Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

24 iunie 2022

Sursa foto: Zero Waste Europe

În contextul adoptării Planului pentru acțiune circulară (iunie 2020) unul dintre principalele elemente constitutive ale Pactului verde european , Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (care reglementează introducerea pe piață a ambalajelor, precum și prevenirea și gestionarea deșeurilor de ambalaje) se află în revizuire și va fi adoptată de Comisia Europeană în acest an.

Inițiativa urmărește, de asemenea, angajamentul Strategiei pentru materiale plastice de a asigura faptul că ambalajul de plastic este reutilizabil sau reciclabil într-o manieră viabilă din punct de vedere economic până în 2030, iar Pactul Verde european extinde această obligație la toate ambalajele și se angajează să adopte măsuri suplimentare pentru prevenirea și reducerea supraambalajului și a deșeurilor de ambalaje.

Astfel, în revizuirea Directivei pentru ambalaje, Comisia Europeană are în vedere:

îmbunătățirea designului ambalajului pentru a promova reutilizarea și reciclarea
creșterea conținutului reciclat din ambalaje
măsuri pentru reducerea ambalării excesive
reducerea deșeurilor de ambalaje.

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor

Atunci când ne referim la ambalaje, pare să existe o confuzie între acțiunile care se referă la reutilizare și la prevenire. În ciuda faptului că ambele contribuie la reducerea generării de deșeuri, din perspectiva elaborării politicilor, acestea ar trebui tratate ca 2 concepte diferite.

Având în vedere revizuirea Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWD), Zero Waste Europe a lansat la începutul lunii iunie împreună cu mai mulți parteneri documentul „Packaging Reuse vs. Packaging Prevention – Understanding which policy measures best apply”.

Această lucrare își propune să clarifice ceea ce ar trebui definit ca „reutilizarea ambalajelor” și ceea ce ar trebui definit ca „prevenirea deșeurilor de ambalaje” și care sunt măsurile de politică care le cuprind pe una și pe cealaltă.

Când folosim termenul de „ambalaj reutilizabil”, conceptul se referă de fapt la două tipuri de procese:

acțiunea de a folosi un recipient care este deținut de consumator și care este fie reumplut în magazin sau reumplut acasă. În ambele cazuri, recipientul nu este de fapt un ambalaj, ci un produs și, prin urmare, această acțiune ar trebui să fie considerată ca prevenire a deşeurilor de ambalaje.

acțiunea de utilizare a unui recipient care este un activ deținut de producător sau de un terț și/sau de colectare, spălare și reumplere de o terță parte. Acest proces este ceea ce ar trebui considerat ca ambalaj reutilizabil.

Prin urmare, trebuie făcută o diferențiere importantă între: prevenirea deșeurilor de ambalaje și sisteme de ambalare reutilizabile, deoarece măsurile și cerințele care ar trebui să se aplice fiecăruia dintre ele diferă (deși sunt foarte complementare) și această diferență trebuie clarificată în cadrul viitoarei revizuiri a Directivei

Definiția ambalajelor reutilizabile, în viziunea Zero Waste Europe și a partenerilor

„Ambalajele reutilizabile sunt ambalaje care sunt concepute pentru a fi reutilizate de mai multe ori în același scop după utilizare și a căror returnare și reutilizare efectivă este posibilă printr-o logistică adecvată și promovată de sisteme de stimulare adecvate, de obicei printr-un sistem depozit”.

De fapt, există câteva aspecte cheie care sunt cruciale pentru a fi încorporate în definiția unui sistem de reutilizare a ambalajului, punctate foarte bine de Zero Waste Europe:

Existența infrastructurii și a logisticii inverse pentru preluarea efectivă, curățarea, reumplerea și redistribuirea ambalajelor (operată de producători și/sau de un terț).
Un stimulent adecvat pentru returnarea ambalajului (de obicei un depozit, dar poate fi și un sistem în care consumatorul plătește o amendă atunci când ambalajul nu este returnat).
O anumită cantitate de rotații minime, care ar trebui să fie cel puțin între 10-15 cicluri.
O rată de colectare de cel puțin 90% din ambalaje.

Măsuri propuse de Zero Waste Europe și partenerii lor care sprijină prevenirea deșeurilor de ambalaje

O țintă de prevenire a deșeurilor de ambalaje de 50% până în 2030, care să includă ca 30% să fie atinsă prin reutilizare
Stabilirea unui plafon pentru ambalajul general de unică folosință introdus pe piață
Aplicarea de taxe pe ambalajele de unică folosință
Restricționarea utilizării ambalajelor de unică folosință pentru anumite aplicații, cum ar fi la fața locului unde se consumă alimente și băuturi
Încurajarea alternativelor de ambalare reîncărcabile care să fie disponibile de către orice restaurant, cafenea sau magazin care vinde alimente sau băuturi de consumat „din mers”
Încurajarea sau obligarea comercianților cu amănuntul care vând produse alimentare, băuturi și produse de curățare nepericuloase să accepte consumatorii să-și aducă propriul recipient (recipient spălat corespunzător)
Încurajarea comercianților online să ofere clienților posibilitatea de a renunța la livrarea produselor în ambalaj suplimentar (pentru expediere) atunci când ambalajul propriu al produselor este deja potrivit pentru expediere.

Măsuri propuse de Zero Waste Europe și partenerii lor care sprijină reutilizarea ambalajelor

Stabilirea unui obiectiv general de reutilizare de 50% până în 2030 pentru toate ambalajele introduse pe piața UE; trimițând astfel un semnal puternic tuturor sectoarelor de piață pentru a demara tranziția
Stabilirea țintelor de reutilizare specifice sectorului sau țintelor dedicate pe tip de ambalaj
Încurajarea schemelor de depozit-retur (DRS) pentru reumplere/reutilizare dincolo de ambalarea băuturilor
Definirea cerințelor esențiale pentru sistemele de tip „pool”(vezi imaginea de mai jos sau citește mai multe informații despre aceste sisteme aici – și furnizarea de linii directoare privind configurarea acestora si functionare.
Stabilirea parametrilor generali pentru alinierea standardizării designului ambalajului și returnării – Stimulente de returnare între mărci și companii într-un mod care să permită partajarea punctelor de colectare a recipientelor, instalații de spălare și logistică, inclusiv un număr minim de cicluri (reutilizări), etichetare, etichete digitale (coduri QR), simboluri de reutilizare, printre alte cerințe privind designul de produs.

Sursa foto: Zero Waste Europe

Principalele pericole semnalate de Zero Waste Europe și parteneri în gruparea celor 2 concepte -reutilizarea ambalajelor și prevenirea deșeurilor de ambalaje, în cadrul Directivei

Lipsa stimulentelor pentru sisteme eficiente de reutilizare a ambalajelor
Lipsa sprijinului pentru prevenirea generării deșeurilor
Greenwashing/confuzia consumatorilor
Magazine care vând produse reutilizabile, cum ar fi pungi de bumbac și pahare de cafea din oțel inoxidabil cu mâncare/băutură/cumpărături: Deși în acest caz, articolele sunt vândute către consumatori și nu sunt oferite gratuit, asta nu înseamnă că vor fi aduse înapoi pentru fiecare cumpărătură și, de asemenea, nu înseamnă că vor fi refolosite acasă. Mulți consumatori care și-au uitat propriile obiecte personale acasă o vor face cumpărând un alt articol reutilizabil sau vor reveni în schimb la ambalajul de unică folosință. Acest lucru nu s-ar întâmpla în cazul sistemelor de reutilizare în care articolele sunt preluate înapoi printr-un sistem adecvat de stimulare. Sistemele de ambalare reutilizabile fac acest lucru ușor și convenabil pentru participarea consumatorilor.

„Sisteme de reîncărcare la domiciliu”: în acest caz, companiile etichetează ceva drept „reutilizabil/reîncărcabil”. deoarece consumatorii pot cumpăra un „articol reîncărcat (de exemplu, o sticlă)” pentru a-l reumple acasă. Pachetul de reîncărcare de unică folosință care este apoi cumpărat de la supermarket pentru a reumple containerul deținut de consumatori este încă ambalaj de unică folosință, adesea realizat din materiale cu reciclabilitate scăzută (vezi imaginea de mai jos).

Sursa foto: pg.de

Puteți citi documentul integral elaborat de Zero Waste Europe și partenerii lor, aici.

Puteti citi si:

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Planul Comisiei Europene de monitorizare a progresului către economia circulară se află în revizuire – Ce a raportat România până în prezent

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Raport Confederația Patronală Concordia – „Economia circulară în bussinessul românesc. Mic ghid de bune practici pentru o creștere durabilă

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

30 mai 2022

Sursa foto: ec.europa.eu

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind revizuirea Directivei-cadru privind deșeurile(98/2008), incluzând stabilirea obiectivelor UE de reducere a deșeurilor alimentare.

Revizuirea vizează îmbunătățirea gestionării deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu punerea în aplicare a principiului „poluatorul plătește”.

Consultarea publică este deschisă pentru feedback până la data 16 august 2022.

Acesta se va concentra asupra următoarelor domenii:

prevenirea (inclusiv reducerea deșeurilor alimentare),
colectarea separată,
uleiurile uzate
textilele
aplicarea ierarhiei deșeurilor și
a principiului „poluatorul plătește”.

Această propunere ia în considerare mai multe clauze de revizuire legislativă menționate în directivă, precum și obiectivele de politică stabilite în Pactul verde european, în Strategia „De la fermă la consumator”și în Planul de acțiune pentru economia circulară.

Sursa foto: Parlamentul European

Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, a declarat:

„Provocările cu care ne confruntăm clima și biodiversitatea, pandemia de COVID-19 și conflictele în curs fac și mai importantă tranziția către sisteme alimentare reziliente și durabile, care protejează atât oamenii, cât și planeta. Risipa de alimente este una dintre cele mai mari surse de ineficiență în sistemele noastre alimentare. Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a reduce astfel de deșeuri. Prin introducerea unor obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru reducerea risipei de alimente, intenționăm să reducem amprenta de mediu a sistemelor alimentare și să accelerăm progresele UE în direcția angajamentului nostru global de a reduce la jumătate risipa de alimente până în 2030.”

Comisia invită cetățenii și alte părți interesate să își exprime opiniile cu privire la următoarele elemente:

Reducerea și prevenirea deșeurilor
Reducerea risipei de alimente
Sistemele de colectare separată
Stimulente de reglementare și economice

Consultarea se va desfășura până la 16 august 2022 și este disponibilă aici.

Puteți găsi informații suplimentare cu privire la Directiva-cadru privind deșeurile aici, iar inițiativa privind obiectivele de reducere a risipei de alimente poate fi găsită aici.

Amintim de asemenea că, până pe data de 22 iunie se află în dezbatere publică Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul. Puteti descărca toate documentele privind noua inițiativă și trimite feedback aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Directiva 2009/125 a Comisiei Europene privind ecodesign-ul va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

4 mai 2022

Sursa foto: ECA – Curtea Europeană de Conturi – Procesul de reglementare actual pentru adoptarea măsurilor de implementare a proiectării ecologice și etichetei energetice pentru dispozitivele electronice

La începutul lunii aprilie a.c. Comisia Europeană a lansat în dezbatere publică o inițiativă privind produsele durabile, care va revizui Directiva 2009/125/CE privind ecodesignul și va propune măsuri legislative suplimentare, după caz, urmărește să facă produsele introduse pe piața UE mai durabile.

Consumatorii, mediul și clima vor beneficia de produse mai sustenabile, reutilizabile, reparabile, reciclabile și mai eficiente din punct de vedere energetic. Inițiativa va aborda, de asemenea, prezența substanțelor chimice dăunătoare în produse precum:

echipamente electronice și TIC
textile
mobilă
oțel, ciment și produse chimice.

Care sunt principalele acțiuni propuse?

Propunerea urmează aceeași abordare ca și directiva actuală privind proiectarea ecologică, care a condus la creșterea eficienței produselor legate de energie în UE de peste un deceniu. Numai în 2021, cerințele existente de proiectare ecologică au economisit consumatorilor din UE 120 de miliarde de euro în facturi la energie.

Noua propunere se va aplica pentru cea mai largă gamă posibilă de produse și va folosi „abordarea de proiectare ecologică” de succes pentru a stabili cerințe la nivel de produs care nu numai că promovează eficiența energetică, ci și circularitatea și reducerea globală a impactului asupra mediului și asupra climei.

Astfel de cerințe vor fi stabilite în legislația specifică produsului și vor include reguli care să le facă mai durabile, fiabile, reutilizabile, actualizabile, reparabile, mai ușor de întreținut și de recondiționat și mai eficiente din punct de vedere energetic și al resurselor. Acestea ar putea aborda, de asemenea, substanțele care inhibă circularitatea sau cantitatea de conținut reciclat pe care o conțin produsele, precum și modalități de a le face mai ușor de refabricat și reciclat.

Această propunere va permite, de asemenea, stabilirea cerințelor de informare pentru consumatori, să cunoască mai multe despre impactul produselor de pe rafturile noastre și să facă alegeri mai durabile de-a lungul întregului lanț valoric.

Pașapoartele pentru produse digitale vor fi lansate pentru toate produsele reglementate. Informațiile despre produse pot lua, de asemenea, forma unor „clase de performanță” – de exemplu, de la „A la G” – pentru a facilita compararea între produse, eventual afișate sub forma unei etichete. Acest lucru ar funcționa într-un mod similar cu modul în care funcționează în prezent eticheta energetică a UE larg recunoscută și ar fi utilizat, de exemplu, pentru un scor de reparabilitate.

Propunerea stimulează produsele durabile și permite stabilirea unor criterii obligatorii de achiziții publice ecologice, utilizând puterea economică a autorităților contractante.

Aceasta va asigura păstrarea valorii materiale, prin măsuri de prevenire a distrugerii bunurilor de consum nevândute, inclusiv cerințe de transparență ample pentru cei care aleg să arunce bunurile nevândute și posibilitatea de a interzice distrugerea acestora pentru grupurile de produse relevante.

Până la implementarea cadrului extins, Comisia își va continua activitatea în temeiul directivei existente în domeniul proiectării ecologice. Noul plan de lucru pentru proiectare ecologică și etichetare energetică pentru 2022-2024 va include noi produse legate de energie și va actualiza și crește ambiția celor deja reglementate.

Cetățenii europeni pot trimite propuneri pentru îmbunătățirea inițiativei până pe 22 iunie 2022. Toate feedback-urile primite vor fi rezumate de Comisia Europeană și prezentate Parlamentului European și Consiliului cu scopul de a alimenta dezbaterea legislativă.

Puteti descărca toate documentele privind noua inițiativă și trimite feedback aici.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

De ce nu avem mai multe centre de reparații echipamente electrice și electronice (EEE) în România – provocări și soluții

2 mai 2022

Sursa foto: pixabay

Potrivit Eurostat, în 2018, sectorul reparațiilor computerelor și al bunurilor personale și de uz casnic a reprezentat 0,3 % din totalul locurilor de muncă din UE și 0,8 % din numărul total de întreprinderi din UE.

În același timp, deșeurile electronice reprezintă fluxul de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din lume.

În 2019, au fost generate la nivel mondial generat 53,6 milioane de tone de deșeuri electronice, echivalentul greutății a 350 de nave de croazieră. Între timp, doar 15-20% din DEEE sunt reciclate.

Dacă la nivel european, centrele de reparații EEE (echipamente electrice și electronice) și repair cafe-urile (locuri publice unde cetățenii se întâlnesc să repare diverse produse din locuință) se dezvoltă din ce în ce mai repede (găsiti cateva exemple aici Alelyckan Recycling Park in Gothenburg, Suedia , RECOSI – o franciză socială în reutilizarea EEE – prezentă în Irlanda, SUA, UK, Slovenia), în România astfel de inițiative sunt puține și se străduiesc cu greu să supraviețuiască. (vezi programul Educlick dezvoltat de Asociația Ateliere fără Frontiere, ETI PC – proiecte de colectare echipamente IT, de reparații și donații către instituții de învățământ și persoane defavorizate).

Care sunt principalele provocări în gestionarea unui centru de reparații EEE

Sursa foto: Linked in

Alex Laibăr, director executiv Coaliția pentru Economie Circulară – CERC și fost fundraising manager Ateliere fără Frontiere ne-a explicat care sunt principalele provocări în gestionarea unui astfel de centru: „începând cu gradul de reparabilitate al echipamentului – dacă acesta a fost proiectat să poată fi reparat sau dimpotrivă, a fost proiectat să își încheie ciclul de viață cât mai rapid, continuând cu disponibilitatea pieselor de schimb și prețul acestora – care poate fi prohibitiv în mod intenționat, ca să descurajeze repararea și să forțeze o nouă achiziție.

Lipsa schemelor de reparare conținute în manualele tehnice poate de asemenea să îngreuneze acest proces. Cel mai important aspect dintre cele de mai sus este gradul de reparabilitate care este determinat de designul produsului. Dacă acesta a trecut printr-un proces de ecodesign, care a exclus din start obsolescența programată, există șanse mari ca el să poată fi reparat, reutilizat, refolosit sau remanufacturat cu costuri accesibile și folosind tehnologii normale la care are acces orice atelier specializat.

Bineînțeles că există și aspecte de eficiență economică într-o astfel de afacere care se adresează pe de o parte unei piețe sociale, prin prețuri mai accesibile si pe de alta parte unei piețe verzi, a consumatorului educat, care alege să plătească un preț corect pentru un echipament recondiționat care beneficiază de o garanție anume si a cărui folosință este predictibilă în timp.”

Ce măsuri legislative sau de altă natură sunt necesare pentru stimula deschiderea mai multor centre de reparații EEE la nivel național

Avem nevoie de transpunerea de urgență a standardului „SR EN 50614:2020 – Cerințe privind pregătirea pentru reutilizare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice”, elaborat de ASRO cu sprijinul Coaliției pentru Economia Circulară – CERC și al Asociației ECOTIC, într-un document legislativ care să conțină si norme de aplicare, astfel încât să putem da un impuls dezvoltării acestor centre de reparații la nivel național, prin oferirea unui cadru legal complet, care va duce la crearea de noi locuri de muncă, apariția de noi afaceri circulare și chiar sociale, reducerea cantității de deșeuri și a emisiilor de carbon.

Standardul se aplică proceselor referitoare la pregătirea pentru reutilizarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, susține încurajarea reutilizării deșeurilor electrice și electronice așa cum se specifică în Directiva DEEE (2012/19/UE) și creează toate premisele unui cadru care să garanteze consumatorilor și altor părți interesate securitatea echipamentelor și calitatea pregătirii acestora pentru o nouă viață. Mai este nevoie de foarte puțin pentru a face foarte mult, pentru mediu și societate!, a mai subliniat Alex Laibăr.

Vă reamintim că standardul SR EN 50614:2020 a fost aprobat „teoretic”- prin Ordinul nr. 417/2021 pentru aprobarea Listei cuprinzând standardele române care adoptă standardele europene din domeniul tratării, inclusiv valorificării, reciclării şi pregătirii pentru reutilizare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice dar ordinul menționat cuprinde doar lista celor 16 standarde din domeniul valorificării și reutilizării DEEE, nu conține detaliile tehnice și alte informații necesare pentru implementarea acestor standarde.

Right to Repair – „dreptul la reparații” trebuie să acopere proiectarea de produse de lungă durată care pot fi reparate, precum și o etichetare mai complexă și drepturi de garanție extinse

În data de 30 martie 2022 Comisia Europeană a trimis o comunicare către Parlamentul European în care explica măsurile necesare pentru transformarea produselor sustenabile în normă, dintre care menționăm:

regulamentul propus privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile (ESPR)
strategia UE pentru textile sustenabile și circulare
revizuirea Regulamentului privind produsele pentru construcții
propunere legislativă de consolidare a rolului consumatorilor în vederea tranziției verzi

Noile propuneri fac parte din Pactul verde european și au scopul de a asigura faptul că produsele sustenabile devin normă în UE, că sunt stimulate modelele de afaceri circulare iar consumatorii au legitimitate să se implice mai mult în cadrul tranziției catre economia circulară.

Ulterior, pentru a sprijini aceste măsuri, Parlamentul a adoptat la începutul lunii aprilie a acestui an, cererile pentru o viitoare propunere a Comisiei Europene privind dreptul la reparație, planificată mai târziu în 2022.

Membrii Parlamentului au convenit că un drept efectiv la reparare ar trebui să abordeze ciclul de viață al unui produs și să ia în considerare:

designul produsului,
producția etică,
standardizarea
informarea consumatorilor, inclusiv etichetarea privind reparabilitatea
achizițiile publice. Ar trebui să încurajeze o utilizare mai eficientă a resurselor, să reducă deșeurile și să încurajeze o utilizare extinsă a produselor.

Parlamentul a promovat dreptul consumatorilor la repararea produselor, de peste un deceniu și a adoptat două rezoluții care conțin o serie de propuneri concrete pentru a face reparațiile sistematice, eficiente din punct de vedere al costurilor și atractive.

Dreptul la reparații reprezintă un pas cheie în realizarea planurilor de economie circulară în cadrul Pactului ecologic european. Comisia a anunțat că va depune o propunere de modificare a Directivei privind vânzarea de bunuri și că ia în considerare o propunere legislativă separată privind dreptul la reparație, în trimestrul al treilea din 2022.

Ce ar trebui să includă o viitoare lege privind „dreptul la reparare”?

stimulente pentru consumatori să aleagă repararea în locul înlocuirii, cum ar fi garanții extinse sau primirea unui dispozitiv de înlocuire pe durata unei reparații;
reguli armonizate pentru informarea consumatorilor la punctul de vânzare, inclusiv „scoruri de reparații”, durata de viață estimată, piese de schimb, servicii de reparații și disponibilitatea actualizărilor software;
posibilă etichetare inteligentă, cum ar fi coduri QR sau pașapoarte digitale pentru produse;
posibil mecanism comun de răspundere producător-vânzător pentru neconformitatea produselor;
cerințele de durabilitate și reparații incluse într-o viitoare directivă de proiectare ecologică

În ceea ce privește dispozitivele digitale, parlamentarii susțin că actualizările de software ar trebui să fie reversibile și să nu conducă la scăderea performanței, de exemplu, a smartphone-urilor. Acestea ar trebui să fie disponibile pentru o perioadă minimă de timp, iar consumatorii ar trebui să fie pe deplin informați în momentul achiziției despre disponibilitatea actualizărilor.

Practicile care constrâng în mod nejustificat dreptul de a repara sau duc la deteriorare programată ar putea fi considerate „practici comerciale neloiale” și interzise de legislația UE.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

31 martie 2022

Sursa foto: ec.europa.eu

La 7 ani de la adoptarea pachetului ambițios privind economia circulară

Comisia Europeană a prezentat ieri un nou pachet de propuneri și mai ambițions din cadrul Pactului verde european; noile propuneri au scopul de a asigura faptul că produsele sustenabile devin normă în UE, că sunt stimulate modelele de afaceri circulare, iar consumatorii au legitimitate să se implice mai mult în cadrul tranziției catre economia circulară.

Pachetul este format din:

O inițiativă privind produsele durabile care vizează stimularea circularității produselor pe piața UE, inclusiv o reformă a legilor privind proiectarea ecologică
O strategie pentru textile sustenabile și circulare
O propunere de revizuire a Regulamentului privind produsele pentru construcții
Noi reguli pentru consolidarea puterii consumatorului.

Vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: „Este momentul să punem capăt modelului care constă în «a lua, a produce, a strica și a arunca», care este atât de dăunător pentru planeta, sănătatea și economia noastră.

Propunerile de astăzi vor asigura faptul că numai produsele cele mai sustenabile sunt vândute în Europa. Acestea le permit consumatorilor să economisească energie, să repare produsele stricate în loc să le înlocuiască cu altele și să facă alegeri ecologice inteligente atunci când cumpără produse noi. În acest mod, readucem echilibrul în relația noastră cu natura și ne reducem vulnerabilitatea față de perturbările de la nivelul lanțurilor de aprovizionare globale.”

Produse sustenabile și Design Ecologic

După cum s-a anunțat în Planul de acțiune pentru economia circulară, Comisia propune noi norme prin care aproape toate bunurile fizice de pe piața UE să devină ecologice, circulare și eficiente din punct de vedere energetic pe parcursul întregului lor ciclu de viață, de la faza de proiectare până la utilizarea zilnică, schimbarea destinației și sfârșitul ciclului de viață.

Pachetul include, de asemenea, o propunere legislativă pentru dezvoltarea designului ecologic, extinzându-și domeniul de aplicare la practic toate produsele introduse pe piață și deschizând ușa către noi măsuri, cum ar fi măsurarea amprentei de carbon și de mediu a produselor, dezvoltarea unui pașaport pentru produse digitale și analiza impactului dincolo de granițele UE.

Împreună cu această propunere, Comisia a adoptat, de asemenea, un Plan de lucru privind proiectarea ecologică și etichetarea energetică pentru perioada 2022-2024 pentru a acoperi noile produse cu impact energetic și a actualiza și a spori nivelul de ambiție pentru produsele care sunt deja reglementate, ca măsură tranzitorie până la intrarea în vigoare a noului regulament; proiectarea produselor determină până la 80% din impactul asupra mediului al unui produs, pe durata ciclului de viață al acestuia.

Planul de lucru abordează, în special, produsele electronice de larg consum (telefoanele inteligente, tabletele, panourile solare), care reprezintă fluxul de deșeuri cu cea mai rapidă creștere.

Propunerea va consolida piața unică, evitând situația în care legislația unui stat membru este divergentă de a altuia, și va crea oportunități economice pentru inovare și creare de locuri de muncă, în special în ceea ce privește refabricarea, întreținerea, reciclarea și repararea.

Toate produsele reglementate vor avea pașapoarte digitale ale produselor. Acest lucru va facilita repararea sau reciclarea produselor și va facilita urmărirea de-a lungul lanțului de aprovizionare a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare. Se poate introduce, de asemenea, și etichetarea. Propunerea conține, de asemenea, măsuri menite să pună capăt practicii distrugerii bunurilor de consum nevândute, precum și să extindă achizițiile publice verzi și să ofere stimulente pentru produsele sustenabile.

Însă, reprezentanții EEB (European Environmental Bureau) avertizează că aceste măsuri nu vor fi implementate prea rapid, având în vedere că reprezentanții Comisiei prevăd o creștere limitată a personalului care lucrează la politica de produse. Totodată, oportunitățile de a oferi rezultate încă de la început, cum ar fi interzicerea imediată a distrugerii bunurilor nevândute, nu au fost luate.

2. Textile sustenabile

Într-un articol anterior prezentam situația îngrijorătoare a gestionării deșeurilor textile atât în Europa cât și în România.

Consumul european de textile are al patrulea cel mai mare impact asupra mediului și schimbărilor climatice, după alimente, locuințe și mobilitate. Acesta se situează, de asemenea, pe locul al treilea în ceea ce privește consumul de apă și utilizarea terenurilor și pe locul al cincilea din punctul de vedere al utilizării materiilor prime primare.

Comisia adoptă și o nouă strategie pentru textile sustenabile și circulare stabilește viziunea și acțiunile concrete pentru a asigura faptul că, până în 2030, produsele textile introduse pe piața UE au un ciclu de viață lung și sunt reparabile, reutilizabile reciclabile, fabricate pe cât de mult posibil din fibre reciclate, nu conțin substanțe periculoase și sunt produse cu respectarea drepturilor sociale și a mediului.

Măsurile specifice prevăzute vor include cerințe de proiectare ecologică pentru textile, informații mai clare, un pașaport digital al produselor și o schemă obligatorie a UE de răspundere extinsă a producătorilor. Strategia prevede, de asemenea, măsuri de combatere a eliberării neintenționate de microplastice din textile și de stimulare a modelelor de afaceri circulare, inclusiv a serviciilor de reutilizare și reparare.

Pentru a aborda moda de consum, strategia invită, de asemenea, întreprinderile să reducă numărul de colecții pe an, să își asume responsabilitatea și să ia măsuri pentru a-și reduce la minimum amprenta de carbon și de mediu și invită statele membre să adopte măsuri fiscale favorabile pentru sectorul reutilizării și reparațiilor.

EEB solicită factorilor de decizie să asigure o participare puternică a societății civile la dezvoltarea inițiativelor anunțate în strategie și să îmbunătățească măsurile care abordează abuzurile drepturilor omului în lanțurile de aprovizionare, un „punct orb” clar în textul identificat.

3. Produse pentru construcții

Industria construcțiilor reprezintă aproape 10% din valoarea adăugată a UE și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 25 de milioane de persoane, în peste 5 milioane de firme. 430 000 de întreprinderi din UE fac parte din industria produselor pentru construcții, acestea având, în total, o cifră de afaceri de 800 de miliarde EUR. Acestea sunt, în principal, întreprinderi mici și mijlocii. Acestea reprezintă un atu economic și social esențial pentru comunitățile locale din regiunile și orașele europene.

Clădirile sunt responsabile de circa 50% din extracția și consumul de resurse și de peste 30% din totalul deșeurilor generate anual în UE. În plus, clădirile sunt responsabile de 40% din consumul de energie al UE și de 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră legate de energie.

Revizuirea Regulamentului produselor pentru construcții (CPR-Construction Products Regulation) va consolida și va moderniza normele care sunt în vigoare din 2011. Noile cerințe privind produsele vor asigura faptul că proiectarea și fabricarea produselor pentru construcții se bazează pe tehnologii de ultimă oră, pentru a le face mai durabile, reparabile, reciclabile și mai ușor de refabricat.

În ciuda progreselor mai mari în alte dosare, revizuirea Regulamentului privind produsele de construcții avansează timid în ceea ce privește alinierea la inițiativa pentru produse durabile..

ONG-urile europene au avertizat printr-o adresă comună trimisă către Comisia Europeană în data de 15 martie 2022 că o astfel de lipsă de ambiție este deosebit de îngrijorătoare pentru o industrie care are nevoie disperată de decarbonizare, ca sursă a 35% din emisiile UE.

Acest lucru nu este abordat în mare parte de actualul CPR, care continuă să permită jucătorilor dominanti din industrie să stabilească standarde de mediu, în cazul în care pot conveni asupra celui mai mic numitor comun care sufocă inovațiile și IMM-urile.

4. Împuternicirea consumatorilor

Inițiativa privind „împuternicirea consumatorului pentru tranziția ecologică” urmărește să consolideze legislația UE existentă pentru a preveni greenwashing și a reduce deteriorarea programată, prin modificarea atât a Directivei privind practicile comerciale neloiale, cât și a Directivei privind drepturile consumatorilor.

Propunerea urmărește să îmbunătățească credibilitatea afirmațiilor și etichetelor de durabilitate – o măsură foarte solicitată, deoarece cercetări recente au arătat că 42% dintre afirmațiile ecologice sunt potențial false sau înșelătoare.

Mai mult, noile reguli privind prevederile de informare cu privire la durata perioadelor de garanție, disponibilitatea pieselor de schimb și actualizările de software sunt menite să ajute consumatorii să înțeleagă durata de viață estimată a produselor pe care le achiziționează.

Propunerea include, de asemenea, pe lista neagră practicile companiilor care duc la învechirea prematură, cum ar fi evitarea informării consumatorilor cu privire la necesitatea de a utiliza actualizări de software care împiedică funcționarea produselor sau necesitatea folosirii consumabilelor originale, cum ar fi cernelurile pentru imprimante.

EEB salută măsurile ca un pas foarte necesar pentru a opri greenwashing-ul, dar a avertizat cu privire la posibile lacune: inițiativa nu reușește să clarifice modul în care unele dintre cele mai problematice și răspândite afirmații, cum ar fi „neutralitatea climatică”, vor fi abordate, în timp ce interzicerea învechirii planificate a fost eliminată din propunere.

Prin propunerile de ieri, Comisia prezintă instrumentele necesare pentru trecerea la o economie cu adevărat circulară în UE: o economie decuplată de dependența de energie și de resurse, mai rezilientă la șocurile externe, care respectă natura și sănătatea oamenilor. Propunerile se bazează pe succesul normelor existente ale UE în materie de proiectare ecologică, care au dus la reduceri remarcabile ale consumului de energie al UE și la economii semnificative pentru consumatori.

Numai în 2021, cerințele existente în materie de proiectare ecologică le-au permis consumatorilor să economisească, în total, 120 de miliarde EUR. Normele au dus, de asemenea, la o scădere cu 10% a consumului anual de energie al produselor care intră în domeniul lor de aplicare. Până în 2030, noul cadru va putea duce la economii de energie primară de 132 milioane de tone echivalent petrol, ceea ce corespunde unei cantități de gaze naturale de aproximativ 150 de miliarde de metri cubi, cantitate aproape echivalentă cu importul UE de gaze rusești.

Puteți citi și:

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

Deseuri: plateste pentru cat arunci (Pay-As-You-Throw)

20 octombrie 2018

PAYT sau “bani pentru ridicarea de deseuri”

Pentru deseuri, a venit vremea ca Primariilor sa le revina obligatia de a aplica in randul populatiei instrumentul economic “plateste pentru cat arunci”. Obligatia de a pune si apreda deseurile separat in pubele este legiferata de mult timp in Romania, insa nu a fost respectata intr-o masura semnificativa.

(obligatoriu de la 1 ianuarie 2019, cf. balbaitului OUG 74/2018)

PAYT este despre deseuri si bani

Unul dintre motive, relevant pentru discutia noastra, este legat de costurile de-a multiplica numarul de pubele si apoi de a colecta separat fiecare fractie (hartie, plastic, sticla, etc).

Pentru acoperirea acestor costuri, facturile pentru serviciile de salubritate au inceput sa se mareasca iar acest fapt a generat nemultumiri in randul populatiei si prilejul unor mesaje populiste emise de politicienii locali, mai preocupati de propria vizibilitate decat de o discutie tehnica, aplicata, despre nevoile comunitatii.

Cu toate acestea, Primariile au acum posibilitatea de a micsora plata corespunzatoare serviciilor de ridicare a deseurilor casnice, prin valorificarea deseurilor generate de gospodarii, daca aceste deseuri sunt suficient de curate pentru a fi valorificate. Deseurile separate, in principal cele care au valoare economica (hartie-carton, plastic, PET, metal) se autofinanteaza din insusi pretul lor, in timp ce ridicarea deseurilor cu valoare negativa (menajer, sticla) se achita de catre cei care le genereaza.

OK… si Primaria?!?

Pe de alta parte, Primariile se vor ocupa de pregatirea sistemelor de reciclare. Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2019, Primariile vor fi obligate sa puna in practica aceasta tarifare diferentiata, denumita si instrumentul economic “plateste pentru cat arunci”, sistem care functioneaza in state membre UE de multi ani. Implementarea trebuie sa fie este aplicabila din toate punctele de vedere (tehnic, financiar), iar populatia sa fie astfel motivata sa reduca si sa separe deseurile generate. In acelasi timp, Primaria are autoritatea de a sanctiona acolo unde nu se respecta impunerile.

Pentru a dimensiona cuantumul platii diferentiate pentru deseurile aruncate de populatie, Primariile vor lua in considerare volumul deseurilor predate, frecventa de colectare si/sau greutatea deseurilor, vor personaliza sacii, vor agrea cu salubristii programe zilnice sau saptamanale de colectare. Ministerul Mediului a anuntat publicarea, in viitorul apropiat, a unor ghiduri de bune practici.

Deja, in unele localitati din tara se realizeaza preluarea deseurilor reciclabile in anumite zile ale saptamanii, cu autoutilitare specializate, firmele de salubritate distribuie saci inscriptionati pentru deseurile reciclabile sau pubele de culori diferite. Nu in ultimul rand, exista firme de colectare, independente de cele de salubritate, care colecteaza de la gospodarii diverse tipuri de deseuri reciclabile (sticle, recipienti PET, maculatura, doze de aluminiu), contribuind direct la reducerea volumului deseurilor predate la firma de salubritate si, deci, si la reducerea facturii din partea acestora.

Sistemul “plateste pentru cat arunci”, alaturi de celelalte instrumente economice – dintre care se remarca mai ales “taxa la groapa” -, sunt componente foarte importante ale gestionarii corespunzatoare a deseurilor, care si-au dovedit din plin eficienta in celalalte state membre al UE in ceea ce priveste cresterea ponderii deseurilor reciclate din totalul celor generate. Ratarea acestor obiective importante pentru cetateni si nu in ultimul rand pentru mediu va atrage penalitati pentru Romania, concretizate in despagubiri financiare care, mai departe, se vor rasfrange sub forma unor sanctiuni semnificative asupra Consiliilor Judetene si Primariilor, ducand inevitabil la scumpirea accelerate a serviciilor de gestionare a deseurilor si, asadar, costuri mai mari pentru populatie.

Un articol ECOTECA si www.raportare-mediu.ro.

Deseuri – Schimbari majore privind gestionarea deseurilor municipale de catre primarii

11 septembrie 2018

Finalul de an 2018 vine cu o serie de schimbari majore privind gestionarea deseurilor municipale de catre primarii. Ele se concretizeaza – deocamdata, atentie! – in prevederile OUG 74/2018.

Impunerile la nivelul Uniunii Europene trebuie respectate fara echivoc si de Romania; reglementarile ar trebui sa tina cont atat de specificul national (infrastructura, nivel de performanta, cadru institutional, obiceiuri de consum etc.) cat si de directia generala de politica publica comunitara, marcata de dificultatile majore in a recicla deseuri si a reduce depozitarea. Ar trebui. Acum haideti sa vedem ce se intampla in mod concret.

Autoritatilor locale, fie ca sunt ele primarii sau ADI-uri, li se atribuie o serie de obligatii importante, unele cu efect imediat, altele incepand cu anul viitor. Chiar si pentru acele masuri care urmeaza sa-si creeze efecte incepand cu 1 ianuarie 2019, pregatirea implementarii acestora trebuie sa se realizeze inca de pe acum.

Iata cateva dintre provocari:

Asigurarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor municipale generate de populatie (cel putin pentru hartie si carton, metale, plastic si sticla);
Atingerea tintei de reciclare a deseurilor municipale produse (minim 50% din masa totala generata pana la 30 decembrie 2020);
Contributia pentru economia circulara (suportata de salubristi) (de la 1 ianuarie 2019), pentru cantitatile de deseuri care ar fi trebuit valorificate dar nu au fost;
Includerea tarifelor distincte pentru gestionarea deseurilor colectate selectiv, in caietele de sarcini si in contractele de delegare a serviciului de salubrizare (de la 1 ianuarie 2019);
Respectarea indicatorilor de performanta pentru activitatile din cadrul serviciului de salubrizare si aplicarea de penalitati pentru nerealizarea lor (de la 1 ianuarie 2019);
Respectarea instrumentului economic “plateste pentru cat arunci”, pe baza volumului de deseuri, a frecventei de colectare, greutatii si/sau numarului de saci de colectare personalizati; Tarifele si sanctiunile asupra beneficiarului serviciului de salubrizare sunt stabilite de catre Primarie (de la 1 ianuarie 2019);
Respectarea principiului “Raspunderea extinsa a producatorului”, concretizat in finantarea la bugetul local pentru acoperirea costurilor de colectare si valorificare a deseurilor din ambalaje din partea organizatiilor producatorilor de produse ambalate (de la 1 ianuarie 2019).

Asadar, modificarile din sistemul de gestionare a deseurilor presupun atentie si implicare din partea Primariilor. Dupa cum puteti vedea din formularea obligatiilor legale de mai sus, detaliile si eforturile de implementare sunt lasate la interpretarea si decizia primariilor, in calitatea lor de furnizori – directi sau indirecti – de servicii publice catre populatie si de beneficiari ai contractelor de salubrizare, in timp ce controlul periodic al implementarii masurilor se va realiza de catre comisii din cadrul autoritatilor competente.

Nerespectarea obligatiilor de mediu va atrage sanctiuni si amenzi care pot fi evitate insa necesita know-how, organizare si decizii. Cele mai recente obligatii provin, cum spuneam la inceputul articolului, din prevederile OUG 74/2018, pentru modificarea si completarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje si a OUG 196/2015 privind Fondul pentru mediu. Varianta integrala a normativului o gasiti aici.

Articol realizat cu sprijinul colegilor de la Green Business Management www.raportare-mediu.ro

Agorele UrbanWINS – actiuni concrete de prevenire si gestionare a deseurilor in Bucuresti

27 iulie 2018

Acum un an incepeam Agorele UrbanWINS, o serie de dezbateri/intalniri tehnice initiate de Primaria Municipiului Bucuresti impreuna cu partenerii romani din cadrul UrbanWINS in cadrul carora au fost invitati cei mai importanti actori din industria deseurilor (firme de reciclare si valorificare, generatori de deseuri, colectori si producatori de deseuri, consultanti, reprezentanti ai Primariilor de sector, alte autoritati publice, ONG-uri de mediu, grupuri de initiativa civica, autoritati de mediu, institute de cercetare, institutii de invatamant, cetateni, etc.)

Spre deosebire de conferintele „clasice” organizate frecvent in acest domeniu, in cadrul carora actorii din industria deseurilor isi spun nemultumirile dar rareori ajung la niste puncte comune, aceste intalniri organizate in cadrul proiectului UrbanWINS finantat prin programul Orizont2020 al Uniunii Europene, au fost stabilite inca de la inceput sub forma unor grupuri de lucru tehnice in cadrul carora sa fie identificate, analizate si selectate actiuni concrete pentru prevenirea si gestionarea corespunzatoare a deseurilor in Bucuresti.

Astfel, in perioada iunie 2017 – iunie 2018, Primăria Municipiului București împreună cu partenerii săi – Asociațiile Ecoteca, Environ, ECOTIC, Romania Green Building Council și Global Innovation Solution a organizat 7 Agore pentru a defini în mod participativ obiective și indicatori pentru un Plan strategic de acțiune locală de prevenire și management al deșeurilor. Acesta va fi implementat în parteneriat cu cetățenii, firmele, ONG-urile, instituțiile publice și de cercetare care au propus acțiuni concrete în cadrul acestuia, în perioada 2018 – 2019.

În cadrul primelor agore au fost identificate și dezbătute principalele probleme legate de prevenirea și gestionarea deșeurilor în România și prioritățile care pot fi asumate de Primaria Municipiului Bucuresti pentru a le imbunatati împreună cu membrii agorelor. Prioritățile identificate includ: 1) cresterea gradului de constientizare a populatiei privind prevenirea si managementul corespunzator al deseurilor; 2) creșterea gradului de colectare separată „la sursă”; 3) prevenirea generării a deșeurilor de ambalaje.

În cadrul următoarelor agore discuțiile s-au concentrat pe identificarea unor acțiuni concrete care răspund priorităților menționate, pe care participanții doresc să le implementeze în parteneriat cu Primăria Municipiului București sau cu alți actori locali.

Saculeti reutilizabili pentru legume, fructe, cereale care inlocuiesc cu succes pungile de unica folosinta la achizitionarea de produse vrac din supermarketuri. Realizati din bumbac de Textilia pentru UrbanWINS (logo brodat).

Actiuni care vor fi implementate in perioada 2018-2019 in cadrul UrbanWINS

Dupa ce au fost propuse si dezbatute peste 30 de actiuni care pot fi implementate in Bucuresti pentru prevenirea si gestionarea corespunzatoare a deseurilor in Municipiul Bucuresti au fost votate de participantii Agorelor 8 actiuni ce urmeaza a fi demarate in perioada urmatoare.

In vederea respectarii cerintelor europene impuse in cadrul proiectului, au fost selectate 3 actiuni prioritare care vor fi demarate in perioada urmatoare:

Realizarea unor proiecte pilot de colectare separata a deșeurilor generate in cadrul evenimentelor publice organizate de Primaria Municipiului Bucuresti (printre actiunile incluse in actiune precizam: implementarea unui sistem integrat de colectare separata a deseurilor reciclabile, informarea participantilor prin oferirea unor exemple concrete de prevenire si gestionare corespunzatoare a deseurilor, colectarea corespunzatoare a deseurilor si predarea catre unitati de reciclare/valorificare, pastrarea evidentei deseurilor generate si raportarea cantitatilor de deseuri generate si colectate)
Elaborarea si implementarea unei campanii de conștientizare și prevenire a generării deșeurilor in unități de învățământ (actiuni incluse: instalarea unor filtre de apa in vederea reducerii deseurilor de ambalaje, implementarea unui sistem integrat de colectare separata a deseurilor reciclabile, informarea elevilor si profesorilor cu privire la prevenirea, reducerea si gestionarea corespunzatoare a deseurilor, pastrarea evidentei deseurilor generate si raportarea cantitatilor de deseuri generate si colectate)
Implementare unui sistem integrat “zero waste” (pilot) de colectare separata (deseuri reciclabile si alimentare) in unitati din industria alimentara (ex. restaurante, catering). Actiuni incluse in proiect: colectarea separata a deseurilor reciclabile si alimentare; deseurile alimentare vor fi predate in vederea compostarii/valorificarii; implementarea unui ghid de prevenire, reducere si gestionare corespunzatoare a deseurilor; elaborarea și implementarea unui plan informațional pentru informarea clientilor si stakeholderilor unitatilor de catering privind prevenirea generarii deseurilor; pastrarea evidentei deseurilor generate si predarea rapoartelor legale de evidenta catre autoritatile de mediu de catre unitatile de alimentatie publica.

Un prim pas pentru realizarea acestui proiect a fost publicarea Hotararii numarul 247/04.05.2018 a Consiliului General al Municipiului Bucuresti de aprobare a Regulamentului privind salubrizarea, igienizarea şi înfrumuseţarea Centrului Istoric, masura care va sprijini implementarea unui sistem integrat de prevenire si gestionare corespunzatoare a deseurilor in zona Centrului Vechi si care va reprezenta un model si pentru alte zone din Capitala.

Toate actiunile vor fi monitorizate timp de cel putin un an de zile pentru a deveni sustenabile si dupa incheierea proiectului. Totodata, va fi luata in vedere extinderea acestor actiuni.

Un aspect important in cadrul acestor actiuni il reprezinta introducerea unor masuri de prevenire a generarii deseurilor. De ani buni, se incearca diverse actiuni pentru o mai buna gestionare a deseurilor insa este neglijat un aspect important solicitat de Comisia Europeana, respectiv prevenirea si reducerea deseurilor. Aceste actiuni au in vedere mai ales promovarea masurilor de prevenire a generarii deseurilor.

Abordarea participativa – implicarea cat mai multor actori din domeniul gestionarii deseurilor in implementarea actiunilor – prioritatea UrbanWINS

21557902 1101025380030789 4995080154140324419 n

Alexandra Chenaru Ghenea – Manager proiect Ecoteca si Coordonator National UrbanWINS

„Ne bucuram sa facem parte din acest proiect european, Romania are nevoie de astfel de colaborari internationale pentru a accelera tranzitia catre economia circulara. Nu este suficient sa transpunem in legislatia nationala directivele europene pentru a asigura aceasta tranzitie, avem nevoie de modele europene, de practici care pot fi adaptate si in Romania, este necesara o abordare participativa a acestui subiect fiindca gestionarea deseurilor este relevanta pentru orice cetatean; gestionarea deseurilor nu se poate realiza in mod individual sau din „birou”, avem nevoie in permanenta sa adaptam legislatia si strategiile la realitatile actuale, dar cel mai important avem nevoie sa asiguram o comunicare eficienta intre principalii stakeholderi ai acestui domeniu, pentru a gasi solutii avantajoase pentru toti.

De aceea, apreciem foarte mult initiativa realizarii „agorelor urbane” in cadrul proiectului, intalniri virtuale sau fizice care au ca principal scop gruparea stakeholderilor relevanti, organizarea de discutii, propuneri in vederea identificarii unor solutii concrete pentru imbunatatirea gestionarii deseurilor atat la nivel european cat mai ales, la nivel national. In activitatea desfasurata pana acum, Ecoteca a incurajat de fiecare data colaborarea si transparenta in vederea imbunatatirii politicilor publice privitoare la gestionarea deseurilor, iar acest proiect ne da inca o data ocazia sa continuam sa promovam aceasta directie.” Alexandra Chenaru – Ghenea, Manager Proiect Asociatia Ecoteca, Coordonator national UrbanWINS

Alte actiuni selectate in cadrul Agorelor UrbanWINS care vor fi implementate in perioada urmatoare:

Promovarea unei platforme online care contine majoritatea punctelor de colectare separata din București (platforma „www.hartareciclarii.ro” dezvoltata de Asociatia Viitor Plus) si sprijin in updatarea informatiilor existente pe platforma;
Îmbunătățirea ratei de colectare separata „la sursa” prin dezvoltarea de parteneriate intre Primărie, operatori si asociații de locatari/cetățeni in vederea implementării corespunzătoare a programelor
Dezvoltarea unor centre municipale pilot pentru colectarea separata a deșeurilor
Dezvoltarea unei platforme online pentru colectarea de date privind gestionarea deșeurilor de construcții, pentru o mai buna monitorizare a acestora
Grup de lucru cu Primaria Municipiului Bucuresti in vederea promovarii achizitiilor verzi in institutiile publice

Agorele UrbanWINS reprezinta o surpriza placuta, credem noi, fiindca nu se intampla foarte des ca niste actiuni sa fie dezbatute o perioada suficienta de timp si mai ales, initiatorii lor sa fie dispusi sa contribuie „cot la cot” cu autoritatea publica locala (in cazul nostru, Primaria Bucuresti) pentru implementarea lor.

Din pacate, in acest domeniu ne-am obisnuit sa auzim foarte des critici legate de „ce nu fac autoritatile competente in acest domeniu” … foarte rar intalnim initiative si actiuni concrete care sa fie asumate si implementate de actorii care au parghiile necesare sa faca diferenta si sa sprijine autoritatile locale, care uneori au dorinta de a produce o schimbare dar nu au capacitate administrativa, specialisti in domeniu etc. pentru acest lucru

Va invitam sa fiti alaturi de noi in acest demers si sa urmariti activitatea proiectelor pilot si pe platforma online de discutii a proiectului – Agora Online UrbanWINS care poate fi accesata foarte usor aici.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Informații generale

UrbanWINS este un proiect European care se derulează pe durata a 3 ani, începând cu luna iunie 2016, și este finanțat prin Programul de Cercetare și Inovare Orizont 2020. Acesta analizează modul în care orașele consumă resurse și produse, precum și modul în care sunt eliminate deșeurile generate, în vederea dezvoltării și testării unor planuri și soluții eco-inovative, scopul fiind o mai bună prevenire și gestionare a deșeurilor. Abordarea participativă reprezintă o valoare adăugată a proiectului UrbanWINS, întrucât viziunea tuturor actorilor relevanți pentru domeniul gestionării deșeurilor la nivel urban va fi luată în considerare.

Urban_WINS va dezvolta şi testa strategii eco-inovative pentru prevenirea şi gestionarea deşeurilor în 8 oraşe-pilot: Bucureşti (România), Cremona, Torino şi alte 2 oraşe care fac parte din Zona Metropolitană a Romei, Pomezia si Albano Laziale (Italia), Leiria (Portugalia) şi oraşele Manresa şi Sabadell (Spania).

Proiectul este coordonat de Municipalitatea Cremona din Italia, în parteneriat cu 26 de participanţi internaţionali.

În România, partenerii sunt: Asociaţia ECOTECA, Primăria Municipiului Bucureşti, Romania Green Building Council, Asociaţia ECOTIC, Global Innovation Solution, Asociaţia ENVIRON.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici – www.urbanwins.eu si pe platforma online de discutii – Agora Online UrbanWINS care poate fi accesata foarte usor aici.

Puteti citi si:

Un an de UrbanWINS

UrbanWINS lansează Agorele (dezbaterile) publice privind managementul corespunzator al deseurilor

UrbanWINS lanseaza agorele online, un spatiu virtual pentru dezbateri dedicate managementului deseurilor

Concluziile conferintei de lansare a proiectului Urban_Wins

Lansarea oficiala “Urban Wins” – prilej de dezbatere a strategiilor de prevenire si gestionare a deseurilor la nivel european

Managementul Deşeurilor Urbane la un nou nivel – prin participarea la Proiectul European Urban_WINS

De ce sustinem respingerea “legii ambalajelor”

20 octombrie 2016

Inca din luna aprilie a acestui an au fost facute presiuni pentru modificarea legii 249/2015 privind gestionarea deseurilor de ambalaje si a OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu in favoarea marilor producatori.

Noua propunere legislativa (420/27.06. 2016) initiata de 10 senatori PSD, PNL si UNPR solicita reducerea penalităţilor aplicate producătorilor care nu ating ţintele anuale de colectare de la 2 lei/kg la 0,7 lei/kg, masura dezastruoasa care ar bloca indeplinirea tintelor anuale de colectare si reciclare a deseurilor de ambalaje.

Noile propuneri vizeaza pe langa deseurile de ambalaje si deseurile de anvelope.

Acţiunea senatorilor a trecut de comisiile de specialitate, cu modificarea penalităţii de la 0,3 lei/kg, cât au cerut iniţiatorii, la 0,7 lei/kg. Legea 420/2016 a fost pusă marţi pe ordinea de zi a Senatului însă nu a fost votată din lipsă de cvorum, fiind amanata pentru data de luni, 24 octombrie 2016.

Daca nu vom actiona rapid legea va fi aprobata tacit in data de 15.11.2016!

Salutam demersul de-clic.ro pentru blocarea propunerii legislative si solicitam societatii civile sa sprijine initiativa prin transmiterea de scrisori de respingere a propunerii legislative catre Comisia de Mediu din Camera Deputatilor!

Toate eforturile depuse pana acum de autoritati pentru imbunatatirea performantelor de colectare si valorificare a deseurilor (OUG nr. 38/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, OUG nr. 39/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, OUG pentru completarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor) risca sa fie boicotate de noua lege.

Din fericire, respingerea legii este sustinuta si de Ministerul Mediului:
„Ministerul Mediului cere respingerea acestui proiect de lege, deoarece creează prejudicii financiare grave autorităţilor publice locale, precum şi colectorilor şi reciclatorilor de ambalaje. În ultimă instanţă cetăţenii vor trebui să suporte aceste costuri suplimentare prin taxe şi impozite locale mărite semnificativ. Se pun în pericol programe de succes precum Rabla şi Casa Verde“, a declarat Raul Pop, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru capital.

Potrivit ecologic, pana in prezent s-au încasat aproximativ 60 de milioane de euro din penalităţile pentru neatingerea ţintelor de reciclare a deşeurile de ambalaje. Daca propunerea legislativa va fi aprobata penalitatile vor scadea iar producatorii nu vor mai avea nici o motivatie pentru colectarea si reciclarea ambalajelor puse pe piata, cu atat mai putin in gasirea unor solutii pentru reducerea acestora (vanzari la vrac, investitii in eco-design, campanii de constientizare privind reciclarea ambalajelor).

Sa ne aducem aminte ca aceeasi discutie a fost si in 2013 cand s-a decis sa se renunte la taxa de 2 lei/kg pentru neindeplinirea tintelor de valorificare a uleiurile minerale in favoarea unei taxe de 0,3 lei/kg aplicată o singură dată cantităţilor de uleiuri datorată de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de produse.

La vremea respectiva Ecoteca impreuna cu Coalitia pentru Mediu a sustinut in nenumarate randuri mentinerea taxei de 2 lei/kg.

Ne aflam in aceeasi situatie de boicotare a unor obligatii de colectare si reciclare a deseurilor, dar speram ca de aceasta data, nu se va repeta greaseala facuta in urma cu 3 ani.

Sa nu uitam ca aceasta criza a reciclarii ambalajelor dateaza inca din octombrie anul trecut, cand controalele AFM au depistat fraude in valoare totala de 54 mil. EURO pe piata deseurilor de ambalaje.

Autoritatile au rezistat presiunilor producatorilor pana in prezent, trebuie sa le solicitam sa nu cedeze si sa respecte cerintele europene privind colectarea si reciclarea deseurilor!

Puteti citi si:

Scandalul reciclarii ambalajelor: Este legitima scumpirea produselor alimentare cu 30%?

OUG pentru modificarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor – Autoritățile locale vor aplica opțional principiul “Plăteşti pentru cât arunci”

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Managementul Deşeurilor Urbane la un nou nivel – prin participarea la Proiectul European Urban_WINS

25 iulie 2016

Urban_WINS, un nou proiect European finanţat prin Programul de Cercetare şi Inovare “Horizon 2020”, va studia modul în care oraşele utilizează resursele şi produsele realizate, precum şi modul în care sunt eliminate deşeurile generate, în vederea dezvoltării şi testării unor planuri şi soluţii inovative, în scopul îmbunătăţirii metodelor de prevenire şi gestionare a deşeurilor.

Aceste planuri strategice vor fi testate în 8 oraşe-pilot din 6 ţări europene – Austria, Italia, Portugalia, România, Suedia şi Spania.

Lansat în luna iunie 2016, proiectul va analiza strategiile actuale utilizate în prevenirea şi gestionarea deşeurilor dintr-un număr total de 24 oraşe şi va evalua felul în care acestea contribuie, prin flexibilitate, la utilizarea eficientă a resurselor. Proiectul va urmări abordarea “metabolismului urban”, conform căreia oraşele sunt considerate organisme vii care utilizează resurse naturale şi creează un flux material şi de energie. Rezultatele proiectului vor fi utilizate pentru a defini obiectivele şi indicatorii Planurilor Strategice pentru Prevenirea şi Managementul Deşeurilor în cele 8 oraşe-pilot: Cremona, Torino şi 2 oraşe situate în zona metropolitană a Romei (Italia), Bucureşti (Romania), Leiria (Portugalia) şi Manresa şi Sabadell (Spania).

Participarea activă a cetăţenilor, guvernelor, organizaţiilor, furnizorilor, institutelor de cercetare şi centrelor educaţionale este prevazută a se desfăşura prin intermediul unor “agore” ce vor fi organizate atât fizic, cât şi online, în cele 8 oraşe-pilot, ocazii cu care participanţii vor putea impărtăşi opinii şi idei şi vor putea planifica soluţii.

Abordarea participativă e o valoare adaugată a Urban_WINS, întrucat viziunea tuturor jucătorilor relevanţi din domeniul generării şi managementului deşeurilor la nivel urban va fi luată în considerare la elaborarea noilor strategii şi testarea soluţiilor inovative împreună cu ceilalţi participanţi. Recomandările şi instrumentele rezultate vor fi transferabile şi altor orase. Rezultatul final al proiectului va consta într-un set de instrumente care vor putea fi utilizate în mod participativ şi pe baze ştiinţifice, în procesul luării deciziilor şi planificării activităţii de gestionare a deşeurilor, urmând a fi accesibile oricărei autorităţi publice de pe teritoriul Europei.

Urban_WINS urmăreşte trecerea la modele de consum şi producţie sustenabile, precum şi dezvoltarea unui management mai eficient al deşeurilor, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii urbane şi a bunăstării cetăţenilor.

Proiectul, care se va desfăşura pe o durată de 3 ani este coordonat de Municipalitatea Cremona din Italia, în parteneriat cu 26 de participanţi internaţionali.

În România, partenerii sunt: Primăria Municipiului Bucureşti, Asociaţia ECOTECA, Romania Green Building Council, Asociaţia ECOTIC, Global Innovation Solution, Asociaţia ENVIRON.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Acest proiect a primit finantare din partea Uniunii Europene prin programul de cercetare si inovare Horizon 2020, prin contractul nr. 690047. Responsabilitatea exclusiva pentru continutul acestui articol ii revine autorului. Continutul articolului nu reflecta in mod necesar opinia Comisiei Europene.

In plus, Comisia Europeana nu este responsabila pentru o eventuala utilizare a informatiilor continute in aceast articol.

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

12 ianuarie 2016

Sursa foto: ecologic

Pentru a asigura punerea deplină în aplicare a legislației UE privind deșeurile și ierarhia deșeurilor, inclusiv prin eliminarea dependenței încă foarte predominanta de depozitare a deșeurilor municipale Comisia Europeana facea următoarele recomandări inca de acum 3 ani:

1. Introducerea unei taxe de depozitare si cresterea progresiva a impozitului pe depozit pentru a devia deseurile de la depozitare. Utilizati veniturile pentru asprijini colectarea separata si infrastructuri alternative

2.Extinderea şi îmbunătăţirea raportului cost-eficacitate, a monitorizării şi a transparenţei schemelor REP actuale şi eliminarea fenomenului clandestinităţii (free-riding).

3. Punerea în aplicare a strategiei privind deșeurile biologice, inclusiv măsuri specifice pentru a devia deșeurile biodegradabile de la depozitare.

4. Intensificarea activităților de inspecție și sanctionare pentru a asigura conformitatea cu prevederile legale de gestionare a deșeurilor municipale.

5. Actualizarea Planurilor naţionale şi regionale de gestiune a deșeurilor, inclusiv a măsurilor strategice specifice de atingere a obiectivelor stabilite şi a analizei actualei situaţii a gestionării deşeurilor pe baza unor date solide, a analizei impacturilor implementării măsurilor strategice, a infrastructurilor necesare şi a predicţiilor privind generarea şi tratarea deşeurilor.

6. Stabilirea și controlul infrastructurii de colectare separată și a schemelor de colectare. Punerea în aplicarea sistemului door-to-door de colectare separată (din usa in usa) cât mai curând posibil.

7. Inițierea unor campanii cuprinzătoare de conștientizare privind colectarea separată și gestionarea corespunzătoare a deșeurilor.

8. Îmbunătățirea utilizarea și alocarea fondurilor UE disponibile pentru a sprijini prevenirea generării deșeurilor, pregătirea pentru reutilizare și reciclare.

Va lasam pe dvs. sa apreciati ce masuri s-au pus in aplicare pana in prezent …

Pana atunci, sa vedem cum arata situatia taxelor de depozitare in Europa in 2014:

Sursa: ecologic

Puteti consulta documentul complet cu problemele identificate de Comisia Europeana si mai ales, solutiile propuse, aici.

Puteti citi si:

Retrospectiva: topul masurilor privind managementul deseurilor in 2015

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

La inceput de an, o repetitie cu Legea 211/2011

Retrospectiva: topul masurilor privind managementul deseurilor in 2015

11 ianuarie 2016

Sursa: Eco Business

În acest an, politicile au jucat un rol foarte important în gestionarea deșeurilor. De la risipa alimentara la deșeurile din plastic, noile reglementări indică în mod clar „mult discutata” direcție: tranziția spre o economie circulară.

1. Risipa alimentara

În Franța, o lege privind risipa alimentara va intra in vigoare incepand cu aceasta luna in timp ce Consumer Goods Forum, o retea de 400 de retaileri globali de produse alimentare si bauturi, cu sediul la Paris, s-a angajat sa reduca alimentele aruncate la jumatate pana in 2025.

Totodata, in Singapore guvernul a pilotat un sistem de colectare a deseurilor alimentare pentru transformarea lor in compost. De asemenea, a investit intr-un nou proiect care vizeaza producerea de biogaz pentru energie electrica; pentru a realiza acest lucru, deseurile alimentare colectate vor fi amestecate cu namolurile provenite de la statia de epurare Ulu Pandan, situata in sudul tarii.

„Trendul” incepe sa prinda in cat mai multe orase din intreaga lume. New York City intentioneaza sa oblige in august restaurantele, hotelurile, producatorii de alimente si furnizorii sa recicleze deseurile alimentare.

Daca va fi adoptata, masura va contribui cu siguranta la indeplinirea obiectivelor orasului, de reducere a depozitarii deseurilor cu 90% pana in 2030. Cativa pasi au fost facuti: au fost interzise ambalajele din polistiren, au fost demarate proiecte pilot de colectare a deseurilor in sistem dual, a fost lansata o noua strategie de reciclare; cu siguranta in viitorul apropiat vom vedea si alte masuri care sa sustina acest target.

Din pacate, mai apar uneori si piedici in calea initiativele de reducere si reciclare a deseurilor. Culmea este atunci cand piedicile vin din partea …. autoritatilor! care ar trebui sa fie primele care sa sustina si sa demareze astfel de actiuni.

In Melbourne, Australia, guvernul a decis sa inchida un restaurant local care urmarea sa reduca deseurile. Motivul: proprietarul acestuia a refuzat sa plateasca 12 500 $ autoritatilor, „taxa” impusa fiindca si-a plasat composterul in spatele restaurantului.

2. Deseurile de plastic

Mai multe inovații în rezolvarea problemei deșeurilor de plastic au apărut în acest an. Adidas a lansat Shoemaker un nou brand de pantofi realizat din deseurile de plastic colectate din oceane, în timp ce un student la Inginerie aerospațiala, olandezul Boyan Slat a inceput o campanie pentru a curăța oceanele lumii. The Ocean Cleanup este un sistem inovator, care utilizează bariere plutitoare pentru a colecta și recicla deșeurile de plastic din oceane. Sistemul dezvoltat de olandez urmeaza sa fie lansat in acest an in Marea Japoniei, care desparte Coreea de Sud de Japonia, dupa o prima etapa de testare ce va avea loc in Marea Nordului.

Între timp, unele orașe și regiuni au interzis utilizarea de pungi de plastic, cum ar fi Kathmandu în Nepal, Montreal în Canada, statul Uttar Pradesh din India, Malacca în Malaezia si numeroase orase din SUA. O coalitie de grupuri ce militeaza impotriva deșeurilor la nivel mondial a cerut interzicerea totală a pungilor de plastic în luna iulie, pentru a reduce poluarea din oceane și depozitele de deșeuri.

Miscarea a fost sustinuta si de un nou raport al Programului ONU pentru Mediu, care arata inca o data, ca prima solutie pentru rezolvarea problemei deseurilor de plastic este reducerea acestora; totodata, in cadrul studiului s-a demonstrat ca plasticul etichetat ca fiind biodegradabil se dezintegreaza rar in oceane, deoarece necesita anumite procese industriale si expunere prelungita la temperaturi ridicate pentru a se descompune.

3. Stimularea economiei circulare

Comisia Europeana a adoptat la inceputul lunii decembrie un nou pachet al economiei circulare, care impune tinte ambitioase tuturor statelor membre UE: sa recicleze 65% din deseurile municipale, 75% din deseurile de ambalaje si sa reduca depozitarea cu 10%; toate aceste tinte si multe alte masuri trebuie indeplinite pana in 2030.

Prin implementarea unor masuri inovatoare de reducere a deseurilor, design sustenabil sau reutilizare a materialelor, programul CE ar putea genera economii de 600 de miliarde EUR organizatiilor din UE si ar duce la scaderea emisiilor cu 2-4%.

În Australia, conceptul de economie circulară câștigă teren. Programul „Wealth to Waste”, un program de cercetare realizat prin colaborarea mai multor universitati australiene, a lansat un raport in luna iunie; acest raport prezinta australienilor noi solutii de refolosire a resurselor existente.

4. Singapore intensifica eforturile

În Singapore, guvernul se foloseste de un audit de deseuri pentru a accelera practicile durabile de gestionare a deseurilor. Un nou mandat intrat in vigoare in acest an solicita organizatiilor sa-si raporteze deseurile si activitatile de reciclare. Aproximativ 250 de mall-uri si hoteluri trebuie sa furnizeze date cu privire la deseurile generate, inclusiv date privind cantitatile depozitate si cele trimise catre reutilizare si reciclare.

Carcotasii vor spune ca la noi exista obligatia legala de raportare a deseurilor generate de organizatii de cativa ani … suntem curiosi cate mall-uri si hoteluri romanesti au auzit de ea, nu mai vorbim de indeplinirea ei …

Agentia Nationala de Mediu din Singapore a anuntat in noiembrie ca va extinde programul de audit si in 300 de gospodarii pentru a identifica si stabili noi politici de reducere a acestui fenomen.

5. Deseurile canadienilor aruncate in Filipine

Dupa mai multi ani de „conflict” intre Canada si Filipine cu privire la o cantitate semnificativa de deseuri menajere de contrabanda canadiene blocate intr-un port din Filipine, guvernul din urma a acceptat sa proceseze deseurile in depozitele sale. Grupurile de mediu au vazut aceasta masura ca o incalcare a dreptului international – în special a Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora. Dar guvernele din Filipine și Canada au ignorat legea.

Cu toate acestea, incidentul a avut si un impact pozitiv: a determinat revizuirea legislatiei canadiene privind transportul deseurilor, „oferind” guvernului canadian mai multa putere pentru pedepsirea companiilor iresponsabile.

Mai multe povesti importante din 2015 gasiti aici.

Puteti citi si:

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara