Draftul proiectului de lege pentru Biomasă și Biogaz este finalizat

26 august 2015

Sursa: Green Report

Draftul proiectului pentru noua lege pentru Biomasă și Biogaz este finalizat și va fi înaintat Executivului la începutul săptămânii viitoare după ce vor fi primite și ultimele propuneri ale membrilor Asociația Română de Biomasă și Biogaz (ARBIO), au anunțat reprezentanții asociației, potrivit Green Report.

„Noua lege pentru Biomasă și Biogaz este extrem de importantă, nu numai pentru sectorul energetic, dar mai ales pentru România. Noua Lege pentru Biomasă și Biogaz înseamnă mijloace de energie termică mai ieftină pentru mii sau chiar milioane de cetățeni, dar și pentru companiile cu unități de producție. Estimăm că efectul va fi o reducere a facturii cetățenilor cu 20-30% și avem deja exemple concrete care confirmă acest lucru”, au spus reprezentanții ARBIO.

„Acest Guvern s-a dovedit până acum cel mai deschis și interesat în promovarea unui sector subdezvoltat al energiilor regenerabile din România. În Uniunea Europeană 68% din energia regenerabilă produsă provine din biomasă și biogaz. În România statistica arată o cotă de doar 0,62%”, declara in luna mai in cadrul conferintei RoEnergy, Ilias Papageorgiadis, președintele ARBIO.

De asemenea, un alt proiect de lege aflat în dezbatere în comisiile parlamentare, și care ar putea impulsiona folosirea biomasei pentru încălzire, este legea termoficării. Prin înlesnirile acordate se dorește ca autoritățile locale să fie stimulate să construiască centrale de cogenerare pe biomasă, care să asigure, în parte sau în totalitate, necesarul de apă caldă și căldură al comunităților.

Președintele ARBIO a precizat că la Ministerul Dezvoltării există rezervate 232 de milioane de euro pentru construirea de capacități de biomasă, biogaz și geotermale. Cheltuielile eligibile se ridică până la 60% din valoarea investiției. „Colaborăm cu reprezentanții instituției pentru elaborarea ghidului solicitantului. Ne dorim să utilizăm toate fondurile disponibile pentru a putea cere mai mulți bani pe viitor”, a explicat Papageorgiadis.

ARBIO este unul dintre membrii Grupului de Lucru organizat de catre Ministerul Energiei pentru realizarea legii Biomasei și Biogazului, împreuna cu Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Agriculturii, Ministerului Dezvoltării, ANRE și alți factori de decizie.

Puteti citi si:

Rom Waste Solutions – Cum se recupereaza materie prima din gunoi „bun” de groapa

Consultari publice pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu

6 august 2015

amenzi-mai-mari-pentru-firmele-care-intarzie-declaratia-la-fondul-de-mediu_29679000

Sursa foto: Obiectiv.info

In cursul acestei saptamani reprezentantii Administratiei Fondului pentru Mediu au derulat consultarile publice pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu.

La dezbateri sunt invitati reprezentanti ai asociatiilor patronale, autoritatilor publice, firmelor de salubrizare, asociatiilor colective de preluare a responsabilitatii producatorilor si ai ONG-urilor de mediu.

Proiectul de Ordonanta a Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP) in data de 16 iulie. Cetatenii si organizatiile interesate au avut un termen de 10 zile de la data publicarii pe site pentru a transmite opinii/propuneri, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Administratia Fondului pentru Mediu.

In urma „valului” de propuneri de modificare venite din partea reprezentantilor industriilor si societatii civile, reprezentantii AFM au decis sa prelungeasca perioada de dezbatere publica prin organizarea unor intalniri punctuale cu contestatarii proiectului de lege.

Coalitia pentru Mediu din Romania (formata din peste 70 de ONG-uri de mediu, inclusiv Ecoteca) a elaborat si depus la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor si Administratia Fondului pentru Mediu in data de 26 iulie o SCRISOARE DE POZITIE prin care aduce cateva amendamente importante proiectului de modificare a OUG 196/2005. Varianta .pdf a documentului poate fi consultata aici.

Prezent in cadrul sesiunii de consultari de marti si de astazi, Raul Pop, Manager Programe Ecoteca a reiterat si sustinut masurile propuse in Scrisoarea trimisa de Coalitia pentru Mediu in data de 26.07 cu privire la modificarea OUG 196/2005, printre care amintim:
• a salutat propunerea de devansare pentru 1 ianuarie 2016 a termenului de aplicare a „taxarii la groapa”, singura moalitate reala si sistemica de incurajare a valorificarii deseurilor,
• a readus in discutie lipsa obligatiilor procentuale de valorificare pentru deseurile din uleiuri minerale uzate si a oricaror obligatii pentru substantele periculoase din gospodarii (medicamente expirate, uleiuri, vopsele si lacuri, solventi, detergenti si ambalaje de detergenti, etc).
• a propus eliminarea sintagmei “autorizati/licentiate” din cadrul art. 9 lit v) (din OUG 196) intrucat formularea curenta exclude de la plata contributiei acele organizatii colective carora le-a expirat licenta si continua sa functioneze fiind in curs de relicentiere.
• a primit confirmarea din partea AFM ca agentii economici inscrisi intr-o organizatie colectiva nu vor fi taxati de doua ori pentru neindeplinirea tintelor lor (prin taxarea asociatiei colective), asa cum se poate interpreta din art. 9 lit w) si lit x).
• a atras atentia ca in cadrul proiectului de lege, AFM isi propune sa incaseze doar jumatate din taxele datorate pentru depozitarea deseurilor (adica 228 mil lei aferent 2,8 milioane tone, in loc de 400 mil lei aferent 5 milioane tone – generate conform statisticilor). AFM a luat act de eroare si o va corecta.

Pe langa controversele aparute – din nou! – in jurul introducerii taxei de depozitare de la 1 ianuarie 2016, au aparut numeroase contestatii cu privire la introducerea impozitului de 2% pentru substantele si preparatele periculoase pentru mediu (art. 9, alin. 1, lit. e) si a noilor taxe impuse pentru emisii (detaliate in Anexa 1 a proiectului de lege).

Reprezentantii AFM au dat asigurari ca vor lua in calcul propunerile transmise dar anumite amendamente au nevoie de aprobarea Consiliului Concurentei pentru a putea fi introduse in proiectul de lege. Contestatarii au termen de aproximativ 2 saptamani pentru a trimite catre AFM calcule de impact (asupra mediului, asupra pretului final al produselor etc) in sprijinul propunerilor facute.

Intenția AFM este de a transmite spre aprobare Ordonanța în ultima ședință guvernamentală a lunii august.

Puteti consulta aici proiectul de lege pentru modificarea si completarea OUG 196/2005, Anexa nr. 1 la proiectul de lege si Nota de fundamentare.

Puteti citi si:

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

Ministrul Mediului: Din 2016, vom avea taxă la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă

România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru deșeurile de ambalaje

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Un grup de studenti din New Hampshire invata universitatile americane sa adopte politicile „Zero Waste”

15 iulie 2015

Post-Landfill_Action_Network_sale.jpg.662x0_q70_crop-scale

Sursa: Tree Hugger

În 2011, un grup de studenți de la Universitatea din New Hampshire (UNH) a observat o multime de tomberoane umplute cu articole foarte bune și materiale refolosibile care au fost aruncate de către studenții care se mutau din campus.

Dupa cateva cercetari au descoperit ca in medie in luna mai se aruncau 125 de tone de deseuri, fata de media lunara obisnuita de 25 de tone.

Îngroziti de atatea deseuri, studentii au venit cu o solutie simpla dar extrem de eficienta. Ei au inceput sa colecteze mobilierul, vesela, electronicele, îmbrăcămintea, decoratiunile și rechizitele școlare care se aflau in stare buna si le-au stocat pana toamna. Apoi le-au vandut noilor studenti care urmau sa cumpere aceleasi elemente noi, insa mult mai scumpe.

Acesta a fost primul program condus de studenti care a reusit sa se autosustina generand suficiente venituri pentru a rula din nou in anul urmator. Programul s-a dovedit un succes si a devenit un proiect permanent în campusul UNH. El a inspirat, de asemenea, alte campusuri din intreaga tara sa adopte solutii similare.

Grupul de studenți din UNH, care s-a lansat ca un ONG în 2013 numit Post-Landfill Action Network – PLAN (Grupul de actiune dupa depozitare) speră să răspândească misiunea Zero Waste („zero deseuri”) pe întregul continent. Există mult interes în acest subiect. Fondatorul Alex Fried spune, „În fiecare zi primim întrebări din partea liderilor studenților care caută răspunsuri la problemele pe care alte campusuri le-au rezolvat deja.„

Multe dintre cele peste 2.000 de instituții de invatamant post-secundar de pe teritoriul Statelor Unite au implementat deja propriile versiuni de reducerea deșeurilor, cum ar fi:
• magazinele din campus care promoveaza economisirea
• magazine care pun la dispozitie produse folosite in mod gratuit
• inițiative de compostare
• puncte de reciclare a articolelor de uz casnic cum ar fi covoarele și electronicele
• eliminarea pungilor de plastic.

PLAN, care a gazduit prima Conferinta anuala a studentilor care vor sa adopte politicile „Zero waste” in 2014 deruleaza in prezent o campanie pe Indiegogo prin care planuieste sa stranga 10 000 de dolari pentru construirea unei platforme si a unui centru de date „Zero Waste” . Pana acum s-au strans aproape 6 000 de dolari in 14 zile de campanie.

Centrul de date „Zero Waste” va fi o locație centralizată unde studentii vor putea impartasi resurse, idei și inspirație. După cum Fried explică intr-un videoclip scurt despre rețea, „Nu e nevoie să se reinventeze roata”. Modelele și documentele care promoveaza fenomenul „Zero Waste” există deja; majoritatea campusurilor pur și simplu au nevoie de ajutor in implementare.

Dr. Paul Connett, autorul cartii „Zero Waste Solution” vede promitatoare miscarea studenteasca de mobilizare impotriva deseurilor. „Acest lucru va crește. Este cel mai tare subiect acum, cred, în mișcarea de mediu.”

Mai multe informatii despre proiectul Post-Landfill Action Network gasiti aici.

Puteti citi si:

Studiu de caz: San Francisco – cel mai mare oras din lume care a adoptat obiectivul Zero Waste

New York City planuieste sa reduca depozitarea deseurilor cu 90% pana in 2030

Hawaii – primul stat american care a interzis pungile de plastic in magazinele alimentare

Modelul asiatic: Cum reuseste Taiwanul sa recicleze 60% din deseuri

Studiu de caz: Argentona – oraselul spaniol care recicleaza 70% din deseuri

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri

Prima fabrica ZeroWaste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan

Hawaii – primul stat american care a interzis pungile de plastic in magazinele alimentare

3 iulie 2015

Sursa: Huffington Post

Dupa interzicerea pungilor de unica folosinta in magazinele alimentare din orasele San Francisco, Los Angeles, Seattle si Portland, a venit randul statului Hawaii sa adopte aceasta masura.

Astfel, Hawaii devine primul stat american care impune aceasta interdictie. California a adoptat recent o lege care impune magazinelor sa introduca taxe pentru pungile reutilizabile, dar măsura a fost pusa în așteptare pana la un referendum care va avea loc in noiembrie. Spre deosebire de interdicția din California, care a fost adoptată de către legiuitori, masura din Hawaii a fost instituita la nivel administrativ.

Masura a intrat in vigoare in aceasta saptamana. Interdicția are si cateva excepții pentru anumite pungi de plastic, incluzand pungile biodegradabile și cele utilizate în cadrul magazinelor de articole vrac sau cele folosite în scopuri medicale sau sanitare.

„Acest lucru nu a fost făcut printr-o legislatie, ci prin intermediul celor 4 Consilii Judetene”, a declarat Surfrider Foundation, organizaţia de advocacy, care a propus această iniţiativă în 2012. Membrii organizatiei considera ca aceasta masura reprezinta un exemplu foarte bun de colaborare intre activistii locali si factorii de decizie pentru rezolvarea unei probleme importante de mediu.

Initiativa este laudabila mai ales daca luam in calcul ca SUA reprezinta unul din marii „contribuabili” la „gropile” de deseuri din oceane.

Si Europa este „atenta” la pungile de plastic

Asa cum va povesteam in urma cu cateva luni, in aprilie Parlamentul European a votat o nouă Directivă prin care se încearcă limitarea consumului de pungi de plastic foarte subţiri (cu o grosime mai mică de 50 de microni), folosite pentru ambalarea alimentelor uscate, în vrac.

Noua lege impune guvernelor sa aleaga fie introducerea unei taxe pe pungile usoare de unica folosinta pana la sfarsitul lui 2018, fie sa ia masuri pentru a reduce utilizarea lor.
Daca vor alege ce-a de-a doua optiune, utilizarea anuala a acestor pungi va trebui sa fie redusa la o medie de 90 de pungi/persoana pana la sfarsitul anului 2019 si la 40 de pungi/persoana pana la sfarsitul lui 2025 (comparativ cu media de 176 de pungi/persoana inregistrata in 2010).

Puteti citi si:

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

Rata de reciclare in SUA a ajuns la 34.3%

New York City planuieste sa reduca depozitarea deseurilor cu 90% pana in 2030

Studiu de caz: San Francisco – cel mai mare oras din lume care a adoptat obiectivul Zero Waste

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!

20 martie 2015

1513732_10152937356029442_2800698545007224155_n

Sursa foto: Ateliere fara Frontiere

In cursul zilei de ieri, 19 martie, o parte din echipa Ecoteca a participat la Conferinta europeana „Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: către o economie circulară, socială şi durabilă”, organizata de Asociatia Ateliere Fara Frontiere impreuna cu Asociatia Ecotic si RREUSE.

Ateliere Fara Frontiere este o asociatie infiintata in 2008 care are ca scop insertia socio-profesionala a persoanelor defavorizate, prin promovarea principiilor economiei circulare: reducere, reutilizare si reciclare. Cel mai important proiect al organizatiei este Atelierul de insertie socio-profesionala. Angajatii atelierului (persoane care provin din categorii defavorizate), reconditioneaza echipamente IT uzate care sunt ulterior donate catre alte organizatii (ong-uri, scoli, etc). Un alt proiect al asociatiei este REMESH – un brand socialware de produse unice, realizate din reciclarea bannerelor publicitare.

ECOTIC este o organizatie nonprofit care preia responsabilitatile ce revin producatorilor si importatorilor de echipamente electrice si electronice pentru realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE). Ecotic este unul din partenerii Asociatiei Ateliere Fara Frontiere in promovarea principiilor economiei circulare.

RREUSE este reteaua europeana a intreprinderilor sociale de reutilizare si reciclare. Ea cuprinde 28 de membri din 15 state europene si un membru din SUA.

Tema conferintei a fost evolutia politicilor publice si a cadrului legislativ in Romania din perspectiva obligatiilor europene din domeniul economiei sociale, circulare si dezvoltarii durabile.

Ce ne-a placut la conferinta

Ne-au placut modelele inspirationale de economie circulara prezentate de colegi din alte state europene ca Austria, Spania si Belgia. Vom promova si noi aceste exemple in niste articole viitoare!

Ne-a facut placere sa ne reintalnim cu o parte din colegii nostri (cei de la Ateliere fara Frontiere, Viitor Plus, Ecotic, SOMARO) oameni minunati care au reusit sa dezvolte intreprinderi sociale si sa promoveze economia circulara si in Romania, in ciuda tuturor dificultatilor si dezinteresului autoritatilor!

Intalnirea ne-a amintit ca politicile publice romanesti din domeniul economiei circulare, ca de altfel si din domeniul economiei sociale, sunt in continuare „timide”. Autoritatile competente din domeniul mediului si nu numai, nu sunt preocupate sa sprijine astfel de initiative (desi la nivel de discursuri publice sunt foarte „inflacarate”).

Reprezentantii autoritatilor de mediu prezenti in cadrul conferintei nu ne-au scutit (nici de aceasta data!) de pledoariile „pompoase”, care nu se concretizeaza niciodata, in strategii reale adoptate la nivelul sistemului …

Cu aceasta ocazie, Raul Pop, Manager Programe in Ecoteca, speaker in cadrul evenimentului a reamintit o parte din „piedicile” puse de autoritatile de mediu in dezvoltarea unei economii circulare „reale” (ne bucuram cu aceasta ocazie, ca din audienta au facut parte si reprezentanti ai institutiilor de mediu; speram ca vor transmite mesajul nostru si colegilor!):

„Apropo de instrumentele Ministerului Mediului care ne ajuta sa ramanem in stadiul asta, sa va spun ca Bugetul Fondului de Mediu pentru acest an are prevazute incasari din nerespectarea tintei de valorificare care echivaleaza cu 0,83% din necesar? Noi ar trebui pe an sa reducem depozitarea la groapa cu 15%, n-o reducem iar Fondul de Mediu nici macar nu vrea sa incaseze contributii pentru neindeplinirea acestei tinte! Avem legislatie, n-avem enforcement! Nu exista amenzi pentru cei care incalca legislatia!

Nu avem nici un fel de tinte la generator! Poate sa faca ce vrea in continuare! Avem tinte la asociatia producatorilor care este o asociatie cu interese comerciale! Hai sa fim seriosi! Producatorii isi reduc aceste costuri de compliance, nu fac altceva, nu vor face altceva! Taxa de depozitare este 0, exista numai niste costuri de depozitare care sunt undeva pe la un 10-15 euro, in functie de zona despre care vorbim, in conditiile in care in Europa taxa de depozitare depaseste 100 de euro in tari ca Marea Britanie, spre exemplu. Noi ne-am facut c-o adoptam, dupa care am amanat-o pana in 2017.

Avem aceeasi situatie cu pay-as-you-throw („platesti cat arunci”): nu exista nici un fel de corelatie intre ce se arunca si cum se arunca si plata care se face pentru serviciul de colectare. Pay-as-you-throw ni s-a cerut explicit de Comisia Europeana in 2012 dar noi il ignoram in continuare!

Politicile de finantare publica nici n-are rost sa le atingem! Nu exista nici un fel de dialog intre linia de finantare pe zona de mediu versus zona de deseuri, zona de schimbari climatice, zona de protectie sociala! Nu se intalnesc, nu vorbesc intre ei! Daca avem nevoie sa obtinem o opinie de la doua entitati din cadrul Ministerului Mediului trebuie s-o plimbam noi intre doua departamente si trebuie sa-i convingem ca trebuie sa fie pe aceeasi idee cu colegii lor din celalalt departament! Sa mai vorbim despre finantare din partea autoritatilor publice care ar trebui sa fie direct interesate ca sa-si ocupe forta de munca excedentara?! Putem vorbi, este tot zero!”

Ne bucuram ca aceasta conferinta ne-a oferit ocazia sa descoperim modele europene (inspirationale!) de economie circulara si in acelasi timp, ne-a permis sa ne mai spunem putin „of-ul” in fata autoritatilor de mediu!

Felicitari organizatorilor si speakerilor!

Puteti urmari inregistrarea conferintei aici.

Puteti citi si:

Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

UseTogether – un pas concret spre acelasi obiectiv: consum responsabil, reducere-reutilizare-reciclare

10 pasi care iti garanteaza succesul unei campanii sustenabile de reciclare in scoli

18 martie 2015

Imagine din programul „Coltul Verde din Scoala Mea” desfasurat de Recolamp in parteneriat cu Ecoteca

Daca in urma cu putin timp aminteam de principalele nereguli care apar (frecvent, din pacate!) in cazul campaniilor de reciclare din scoli, acum va propunem cateva solutii concrete care pot transforma aceste campanii in proiecte de impact si mai ales, sustenabile.

Ca in orice proiect este important sa avem in vedere anumite aspecte cheie care pot face diferenta in cadrul campaniei si anume:

1. „Nu colectam selectiv pentru premii!”

Proiectati o strategie de campanie coerenta centrata pe importanta si obligativitatea reciclarii si mai ales, pe continuitatea acestei actiuni. Nu faceti din campanie doar ”o bula de sapun”, de tipul „Reciclati si castigati!” fiindca dupa terminarea concursului si premierea participantilor, acestia trebuie sa ramana motivati in continuare, sa colecteze selectiv deseurile. Fiti inventivi! Gasiti si alte stimulente pe langa nelipsitele premii! Nu este rau daca ele exista, dar aveti nevoie si de alte „parghii” daca va doriti un proiect durabil!

2. Ambasadorul campaniei

Gasiti o persoana din cadrul scolii (profesor, administrator etc) care sa creada in aceasta cauza si sa va sustina nu doar in implementarea campaniei ci si in asigurarea unei continuitati (pe termen lung!) a proiectului.

3. Infrastructura de colectare

Sa nu uitam ca principala problema care saboteaza continuarea proiectului este lipsa infrastructurii de colectare.

Pentru a rezolva acest aspect este necesar sa luati legatura cu colectorii scolii respective si sa le solicitati sa asigure containere de colectare separata, conform obligatiilor legale. Daca nu sunt dispusi sa faca lucrul asta, incurajati scolile sa-si confectioneze singure containerele de colectare separata din cutii de carton si alte materiale, care sa fie pastrate si dupa terminarea campaniei.

4. Verificati colectorii si convingeti-i sa ridice separat deseurile!

Asigurati-va ca scoala are incheiate contracte cu colectori autorizati pentru predarea deseurilor reciclabile: hartie/carton, plastic, metal, sticla, deseuri de echipamente electrice si electronice, baterii si becuri.

Daca nu are incheiate aceste contracte, sprijiniti-o sa-si gaseasca colectori autorizati cat mai repede!

In general, unele scoli au contracte doar cu firme de salubrizare si sunt constranse de administratiile locale („legitimate” din pacate, de Legea salubrizarii nr. 101/2006) sa nu incheie contracte cu alti colectori.

Trebuie sa aveti in vedere faptul ca majoritatea firmelor de salubrizare nu sunt interesate sa preia separat deseurile. Principalul motiv invocat: aceasta actiune ar creste costurile logistice!

Daca va loviti de un astfel de raspuns, propuneti reprezentantilor firmei de salubrizare sa ridice deseurile reciclabile „la cerere”. Anumite scoli folosesc cu succes aceasta varianta: saptamanal predau firmei de salubrizare deseurile menajere nereciclabile in timp ce deseurile reciclabile sunt pastrate in cadrul scolii (subsol, sala de sport etc.) pana se strange o cantitate considerabila. Astfel la 2-3 luni un reprezentant al scolii suna la firma de salubrizare ca sa ridice deseurile reciclabile. In acest caz, reprezentantii firmei de salubrizare nu mai au nici un motiv sa refuze ridicarea separata a deseurilor.

Puteti negocia cu firma de colectare sa predati deseurile reciclabile contra-cost! Sumele stranse nu vor fi uriase dar vor contribui la „Fondul scolii” (putand fi achizitionate diverse produse necesare scolii respective – creta, rechizite si de ce nu, cosuri de colectare selectiva!)

In cazul deseurilor de echipamente electrice si electronice, bateriilor si becurilor situatia este mult mai simpla. Exista cateva organizatii colective de preluare a responsabilitatii producatorilor care ofera scolilor containere de colectare selectiva si asigura ridicarea deseurilor IN MOD GRATUIT, ca spre exemplu Recolamp, Ecotic, RoRec – Asociatia Romana de Reciclare. Un proiect care integreaza colectarea celor 3 tipuri de deseuri de mai sus este Coltul Verde din Scoala Mea.

5. Cereti autoritatilor sa se implice in proiect „pe bune”!

Nu reusiti sa convingeti firmele de salubrizare sa ridice separat deseurile? Faceti sesizari catre autoritatile competente: Garda de Mediu, Primarie etc…! Rugati-le sa sprijine in mod real, reciclarea in scoli!

6. Instruiti personalul de serviciu!

Nu sunt putine cazurile cand „doamnele de serviciu” saboteaza „din interior” actiunea de colectare!

De aceea este obligatoriu sa implicati si personalul de serviciu in campania de colectare. Nu ar fi rau sa sustineti si niste mici sesiuni de instructaj pentru doamnele de serviciu: de ce e important sa nu fie amestecate deseurile dupa ce au fost colectate separat, cum trebuie predate acestea firmelor de colectare etc.

7. Sa trecem la partea dificila – Obligatiile legale!

Ati reusit sa implementati cu succes campania de reciclare si lucrurile „se misca” bine! Este momentul sa treceti la urmatorul pas si anume, sa informati scolile cu privire la obligatiile legale de gestionare a deseurilor! (si mai ales, sa le sprijiniti in indeplinirea acestor obligatii!)

In calitate de institutii publice, scolile au numeroase obligatii legate de gestionarea deseurilor (ca de altfel, orice organizatie din Romania fie ea publica sau privata!)

Sa trecem in revista o parte din aceste obligatii:

să colecteze selectiv deșeurile pe minim 4 fracții (hârtie-carton, plastic, sticlă, metal) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 20.000 la 40.000 RON (Legea 211/2011, art. 14, alin 1)– Asadar, colectarea selectiva a deseurilor nu e doar un „trend eco”, ea este obligatorie prin lege! Legea 132/2010 ofera informatii pretioase cu privire la modul in care ar trebui sa se desfasoare colectarea selectiva in institutiile publice.
sa clasifice, sa tina evidența deseurilor generate și sa raporteze catre Agentia de Protectia Mediului Judeteana (pe raza careia isi desfasoara activitatea scoala respectiva) cantitatile de deseuri predate spre valorificare sau eliminare (L.211/2011, art.49); amendă – 15.000-30.000 RON;

sa predea separat deșeurile din baterii și acumulatori, în vederea reciclării (HG.1132/2008, art. 7.18); amendă – 5.000-7.500 RON
sa desemneze o persoana (angajat sau terț) care să urmarească indeplinirea obligatiilor referitoare la gestionarea deșeurilor (L.211/2011, art. 22.3); amendă – 15.000 – 30.000 RON. Aceasta persoana numita de regula, Specialist in managementul deseurilor are obligatia sa detina un curs acreditat de gestionare a deseurilor.

Din pacate, acestea sunt doar o parte din obligatii. Mai multe cerinte legislative gasiti aici.

Pentru mentinerea evidentelor deseurilor si predarea rapoartelor legale catre autoritati, Asociatia Ecoteca pune la dispozitia scolilor, in mod gratuit, aplicatia de raportare a deseurilor. Daca aveti nevoie de ajutor nu ezitati sa ne contactati!

8. Omul de „nadejde” dupa terminarea campaniei

Daca tot ne obliga legea sa avem un Specialist in managementul deseurilor in cadrul fiecarei organizatii puteti propune scolii respective sa delege o persoana in acest sens.

Cursurile pentru formarea acestor specialisti sunt accesibile ca pret si asigura suportul tehnic necesar pentru continuarea campaniei dumneavoastra. Avand o persoana avizata in interiorul scolii care sa monitorizeze sistemul de colectare selectiva si sa mentina legatura cu colectorii de deseuri, va va fi mult mai usor sa asigurati sustenabilitatea acestui proiect.

9. Follow-up!

Mentineti legatura cu scolile respective chiar si dupa terminarea campaniei. Chiar daca nu dispuneti de resursele necesare pentru asigurarea unei continuitatii a campaniei trebuie intretinuta o „mica” monitorizare pentru a ne asigura ca actiunile desfasurate pana acum nu au fost in zadar!

In acest caz, va recomandam sa pastrati cel putin o „minima” comunicare cu organizatia respectiva, sa existe intrebari de genul: Continua actiunile de colectare selectiva? Colectorii ridica in continuare separat deseurile? Ce dificultati intampina sistemul de gestionare a deseurilor? s.a.m.d.

10. Raspanditi informatiile relevante!

Atunci cand diseminati rezultatele campaniei nu va concentrati doar pe informatii cantitative de tipul „Au fost colectate X tone de deseuri!” Raspanditi informatii relevante despre modul de implementare a sistemului de colectare, ce masuri s-au luat pentru continuarea proiectului etc., pentru ca exemplul dvs. sa fie preluat de cat mai multe organizatii!

Pentru mai multe sfaturi, echipa Ecoteca sta oricand la dispozitia dumneavoastra! SUCCES!

Puteti citi si:

Campaniile de reciclare din scoli – intre schimbare si poleiala

Interviu cu eleva “manager”: Cum a reusit Raluca sa implementeze un proiect de colectare selectiva la doar 13 ani

Interviu cu eleva “manager” (partea 2): Cum a reusit Raluca sa implementeze un proiect de colectare selectiva la doar 13 ani

Propunerile ambitioase de reciclare retrase oficial de Comisia Europeana

11 martie 2015

Daca in urma cu ceva timp ne “panicam” ca urmeaza sa sune clopotul de alarma pentru obiectivele de reciclare stabilite pentru 2030, reprezentantii Comisiei Europene s-au gandit “sa ne linisteasca”. Comisarii europeni au retras oficial propunerile ambitioase de politici de reciclare a deșeurilor depuse anul trecut de predecesori.

Potrivit unui purtator de cuvant din cadrul Departamentului de Mediu al Comisiei, Colegiul Comisarilor a fost de acord să renunțe la pachetul economiei circulare si la alte 73 de propuneri legislative.

Sursa foto: Evenimentul Zilei

Noua pozitie a Comisiei Europene este mai mult decat surprinzatoare, in conditiile in care in decembrie anul trecut, comisarul european pentru mediu Karmenu Vella declara ca “economia circulara ramane o prioritate, un dosar care va fi dezvoltat si in 2015”, un obiectiv “sigur in mainile acestei Comisii”.

Decizia Comisiei de a renunta la pachetul economiei circulare este contestata de majoritatea statelor membre UE si de deputatii europeni. Insa, nici Consiliul European, nici Parlamentul nu au dat Comisiei o instructiune oficiala pentru a mentine propunerile in picioare.

Miniștrii au aprobat programul de lucru al Comisiei pe data de 10 februarie, în timp ce certurile politice dintre deputații europeni au impiedicat adoptarea unei pozitii oficiale pe aceasta tema.

Membrii Comisiei planuiesc sa inlocuiasca pachetul economiei circulare cu o noua propunere care sa vizeze design-ul produselor, reutilizarea si materiile prime; noua propunere doreste sa impiedice materialele nesustenabile sa ajunga in circuitul economic in schimbul concentrarii exclusive pe managementul deseurilor, cum prevedea vechea propunere.

“Aceasta a fost numita “economie circulară”, dar nu este, reprezinta doar deșeuri”, a declarat in februarie Frans Timmermans, vice-presedintele Comisiei Europene in fata deputatilor europeni. Acesta a avertizat ca noua propunere va spori “angajamentul in economia circulara”, inclusiv prin acoperirea “intrarilor de materii prime si reciclarea produselor care au atins termenul de utilitate”.

Care erau obiectivele pachetului de economie circulara

Sa ne amintim ce obiective continea ambitiosul pachet emis in iulie 2014, care viza la aceea vreme, stimularea reciclarii, securizarea accesului la materiile prime, cresterea locurilor de munca si dezvoltarea economica:

– tinta de reciclare și pregătire pentru reutilizare a deșeurilor municipale să fie ridicată la 70% pana in 2030;

– reciclarea și pregătirea pentru reutilizare a deseurilor de ambalaje să fie ridicată la 80% până în 2030;

– tintele pentru diverse materiale sa creasca gradual intre 2020 si 2030 (pentru a ajunge la 90% pentru hartie pana la sfarsitul anului 2025, 60% pentru plastic, 80% pentru lemn si 90% pentru metale feroase, aluminiu si sticla pana la sfarsitul anului 2030);

– interzicerea depozitarii deseurilor reciclabile (materiale plastice, hârtie, metale, sticlă și deșeuri biodegradabile) până în 2025.

Obiectivele nu aveau in vedere si reducerea incinerarii

Comisia Europeana considera la acea vreme, ca aceste masuri vor contribui la reducerea sarcinii administrative in cazul întreprinderilor mici, vor crea peste 180.000 de locuri de muncă și vor contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 62 milioane de tone anual până în 2030.

„Prevenirea deșeurilor, proiectarea ecologică, reutilizarea și alte măsuri similare ar putea aduce economii nete de 600 de miliarde de Euro sau 8% din cifra de afaceri anuala a companiilor din UE„, sublinia atunci comisarul european pentru mediu Janez Potočnik.

Acesta declara de asemenea, ca UE ar ar trebui să reducă cantitatea de deșeuri marine cu 30% până în 2020, desi acest obiectiv nu era cuprins in pachetul legislativ.

Un alt aspect care era discutat la acea vreme in departamentele Comisiei Europene era reducerea risipei alimentare cu 30% până în 2025.

Membrii Asociatiei Plastics Europe au salutat atunci propunerea legislativa dar au avertizat ca introducerea interdictiei pentru depozitarea deseurilor reciclabile inseamna „anularea termenului limită inițial stabilit în cadrul celui de-al 7-lea Program de Acțiune pentru Mediu. Am fi dorit sa vedem o abordare mai ambitioasa pentru a sprijini tinta de Zero deseuri de plastic trimise la gropile de gunoi pana in 2020”, potrivit directorului executiv al Asociatiei, Karl-H Foerster.

Reprezentantii Organismului european din sectorul hârtiei CEPI (The Confederation of European Paper Industries) avertizau de asemenea, ca noul pachet nu impune nici o restrictie cu privire la incinerare. „În ciuda capacității de reprocesare existentă în Europa, până la 10 milioane de tone de hârtie sunt in prezent depozitate sau incinerate”, declarau acestia.

Lista completă a propunerilor retrase va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti aici si aici.

Puteti citi si:

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Incercari de dialog

20 aprilie 2013

Va spuneam ca in noiembrie am depus si a doua scrisoare privind situatia dezastruoasa a deseurilor in Romania, din partea a 43 de ONG-uri de mediu si a Coalitiei pentru Mediu din Romania. Asadar vreo 115 ONG-uri au spus ca situatia e dureroasa. Ministerul nu e de aceeasi parere. Sau, cel putin, nu ne-a impartasit-o si noua; nu am primit nici un raspuns.

In paralel se discuta Strategia Nationala privind Gestiunea Deseurilor. Puteti gasi cea mai recenta versiune a ei aici. Si la asta, impreuna cu Coalitia pentru Mediu, am intervenit cu o pozitie oficiala in care am spus, in esenta, ca nu e altceva decat o compunere plina de generalitati si ambiguitati. Eh, de data asta Ministerul ne-a raspuns. Iata raspunsul aici. Pe scurt, se poate reformula cam asa: „Da, Strategia Nationala e un joc de glezne, dar o sa scoatem Planul National…si sa vedeti voi atunci masuri concrete!”

Nu se precizeaza cand si care anume vor fi aspectele care se vor clarifica cu acea minunata ocazie.

Intre timp, noi suntem tot acolo, la concurenta cu Bulgaria… Ia priviti aici ultimul studiu al Agentiei Europene de Mediu, sau descarcati-l de aici. Si, daca vreti sa gasiti Romania, uitati-va pe grafice la indicatorii cei mai slabi. Despre cauzele reale, vom reveni – din nou si din nou – cu referiri concrete.

Si nu e pentru ca nu avem o noua strategie. E pentru ca avem doar asta! Si – proasta sau mirobolanta – eficacitatea implementarii ei se vede, zi de zi. Iat-o, mai jos (de exemplu).

via www.ecomagazin.ro

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

20 martie 2013

UPDATE amenzi deseuri:

S-a lansat prima aplicatie online de automatizare a raportarilor aferente administrarii deseurilor. Adio amenzi deseuri! Gasiti mai multe detalii pe www.RaportareDeseuri.ro. De ce e nevoie de ea, vedeti mai jos… Sau pe pagina dedicata de pe Facebook.

Dragilor, ca tot v-am scris cam ce se mai vede prin „legile deseurilor” in Romania, ma gandeam ca v-ar fi utila si o mica lista (gen rezumat). Iata ce anume zice legea ca e voie si ce nu e voie sa facem cu gunoaiele astea (in calitatea noastra de generatori)….

Pe scurt, „detinatorul de deseuri” (adica, conform legii, „producătorul deşeurilor sau persoana fizică ori juridică ce se află în posesia acestora”) are obligatia de a:

clasifica, tine evidenta si raporta cantitativ deseurile predate spre valorificare sau eliminare (L.211/2011, art.49); amenda – 15.000-30.000 RON.
colecta separat cel putin deseurile din hartie, metal, plastic si sticla (L.211/2011, art. 14.1); amenda – 20.000-40.000 RON.
preda separat deseurile din baterii si acumulatori, in vederea reciclarii (HG.1132/2008, art. 7.18); amenda – 5.000-7.500 RON.
desemna o persoana (angajat sau tert) care sa urmareasca circuitul deseurilor (L.211/2011, art. 22.3); amenda – 15.000 – 30.000 RON.
colecta separat, stoca si preda, in vederea reciclarii, uleiurile uzate (HG. 235/2007, art. 5.1); amenda – 7.500 – 10.000 RON.

In plus, detinatorului de deseuri nu-i sunt permise:

abandonarea deseurilor (L.411/2011, art. 19.3); amenda – 20.000-40.000 RON.
eliminarea deseurilor din baterii amestecate cu cele menajere (HG.1132/2008, art. 10.1); amenda – 25.000-30.000 RON.
eliminarea deseurilor electrice prin depozitare finala (HG. 1037/2010, art. 5.2); amenda – 5.000-10.000 RON

Amenzi pentru deseuri? Da, si inca ce amenzi!

Din pacate, dupa cum se vede, aceste obligatii legale sunt “imprastiate” in mai multe acte normative. Asadar, de cele mai multe ori, sunt dificil de urmarit si de aplicat. Ce sa mai vorbim de evitarea unor amenzi pentru deseuri! Pe de alta parte, penalizarile pentru incalcarea acestor prevederi sunt semnificative.

Sau, mai simplu: cine nu recicleaza – plateste! Speram sa nu fie cazul, dar trebuie inceput de undeva, nu?

A, sa va spun si despre „producator„. Conform terminologiei tehnice de deseuri, producator nu inseamna [numai] fabricant. Este oricine „pune pe piata” produse care se vor transforma in deseuri reglementate. Asadar chiar daca le aduce prin import sau prin transfer intra-comunitar (adica din UE). Vorbim despre ambalaje (hartie-carton, plastic, sticla, metal, lemn) dar si despre echipamente electrice si electronice, baterii si acumulatori, uleuri minerale sau anvelope.

Obligatiile „producatorilor” sunt de a colecta si valorifica (prin reciclare sau altfel) o anumita pondere din cantitatea pusa pe piata in anul respectiv. Adica, pentru hartie-carton, obiectivul este de 60% si pentru fiecare kg de deseu care ar fi trebuit valorificat si nu a fost valorificat se plateste o contribuite la Fondul de Mediu de 2 lei/kg. Mai multe detalii, gasiti in regulamentul de functionare al AFM (OUG 196/2005, cu completarile ulterioare), pe care o gasiti aici.

Spor la reciclat, asadar! :)

Si Capitala Earth Hour 2013 esteeee……

10 martie 2013

TIMISOARAAAAAAA !!!

Printre alte criterii, timisorenii au „marcat” si la cantitatea de PET-uri aduse de cetateni in Piata Operei, in 9 martie, cu aproape 3,6 tone. Au venit tare din urma Botosani (cu 2,9 tone) si Ploiesti (2,7 tone).

Felicitari trimise acolo, in Banat. Dar nu numai. S-au inscris 13 orase, aratand ca protectia mediului este un capitol pe care il iau in seama suficient de mult incat sa poata participa la un concurs pe aceasta tema. Iata aici comunicatul de presa si mai multe detalii despre competitie.

V-am promis ca revenim cu niste recomandari tehnice legate de activitatile de managementul deseurilor pe care primariile ni le-au prezentat in dosarul de competitie. Ele (recomandarile) exista, sunt finalizate, asteptam doar confirmarea organizatorilor (WWF Romania) ca au fost transmise mai intai catre primariile participante.

Trebuie sa va amintim, din nou, ca orasele au fost clasificate dupa o grila relativ complexa de punctaj, care tine seama de alte elemente de „infrastructura de mediu” (piste de bicicleta, parcuri si spatii verzi, eficienta energtica, etc) si de scenariile de a derula campanii de constientizare orientate spre cetateni (Ora Pamantului si altele).

Si, nu uitati, pe 23 martie stingem lumina! Continuati sa sustineti Ora Pamantului! Uite asa!

Deseuri la Capitala Earth Hour 2013, competitia anuala lansata de WWF

8 februarie 2013

București, 7 februarie – WWF-România lansează a doua ediție a întrecerii între oraşe „Capitala Earth Hour România”, organizată în contextul evenimentului Earth Hour 2013. Incluzand din nou criterii de deseuri, si programat pentru 23 martie, în intervalul 20.30 – 21.30, evenimentul Earth Hour™ (Ora Pământului), cea mai mare manifestare voluntară de mediu din istorie, continuă tradiţia deja binecunoscută. Continua stingerea luminilor în mod simbolic, insa intra in concurs si activitati concrete de colectare selectiva de deseuri. Pentru municipalități și cetățeni deopotrivă, este o nouă oportunitate de a-și arăta grija pentru mediu și puterea de mobilizare.

În plus, anul acesta se introduce drept criteriu suplimentar de evaluare capacitatea orașelor de a colecta în mod selectiv deseuri reciclabile. În acest sens, Asociația Ecoteca pune la dispoziția primăriilor, pentru implementare pe plan intern și pentru diseminare la nivel de instituții, organizații și companii din oraș, un instrument electronic simplu de utilizat în care se înregistrează comenzile de colectare deseuri. WWF si Ecoteca va încuraja primăriile să apeleze la acest instrument și după încheierea competiției.

Magor Csibi, director WWF-România: ”Earth Hour și-a atins deja ținta de mobilizare, reușind să implice două miliarde de oameni de pe planetă și sute de mii în România, de-a lungul anilor precedenți. În acest an ne concentrăm pe calitatea mobilizării și schimbarile punctuale pe care le putem genera cu această campanie. Competiția pentru Capitala Earth Hour ne-a arătat că unele primării își schimbă felul de gândire după o astfel de competiție și sperăm că în anul care vine această schimbare benefică pentru cetățeni se va continua. Bistrițenii au fost cei care au avut cele mai multe motive de mândrie și au simțit cele mai multe schimbări în orașul lor în urma concursului de anul trecut, iar în acest an competiția orașelor se anunță a fi și mai strânsă. Earth Hour nu mai e de demult doar o campanie pentru stingerea luminilor, ci e o ocazie de a ne implica împreună – organizații, cetățeni și autorități în definirea și proiectarea mediului în care trăim. După fiecare stingere de lumină, revenim la viețile noastre mai conștienți, mai activi”.

Primăriile care doresc să participe anul acesta la concurs în numele comunităţilor lor vor trebui să urmărească aceleași reguli ca la ediția anterioară și să realizeze un dosar în care să detalieze:

proiectele şi iniţiativele din domeniul protecţiei mediului înconjurător derulate în ultimii 5 ani;
proiectele și inițiativele din domeniul protecției mediului ce sunt bugetate și urmează a fi implementate în perioada aprilie 2013 – martie 2014;
planurile pentru organizarea evenimentului Earth Hour 2013.

Criteriile se referă la: infrastructura de mediu (piste de biciclete, deseuri, etc), eficiența energetică şi investiţii în surse de energie regenerabilă, gestionarea şi extinderea spaţiilor verzi, educaţie şi comunicare în domeniul mediului, dezvoltarea reţelei de transport public local, conservarea biodiversităţii şi aplicarea bunelor practici de mediu la sediul primăriei.

Regulamentul concursului, formularul de înscriere, precum şi alte detalii legate de competiţie sunt disponibile pe website-ul oficial al campaniei: www.ora-pamantului.ro.

Pasii de urmat pentru a raporta deseuri se gasesc aici.

Wall-street.ro spune ca sunt controverse si pareri divergente. Voi ce ziceti, sunt?

5 februarie 2013

Daca vreti sa mai cititi despre deseuri, iata aici un articol proaspat cu niste intrebari care-si cauta raspunsul de cativa ani in Romania….

Si mai spune Wall-street.ro ceva despre niste miliarde de euro. Il vedeti pe nenea care doarme pe deseuri? E Romania personificata!

Reciclarea, la ghena sau in „clopote colorate”? Controverse si opinii divergente pe o piata de miliarde.

Noi nu am gasit controversele; toata lumea pare sa fie de acord. Atata doar ca lucrurile nu se intampla.

Asteptam comentariile voastre. Unde vedeti controversele?