fried explică intr-un videoclip scurt despre rețea, „Nu e nevoie să se reinventeze roata”. Modelele și documentele care promoveaza fenomenul „Zero Waste” există deja; majoritatea campusurilor pur și simplu au nevoie de ajutor in implementare.

Dr. Paul Connett, autorul cartii „Zero Waste Solution” vede promitatoare miscarea studenteasca de mobilizare impotriva deseurilor. „Acest lucru va crește. Este cel mai tare subiect acum, cred, în mișcarea de mediu.

Mai multe informatii despre proiectul Post-Landfill Action Network gasiti aici.

Puteti citi si:

Studiu de caz: San Francisco – cel mai mare oras din lume care a adoptat obiectivul Zero Waste

New York City planuieste sa reduca depozitarea deseurilor cu 90% pana in 2030

Hawaii – primul stat american care a interzis pungile de plastic in magazinele alimentare

Modelul asiatic: Cum reuseste Taiwanul sa recicleze 60% din deseuri

Studiu de caz: Argentona – oraselul spaniol care recicleaza 70% din deseuri

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri

Prima fabrica ZeroWaste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan