Arhiva pentru categoria: Programe de finantare mediu

Cel mai recent studiu privind risipa alimentara in Romania, sondaj realizat de EPC Consultanţă de Mediu pentru Asociaţia MaiMultVerde, în rândul consumatorilor din mediul urban, arata ca aproximativ 50% dintre români cheltuie cca. 40 % din venitul lunar pentru asigurarea hranei. Din punct de vedere financiar, în România pierderile la nivelul sectorului de consumatori sunt de 3 – 4 ori mai mari, comparativ cu alte state europene (ex.: Franţa – 14 %, Elveţia – 10 %).

De multe ori avem tendinta sa credem ca mare parte din risipa alimentara se produce in fluxurile de productie sau de comercializare; in realitate insa, 50% din risipă se înregistreză la nivelul consumatorilor din mediul urban, doar 6% la nivelul comercianților și restul la producători / procesatori.

La nivelul consumatorilor, 24% din cantitatea de deşeuri este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume, 20% pâine/produse de panificaţie, 11% lapte şi produse lactate, 1% produse din carne şi 1% alte alimente.

In Romania cheltuim pe hrana ca un camerunez (45% din venituri) dar risipim alimentele ca un elvetian (33% -50%)

La nivelul Uniunii Europene, pierderile şi risipa de hrană sunt estimate la 100 milioane tone / an, adică până la 50% din alimentele consumabile şi sănătoase produse, sau 179 kg pe cap de locuitor (Comisia Europeană, 2014); statisticile alarmante au determinat Comisia sa includa in pachetul ambitios de economie circulara adoptat anul trecut si obiectivul de reducere a deseurilor alimentare cu 50% pana in anul 2030.

Din totalul de 100 mil. tone estimat la nivel european, România este responsabilă pentru risipa a 2,55% (2,55 mil. tone / an). Raportat la populația României – 19.800.000 persoane rezidente – rezultă o cantitate de hrană risipită de cca 129 kg/persoană/an (Ministerul Agriculturii, 2016), in conditiile in care 25% din populația țării (4,74 mil. de persoane) trăieste la limita sărăciei și întâmpină dificultăți în procurarea hranei zilnice.

România împotriva risipei de hrană – Avem o lege, cum procedăm?

Deşi România a devenit a cincea ţară în care există o lege pentru reducerea risipei alimentare, valorificarea surplusului alimentar este problematică din cauza mai multor tipuri de bariere: lipsa fiscalizării donaţiilor şi birocraţia cu privire la modalităţile actuale de valorificare (la nivelul producatorilor si procesatorilor), bariere de natură logistică, bariere etice sau morale ce ţin de conştientizarea efectelor risipei alimenatare atât pe sectorul de producţie, cât şi la consumatori etc.

În cadrul dezbaterii „România împotriva risipei de hrană – Avem o lege, cum procedăm?”, organizată de MaiMultVerde cu scopul de a disemina rezultatele studiului şi de a dezbate Legea privind reducerea risipei de alimente (Legea 851/2015), recent adoptată şi promulgată, reprezentanţi ai producătorilor, procesatorilor, marilor retaileri, cât şi potenţiali beneficiari ai legii (Asociatia Somaro, Crucea Roşie, DGAS, Patriarhia Română) şi-au exprimat punctul de vedere care să contribuie la trasarea unor direcţii de acţiune pentru elaborarea normelor metodologice de aplicare a legii.

„Normal că legea este perfectibilă, normal că este doar un prim pas pe acest lung drum pe care îl avem în faţă.. Îmi dau seama că nu poate să fie o lege care să bucure pe toată lumea, trebuie să găsim acel punct de echilibru în care înţelegerea faptului că risipa alimentară este o problemă mondială, iar soluţiile nu pot veni decât de la noi. Soluţiile există pe întreg lanţul, de la producător la consumator, iar ceea ce trebuie să facem noi este să încurajăm aceste soluţii şi pe oamenii care fac lucruri concrete. Cred că rezultatele se pot vedea în cel mai scurt timp.” a declarat Florin Alexe, deputat PNL, iniţiatorul Legii privind diminuarea rispei alimentare.

Prezent la dezbatere, Gabriel Ecobici, director in cadrul ANSVSA (Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor) si-a exprimat ingrijorarea cu privire la respectarea normelor de sanatate publica a alimentelor care vor fi gestionate conform noii legi si a avertizat ca ANSVSA va urmari si in acest caz ca toti actorii implicati in procesul de gestionare a alimentelor aflate pe punctul de expira (ONG-uri, institutii publice, organizatii private) sa aiba autorizatiile obligatorii si sa respecte normele ANSVSA (mai ales normele legate de etichetare impuse de Regulamentul european nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare si prevederile Regulamentului european nr. 178/2002 privind cerințele generale ale legislației alimentare).

Sunt numeroase voci impotriva legii risipei alimentare care afirma ca noua lege va fi aproape imposibil de aplicat, avand in vedere aspectele economice si de sanatate publica care trebuie luate in calcul.

Din fericire, in cadrul evenimentului nu am asistat doar la polemici, am avut ocazia sa cunoastem si povesti de succes din domeniu. Exista cateva organizatii care au reusit sa implementeze un sistem de prevenire a risipei alimentare chiar si fara “sprijinul” unor reglementari clare, fapt ce demonstreaza ca se pot gasi solutii pentru astfel de masuri si in Romania. Asociatia Somaro si Crucea Rosie Romana sunt doar 2 dintre ele.

Desi de ani buni Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite si alte organizatii trag semnale cu privire la risipa alimentara avertizand ca alimentele risipite la nivel mondial ar putea cu usurinta sa stopeze saracia din Africa, subiectul risipei alimentare nu era luat in seama in Romania in urma cu 2 ani. Datorita noii legi fenomenul incepe sa genereze interes si in tara noastra; speram ca tema sa nu ramana la stadiul de dezbatere publica iar normele metodologice de aplicare a legii care vor fi stabilite in urmatoarele 6 luni vor aduce solutii concrete pentru reducerea risipei.

Gasiti o sinteza a studiului privind risipa alimentara aici.

Puteti citi si:

Studiu UE: Un european risipește in medie 16 % din alimente; românii mai puțin risipitori

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

„Frigiderul solidaritatii” – o metoda simpla de combatere a risipei alimentare

Deseurile nevazute – Razboiul oraselor cu grasimile din canalizari

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Dupa ce a fost amanat ani la rand, Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD) va fi in cele din urma revizuit in cadrul unui proiect finantat din fonduri europene.

Reprezentantii Ministerului Mediului dau asigurari ca un prim draft va aparea in luna decembrie a acestui an.

Anuntul a fost facut ieri in cadrul Conferintei de lansare oficiala a proiectului “Dezvoltarea capacitatii administrative a Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor de a implementa politica in domeniul managementului deseurilor si al siturilor contaminate”, proiect cofinantat cu fonduri europene prin POCA (Programul Operational Capacitate Administrativa). Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 30 de luni, începând cu luna mai 2016 și are un buget estimat de 16.126.845,90 lei.

Finalizarea PNGD pana in decembrie 2016 este o cerinta obligatorie a Comisiei Europene pentru continuarea finantarilor privind gestionarea deseurilor, respectiv POIM, Axa 3 (Programul Operational Infrastructura Mare). MMAP a reusit sa obtina o derogare, reprezentantii Comisiei au acceptat ca in luna decembrie sa fie livrat primul draft, urmand ca pana la sfarsitul lunii septembrie 2017, PNGD sa fie finalizat.

Raul Pop, Secretar de stat in Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor:

„Acest plan nu va schimba nimic peste noapte si nici nu vine cu inventii. … Sunt instrumente economice care functioneaza deja in celelalte state membre si care trebuie aduse, adaptate si utilizate si in Romania. Taxarea la groapa este doar unul dintre exemple, raspunderea extinsa a producatorilor este un alt exemplu, mai sunt si altele, pe care acum le instrumentam.”

Pe langa elaborarea noului Plan National de Gestionare a Deseurilor (PNGD), noul proiect are si alte obiective “mai mult” decat ambitioase:

• Elaborarea Planului National de Prevenire a Generarii Deseurilor – PNPGD
• Dezvoltarea Cadrului Metodologic pentru elaborarea Planurilor Judetene de Gestionare a Deseurilor
• Elaborarea de ghiduri de bune practici pentru autoritatile publice locale care vor viza prevenirea generării deșeurilor, colectarea și reciclarea deșeurilor; tratarea și eliminarea deșeurilor; gestionarea datelor și modul de introducere a datelor;
• Realizarea unor campanii de constientizare si instruire cu privire la metodologia pentru elaborarea Planurilor Judetene de Gestionare a Deseurilor
• Organizarea unor vizite de studiu la nivel national pentru a promova exemple de bune practici europene in domeniul gestionării deșeurilor și siturilor contaminate
• Elaborarea metodologiei privind regulile de finantare stabilite pentru aplicarea principiului „poluatorul plateste” dar si pentru stabilirea datei pana la care statul este responsabil pentru poluarea solului, subsolului si apei subterane
• Metodologii privind investigarea si evaluarea poluarii si remedierii solului si subsolului

Proiectul are in vedere numeroase consultari cu personalul de conducere din cadrul MMAP si Agentia Nationala de Protectia Mediului, reprezentantii consiliilor judetene si a altor administratii publice locale, echipele de management a proiectelor de management integrat al deșeurilor și siturilor contaminate, reprezentanti din alte ministere si nu in ultimul rand, ONG-uri si alte organizatii relevante din domeniul gestionarii deseurilor.

Bineinteles, tintele considerate pentru noul plan de gestionare a deseurilor au fost trasate avand in vedere cerintele impuse de Comisia Europeana pentru anul 2020, respectiv:

• Reciclarea deseurilor municipale: 50% in anul 2020
• Cresterea gradului de valorificare energetica: minim 15% in anul 2020
• Depozitarea numai a deseurilor supuse in prealabil unor operatii de tratare: anul 2020
• Inchiderea tuturor depozitelor neconforme: cel tarziu in anul 2019

Speram ca noul proiect sa ofere niste solutii concrete pentru imbunatatirea gestionarii deseurilor fiindca in momentul de fata situatia este critica la nivelul administratiilor publice locale, mai ales daca avem in vedere stadiul in care se afla Sistemele de management integrat al deseurilor (SMID) implementate de administratiile publice. Din cele 32 de proiecte SMID incepute in perioada 2007-2013, doar 2 sunt functionale, respectiv SMID Arges si SMID Bistrita.

Pentru a pastra o nota optimista, apreciem ca autoritatile de mediu au in vedere in acest proiect consultarea a peste 900 de stakeholderi din domeniul gestionarii deseurilor.

Implicarea tuturor „actorilor” relevanti din domeniu este absolut necesara in elaborarea si implementarea planurilor nationale si judetene.

Totodata, foarte importante vor fi in implementarea proiectului si promovarea unor exemple de bune practici europene din domeniu care sa ofere solutii concrete administratiilor locale si regionale.

In cadrul proiectului Urban_Wins derulat de Ecoteca impreuna cu 20 de parteneri internationali si 6 parteneri nationali  ne propunem tocmai acest lucru: sa identificam metode inovative pentru prevenirea şi gestionarea deseurilor care si-au dovedit utilitatea la nivel european  si sa le integram in 8 orase pilot din Romania, Italia, Portugalia si Spania.

Asteptam cu interes consultarile publice pentru revizuirea si implementarea PNGD si speram sa putem contribui si de aceasta data la imbunatatirea politicilor publice din domeniul gestionarii deseurilor!

Puteti citi si:

De ce sustinem respingerea “legii ambalajelor”

OUG pentru modificarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor – Autoritățile locale vor aplica opțional principiul “Plăteşti pentru cât arunci”

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Managementul Deşeurilor Urbane la un nou nivel – prin participarea la Proiectul European Urban_WINS

Lansarea oficiala “Urban Wins” – prilej de dezbatere a strategiilor de prevenire si gestionare a deseurilor la nivel european

Autoritățile publice au, începând din acest an, posibilitatea aplicării unui nou instrument economic, care are la bază principiul “plăteşti pentru cât arunci”(pay as you throw – PAYT), instrument implementat de majoritatea statelor europene cu scopul de a încuraja reciclarea deșeurilor, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic, economic și al protecției mediului, potrivit ordonanței de urgență adoptate în ședința de ieri a Guvernului.

Aplicarea acestui instrument are drept scop reducerea cantității de deșeuri care ajunge la depozitare și creșterea ratei de reutilizare/reciclare. Acest principiu se bazează pe două direcții de ghidare ale politicii de mediu: “poluatorul plătește” și “responsabilitatea comună“ și se aplică în moduri diferite atât în statele membre UE, cât și în alte țări, în funcție de frecvența de preluare a deșeurilor, tipul de recipienți, cantitatea și tipul de deșeu și de condițiile tehnico-economice locale.

Sistemul „platesti pentru cat arunci” prevede astfel introducerea unei taxe diferentiate fiecarei persoane/organizatii in functie de cantitatea de deseuri pe care o arunca.

Masura poate fi implementata in diverse moduri: fie autoritatile decid sa taxeze toata cantitatea de deseu generata de o persoana/organizatie (pentru a incuraja astfel prevenirea si reducerea deseurilor), fie aleg sa taxeze doar deseurile nereciclabile, oferind reduceri/scutiri de taxe pentru cantitatile de deseuri reciclabile colectate separat in vederea reciclarii.

Spre exemplu, in orasul San Francisco cetatenii platesc doar pentru containerul negru (care contine deseuri municipale nereciclabile), care poate fi de diferite marimi si devine mai scump pe masura ce marimea creste, fara sa plateasca pentru containerele albastre si verzi (unde se depoziteaza deseurile colectate separat).

Alte sisteme asemanatoare sunt implementate cu succes si in alte zone americane (California, Michigan, New York, Washington), in mai multe state europene (Austria, Spania, Germania, etc) dar si in Asia (Korea, Tailanda, Japonia, Vietnam, Taiwan, China, Japonia).

Pentru implementarea acestui principiu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va elabora un Ghid de aplicare a prevederilor propuse, care va oferi autorităților publice locale posibilitatea de a alege cele mai potrivie metode de aplicare la nivel local, în funcție de specificul și contextul tehnico-economic.

Alte modificari  introduse prin noua ordonanta

Modificările introduse prin ordonanța de urgență adoptată vizează:
• Eliminarea obligativității existenței Planurilor Regionale de gestionare a deșeurilor;

• Introducerea de obligații etapizate privind nivelul de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere, rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, ale persoanelor juridice pe numele cărora sunt emise autorizațiile de construcție/demolări care să ajute la îndeplinirea, până în 2020, a unui nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri nepericuloase provenite din activități de construcție și desființări

• Crearea bazei legale pentru elaborarea de reglementări care să asigure gestionarea deșeurilor provenite din construcții și desființări, conform cerințelor Comisiei Europene

Producătorii de deșeuri și autoritățile publice locale sunt obligați să atingă, până la 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare a deşeurilor cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării, de minimum 50% din masa totală.

Potrivit rapoartelor Eurostat, rata de reciclare în România la nivelul anului 2013 a fost de 5%, iar rata de compostare de 11%, în condițiile în care obiectivele de reutilizare reciclare prevazute pentru anul 2020 sunt de 50%.

Ordonanța de urgență adoptată ieri modifică și completează Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, în sensul transpunerii corecte și complete în legislația națională a Directivei 2008/98/CE a Parlamentului și Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive și a Directivei (UE) 2015/1127.

Directiva 2008/98/CE are scopul de a contribui la realizarea, în Uniunea Europeană, a obiectivului „o societate a reciclării”, prin evitarea generării de deşeuri şi utilizarea deşeurilor ca resursă. În acest sens, se semnalează necesitatea unor măsuri care să asigure separarea la sursă, colectarea şi reciclarea fluxurilor de deşeuri prioritare.

Pentru a facilita sau a ameliora potenţialul de valorificare al deşeurilor, acestea ar trebuie colectate separat, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, economic şi al protecţiei mediului, înainte de a fi supuse unor operaţiuni de valorificare care să ducă la cele mai bune rezultate globale din punct de vedere al protecţei mediului. Statele Membre trebuie să încurajeze separarea compuşilor periculoşi din fluxurile de deşeuri, dacă este necesar în vederea asigurării unei gestionări raţionale din punct de vedere ecologic.

Caracterul de urgență al transpunerii actului normativ adoptat ieri este justificat de faptul că există riscul declanșării unor alte proceduri de infringement împotriva României în ceea ce privește nerespectarea obligațiilor privind atingerea țintelor de reciclare globală și a țintelor privind reducerea cantității de deșeuri biodegradabile eliminate final.

Proiectul de ordonanta pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor a fost lansat in dezbatere publica inca din luna martie a acestui an.

Gasiti aici  propunerile facute la vremea respectiva.

Vom reveni cu detalii legate de alte modificari/completari aduse de noua ordonanta.

Puteti citi si:

La inceput de an, o repetitie cu Legea 211/2011

Lansarea oficiala “Urban Wins” – prilej de dezbatere a strategiilor de prevenire si gestionare a deseurilor la nivel european

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Evenimentul de lansare a proiectului Urban Wins desfasurat in data de 27 septembrie la Camera de Comert Cremona din Italia a reunit membri ai Consiliului Consultativ European al Urban_WINS şi ai partenerilor proiectului, asigurând discutii relevante legate de desfasurarea proiectului si mai ales, legate de prioritatile institutiilor europene in ceea ce priveste managementul corespunzator al deseurilor.

Urban_WINS este un proiect finanţat din fonduri europene, care se derulează pe o perioadă de 3 ani şi care va dezvolta şi testa strategii eco-inovative pentru prevenirea şi gestionarea deşeurilor în 8 oraşe-pilot din Italia, Portugalia, România şi Spania.

Înalţi reprezentanţi ai unor organizaţii europene, membri ai Consiliului Consultativ European al proiectului Urban_WINS, s-au intalnit pentru prima dată la Cremona (Italia) pentru a afla mai multe despre proiectul finanţat din fonduri europene (ce se va derula pe o perioadă de 3 ani pentru a transmite un feedback strategic şi politic).

Scopul conferinţei a fost familiarizarea părţilor interesate din Europa (cum ar fi factori de decizie politică, autorităţi publice, centre educaţionale, afaceri locale sau cetăţeni) cu obiectivele proiectului Urban_WINS şi cu conceptul care guvernează acest proiect. In cadrul evenimentului au avut loc dezbateri în jurul subiectelor cheie, cum ar fi prevenirea generării deşeurilor şi economia circulară, care vor contribui la îmbunătăţirea rezultatelor proiectului. Vorbitorii prezenti la conferinţă au prezentat, totodată, modul în care proiectul Urban_WINS contribuie la punerea în practică a viziunii Comisiei Europene.

Proiectul Urban_WINS urmăreşte dezvoltarea şi testarea metodelor de proiectare şi implementare a planurilor strategice eco-inovative pentru prevenirea şi gestionarea deşeurilor. Pe durata primei faze a proiectului, echipa Urban_WINS va efectua o analiză în profunzime a strategiilor de gestionare a deşeurilor din 24 oraşe situate în 6 ţări europene – Austria, Italia, Portugalia, România, Spania şi Suedia. Aceste studii vor avea la bază abordarea metabolismului urban, care examinează fluxurile de materiale şi energie de la nivelul oraşelor, prin asimilarea acestora unor organisme vii.

În faza a doua a proiectului Urban_WINS, diferite grupuri ale părţilor interesate vor fi invitate să participe la întâlniri reale sau virtuale, de tip “agora urbană”, fiind încurajaţi să discute şi să împărtăşească idei legate de tema acestui proiect. Aceste platforme participative vor fi înfiinţate în 8 oraşe-pilot: Cremona, Torino şi alte 2 oraşe care fac parte din Zona Metropolitană a Romei (Italia), Leiria (Portugalia), Bucureşti (România) şi oraşele Manresa şi Sabadell (Spania). Întrucât deşeurile reprezintă o provocare ce poate fi depăşită prin participare colectivă, implicarea părţilor interesate este un element cheie al acestui proiect, pentru a crea şi dezvolta împreună soluţii inovative.

“Ne bucuram sa facem parte din acest proiect european, Romania are nevoie de astfel de colaborari internationale pentru a accelera tranzitia catre economia circulara. Nu este suficient sa transpunem in legislatia nationala directivele europene pentru a asigura aceasta tranzitie, avem nevoie de modele europene, de practici care pot fi adaptate si in Romania, este necesara o abordare participativa a acestui subiect fiindca gestionarea deseurilor este relevanta pentru orice cetatean; gestionarea deseurilor nu se poate realiza in mod individual sau din “birou”, avem nevoie in permanenta sa adaptam legislatia si strategiile la realitatile actuale, dar cel mai important avem nevoie sa asiguram o comunicare eficienta intre principalii stakeholderi ai acestui domeniu, pentru a gasi solutii avantajoase pentru toti.

De aceea, apreciem foarte mult initiativa realizarii “agorelor urbane” in cadrul proiectului, intalniri virtuale sau fizice care au ca principal scop gruparea stakeholderilor relevanti, organizarea de discutii, propuneri in vederea identificarii unor solutii concrete pentru imbunatatirea gestionarii deseurilor atat la nivel european cat mai ales, la nivel national. In activitatea desfasurata pana acum Ecoteca a incurajat de fiecare data colaborarea si transparenta in vederea imbunatatirii politicilor publice privitoare la gestionarea deseurilor, iar acest proiect ne da inca o data ocazia sa continuam sa promovam aceasta directie.” Alexandra Chenaru – Ghenea, Manager Proiect Asociatia Ecoteca

Faza a treia a proiectului se va concentra pe testarea planurilor strategice de prevenire şi gestionare a deşeurilor în 8 oraşe-pilot. Recomandările şi instrumentele realizate în cadrul proiectului vor fi monitorizate şi evaluate. Echipa Urban_WINS va studia, totodată, şi posibilitatea replicării acestor planuri strategice şi în alte oraşe ale Europei.

Proiectul Urban_WINS va ajuta oraşele să devină mai flexibile, să dezvolte economia circulară şi să treacă la modele sustenabile de producţie şi consum.

Proiectul, care se va desfăşura pe o durată de 3 ani este coordonat de Municipalitatea Cremona din Italia, în parteneriat cu 26 de participanţi internaţionali.

În România, partenerii sunt: Primăria Municipiului Bucureşti, Asociaţia ECOTECA, Romania Green Building Council, Asociaţia ECOTIC, Global Innovation Solution, Asociaţia ENVIRON.

Pentru mai multe informatii, va invitam sa urmariti proiectul nostru pe:

Twitter: @Urban_WINS
Facebook: www.facebook.com/urbanwins
Instagram: www.instagram.com/urban_wins

Hai sa incepem conversatia! #UrbanWINS

Acest proiect este finanţat în cadrul Programului de Inovare al Uniunii Europene Orizont 2020, prin Contractul de finanţare nr. 690047. Responsabilitatea oricărei erori sau omisiuni aparţine în întregime editorului. Conţinutul nu reflectă neapărat opinia Comisie Europene. Comisia Europeană nu este responsabilă pentru utilizarea informaţiilor din acest material.

De ani buni avem un déjà-vu atunci cand sunt publicate statisticile Eurostat privind ratele de reciclare din UE. Daca in 2013 Romania se „lauda” cu o rata de 3% reciclare, in anul 2014 am ajuns la „performanta” de 5% grad de reciclare. Raportul emis ieri de Eurostat nu contine asa cum v-ati fi asteptat, datele trimise de Romania pentru anul 2014, ci datele revizuite pentru anul 2013.

In anul 2015 raportul Eurostat estima ca Romania a avut in 2013 un grad de 3% reciclare a deseurilor municipale, 0% incinerare, 0% compostare, respectiv 97% depozitare; in raportul emis in acest an datele revizuite prezinta niste schimbari semnificative la nivelul aceluiasi an, 2013, respectiv un grad de 5% reciclare, 11% compostare (????!!!!!), 2 % incinerare, respectiv 82 % depozitare.

Si o veste buna … conducem si in acest an „clasamentul” generarii deseurilor municipale

Cu sub 300 de kilograme generate pe persoana, Romania (254 kilograme), Polonia si Letonia au cel mai scazut nivel de deseuri municipale/cap de locuitor, urmate de Cehia si Slovacia (cu putin peste 300 de kilograme). La polul opus se afla Danemarca care a generat cea mai mare cantitate de deseuri (759 kilograme de persoana), urmata la mare distanta de Cipru, Germania si Luxemburg, cu peste 600 de kilograme de persoana.

Incepand din 2007, deseurile menajere generate au scazut in mod constant in UE, fata de nivelul de la jumatatea anilor 1990. Din cele 475 de kilograme de deseuri generate pe cap de locuitor in UE in 2014, 465 de kilograme au fost tratate.

Slovenia campioana la reciclare si in 2014

Desi a pierdut 6 procente fata de anul 2013, Slovenia conduce in continuare clasamentul reciclarii cu o rata de 49%, fiind urmata de Germania (47%) si Suedia (33%). Vecinii nostri bulgari continua sa surprinda cu o rata de reciclare de 23%! La polul opus se afla Muntenegru si Serbia cu 1% reciclare, Letonia cu 3% si bineinteles, Romania cu 5%.
Compostarea a fost cea mai utilizata metoda in Austria (32%), urmata de Olanda si Belgia (21%).

De cealalta parte, Estonia conduce detasata „clasamentul” incinerarii cu 56%, fiind urmata de Danemarca (54%), Finlanda si Suedia (amandoua cu 50%).

La capitolul depozitare cele mai multe deseuri au ajuns in gropiile de gunoi din Turcia, Bosnia si Hertegovina (100%), Letonia (92%), Malta (88%), Croatia (83%) si bineinteles, Romania (82%); in schimb Elvetia `se mandreste` cu depozitare 0, fiind urmata de Germania, Austria, Belgia, Suedia (1%).

Gasiti raportul complet aici.

Puteti citi si:

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Gata, si Bulgaria e mult inaintea noastra; Scrisoare Deschisa catre Ministrul Mediului

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Raul Pop, Manager Programe Ecoteca: “In Romania singura reciclare care a functionat cu adevarat in ultimii 26 de ani este cea a fierului vechi”