New York City planuieste sa reduca depozitarea deseurilor cu 90% pana in 2030

27 aprilie 2015

Lawmakers to decide on styrofoam ban in New York

Sursa foto: The Guardian

Daca la inceputul anului oficialii new-yorkezi anuntau interzicerea ambalajelor din polistiren incepand cu data de 1 iulie 2015, acestia vin cu noi propuneri pentru reducerea risipei in metropola americana.

Oficialii new-yorkezi au marcat in acest an Ziua Pamantului prin anuntarea unor obiective ambitioase – reducerea deseurilor cu 90% pana in 2030 si a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 80% pana in 2050, in raport cu nivelurile din 2005.

Initiativa este laudabila daca luam in considerare faptul ca New York-ul este cel mai mare oras american avand o populatie ce depaseste 8 milioane de locuitori.

Noua strategie, care include o revizuire a programului de reciclare al orasului, propune stimulente pentru reducerea productiei de deseuri si sprijinirea initiativelor Consiliului Local de reducere a pungilor de plastic.

Planul de reducere a deseurilor reprezinta o noua componenta a proiectului de durabilitate numit PlaNYC, creat de predecesorul actualului primar Bill de Blasio, Michael Bloomberg, cu scopul de a oferi un cadru care sa atenueze efectele cresterii demografice si schimbarilor climatice asupra infrastructurii orasului. De Blasio, care a salutat în mare măsură PlaNYC, păstrează componentele sale, schimbandu-i doar denumirea – OneNYC.

Un new-yorkez arunca in medie, 15 kilograme de deseuri pe saptamana

„In medie, un new-yorkez arunca aproape 15 de kilograme de deșeuri pe săptămână, adăugate la milioane de tone pe an”, a declarat De Blasio pentru Associated Press. „Pentru a fi un oraș cu adevărat durabil, avem nevoie sa luam aceasta provocare de la inceput”.

Timp de decenii, deseurile orașului au fost trimise cu trenul sau barjele la instalațiile din Carolina de Sud, Virginia, New Jersey, Pennsylvania. Noul plan va elimina aproape toate „exporturile” de gunoi, care costa in prezent mai mult de 350 milioane dolari pe an.

Cantitatea de deșeuri produse de oraș a scăzut cu 14% din 2005 ca urmare a creșterii gradului de reciclare, iar o componenta cheie in noul plan va fi cresterea acestui rezultat prin simplificarea intregului proces.

În prezent, clădirile rezidențiale au două tipuri de containere de colectare. Nou plan prevede un singur flux de colectare pentru deseurile reciclabile, folosit deja de alte orase, care ar consolida sistemul de reciclare pana in 2020, in viziunea autoritatilor.

Deseurile organice – resturi alimentare, deșeuri de curte și alte lucruri care nu pot fi reciclate – alcătuiesc 31% din totalul deseurilor municipale. Un program de colectare a materialului direct de la casele rezidentilor va fi extins la aproape 200 000 de rezidenti pana la sfarsitul anului, urmand ca pana la sfarsitul anului 2018 toti rezidentii sa beneficieze de acest program. Autoritatile promit stimulente economice pentru a incuraja participarea in cadrul programului, inclusiv o posibila reducere a taxei pe proprietate pentru proprietarii de case.

Oficialii urmăresc, de asemenea, pentru a reduce deșeurile comerciale cu 90% pana in 2030, adoptarea unui program similar celui folosit pentru clădirile rezidențiale. Asta ar putea duce la oferirea de stimulente fiscale pentru organizatiile care adopta programul și amenzi pentru cei care nu vor sa se implice.

In timp ce administrația de Blasio a oprit un proiect de lege care propune o taxă de 10 de cenți pentru utilizarea pungilor de plastic, oficialii declara că reducerea acestora ramane o prioritate.

Un purtator de cuvant al Primariei a declarat ca o parte din finantarea pentru programul „Zero Waste” va fi dezvaluita in propunerea de buget de luna viitoare, dar a mentionat de asemenea, ca vor exista si niste economii semnificative, ca urmare a reducerii dramatice a cantitatii de deseuri expediate din stat.

Numeroase grupuri de mediu au aplaudat noua strategie datorita domeniului de aplicare extins.
„Vedem orașe din întreaga lume luptand cu deșeurile”, a declarat Michael Berkowitz, presedintele organizatiei 100 Resilient Cities. „Un oraș mai eficient este un oras mai rezistent, iar asta înseamnă că este un oraș puternic.”

Gasiti Planul complet aici.

Puteti citi si:

New York City va interzice ambalajele din polistiren in acest an

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Studiu de caz: Argentona – oraselul spaniol care recicleaza 70% din deseuri

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri

Modelul asiatic: Cum reuseste Taiwanul sa recicleze 60% din deseuri

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

24 aprilie 2015

Sursa: Inhabitat

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca deșeurile alimentare reprezinta o problemă uriașă. Aproximativ 40% din produsele alimentare se aruncă la nivel mondial!

In plus, deseurile alimentare reprezinta a treia sursa principala de emisii de gaze cu efect de sera, potrivit Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO).

In SUA (si nu numai), o sursă importantă de deșeuri o reprezinta produsele care ajung la gropile de gunoi fiindca nu reusesc sa treaca peste inspectiile stricte la care sunt supuse atunci cand sunt importate. Aici produse cu cea mai mica imperfectiune sunt aruncate la frontiera.

Borderlands Food Bank, o asociatie non-profit din Nogales, Arizona (situata la granita dintre SUA si Mexic) s-a angajat sa salveze o parte din alimentele aruncate la frontiera si sa le directioneze familiilor defavorizate. Mai mult de jumatate din produsele importate din Mexic trec prin Nogales. Organizatia reuseste sa salveze anual intre 35 si 40 de milioane de livre de produse aflate intr-o stare perfecta, care ar fi ajuns pur si simplu, la depozitele de gunoi.

Borderlands Food Bank a luat fiinta la inceputul anilor ´92, ca majoritatea organizatiilor care sprijina familiile care au nevoie de hrana: distribuind alimente neperisabile, preambalate. Cand Yolanda Soto a preluat conducerea organizatiei acum 20 de ani, ea fost “ingrozita de cantitatea de produse respinse ajunse la gropile de gunoi, avand in vedere nevoile mari ale oamenilor din regiune”.

Aceste alimente respinse sunt, in general, destul de sigure si comestibile – imperfectii minore cum ar fi zgarieturi sau vanatai sunt suficiente ca produsul respectiv sa fie aruncat. Soto declara “Suntem nebuni…risipa este enorma si nu este drept”.

Soto a început să apeleze la depozitele locale de distribuție, cerându-le să doneze produsele respinse organizatiei in loc sa le arunce la depozitele de deseuri. 20 de ani mai tarziu, Borderlands Food Bank are acum 200 de donatori din Arizona si distribuie produse alimentare la 389 de organizatii non-profit din intreaga tara (dintre care 47 sunt doar din Arizona). Soto explica modul de stabilire al prioritatilor: “Pe masura ce saturam Arizona, oferim apoi produse in alte 18 state din intreaga tara”.

Produsele foarte coapte sunt distribuite in Arizona si nordul Mexicului, in cateva ore, in timp ce produsele cu un termen de valabilitate mai mare pot fi oferite altor asociatii pentru a fi trimise mai departe. Agențiile individuale se ocupa de transport și platesc catre Borderlands doi cenți pe livra- asta inseamna ca o remorca plina cu produse in valoare de 70.000 de dolari poate fi achiziționata pentru 800 dolari si trimisa persoanelor aflate in dificultate.

Cum functioneaza sistemul

Luni la depozit este “Ziua agențiilor” – asociatiile non-profit vin direct la banca de alimente pentru a putea lua cantitati mari de fructe si legume. De marti pana vineri Borderlands gazduieste un program de distribuire direct la client. Iar weekend-urile sunt dedicate programului POWWOW: Produce On Wheels – With Out Waste, care distribuie produsele comunitatilor de pe intreg teritoriul Arizonei.

Impactul Borderlands este semnificativ, dar depozitul lor este mic (13 000 m2). Nici chiria nu este ieftina … presedintele organizatiei, Yolanda Soto incearca sa gaseasca un partener pentru a extinde Borderlands: „Dacă am găsit un depozit mai mare, am putea salva mult mai mult”, declara Soto. „Atât de mult poate fi salvat și exista atat de multa nevoie.„

Puteti citi si:

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

23 de fabrici Nestlé din SUA au atins obiectivul „Zero Waste”

22 aprilie 2015

Sursa foto: nestleusa.com

Filiala Nestlé din Statele Unite ale Americii a avut un an aglomerat până acum.

Compania s-a angajat public să elimine toate aromele si culorile artificiale de la bomboanele de ciocolata pana la sfarsitul anului 2015 si a achizitionat suficienta cacao certificata ca fiind „sustenabila” pentru a produce intreaga colectie de ciocolata de Pasti; aceasta actiune reprezinta o premiera pentru un producator de bomboane american.

Compania continua seria masurilor „durabile”, anuntand ca 23 din cele 32 de fabrici detinute in SUA – care acopera toata gama de produse Nestlé de la confectii, produse lactate, preparate congelate și refrigerate, înghețată, ingrediente de copt și categorii de băuturi – nu mai trimit deseuri la gropile de gunoi.

15% din fabricile detinute de Nestlé la nivel global (din totalul de 72 de fabrici) au atins obiectivul „Zero Waste” incepand cu anul 2014. Initial, obiectivul companiei a fost ca pana in 2015, 10% din fabricile detinute sa atinga acest nivel.

Compania si-a luat angajamentul ca pana in 2020 toate fabricile si centrele de distributie raspandite la nivel mondial sa atinga obiectivul „Zero Deseuri” depozitate la gropile de gunoi.

„Suntem incredibil de mândri de efortul depus pentru a realiza acest obiectiv”, a declarat președintele și CEO-ul Paul Grimwood. „Aceasta este o realizare deosebita, demna de urmarit, având în vedere amploarea și complexitatea operațiunilor noastre de producție într-o varietate de categorii. Ne-am angajat sa colaboram cu angajații noștri pentru a ne asigura ca fabricile noastre lasa depozitele de deșeuri libere și se străduiesc sa gaseasca noi modalități de a reduce impactul nostru asupra mediului în fiecare etapă a ciclului de viață al produsului.”

După cum este detaliat în raportul recent lansat – Creating Shared Value Report, reprezentantii companiei declara ca Nestlé cauta in continuare noi modalitati de reutilizare, reciclare si recuperare a energiei atunci cand produsele secundare de fabricatie trebuie eliminate.

Eforturile curente includ compostare, reciclare, producerea de energie, precum și furnizarea de produse secundare sigure pentru hrana animalelor.

De asemenea, a dezvoltat sistemul EcoEX, un program software care permite utilizatorilor să evalueze impactul produselor bazate pe o varietate de criterii ipotetice. Prin simularea unor modificări de design sau in fabricatie, sau chiar schimbări geografice în aprovizionare, un angajat Nestlé poate vedea ramificatiile produse de aceste simulari in ceea ce priveste schimbările climatice, consumul de energie, utilizarea terenurilor, rezervele de apă locale și fluxurile de deșeuri.

In plus, angajatii sunt incurajati sa minimizeze produsele secundare (sau sub-produsele cum mai sunt numite de industrie), sa participe la programe robuste de reciclare si sa incheie parteneriate cu organizatii credibile care gestioneaza deseurile.

Puteti citi si:

Prima fabrica ZeroWaste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

20 aprilie 2015

Sursa: Green Report

Un motiv major al risipei alimentare il reprezinta faptul că de cele mai multe ori nu evaluăm corect starea mâncării. În calitate de consumatori, ne bazăm în mare măsură pe datele de expirare inscripţionate pe ambalaje, care sunt stabilite într-un sistem conservator şi, de multe ori, informează greşit.

Mâncarea, de fapt, se degradează în ritmuri diferite. De aceea, noi tipuri de senzori pentru evaluarea calităţii alimentare ar fi foarte utili. Dacă putem evalua starea actuală a fiecărui aliment, asta ne-ar permite să luăm decizii în cunoştinţă de cauză, şi să ne gestionăm mai bine frigiderele.

Laboratorul lui Timothy Swager, de la MIT (Massachusetts Institute of Technology), lucrează la o tehnologie promiţătoare, pentru a rezolva aceasta problema. El testează un material conductor electric care îşi modifică rezistenţa în prezenţa unor gaze numite amine, care sunt eliberate atunci când mâncarea începe să se strice. Prin citirea acelei rezistenţe pe exteriorul unui pachet, poţi să îţi dai seama cât de comestibilă e mâncarea din interiorul pachetului.

„Poţi pune înăuntru nişte tag-uri de dimensiunea unei cărţi de vizită, cu o antenă, iar apoi să le alimentezi cu energie şi să le citeşti cu ajutorul unui smartphone”, explică Swager. „Sau poţi avea senzorul încorporat în ambalaj aşa încât să nici nu se observe, şi îl poţi citi cu un dispozitiv de comunicare near-field (NFC)”, adauga acesta.

Dispozitivul s-ar putea afla o distanţă de câţiva centimetri, la fel cum sunt sistemele de plată contactless, sau cele de ticketing. Senzorii din interiorul pachetelor conţin nanotuburi, care reacţionează la amine. Practic, e vorba de un sistem simplu, format din două puncte de contact cu o bandă conductoare între ele.

Swager a înfiinţat o companie pentru a comercializa tehnologia şi estimează că va face primele demonstraţii pentru clienţii interesaţi chiar în vara asta. Primele aplicaţii vor fi, probabil, pentru lucrătorii alimentari care lucrează cu peşte şi carne. Dar, în scurt timp, şi consumatorii ar putea avea propriile lor dispozitive.

S-a mai încercat crearea unor indicii vizuale, în ce priveşte aspectul mâncării alterate. Dar Swager spune că metoda lui e mai bună, fiindcă nu se bazează pe percepţie: produce date solide care pot fi înregistrare şi urmărite. De asemenea, are potenţialul de a fi foarte ieftină.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Descoperiti si alte metode care reduc risipa alimentara:

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

În Indonezia, pacientii pot plati serviciile medicale cu deşeuri reciclabile

17 aprilie 2015

Sursa: Green Report

Acum câţiva ani, când Gamal Albinsaid şi-a început cariera ca doctor în Indonezia, a aflat despre o tânără care a murit din cauza unei boli uşor de tratat.Părinţii ei nu şi-au permis să o ducă la medic.

E o problemă obişnuită în ţara asiatică – în jur de 60% din indonezieni nu au asigurare medicală.

Albinsaid a înfiinţat Garbage Clinical Insurance, o companie de asigurări medicale care oferă un compromis inteligent pacienţilor: aduci deşeuri reciclabile şi ai două vizite gratuite la medic.

„Sunt oameni care nu pot merge la spital pentru că nu au bani. Aşa că am început să mă gândesc: dacă nu au bani, atunci ce au?”, explică medicul. Un răspuns surprinzător: gunoi. „E gunoi peste tot pe pământ”, spune Albinsaid. „Aşa că ne-am hotărât să folosim gunoiul ca o resursă financiară”, mai spune el.

Reciclarea nu este foarte populara în satele din Indonezia, chiar dacă există posibilitatea de a vinde carton şi plastic gunoierilor. Doar aproximativ jumătate din deşeuri sunt colectate. Albinsaid a realizat că, invitând pacienţii să aducă deşeuri, a dat de o metodă simplă de a contribui la fondul de îngrijire a sănătăţii.

În fiecare lună, pacienţii aduc o anumită cantitate de reciclabile – de exemplu, două kilograme de materiale plastice sau cinci kilograme de carton – la o clinică medicală. Odată reciclate, deşeurile aduc clinicii 10.000 de rupii indoneziene, un pic sub un dolar. Iar asta e suficient pentru ca pacientul să aibă o formă de bază de asigurare, care acoperă două controale medicale în luna respectivă.

3 500 de beneficiari ai proiectului in 2 ani de functionare

Pentru pacienţi, e ca şi cum ar primi asistenţă medicală in mod gratuit. Ei consideră că nu plătesc nimic pentru asigurare, doar aduc deșeuri, explică Albinsaid. E un mecanism convingător pentru ei şi astfel clinica încurajează oamenii săraci să plătească cu propriile resurse.

Albinsaid are 26 de ani şi a înfiinţat Garbage Clinical Insurance acum doi ani, după câteva încercări similare, eşuate. Compania de asigurări are acum şi o clinică proprie, dar colaborează cu încă patru clinici. Până acum, 3.500 de oameni fără asigurare au avut parte de îngrijire medicală pe baza acestui sistem.

Indonezia pe locul 2 dupa China in topul tarilor care arunca deseurile de plastic in ocean

Gamal Albinsaid crede că sănătatea e un drept fundamental al omului. Abordarea neconvenţională a companiei ajută, de asemenea, la imbunatatirea problemelor de mediu ale ţării. Indonezia se afla pe locul doi, după China, în topul ţărilor care aruncă cele mai multe deşeuri din plastic în ocean.

Acum, abodarea gunoiului ca monedă de schimb inspiră şi alte companii. Unii vor să folosească acelaşi mecanism în educaţie, deci oamenii pot modifica sistemul, aşa încât să rezolve diverse probleme, considera Albinsaid.

Mai multe informatii despre proiect gasiti in video-ul de mai jos.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Puteti citi si:

Un colector din India ajuta „culegatorii de deseuri” sa devina antreprenori

Modelul asiatic: Cum reuseste Taiwanul sa recicleze 60% din deseuri

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

Modelul asiatic: Cum reuseste Taiwanul sa recicleze 60% din deseuri

16 aprilie 2015

Sursa: Good Magazine

Daca in urma cu ceva timp va prezentam povestea satului Zero Waste japonez – Kamikatsu, care a reusit sa ajunga la performanta implementarii unui sistem de colectare a deseurilor in 34 de containere diferite, astazi a venit randul Taiwanului pentru a continua seria modelelor asiatice de gestionare a deseurilor.

Prin transformarea colectarii deseurilor într-o datorie civică de zi cu zi, Taiwanul, o insulă cu o populatie de 23,5 milioane de locuitori a reusit ceva ce le scapa in general tarilor in curs de dezvoltare: cu cat devine mai bogat, cu atat produce mai putine deseuri.

Când vine ziua de colectare a deseurilor în Taipei, capitala Taiwanului, aici nu gasesti saci de gunoi abandonati pe străzi așteptand sa fie ridicati, asa cum se intampla deseori la noi.
În schimb, gasesti cetățeni taiwanezi „aliniati” in fiecare seara, pentru a-si lasa sacii direct in masina de gunoi.

Datorita politicilor incepute in 1988, guvernul a reusit sa „decupleze” cresterea PIB-ului de
producerea unor cantitati mai mari de deseuri menajere pe o perioada de aproximativ o generatie.

O data cu cresterea averii natiunii – ajunsa la aproximativ 40.000 dolari pe cap de locuitor- taiwanezii au reusit sa risipeasca mai putin.

Astăzi, cetățeanul mediu din Taiwan produce mai puțin de un kilogram de gunoi pe zi, potrivit Institutului Taiwan pentru Energie Durabilă.

Cum a ajuns Taiwanul la aceasta performanta

În primul rând, prin educație. Lectiile tematice de mediu fac parte din programa curriculara de la gradinita pana la liceu. Si nu se termina totul aici. Toti oficialii guvernamentali, inclusiv presedintele si prim-ministrul, trebuie sa primeasca cel putin 4 ore de educatie de mediu in fiecare an.

Rata de reciclare a deseurilor municipale – 60%

O alta „curiozitate” in Taiwan este lipsa cosurilor de gunoi in spatiul public: aceasta strategie a fost conceputa pentru a-i face pe taiwanezi mai constienti de ceea ce trimit la depozitul de deseuri; si strategia functioneaza! aici nu veti gasi pe strazi tot felul de ambalaje abandonate ca pe strazile noastre.

In schimb, pe strazi se gasesc pe alocuri, containere de colectare selectiva, fapt ce contribuie la mentinerea ratei de reciclare de 60%.

Răspunderea extinsă a producătorului (EPR) este respectata cu strictete: producătorii și importatorii de produse care se vor transforma în deșeuri poartă responsabilitatea pentru colectarea și reciclarea acestora, in caz contrar trebuie să plătească taxe la Administratia de Protectia Mediului.

In schimb, in cazul nostru, raportarile false si lipsa unui sistem de trasabilitate saboteaza deseori functionarea in conditii optime a sistemului!

Dar poate cea mai eficienta metoda este politica națiunii cu privire la deșeurile municipale. Pe langa faptul ca taiwanezii sunt obligati sa-si gestioneze singuri sacii, trebuie de asemenea sa fie constienti de cate deseuri acumuleaza. Deseurile care urmeaza sa fie depozitate pot fi colectate doar in saci albastri emisi de guvern, care sunt vanduti in magazinele de cartier. In timp ce costul nu este prohibitiv, pretul creste o data cu dimensiunea; spre exemplu un pachet cu cinci saci costa 10 dolari; probabil ca vi se pare banala aceasta masura insa ea ii determina pe locuitori sa fie moderati in aruncarea deseurilor. Folosirea gresita a sacilor de plastic poate duce la o amenda semnificativa si uneori la o pedeapsa cu inchisoarea.

Aceasta abordare a fost atat de eficienta incat Taiwanul este in proces de a inchide o parte din cele 24 de incineratoare, fiindca pur si simplu nu mai are nevoie de ele.

Masurile adoptate de Taiwan in ceea ce priveste deșeurile fac parte din strategia de sustenabilitate stabilita pana in 2025. Printre obiective se numara si reducerea nivelului de dioxid de carbon la nivelul situat in jurul anilor 2000.

In plus, 93% din cetatenii taiwanezi cred in schimbarile climatice si in necesitatea de a face ceva pentru a imbunatati efectele acestora, conform studiilor intreprinse de Administratia de Protectia Mediului.

Având în vedere că Taiwanul este o mică insulă, vulnerabila la taifunuri și creșterea nivelului mării, precum și dependentă de importurile de produse agricole, poate poziția sa deosebit de proactivă nu este atât de surprinzătoare.

Dar una dintre cele mai importante masuri din programul de gestionare a deseurilor – care ar trebui preluata si de statele mai dezvoltate – este „strategia” de achizitie a sacilor de gunoi, impusa de autoritati. Este greu de imaginat cum poti convinge oamenii sa renunte la rolele de 50 de pungi in favoarea unui pachet mult mai scump de doar 5 pungi dar se pare ca o mare parte din cetatenii Taiwanului s-a conformat.

Fostul ministru al Administrației pentru Protecția Mediului din Taiwan, Dr. Eugene Chien, care a ajutat la crearea programului în timpul mandatului său, a declarat ca succesul său dovedește că, dacă educi copiii, ei fac restul pentru tine.

„Dacă le-ai spune adultilor că trebuie să separe deseurile, ei s-ar supara pe tine”, declara dr. Chien unui grup de jurnaliști la o întâlnire din luna noiembrie. „Dar daca ii invat pe fiul sau fiica lor, atunci parintele va spune „De ce este copilul meu atât de deștept? ”, iar ei o vor face.”

Mai multe informatii despre sistemul taiwanez de gestionare a deseurilor gasiti aici.

Puteti citi si:

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Studiu de caz: Argentona – oraselul spaniol care recicleaza 70% din deseuri

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

9 aprilie 2015

Sursa: Think Outside the Box

Într-o ţară unde 40% din totalul de mâncare ajunge anual la gunoi, campania No Name Naturally Imperfect initiata de Loblaws, cel mai mare retailer canadian de alimente, propune vânzarea de legume şi fructe ”urate” la preţuri reduse în magazinele din Ontario şi Quebec ale companiei.

“Ne concentram prea mult asupra aspectului produselor, în comparaţie cu gustul lor,” a declarat Ian Gordon, directorul Loblaws. “Dar odată ce decojeşti sau tai un măr, nu-ţi dai seama că a avut vreodată o vânătaie sau vreun defect.” Merele, cartofii sau morcovii pe care firma canadiană îi va vinde la preţ redus cumpărătorilor ar fi ajuns la fabricile de conserve sau nu ar fi fost cultivaţi deloc, tocmai din cauza aspectului fizic.

Deşi Loblaws nu e prima companie care încearcă să schimbe standardele de “frumuseţe” în domeniul alimentar, astfel de iniţiative pot fi deocamdată numărate pe degete. Lanţul francez de supermarketuri Intermarche a lansat anul trecut o campanie similară, care a crescut numărul clienţilor din magazine cu 24%, punând la vânzare fructe şi legume “urâte.”

Potrivit Programului de Mediu al Naţiunilor Unite, între 20 şi 40% din producţia de legume şi fructe a fermierilor ajunge la gunoi fiindca nu respecta standardele estetice impuse de comercianti.

Bilanţul global al risipei alimentare ajunge anual la 400 de miliarde de dolari. Cum era de asteptat, risipa este mult mai ridicată în ţările dezvoltate; la polul opus 870 de milioane de oameni suferă în fiecare an de foamete.

Dincolo de implicaţiile sociale, risipa de hrană este şi o problemă importantă pentru mediu, emisiile de metan rezultate în urma fermentării deşeurilor organice fiind de 30 de ori mai puternice decât emisiile de dioxid de carbon.

La nivel macro, mâncarea aruncată la gunoi este responsabilă de 7% din emisiile totale de gaze de seră, astfel încât, dacă ne-am imagina risipa alimentară ca pe o ţară, aceasta ar fi al treilea cel mai mare stat producător de gaze cu efect de seră, după SUA şi China.

Articol preluat de pe Think Outside the Box.

Articole pe aceeasi tema:

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Spania – prima țară din UE care impune reutilizarea “deşeurilor” electrice

8 aprilie 2015

Sursa: RREUSE

Zilele trecute “ne bucuram” ca legiuitorii nostri au hotarat dupa tergiversari de ani de zile, sa transpuna in legislatia nationala Directiva 2012/19/UE privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE).

“Fratii” nostri spanioli care aveau aceeasi problema au reusit in urma cu putin timp, nu doar sa transpuna noua directiva ci si sa-i aduca niste imbunatatiri semnificative.

Astfel, Spania este prima tara europeana care impune ca o parte din deseurile electrice si electronice sa fie pregatite pentru reutilizare si nu reciclate sau incinerate, cum se intampla in prezent in mai toate statele europene (cu mici exceptii locale, desigur).

În mod tradițional, obiectivele UE și naționale nu au făcut distincție între reutilizare și reciclare. Acest lucru a determinat construirea unor statii de tratare care sunt total nepotrivite pentru pregatirea bunurilor pentru reutilizare.

Un exemplu poate fi aruncarea unui computer intr-un container industrial dintr-o statie de tratare locala, fapt care distruge instantaneu potentialul de reutilizare si revanzare.

Un nou Decret regal spaniol solicita ca 2% din aparatele electrocasnice mari si 3% din echipamentele IT sa fie pregatite pentru reutilizare din 2017. Obiectivele se vor ridica la 3% și respectiv 4% din 2018.

3,4 milioane de tone de DEEE tratate in UE in 2010

În 2010, 3,4 milioane de tone de DEEE au fost colectate și tratate în UE, potrivit datelor Comisiei Europene.

Asta se traduce in 7 kg/persoana – echivalentul a două sau trei laptop-uri care sunt aruncate de un european în fiecare an. Aproape toate sunt reciclate sau arse pentru producerea de energie, în ciuda statisticilor care arată că până la 25% din produsele electrice aruncate sunt potrivite pentru reutilizare.

Michal Len, Director RREUSE, rețeaua europeana a intreprinderilor sociale de reutilizare si reciclare a declarat:

“Acesta este un pas mic, dar foarte important în lupta de a reduce munții de deșeuri electronice aruncate în Europa în fiecare an. Obiectivele ar fi putut fi mai mari, iar gama de produse vizate este prea mica – dar progresul este un progres. Spania a transmis un semnal pentru restul Europei, acela ca a venit timpul sa punem “mana a doua” pe primul loc.”

“Urmatorul pas “impune” Comisiei Europene să introducă obiective obligatorii de reutilizare in pachetul revizuit al Economiei Circulare. Comisia a promis un pachet mai puternic, aceasta este o mare oportunitate de a demonstra ca incurajeaza domeniul”.

Pe langa obiectivele de reutilizare, Spania promoveaza si urmatoarele aspecte:

• imbunatatirea sistemului de monitorizare, trasabilitate si supraveghere a activitatilor de gestionare a deseurilor de catre administratiile publice;

• dezvoltarea unor condiții de colectare separată, transport și depozitare care sa permita pregătirea adecvată pentru reutilizare și sa previna distrugerea si pierderea de materiale;
de exemplu, punctele de colectare trebuie să aibă un spațiu dedicat bunurilor reutilizabile;

• recunoașterea rolului actorilor economiei sociale în colectarea și tratarea deșeurilor, precum și posibilitatea de predare a DEEE-urilor acestor entități. Decretul stabilește, de asemenea, cerințele de functionare pentru centrele de reutilizare pentru ca acestea să poata desfasura activitatile de verificare, separare, reparatii (etc.);

• se recunoaște potențialul de creare de locuri de muncă in domeniul reutilizarii resurselor: 4.700 de locuri de muncă, potrivit proiectului “Biodiversitate – Job-uri Verzi” desfasurat in perioada 2007-2013;

• oferă autorităților locale posibilitatea de a include clauze sociale în contractele de achiziții publice și parteneriate pentru a acorda prioritate actorilor economiei sociale in activitățile de gestionare a deșeurilor;

• evidentiaza importanța promovării produselor ușor reparabile și reutilizabile, precum și obligația producătorilor de a furniza informațiile necesare centrelor de pregatire pentru reutilizare pentru a stimula astfel, aceste “afaceri”.

Puteti consulta Decretul regal aici.

Puteti citi si:

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE, o transpunem si noi mai cu talent?

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor

UseTogether – un pas concret spre acelasi obiectiv: consum responsabil, reducere-reutilizare-reciclare

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

7 aprilie 2015

turtleingestingplastic_430x323melbournezoo

Sursa foto: Folar.org

Cresterea semnificativa a numarului de pungi de plastic a devenit in ultimii ani o provocare globala.

În aprilie, Parlamentul European va vota în plen o nouă Directivă prin care se încearcă limitarea consumului de pungi de plastic foarte subţiri (cu o grosime mai mică de 50 de microni), folosite pentru ambalarea alimentelor uscate, în vrac, informeaza economica.net.

Potrivit statisticilor, un european consumă în medie până la 200 de pungi subţiri pe an, multe dintre ele fiind folosite o singură dată.

În fiecare an, 8 miliarde de pungi de plastic sunt aruncate la gunoi. O parte din ele ajunge în mări unde particulele de plastic sunt ingerate de animale, putand sfarsi, ulterior, în lanţul alimentar, informează Parlamentul European.

2 variante propuse pentru reducerea pungilor de plastic

Noua lege va impune guvernelor sa aleaga fie introducerea unei taxe pe pungile usoare de unica folosinta pana la sfarsitul lui 2018, fie sa ia masuri pentru a reduce utilizarea lor.

Daca vor alege ce-a de-a doua optiune, utilizarea anuala a acestor pungi va trebui sa fie redusa la o medie de 90 de pungi/persoana pana la sfarsitul anului 2019 si la 40 de pungi/persoana pana la sfarsitul lui 2025 (comparativ cu media de 176 de pungi/persoana inregistrata in 2010).

Sacii de transport cu o grosime mai mica de 15 microni vor putea fi exclusi de la aceste masuri.

În plus, Comisia Europeană și statele membre vor trebui sa incurajeze (cel putin in primul an, dupa data transpunerii Directivei) informarea publica prin campanii de constientizare cu privire la impactul negativ al utilizarii excesive a pungilor de plastic usoare asupra mediului.

Statele membre vor avea la dispozitie 18 luni să includă noile norme în legislația națională de la data intrarii lor in vigoare.

Cea mai eficienta masura pentru reducerea consumului ramane in continuare taxarea.

Asadar, in situatia in care retailerii sau producatorii nu decid sa isi asume aceste costuri suplimentare, taxa va duce implicit la scumpirea produselor, cele mai afectate urmand a fi cele comercializate vrac.

„Statele membre se asigura ca vanzatorii cu amanuntul stabilesc un pret pentru pungile de transport din plastic subtiri care este eficient si proportionat pentru a atinge obiectivele mentionate. Statele membre se asigura ca operatorii economici care vand alimente percep cel putin acelasi pret pentru pungile de transport din plastic mai groase, si ca operatorii economici nu inlocuiesc pungile de transport din plastic subtiri cu pungi din plastic foarte subtiri la punctul de vanzare”, se arata in proiectul de Directiva.

O alta varianta – pungile biodegradabile sau compostabile

Mai exista si o alta posibilitate: inlocuirea plasticului traditional cu materiale biodegradabile si compostabile. In acest caz, pungile vor fi marcate sau vor avea o anumita culoare distincta.

„In cazul in care utilizarea pungilor de plastic ofera beneficii importante, si anume in cazul in care pungile de transport de plastic foarte subtiri sunt folosite pentru alimente uscate, neambalate, cum ar fi fructele, legumele si produsele de patiserie, aceste pungi conventionale de transport din plastic foarte subtiri ar trebui sa fie inlocuite treptat cu pungi din hartie reciclata sau cu pungi de transport din material plastic foarte subtiri, care sunt biodegradabile si compostabile. (…) Statelor membre care au organizat colectarea separata a deseurilor biologice ar trebui sa li se permita sa reduca pretul pungilor de transport de plastic foarte subtiri biodegradabile si compostabile”, se mai precizeaza in proiectul de Directiva.

De asemenea, comerciantii vor fi obligati, prin Directiva Europeana sa le permita consumatorilor sa lase la punctul de vanzare orice ambalaj pe care il considera inutil, mai ales pungi de transport.

Sa ne amintim ca de la 1 ianuarie 2009 romanii platesc Ecotaxa de 0,1 lei pentru fiecare punga de plastic iar sumele încasate din taxa plătită de cetățean ajung la Administraţia Fondului pentru Mediu, unde ar trebui folosite pentru colectarea şi reciclarea acestora.

Puteti citi si:

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

Despre interzicerea interzicerii…la pungile de plastic

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

6 aprilie 2015

Sursa foto: Eco Magazin

Anul trecut aminteam principalele probleme legate de gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), dificultati create in mare masura si de lipsa unor reglementari adecvate in domeniu.

La vremea respectiva, principalul instrument de reglementare al acestei categorii de deseuri, Directiva 2012/19/UE privind deseurile de echipamente electrice si electronice, nu era transpus in legislatia nationala desi, termenul limita de transpunere in statele membre UE era 14 februarie 2014.

Din fericire, in acest an, conducatorii nostri s-au trezit in al 12-lea ceas si au inteles importanta integrarii acestei directive in legislatia nationala. Guvernul a aprobat joi, prin Ordonanță de Urgență o serie de masuri prin care se transpun în legislaţia națională prevederile Directivei 2012/19/UE a Parlamentului și a Consiliului European.

Actul normativ extinde domeniul de aplicare al colectării, reutilizării și reciclării EEE uzate, atât în sfera echipamentelor utilizate de consumatori casnici, cât și în cea a utilizatorilor profesionali, incluzând, de exemplu, sistemele de iluminat și panourile fotovoltaice.

În materie de colectare selectivă, Ordonanța înlocuiește actuala țintă, de 4 kg DEEE pe locuitor, cu o formulă procentuală reprezentând între 40 – 45% din greutatea de EEE (echipamente electrice si electronice) introduse pe piața națională. Începând cu 14 august 2015, țintele de valorificare și reciclare a DEEE cresc anual cu câte 5%, în așa fel încât, în a doua etapă de acțiune, care va începe în 2021, rata de colectare minimă care va trebui realizată anual va crește la 65% din greutatea medie a EEE introduse pe piață în cei trei ani precedenți.

Totodată, actul normativ stabilește condiții pentru ca utilizatorii de EEE din gospodăriile particulare să aibă posibilitatea de a preda deșeurile cel puțin gratuit. Astfel, distribuitorii vor fi obligați ca, la furnizarea unui nou produs, să asigure condiții pentru ca să li se poată preda DEEE cel puțin gratuit și în sistem unu la unu, dacă echipamentul predat este de tip echivalent și a îndeplinit aceleași funcții ca echipamentul nou furnizat.

De asemenea, distribuitorii care au spații de vânzare în domeniul EEE de cel puțin 400 mp sunt obligați să asigure colectarea DEEE-urilor de dimensiuni foarte mici (nici o dimensiune exterioară mai mare de 25 cm) cu titlu gratuit pentru utilizatorii finali și fără obligația de a cumpăra EEE noi de un tip echivalent.

Referitor la finanțarea gestionării DEEE, responsabilitatea revine integral producătorilor, care trebuie să finanțeze colectarea DEEE de-a lungul întregului lanț, inclusiv de la gospodăriile particulare, conform principiului „poluatorul plătește”. De asemenea, în acest fel se evită riscul ca DEEE colectate separat să facă obiectul unei tratări necorespunzătoare și/sau al exporturilor ilegale.

Pentru monitorizarea respectării cerințelor ce decurg din actul normativ, se întocmește un registru al producătorilor (care va cuprinde și producătorii ce oferă EEE prin intermediul comerțului online). Comercializarea EEE se va face doar de către producătorii înregistrați în acest registru.

Cum stam la capitolul „Reciclare DEEE”?

Intre timp, Romania nu si-a indeplinit tinta avuta pana acum, de reciclare a 4kg DEEE /cap de locuitor. “Statisticile arata ca sunt colectate in medie doar 1,5-2 kg /cap de locuitor”, potrivit lui Valentin Negoita, presedintele Ecotic, asociatie colectiva de preluare a responsabilitatii producatorilor de echipamente electronice.

Speram ca autoritatile se vor implica suficient in respectarea noilor cerinte legislative pentru a vedea niste rezultate semnificative pe viitor!

Puteti citi si:

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE, o transpunem si noi mai cu talent?

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Sa ne furam singuri caciula! Din nou despre tintele de colectare-reciclare a deseurilor

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

2 aprilie 2015

Sursa foto: Think Outside The Box

Spre deosebire de generatori si colectori, producatorii au de cele mai multe ori o activitate mai complexa iar acest lucru implica mai multe responsabilitati in gestionarea deseurilor.

Potrivit legii 211/2011, Anexa 1, „producatorul de deseuri” reprezinta orice „persoana ale carei activitati genereaza deseuri, producator de deseuri sau orice persoana care efectueaza operatiuni
de pretratare, amestecare ori de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compozitiei acestor deseuri”.

Aceasta definitie este destul de ambigua si poate determina o confuzie intre producator si generator. Ordinul de Ministru 192/2014(art. 21) defineste in schimb producatorul ca fiind „operatorul economic care prezinta una sau mai multe dintre caracteristicile urmatoare:

a) introduce pe piata nationala produse ambalate, pentru ambalajele primare, secundare si tertiare folosite pentru ambalarea produselor lor;
b) ambaleaza produse ambalate, pentru ambalajele secundare si tertiare pe care le introduce pe piata nationala;
c) distribuie pentru prima data pe piata nationala ambalaje de desfacere, pentru respectivele ambalaje distribuite pe piata nationala;
d) da spre inchiriere, sub orice forma, cu titlu profesional, ambalaje, pentru respectivele ambalaje introduse pe piata nationala.

O alta definitie mai succinta a producatorului – insa mai ambigua – este data in Legea 211, art 12, alin 1: „persoana fizica autorizata sau persoana juridica ce, cu titlu profesional, proiecteaza, produce, prelucreaza, trateaza, vinde ori importa produse”.

Sa presupunem ca ati stabilit in urma consultarii legislatiei ca sunteti producatori! Care este urmatorul pas?
Raspunsul – Prima „intalnire” cu Autoritatile de Mediu!

In calitate de producator este obligatoriu sa va inscrieti in Registrul National al Producatorilor si Importatorilor de bunuri ambalate, conform Art. 27, alin. 2 din OM 192/2014, art. 10 alin 7 din OUG 196/2005 si art 16, alin 3 din HG 621/2005.

Pentru a va inscrie trebuie sa redactati o cerere catre Administratia Fondului pentru Mediu (AFM). Cererea poate fi depusa online sau personal la Registratura AFM. Dupa inscriere este obligatoriu sa depuneti rapoartele legale de la momentul deschiderii firmei si sa platiti contributiile aferente ambalajelor puse pe piata. Abia dupa ce depuneti toate documentele si efectuati platile (documentele pot fi transmise prin posta – cu confirmare de primire sau depuse la Registratura AFM), veti fi intregistrata ca producator in baza de date nationala.

Mai pe scurt, nu este suficient doar sa depuneti o cerere de inscriere, sunteti obligat sa faceti toate raportarile pentru a fi inregistrat ca producator! Dar pana sa jungem la raportari si contributii, sa ne amintim principalele obligatii ale producatorilor!

Intrucat orice PRODUCATOR este in acelasi timp si un GENERATOR de deseuri lui i se aplica – atentie: separat si distinct! – toate prevederile legale aferente acestei calitati, asa cum sunt ele detaliate mai jos.

Principalele obligatii ale producatorului, conform legislatiei in vigoare, sunt urmatoarele:

 In calitate de GENERATOR de deseuri:

• sa colecteze separat cel putin urmatoarele categorii de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla (Legea 211/2011, art. 14, alin. 1) – neindeplinirea acestei obligatii se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• are obligatia valorificarii deseurilor generate, respectand prevederile legale (Legea 211/2011, art. 13) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa efectueze operatiunile de tratare a deseurilor sau sa transfere aceste operatiuni unui operator economic autorizat care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deseurilor, in conformitate cu prevederile legale (Legea 211/2011, art. 22, alin. 1) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• desemnarea unei persoane (angajat sau tert) care sa urmareasca si sa indeplineasca obligatiile legislative legate de gestionarea deseurilor (Legea 211/2011, art. 22, alin 3). Persoanele desemnate trebuie sa fie instruite in domeniul gestiunii deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate (Legea 211/2011, art. 22, alin 4);

• sa incadreze fiecare tip de deseu generat din propria activitate in lista deseurilor prevazuta in HG 856/2002 , Anexa 2. (Legea 211, art. 8, alin.1) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa efectueze si sa detina o caracterizare a deseurilor periculoase generate din propria activitate si a deseurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compozitiei, in scopul determinarii posibilitatilor de amestecare, a metodelor de tratare si eliminare a acestora. (Legea 211, art. 8, alin 4) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa colecteze, sa transporte si sa stocheze separat diferitele categorii de deseuri periculoase, in functie de proprietatile fizico-chimice, de compatibilitati si de natura substantelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deseuri in caz de incendiu, astfel incat sa se poata asigura un grad ridicat de protectie a mediului si a sanatatii populatiei (Legea 211, art. 26, alin. 1) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa tina evidenta gestiunii deseurilor proprii (HG 856/2002, art. 1, alin. 1) si sa raporteze anual aceste deseuri catre Agentia Judeteana de Protectia Mediului corespunzatoare locatiei de desfasurare a activitatii. (Legea 211/2011, art. 49, alin 1) – amenda de la 15.000 la 30.000 RON;

• sa pastreze buletinele de analiza care caracterizeaza deseurile periculoase generate din propria activitate si sa le transmita, la cerere, autoritatilor competente pentru protectia mediului. (Legea 211/2011, art. 49, alin 2) – amenda de la 15.000 la 30.000 RON;

• trebuie sa asigure predarea separata a deseurilor din baterii si acumulatori, in vederea reciclarii (HG.1132/2008, art. 7.18) – amenda de la 5.000 la 7.500 RON;

• trebuie sa asigure colectarea separata, stocarea si predarea, in vederea reciclarii, a uleiurilor uzate (HG. 235/2007, art. 5.1) – amenda de la 7.500 la 10.000 RON.

