10 statistici ingrijoratoare despre deseurile industriale

hazardous-waste-12_large

Sursa: tophazardouswaste.com

Una dintre problemele principale cu care se confrunta natiunile industrializate o reprezinta cantitatea uriasa de deseuri care rezulta din industrii.

Spre deosebire de alte tipuri de deseuri, majoritatea deseurilor industriale nu pot fi reciclate. In plus, acestea prezinta un grad mare de toxicitate fiind mult mai periculoase pentru mediul inconjurator si sanatatea populatiei, decat alte tipuri de deseuri.

Mai jos gasiti cateva statistici ingrijoratoare legate de deseurile industriale.

  • In 2005, ultimul raportat, Statele Unite ale Americii au produs peste 34 de milioane de tone de deseuri periculoase.
  • Cu toate ca suma pare mare, Federatia Rusa produce in mod regulat de 4 ori  mai mult.
  • In 2003, Rusia a raportat o productie de peste 287 milioane de tone de deseuri periculoase.
  • Deseurile industriale reprezinta jumatate din cantitatea totala de deseuri generate in fiecare an, la nivel mondial.
  • O persoana genereaza in medie, 4,5 kilograme de deseuri in fiecare an, ceea ce reprezinta 1,5 tone/persoana, ca urmare a politicilor si procedurilor industriale.
  • In Statele Unite doar 1% din produsele din material plastic sunt reciclate in fiecare an, la fel ca doar 1% din toate produsele din aluminiu.
  • Americanii arunca 25 de milioane de sticle de plastic pe ora.
  • 40% din totalul deseurilor industriale ajung in depozitele de deseuri in fiecare an.
  • Reziduurile rezultate din activitatea industriala reprezinta 50% din totalul deseurilor industriale produse la nivel global, in fiecare an.
  • Cea mai mare componenta a deseurilor industriale este reprezentata de produse din hartie.

Gestionarea deseurilor industriale reprezinta o problema globala, mai ales in cazul statelor unde industria este in crestere rapida.

O exceptie in acest caz, este China. China are una dintre cele mai mari populatii industrializate din lume si produce o treime din deseurile industriale periculoase ajunse in Statele Unite. Desi exista multe variabile in joc, exista, de asemenea, lectii care pot fi invatate de la chinezi cu privire la modul de gestionare a acestor deseuri. O astfel de lectie o reprezinta reducerea depozitarii deseurilor industriale prin utilizarea unor produse care au o componenta mai mare de materiale reciclabile (nepericuloase) post-consum.

Aproape o treime din deseurile industriale sunt produse reciclabile din hartie si alte materiale. De aceea, un prim pas pentru imbunatatirea gestionarii deseurilor industriale trebuie sa fie valorificarea resturilor reciclabile.

 

Coca-Cola a introdus ambalajul eco in Romania

foto-dorna

Sursa: nonguvernamental.org

Coca-Cola Romania a lansat pe piata locala un nou ambalaj fabricat in proportie de pana la 30% din plante. Ambalajul, realizat cu ajutorul tehnologiei PlantBottle va fi folosit pentru sticlele de 0,5 litri de apa plata si carbogazoasa Dorna si Dorna Izvorul Alb.

Prin aceasta actiune, Coca-Cola continua strategia inceputa in 2012, cand a lansat ambalajul care contine cu pana la 25% mai putin plastic, utilizat de asemenea, pentru imbutelierea apelor Dorna si Dorna Izvorul Alb.

Noile ambalaje vor avea pe eticheta un mesaj si un logo specifice si vor fi promovate in puncte de vanzare special amenajate in magazine. Tehnologia PlantBottle, lansata prima data in 2009, la Copenhaga, foloseste etanol din trestie de zahar din Brazilia. Ambalajul este similar cu PET-ul clasic, cu exceptia faptului ca una dintre componentele acestuia din urma a fost inlocuita cu o componenta din plante, respectiv trestie de zahar. Ambalajul este 100% reciclabil si reduce considerabil emisiile de dioxid de carbon eliberate in atmosfera.

Obiectivul companiei este ca pana in anul 2020 sa inlocuiasca toate materialele pe baza de petrol si combustibili fosili din componenta PET-urilor clasice, cu materiale obtinute din plante si sa introduca ambalajele PlantBottle pentru toate produsele din portofoliul companiei.

Ambalajele eco – un `trend` necesar

Ambalajele biodegradabile ar putea reprezenta un instrument puternic pentru rezolvarea problemelor legate de sustenabilitate cu care se confrunta marile branduri. Exista si alte materii prime, in afara trestiei de zahar care inlocuiesc cu succes solutiile existente; unele sunt utilizate deja si in tara noastra la fabricarea ambalajelor: acidul lactic extras din porumb utilizat la fabricarea plasticului, celuloza din lemnul de eucalipt, frunzele de palmier, amidonul, etc.

Printre avantajele oferite de utilizarea acestor ambalaje se numara reducerea costurilor de productie, reducerea consumului de energie si a emisiilor de carbon, oportunitatea de inovare a produselor.

Tot mai multe companii occidentale adopta diverse strategii pentru reducerea costurilor si pentru promovarea unei imagini eco-friendly. Aceste actiuni pregatesc astfel `terenul` pentru introducerea la scara larga a ambalajelor sustenabile. Unele aleg sa reduca greutatea si marimea ambalajelor, altele folosesc doar materii reciclate in producerea acestora. Spre exemplu, Nescafe a ales sa imbunatateasca designul borcanelor de sticla si sa introduca in productia ambalajelor sticla reciclata, pentru a reduce cantitatea de sticla si energie.

Brandul britanic de bauturi non-alcoolice Innocent Drinks a introdus materii reciclate in ambalajele sale inca din 2003. In prezent, ambalajele companiei au un continut de 50% material reciclat.

Pentru a-si reduce productia de ambalaje compania de cosmetice handmade Lush a ales sa vanda 46% din produse, neambalate. In plus, prin implementarea unui sistem de tipul `bring back`, clientii sunt incurajati sa returneze in cadrul magazinelor companiei cutiile de plastic, folosite in general, la ambalarea cremelor. La returnarea a 5 cutii ei primesc gratuit o masca de fata. Anul trecut 189 000 de ambalaje au fost returnate in magazine, reprezentand 5, 5 % din totalul de plastic necesar pentru productia de cutii a companiei.

Pe viitor, tot mai multe companii vor fi nevoite sa utilizeze materiile alternative nu doar pentru a-si reduce costurile de productie ci si pentru a se a alinia la standardele de mediu.

Betonul din deseuri de sticla inventat la Cluj

646x528

Sursa: Adevarul

O doctoranda a Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca, Ofelia Corbu, a conceput un nou material de constructii inlocuind nisipul si pietrisul din beton cu bucati de sticla.

Noul material are avantaje importante: este impermeabil, rezista la inghet-dezghet si la uzura. Inventia fost brevetata anul trecut si premiata la mai multe saloane de inventica.

Ofelia Corbu este doctoranda a Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca. A absolvit Facultatea de Constructii cu mai bine de 20 de ani in urma, iar lucrarea de doctorat a sustinut-o la vârsta de 46 de ani. Tema lucrarii a fost betonul din deseuri de sticla, un produs cu multiple intrebuintari.

`Datorita caracteristicilor si rezistentelor foarte mari, poate fi pus in aplicatie pentru elemente foarte zvelte, subtiri. Se poate folosi la structuri zvelte, la elemente decorative, mobilier stradal, mobilier de interior, foarte multe aplicabilitati in funcţie si de viziunea arhitectilor`, a explicat aceasta pentru Digi24.ro.

Caracteristicile betonului din sticla

Betonul din deseuri de sticla este de doua ori mai scump decat cel obisnuit, insa are mai multe beneficii: este impermeabil, rezista la inghet-dezghet si la uzura.

`Betonul in ziua de azi se foloseste in sectiuni mari, care arata destul de urat din punct de vedere arhitectural si atunci urmarim sa facem mai multe sectiuni apropiate de sectiunile metalice, care sunt mai zvelte si in acelasi timp sa nu diminuam, ba chiar sa crestem rezistenta acestuia`, a afirmat Pavel Sosa, doctor inginer.

Pentru realizarea noului tip de beton, clujeanca a folosit sticla de cobalt de la o fabrica de profil din judet, dar si cateva tone de ciment. Inventia ei poate deveni un trend in domeniul constructiilor, sustin arhitectii.

`Viitorul construirii se indreapta catre tehnici, tehnologii, materiale sustenabile si exista sanse ca acestea sa vina sau paleta cu care vom lucra peste cativa ani, sa vina din multe zone, inclusiv cea a unor astfel de betoane care folosesc ingrediente reciclate, e vorba de sticla, reintrodusa in circuit`, a afirmat Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania.

Ofelia Corbu a muncit patru ani pentru realizarea lucrarii sale de doctorat, dar satisfactia a fost pe masură. Inventia ei a fost brevetata anul trecut si premiata la saloanele de inventica din Romania, Croatia, Republica Moldova si Coreea.

Mai multe informatii despre inventie gasiti aici.

Zgarie-nori verde realizat din deseurile locuitorilor sai

Organic-London-Skyscraper-Recycled-Waste-537x463

Sursa: Inhabitat

Agentiile de arhitectura Chartier-Corbasson  si VS-A  au dezvaluit planurile de constructie ale unui zgarie-nori  facut in intregime din deseurile locuitorilor sai.

Cladirea ecologica care ar urma sa fie construita in Londra este conceputa pentru a fi imbracata in panouri durabile realizate din deseuri de hartie si plastic. Constructia ar putea fi definitivata pe masura ce locuitorii sai ar produce mai multe deseuri, iar carcasa de plastic care o va acoperi ar putea fi completa intr-un an.

Initiatorii constructiei `The Organic London Skycraper` umaresc prin acest proiect reducerea deseurilor, minimizand in acelasi timp costurile de constructie. La inceput, cladirea va fi construita dintr-o structura modelata dupa schelele de bambus, des folosite in Asia. Sectiunile de schele prefabricate vor fi instalate pe masura ce constructia avanseaza iar panourile realizate din deseuri reciclate ar putea fi adaugate la fatada de-a lungul timpului.

Pe masura ce spatiile nivelelor inferioare vor fi ocupate, vor incepe si constructiile etajelor superioare; astfel cladirea va `creste` in functie de numarul cererilor de spatiu. Potrivit arhitectilor, conceptul consta in utilizarea deseurile produse de birouri – in principal, hartie, plastic pentru a construi diferite elemente ale cladirii. La poalele turnului, vor fi instalate containere de recuperare, pentru diferite materiale, care vor fi ulterior folosite in cadrul constructiei.

O data finalizata, cladirea zgarie-nori va avea forma unei piramide alungite, iar multe dintre componentele sale vor fi realizate din materiale reciclabile colectate de la locuitori si comprimate in panouri durabile. Panouri translucide din sticla sau de plastic vor compune fatada cladirii. De asemenea, in schela vor fi incorporate tuburi vidate cu turbine eoliene mici pentru a permite cladirii sa genereze propria energie electrica.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Un roman a inventat ambalajul alimentar biodegradabil care ne protejeaza de microbi

646x404

Sursa: Adevarul

Dan Vodnar, un cercetator din Cluj-Napoca, a inventat un tip de ambalaj antimicrobian care ne poate scapa nu doar de microbi ci si de unele substante nocive organismului.

Dan Vodnar are 31 de ani si este asistent la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) din Cluj-Napoca.

Tot in cadrul universităţii, este cercetător la Institutul pentru Stiintele Vietii. Tanarul savant are pana acum la activ un numar important de realizari, motiv pentru care, in luna iunie, a primit la Viena titlul „Danubius Young Scientist Award“ (n.r. – „Premiul Danubius al tanarului cercetator“).

Una dintre inventiile lui Dan Vodnar ar putea schimba o lume intreaga: este vorba despre un ambalaj special pentru alimente, care este antimicrobian si care ar putea contribui la reducerea conservantilor din alimente. In paralel cu acest proiect, in perioada 2010-2012, cercetatorul clujean a lucrat si la o eticheta antimicrobiana, care se poate aplica pe fructe si pe legume. Aceasta are mai multe avantaje: este organica, e biodegradabila, curata legumele si fructele de microbi.

„Eticheta se dezintegreaza cand dai drumul la jetul de apa. Nu intra in mar, iti curata toata suprafata marului. Polimerul din eticheta e ca un fel de detergent impotriva bacteriilor. Provine din natura si se intoarce in natura. Si chiar daca ar trebui sa ingeri aceasta eticheta nu ai pati nimic“, explică Dan Vodnar.

Cum i-a venit ideea proiectului

Ideea i-a venit cercetatorului pornind de la numeroasele cazuri de toxiinfectii alimentare cu o bacterie numita „Listeria“. Majoritatea se intampla in Statele Unite ale Americii si duc la moartea a 15% din cei care iau această bacterie. „Americanilor le place foarte mult sa manance, la birou, mancare «ready to eat» (gata preparata). Deci practic ai mancarea, o bagi la cuptorul cu microunde şi o mananci. La aceste preparate «ready to eat», in special cele din carne, Listeria e unul dintre cele mai intalnite microorganisme care apar la suprafata carnii din cauza manipularii. Poti sa-ti expui organismul destul de lejer la infectie.

Ce rol are ambalajul? Acesta e un biofilm si poate fi foarte usor aderat unui ambalaj de plastic si nu permite dezvoltarea Listeriei. In cazul in care carnea a fost contaminată cu Listeria, ambalajul inhiba locul unde se afla bacteria“, detaliaza cercetatorul.

Produs din alge şi cochilii de melci

Ambalajul inventat de clujean mai are o proprietate speciala: poate acţiona ca un inlocuitor al E-urilor. „Comerciantii adauga foarte multe E-uri, in special cei din categoria conservanţilor, pentru ca acesti conservanti au si efect antimicrobian. Dar de ce sa mananci atata conservant, cand poate sa fie rezolvata problema altfel? Adică sa se inhibe bacteriile cu ajutorul ambalajului“, adaugă Vodnar. Ambalajul inventat la Cluj este realizat din substanţe naturale, majoritatea fiind cele extrase din alge şi cochilii de melci marini. Cele două invenţii (ambalajul şi eticheta) sunt in curs de brevetare.

Alte proiecte realizate pana acum, de Dan Vodnar, includ plasticul ecologic realizat din resturile ramase din formarea biodieselului, pixul biodegradabil, cateva alimente-medicament.

Articolul complet despre activitatea cercetatorului il gasiti aici.

 

Acoperisuri din PET-uri in Ecuador – o solutie pentru reducerea deseurilor

roof_banner_sm-1024x648

Sursa: Reuse Everything Institute

Acoperisurile caselor ecuadoriene, mai ales cele din mediul rural, sunt in general construite fie din ierburi (care atrag insecte si risca sa se prabuseasca atunci cand ploua foarte mult), fie din tabla ondulata, care transforma casele in cuptoare, intr-o tara unde temperatura medie este de 30⁰ C.

In sprijinul rezolvarii acestei probleme, o echipa formata din studenti si cercetatori de la Universitatea Carnegie Mellon-Engineers Without Borders din Pennsylvania in colaborare cu o organizatie nonprofit Reuse Everything Institute au dezvoltat o metoda de a transforma sticlele din plastic in materiale de constructie pentru comunitatile afectate de saracie.

Prin folosirea acestei metode sunt rezolvate 3 probleme ale comunitatii: se construiesc acoperisuri durabile si potrivite climatului ecuadorian, se creeaza locuri de munca si se reduce cantitatea de deseuri depozitata la gropile de gunoi.

Cum functioneaza?

Procesul consta in indepartarea ambelor capete ale sticlelor si aplatizarea cilindrilor ramasi sub forma de foi. Benzile de material sunt apoi combinate pentru a crea panglici lungi, care se monteaza pe partea de sus a structurii locuintei, formand `paie` de plastic.

Produsul ofera o solutie de acoperire sigura in zilele ploioase, de o durabilitate asemanatoare metalului. Avantajul acestui tip de acoperis fata de cel de metal este acela ca asigura o ventilatie superioara, un grad de luminozitate mai mare, iar pretul este accesibil pentru majoritatea populatiei. Un alt avantaj al metodei consta in folosirea unei masini automate care taie si sudeaza plasticul, cu un consum de energie redus.

Pe langa reducerea deseurilor de plastic si imbunatatirea conditiilor de viata, proiectul PET Thatch  vizeaza si reducerea saraciei. Pentru a realiza acest lucru, initiatorii proiectului antreneaza si echipeaza cu tehnologiile necesare antreprenorii locali, pentru a demara propriile start-up-uri de reutilizare si transformare a deseurilor de plastic in materiale pentru acoperisuri. In acest mod, se creaza locuri de munca durabile, care contribuie la diminuarea saraciei in aceste zone.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

In materialul de mai jos gasiti un scurt rezumat al proiectului.

 

 

Sistem revolutionar pentru colectarea deseurilor de plastic din oceane

Ocean-Cleanup-Array-Boyan-Slat-537x405

Sursa: Inhabitat

Boyan Slat, un student olandez de 20 ani a creat un sistem care ar putea colecta         7 250 000 de tone de deseuri din plastic din oceanele lumii.

Solutia sa ingenioasa ar putea salva sute de mii de animale acvatice anual si ar contribui la reducerea poluantilor marini. In plus s-ar economisi milioane de dolari, care sunt cheltuiti pentru actiunile de curatenie a apelor si reparatiile facute vaselor maritime.

Proiectul numit The Ocean Cleanup Array a fost dezvoltat de Slat in 2012 si a fost premiat de Universitatea de Tehnologie din Delft si de Ministerul Infrastructurii si Mediului din Olanda.

Cum functioneaza?

Metoda exploateaza curentii oceanici si vanturile care transporta pasiv gunoiul spre o platforma de colectare.

Sistemul consta intr-o retea de platforme plutitoare ce vor constitui puncte de colectare rasfirate pe suprafetele oceanelor. In loc sa se deplaseze prin ocean, in cautarea plasticului, `nodurile` sistemului vor functiona ca palnii uriase, care vor colecta deseurile. Unghiul constructiei va determina deplasarea deseurilor spre mecanismul de captare al instalației, unde resturile de plastic urmeaza sa fie separate de plancton, filtrate si depozitate in vederea reciclarii.

Spre deosebire de alte metode, cum este de exemplu metoda plaselor, sistemul nu prezinta riscul de agatare al animalelor salbatice.

Sistemul poate curata jumatate din deseurile din Pacific in 10 ani

Pentru dezvoltarea si implementarea proiectului, Slat a infiintat organizatia non-profit Ocean Cleanup Foundation. In 2013 organizatia a realizat un studiu pentru a testa fezabilitatea proiectului. Raportul studiului, publicat pe 3 iunie 2014, demonstreaza ca metoda lor este viabila atat din punct de vedere tehnic cat si financiar.

Studiul de fezabilitate al proiectului care a fost efectuat in Insulele Azore, a confirmat captarea si potentialul de concentrare al barierelor plutitoare. Dupa captare plasticul este indepartat mecanic și poate fi trimis spre valorificare; in plus, prin reciclarea deseurilor colectate o parte semnificativa din investitia proiectului va fi recuperata.

Potrivit cercetarilor,  un singur sistem Cleanup Array Ocean ar putea strange jumatate din deseurile din `Groapa de Gunoi din Pacific ` in doar 10 ani.

Costul proiectului -2 milioane de dolari

Pentru a minimiza costurile, Fundatia Ocean Cleanup a externalizat majoritatea cercetarilor catre diverse institute si  colaboreaza de asemenea, cu numeroase companii. Pentru a pune in aplicare urmatorea etapa a proiectului, care va consta in implementarea unor operatiuni pilot la scara larga, organizatia a demarat o campanie de crowdsourcing cu un obiectiv de 2 milioane de dolari.

Pana acum s-au strans 741.957 $. Mai sunt 82 de zile ramase pana la incheierea campaniei. Mai multe informatii despre campanie gasiti aici.

In materialul de mai jos gasiti un scurt rezumat al proiectului.

 

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Electronics Recycling

Sursa: Wastecycle UK

Deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE), reprezinta unul dintre fluxurile de deseuri cu cea mai rapida crestere din UE.

DEEE contin substante periculoase care, o data ajunse la gropile de gunoi afecteaza atat mediul inconjurator cat si sanatatea populatiei; in schimb prin reciclarea acestor deseuri sunt recuperate materii prime importante ca metale (aur, argint, mercur, plumb etc) plastic, sticla.

Intr-un articol anterior observam eforturile depuse de Comisia Europeana pentru colectarea si reciclarea acestor echipamente. Am vazut insa, ca autoritatile noastre nu sunt la fel de preocupate de acest aspect; pana la momentul actual cea mai recenta directiva referitoare la DEEE, respectiv Directiva 2012/19/UE, nu a fost transpusa in legislatia romaneasca.

Din pacate, aceasta atitudine indiferenta a autoritatilor afecteaza colectarea si reciclarea deseurilor de echipamente electrice si electronice.

Potrivit celui mai recent raport publicat de Eurostat, in 2010, in Romania au fost colectate 1,1 kg de DEEE/cap de locuitor. Impreuna cu Letonia (1,9 kg DEEE/cap de locuitor) detinem `suprematia` la categoria celor mai mici cantitati de DEEE colectate in UE.

In schimb, cele mai mari cantitati de DEEE colectate pe cap de locuitor in 2010 au fost inregistrate in Suedia (17,2 kg) si Danemarca (14,9 kg). Mai multe informatii despre cantitatea de DEEE/cap de locuitor colectata in fiecare stat membru UE gasiti aici.

Din cele 151,317 tone de echipamente electrice si electronice introduse pe piata romaneasca in 2010 au fost colectate doar 26 247 tone.

Exista totusi si o veste buna: fata de 2007 cantitatea de DEEE colectata de romani a crescut de 6 ori. Cea mai mare crestere a fost raportata de Malta (7 ori). In schimb cantitatile de DEEE colectate au scazut foarte mult in Spania (cu 45 %) si Letonia (cu 34%).

Potrivit raportului anual publicat de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) in 2012, toate deseurile din echipamentele electrice si electronice colectate  in 2010 (26 247 tone) au fost valorificate.

In plus, ANPM estimeaza ca in 2011 au fost colectate si tratate corespunzator 128 008.36 tone de DEEE.

Aceste date sunt greu de verificat in conditiile in care foarte putine dintre asociatiile colective autorizate sa preia responsabilitatea producatorilor de echipamente electrice si electronice (EEE) publica rapoartele anuale privind cantitatile de DEEE colectate si valorificate iar majoritatea producatorilor nu depun raportarile anuale privind EEE gestionate, catre autoritati.

Din cele 8 asociatii colective autorizate de ANPM in 2010 pentru preluarea resposabilitatii producatorilor de EEE privind realizarea obiectivelor anuale de colectare si valorificare a DEEE (Asociatia ECOTIC, RoRec, RECOLAMP, ENVIRON, CCR, ECOPOINT, ECOMOLD, ECO LIGHTING COLLECT) doar 2 asociatii publica anual rapoartele referitoare la cantitatile de DEEE colectate si valorificate, respectiv ECOTIC si RECOLAMP.

In plus, activitatea acestor asociatii nu este verificata corespunzator de autoritati iar in lipsa unor obiective masurabile de colectare a DEEE (sa ne reamintim ca tinta actuala de colectare este de 4 kg/cap de locuitor) acestea nu pot fi trase la raspundere, in cazul neindeplinirii obligatiilor de colectare si valorificare.

Singura solutie pentru imbunatatirea situatiei actuale consta in transpunerea Directivei 2012/19 in legislatia nationala. Astfel, prin introducerea tintelor masurabile de colectare si valorificare a DEEE (45% din greutatea echipamentelor electrice si electronice (EEE) introduse anual pe pietele nationale, fata de tinta actuala de 4 kg de DEEE /cap de locuitor), producatorii de echipamente electrice si electronice vor putea fi verificati si sanctionati, in cazul neindeplinirii obiectivelor de valorificare.

 

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Commercial-Waste-Management-Diagram1In general, intre generatori si colectori, apare o perioada de acomodare pe masura ce unul sau celalalt doreste sa-si indeplineasca cat mai bine obligatiile legale aferente gestionarii deseurilor.

Daca obligatiile generatorului le gasiti aici, iata mai jos obligatiile colectorului.

Sa incepem cu inceputul: colectorul de deseuri este definit in legislatie ca fiind operatorul economic care asigura „strangerea deseurilor, dar si stocarea preliminara in vederea transportarii la o statie de tratare” (Legea 211/2011, Anexa 1).

Principalele obligatii ale colectorului, conform legislatiei in vigoare, sunt urmatoarele:

• sa detina autorizatie de mediu pentru activitatile de colectare/stocare temporară (HG 1061/2008 art. 1, alin 3) – neindeplinirea acestei obligatii se sanctioneaza cu amenda de la 15.000 lei la 30.000 lei;

• sa asigure colectarea separata a deseurilor din hartie, metal, plastic si sticla si de a nu amesteca aceste deseuri (Legea 211/2011, art. 14, alin 2) – amenda de la 20.000 la 40.000 RON;

• sa transporte deseurile colectate numai la instalatii autorizate pentru efectuarea operatiilor de tratare (Legea 211/2011, art. 22, alin 2) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sunt obligati sa colecteze, sa transporte si sa stocheze separat diferitele categorii de deseuri periculoase, in functie de proprietatile fizico-chimice, de compatibilitati si de natura substantelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deseuri in caz de incendiu, astfel incat sa se poata asigura un grad ridicat de protectie a mediului si a sanatatii populatiei (Legea 211/2011, art. 26, alin 1) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa efectueze transportul deseurilor doar pe baza formularului de incarcare-descarcare deseuri nepericuloase, al carui model este prevazut in anexa nr. 3 la HG 1061/2008. completat şi semnat de catre expeditorul, transportatorul si destinatarul deseurilor nepericuloase.( HG 1061/2008, art. 21)- amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei;

• formularul de incarcare-descarcare in baza caruia se realizeaza transportul si controlul deseurilor nepericuloase destinate colectarii/stocarii temporare se pastreaza astfel: o copie la expeditorul deseurilor (detinatorul deseurilor), o copie la destinatarul acestora (valorificatorul de deseuri) si o copie la transportatorul deseurilor (HG 1061/2008, art. 22, alin. 1)- amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei;

• trebuie sa asigure predarea separata a deseurilor din baterii si acumulatori, in vederea reciclarii (HG 1132/2008, art. 7.18)- amenda de la 5.000 la 7.500 RON;

• trebuie sa asigure colectarea separata, stocarea si predarea, in vederea reciclarii, a uleiurilor uzate (HG 235/2007, art. 5.1) – amenda de la 7.500 la 10.000 RON.

• la fel ca si generatorii:
– desemnarea unei persoane (angajat sau tert) care sa urmareasca si sa indeplineasca obligatiile legislative legate de gestionarea deseurilor (Legea 211/2011, art. 22, alin 3). Persoanele desemnate trebuie sa fie instruite in domeniul gestiunii deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate (Legea 211/2011, art. 22, alin 4) – amenda de la 15.000 la 30.000 RON;

– trebuie sa tina evidenta gestiunii deseurilor proprii (HG 856/2002, art. 2, alin 1) cat si a deseurile pe care le colecteaza si sa raporteze anual aceste deseuri catre Agentia Judeteana de Protectia Mediului corespunzatoare locatiei de desfasurare a activitatii. (Legea 211/2011, art. 49) – amenda de la 15.000 la 30.000 RON;

Colectorii de deseuri au, de asemenea, interdictii privind:
• abandonarea deseurilor (L.211/2011, art. 19.3) – amenda de la 20.000 la 40.000 RON;
• eliminarea deseurilor din baterii amestecate cu cele menajere (HG.1132/2008, art. 10.1) – amenda de la 25.000 la 30.000 RON;
• eliminarea deseurilor electrice prin depozitare finala (HG. 1037/2010, art. 5.2) – amenda de la 5.000 la 10.000 RON.

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE, o transpunem si noi mai cu talent?

Deseuri electriceDirectiva 2012/19/UE privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE) a intrat in vigoare la data de 13 august 2012, termenul limita de transpunere in statele membre UE fiind 14 februarie 2014, urmand ca la aceasta data Directiva `veche` 2002/96/CE sa fie abrogata.

Desi la data de 15.02.2014, vechea directiva, Dir. 2002/96/CE, modificata de Directivele 2003/108/CE, 2008/34/CE şi 2008/112/CE a fost abrogata, pana la momentul actual, noua directiva nu a fost transpusa in legislatia nationala. Acest fapt nu ne mai surprinde, mai sunt cateva directive care `asteapta` la randul lor sa fie transpuse. Insa, atunci cand vorbim de tinte de valorificare pentru deseuri electrice, aceste intarzieri legislative saboteaza, propriu-zis, atingerea obiectivelor.

Intre timp, desi autoritatile noastre trateaza lejer transpunerea legislatiei, Comisia Europeana ia toate masurile pentru ca noua directiva sa fie inteleasa si aplicata corespunzator. Astfel, in aprilie 2014 a fost publicata varianta imbunatatita a documentului Comisiei Europene care contine cele mai frecvente intrebari legate de aceasta.

Scopul noii directive consta in imbunatatirea colectarii, reutilizarii si reciclarii echipamentelor electrice si electronice uzate pentru a ajuta la diminuarea si reducerea deseurilor, dar si pentru a promova eficienta resurselor.

Pana la transpunerea ei in legislatia romaneasca, sa ne reamintim principalele modificari aduse de noua directiva:

• O gama mai extinsa de producatori vor intra acum in sfera de aplicare a regimului DEEE revizuit. Obligatiile de colectare si reciclare de deseuri electrice se vor aplica pentru prima data si producatorilor de panouri fotovoltaice – echipamente care contin substante ce degradeaza stratul de ozon. Totusi, obligatiile ce privesc aceste produse vor intra in vigoare in termen de sase ani (de la mijlocul anului 2018).

• Daca in prezent statele membre sunt obligate sa colecteze 4 kilograme de echipamente electrice si electronice/persoana/an, conform noii directive statele membre trebuie sa creasca in mod considerabil volumul de echipamente electrice si electronice uzate, colectate si reciclate astfel incat sa asigure, din 2016, o colectare medie anuala de 45% din greutatea echipamentelor electrice si electronice (EEE) introduse pe pietele nationale (calculata pe baza greutatii totale a DEEE colectate intr-un an, exprimata ca procent din greutatea medie a EEE introduse pe piata, in medie, in cei trei ani precedenti)

• Din 2019, rata de colectare minima care trebuie realizata anual este de 65% din greutatea medie a EEE introduse pe piata in cei trei ani precedenti in statul membru in cauza sau, alternativ, de 85% din DEEE generate, raportat la greutate, pe teritoriul statului membru respectiv. Romania, ca si alte tari din centrul si estul Europei, va beneficia de o perioada de tranzitie, tradusa prin realizarea, in prima etapa (2016-2019), a unei rate de colectare intre 40% si 45%, si amanarea realizarii ratei de colectare de 65% (aplicabila in UE din 2019) pana la o data decisa de Statul Membru respectiv, dar nu mai tarziu de 2021.

• Dupa 15 august 2018 devine aplicabila o noua anexa cu EEE regrupate in 6 categorii, in locul celor 10 actuale, astfel ca tintele raman aceleasi, dar se aplica unor noi categorii.

• Introducerea unei obligatii de preluare pentru distribuitorii de EEE mici: pentru prima data distribuitorii trebuie sa asigure colectarea DEEE de dimensiuni foarte mici in cadrul magazinelor avand spatii de vanzare in domeniul EEE de cel putin 400 m2 sau in imediata apropiere a acestora. Acest serviciu trebuie sa fie furnizat cu titlu gratuit pentru utilizatorii finali si nu trebuie sa fie insotit de o obligatie de a cumpara echipamente electrice si electronice; aceasta obligatie se va aplica numai pentru deseuri electrice cu dimensiuni externe de maxim 25 cm lungime.

In cazul in care statele membre doresc sa se abata de la aceasta cerinta, prin aplicarea sistemelor alternative de colectare, trebuie sa dovedeasca faptul ca sistemele sunt la fel de eficiente, iar evaluarea trebuie sa fie pusa la dispozitia publicului.

Deseuri electrice pe „cap de locuitor”. Voi le-ati vazut pe capul cuiva?

Ca sa nu uitam de unde pornim: la ora actuala, Romania colecteaza cca 1 kg de deseuri electrice pe cap de locuitor, adica 25% din tinta asumata. Nimeni nu poate garanta acuratetea acestor informatii, asadar ar putea, la fel de bine, sa fie si doar 500 gr/locuitor.

Deosebirea majora, insa, este ca – dupa implementarea Directivei 2012/19 – tintele sunt cu adevarat individuale si fiecare companie care pune pe piata echipamente electrice poate fi verificata direct si individual. Si poate lua amenzi usturatoare. „Capul de locuitor” este complet inutil, el nu poate fi amendat si nici obligat sa recicleze mai multe deseuri electrice. Prietenii stiu de ce…

Compostarea deseurilor – aspecte esentiale

compost-mulchIn articolele anterioare, va spuneam de ce este importanta compostarea deseurilor si cat este de utilizata aceasta metoda in Romania. In plus, am vazut cat de profitabile sunt afacerile dezvoltate pe aceasta metoda.

Mai departe, vom parcurge cateva aspecte esentiale legate de acest proces.

Cum este definita compostarea?

Compostarea reprezinta procesul de descompunere si transformare a substantelor organice solide de catre microorganisme (in principal bacterii si fungi) intr-un material stabil, care poate fi valorificat (in functie de caracteristici) in agricultura, in locul ingrasamintelor chimice sau in lucrari de imbunatatiri funciare (ameliorarea solului).

Categorii de deseuri compostabile

Principalele categorii de deseuri care pot fi compostate sunt: deseurile provenite din gradini si parcuri, fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile (resturi de fructe si legume, coji de oua si alte resturi alimentare), deseurile provenite din piete si complexe alimentare; resturile biodegradabile din industria alimentara; namolul rezultat din statiile de epurare orasenesti (respectiv, cele care nu sunt poluate cu metale grele sau alti agenti chimici nepermisi); deseurile provenite din complexele zootehnice.

Metode de compostare

Compostarea se poate face in cadrul gospodariilor, in gramada deschisa, in lazi de compost speciale din plastic sau in alte recipente. In cazul fermelor si statiilor de compostare, compostarea se poate realiza pe platforme special amenajate, materialul pentru compostat fiind dispus in randuri lungi (brazde) si intors periodic (folosind echipamente speciale de remaniere a brazdelor), in sisteme de gramezi statice aerate folosind conducte perforate sau in containere speciale.

Etapele compostarii

Procesul de compostare presupune doua etape: tratarea mecanica si descompunerea (fermentarea). In cazul tratarii mecanice deseurile sunt maruntite, omogenizate si pregatite pentru tratarea biologica/fermentare.
Etapa de fermentare cuprinde trei faze principale:
• prima faza, stadiul de fermentare mezofila, la temperaturi cuprinse intre 25 si 40 grade Celsius;
• a doua faza, stadiul termofil, consta intr-o degradare aeroba intensa. Materia organica se descompune la temperaturi de 50 pana la 70 °C, sub actiunea bacteriilor. Datorita temperaturilor inalte, materialul se pasteurizează, microbii sunt distrusi precum si semintele de buruieni.
• a treia faza, constituie stadiul de maturizare, in care temperaturile se stabilizeaza (35-45 °C) si se continua unele fermentatii, convertind materialul degradat in humus; ultimul obiectiv este de a produce un material stabil.
Durata fermentarii este de minimum 3 luni in sezonul cald si 4-5 luni in sezonul rece. In
acest timp se practica remanieri din 30 in 30 de zile. Remanierea se executa manual sau in cazul unor cantitati mari de compost, cu ajutorul unor utilaje specializate.

Conditii optime pentru realizarea unui compost de calitate

O compostare buna consta in asigurarea unor conditii ambientale adecvate pentru viata microbiana. Organismele responsabile de compostare au nevoie de trei elemente pentru a trai:

•`hrana echilibrata`, compusa dintr-un amestec de ingrediente bogate in carbon (brune-dure-uscate, cum sunt paiele, crengile copacilor, rumegusul) si de ingrediente bogate in azot (verzi-moi-umede cum sunt buruienile, frunzele, resturile de fructe si legume). Este important ca in procesul de compostare sa fie utilizate atat deseuri uscate cat si deseuri verzi, pentru obtinerea unui compost de calitate superioara.

• umiditate, prezenta indeosebi in ingredientele azotate, sau provenita din apa adaugata separat; umiditatea asigura un mediu propice inmultirii bacteriilor aerobe si accelereaza procesul de compostare.

• aer, a carui circulatie este favorizata de ingredientele carbonate dure. Microbii implicati in procesul de compostare sunt aerobi, au nevoie de aer pentru a se dezvolta si descompune deseurile.

In lipsa unei aerisiri corespunzatoare a amestecului se formeaza compostul putrezit (anaerob), un ingrasamant organic de slaba calitate si periculos pentru mediu. Acesta genereaza mirosuri neplacute si gaz metan, in timp ce levigatul rezultat in urma putrezirii se scurge in sol si ajunge ulterior in panza freatica.

Din pacate, in tara noastra, cele mai multe gospodarii din mediul rural realizeaza compostarea anaeroba folosind in principal dejectiile animaliere, `mari` generatoare de gaz metan.

In schimb, compostul format aerob nu genereaza gaz metan; carbonul din deseurile biodegradabile se regaseste in humus iar levigatul se recircula, o parte a lui integrandu-se in compost iar cea mai mare parte se transforma in vapori de apa (datorita temperaturilor ridicate din procesul de compostare); in acest fel panza freatica este protejata.

Pentru obtinerea unui compost de calitate buna este important ca mestecul de deseuri sa fie in permanenta aerisit si omogenizat, fie manual, fie mecanizat.

In timp ce in tara noastra, cea mai raspandita metoda de compostare este cea de tip `gramada deschisa`, realizata manual, in gospodarii, in strainatate este utilizata preponderent compostarea mecanizata, pe platforma, in siruri si gramezi. Puteti urmari procesul de compostare mecanizata in materialul de mai jos.

Cum sta Romania la capitolul compostare deseuri?

IMG_2022In articolul anterior, va spuneam de cateva exemple din strainatate de afaceri profitabile bazate pe compostarea deseurilor. Spuneam si ca aceasta metoda nu prezinta prea mult interes in Romania. Iata mai jos cateva statistici.

Este evident ca vorbim despre o metoda de valorificare care nu este foarte utilizata si cu atat mai putin, promovata. Ultimele statistici referitoare la compostarea deseurilor dateaza din 2011.

Potrivit Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, in 2011 cantitatea de deseuri municipale colectata prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau ale firmelor de salubritate a fost de peste 5 milioane tone.

Din cantitatea totala de deseuri municipale colectata, 76,6% a fost reprezentata de deseurile menajere si asimilabile. De remarcat faptul ca, mai mult de jumatate din deseurile menajere colectate de municipalitati in 2011 (57,82% ) au fost biodegradabile.

Insa, trebuie mentionat ca statisticile nu includ deseurile municipale care nu au fost colectate. Potrivit ANPM, in 2011 gradul de conectare al populatiei la serviciul de salubritate era de 76%. Astfel, daca luam in calcul faptul ca in medie sunt generate 0,9 kg deseuri/loc/zi in mediul urban și 0,4 kg/loc/zi in mediul rural, rezulta o cantitate de 0,858 milioane tone de deseuri menajere care nu au fost colectate si tratate.

Statistici romanesti versus statistici europene

In timp ce autoritatile `se laudau` ca au reusit sa depaseasca tinta de 25% impusa de UE, de reducere a depozitarii deseurilor biodegradabile, cu 12 procente, statisticile Eurostat  au aratat ca, in 2011, Romania a reciclat doar 1% din deseurile municipale, mai putin de 0,5 % dintre acestea fiind compostate sau incinerate. In plus, sa ne amintim ca cea mai recenta statistica publicata de Eurostat in data de 25 martie 2014, a aratat ca situatia deseurilor din Romania a ramas aceeasi si in 2012.

In acest caz, exista doua posibilitati: fie raportarile trimise catre UE au fost gresite, fie statisticile transmise la nivel national au fost false. Ce varianta vi se pare mai plauzibila?

Conform raportului anual publicat de ANPM, in 2012 la nivel naţional, erau autorizate circa 70 de instalatii si platforme pentru compostarea deseurilor biodegradabile municipale, iar 50 erau in diferite stadii de realizare si de reglementare. In mod evident, aceste instalatii nu sunt suficiente, multe zone ramanand neacoperite. Spre exemplu, in judetul Ialomita functioneaza 24 de platforme de compostare in timp ce in multe dintre judete ca de exemplu Botosani, Maramures, Harghita nu exista nici macar una.

In aceste conditii, pare aproape imposibil de crezut ca in 2011 au fost compostate 37% din deseurile biodegradabile.

Singura certitudine in privinta deseurilor compostabile ramane contributia catre Fondul de Mediu de 100 de lei/tona [care ar trebui] aplicata unitatilor administrativ teritoriale care nu reusesc sa reduca anual depozitarea deseurilor municipale cu 15%, sume platite tot din banii contribuabililor.

In concluzie, daca vor fi mentinute conditiile actuale, obiectivul de reducere a depozitarii deseurilor biodegradabile cu 65% pana in 2016 (stabilit in cadrul Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, publicata in data de 17 aprilie 2012), va fi imposibil de indeplinit.