 In calitate de PRODUCATOR:

• In vederea prevenirii, reutilizarii, reciclarii si a altor tipuri de valorificare a deseurilor, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului promoveaza sau, dupa caz, propune masuri cu caracter legislativ ori nelegislativ prin care producatorul este supus unui regim de raspundere extinsa a producatorului (Legea 211/2011, art 12, alin. 1)

• Responsabilitatea extinsa a producatorului include, fara a se limita la acestea, urmatoarele masuri: incurajarea adoptarii, inca din faza de proiectare a produselor, a unor solutii care sa reduca impactul asupra mediului si generarea de deseuri in procesul de fabricatie si pe perioada de utilizare a produselor, incurajarea productiei si comercializarii de produse cu utilizari multiple, durabile din punct de vedere tehnic si care, dupa ce devin deseuri, pot fi valorificate in mod corespunzator si a caror eliminare este compatibila cu principiile de protectie a mediului; acceptarea produselor returnate si a deseurilor rezultate dupa ce produsele nu mai sunt folosite si asigurarea gestionarii ulterioare a acestora fara a crea prejudicii asupra mediului sau sanatatii populatiei, precum si asumarea raspunderii financiare, punerea la dispozitia publicului a informatiilor disponibile cu privire la caracterul reutilizabil si reciclabil al produselor (Legea 211/2011, art 12, alin. 2)

• are obligatia sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare de minimum 50% din masa totala a cantitatilor de deseuri, cum ar fi hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere si, dupa caz, provenind din alte surse, in masura in care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din deseurile menajere (Legea 211/2011, art. 17, alin. 2) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de umplere rambleiere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari (Legea 211/2011, art. 17, alin. 2) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• In conformitate cu principiul „poluatorul plateste”, costurile operatiunilor de gestionare a deseurilor se suporta de catre producatorul de deseuri sau, dupa caz, de detinatorul actual ori anterior al deseurilor. (Legea 211/2011, art 21, alin 1);

• sa se asigure ca pe durata efectuarii operatiunilor de colectare, transport si stocare a deseurilor periculoase acestea sunt ambalate si etichetate corespunzator (Legea 211/2011, art. 28, alin. 1) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa asigure reciclarea si valorificarea deseurilor generate de ambalajele pe care le introduce pe piata fie individual fie prin intermediul unui operator economic autorizat de catre o comisie constituita la nivelul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (HG 621/2005, art 16)

• Obiectivele privind valorificarea sau incinerarea in instalatii de incinerare cu recuperare de energie si, respectiv, reciclarea deseurilor de ambalaje ce trebuie atinse la nivel national sunt urmatoarele (cf. OG 31/2013):

pentru hartie/carton – minimum 60%
pentru plastic – minimum 22.5%, cu exceptia materialelor PET – 55%
pentru sticla – minimum 60%
pentru metal – minimum 50%, cu exceptia aluminiului – 21%
pentru lemn – minimum 15%
obiectiv global de valorificare prin reciclare – minimum 55%
obiectiv global de valorificare prin incinerare – minimum 60%

• Producatorii care isi indeplinesc in mod individual obiectivele de reciclare si valorificare a ambalajelor si deseurilor de ambalaje gestionate, trebuie sa asigure evidenta si sa raporteze aceste deseuri agentiei judetene/regionale de protectia mediului. (OM 794/2012, art.1, alin 1.)

• Producatorii care au transferat obligatiile de gestionare a deseurilor de ambalaje pentru care sunt responsabili, sunt obligati sa comunice operatorului economic autorizat toate datele necesare raportarii. (OM 794/2012, art.1, alin 2.)

Producatorii de deseuri au, de asemenea, interdictii privind:

• abandonarea deseurilor (L.211/2011, art. 19.3) – amenda de la 20.000 la 40.000 RON;

•eliminarea deseurilor din baterii amestecate cu cele menajere (HG.1132/2008, art. 10.1) – amenda de la 25.000 la 30.000 RON;

• eliminarea deseurilor electrice prin depozitare finala (HG. 1037/2010, art. 5.2) – amenda de la 5.000 la 10.000 RON.

Vom reveni pe viitor si cu alte aspecte care dau „batai de cap” producatorilor, legate de contributiile datorate Administratiei Fondului pentru Mediu si nu numai!

Daca sunteti producator si aveti nelamuriri sau intrebari in legatura cu raportarea deseurilor, nu ezitati sa ne contactati!

Puteti citi si:

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

30 martie 2015

Sursa: Inhabitat

Daca in urma cu ceva timp va povesteam de Protocycler, masina care transforma instant deseurile de plastic in “cerneala” pentru imprimantele 3-D, acum am gasit un alt proiect care foloseste tehnologia 3-D pentru a recicla deseurile, de aceasta data, alimentare. AgriDust e un proiect care transformă deşeurile alimentare în materiale biodegradabile, din care se pot face ambalaje şi ghivece pentru plante.

Procesul de productie este non-toxic si mai ales, regenerabil.

Designerul italian Marina Ceccolini a conceput o modalitate de a transforma şase tipuri de deşeuri alimentare (zaţ de cafea, coji de alune, cojile de roşii, păstăile de fasole şi resturile de la lămâi şi portocale) în noi materiale. Materialul organic reciclat poate fi folosit în imprimarea 3D, pentru una dintre cele mai ecologice metode de producţie de până acum.

Sursa: Behance

Ceccolini a creat AgriDust ca proiect final pentru Universitatea de Design din San Marino, unde a studiat recuperarea deşeurilor alimentare.

Compozitia noilor materiale este formata din deşeuri (64,5%) şi un liant pe bază de amidon de cartofi (35.5%). Procesul presupune folosirea tehnologiei reci, ceea ce il face compatibil cu tehnologia de imprimare 3D, unde extruderul clasic e înlocuit cu o seringă.

Sursa: Behance

Proiectul va fi expus la ediţia din acest an a Milano Expo, unde vizitatorii vor avea ocazia să afle mai multe despre proces şi cum l-ar putea reproduce si în propriile case.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Puteti citi si:

ProtoCycler – Masina care transforma instant deseurile de plastic in „cerneala” pentru imprimantele 3-D

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare