#Newsletter Ecoteca 6

be08ed13 11ad 487b 96d9 1deca9e70498 1

Sursa foto: Ecoteca

Cum a fost modificată OUG 125/2022 care completează OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu

După luni bune în care s-a perindat prin Comisiile parlamentare, în data de 23 mai a fost aprobată în Plenul Camerei Deputaților pentru a fi transformată în lege OUG 125/2022 care modifică și completează OUG 196 privind Fondul pentru mediu.

Care sunt principalele modificări aduse OUG 125/2022

1.Sintagma „cantitățile de deșeuri efectiv valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare” este înlocuită cu „cantitățile de deşeuri de ambalaje care intră în instalații de reciclare și/sau instalații de valorificare, după caz”; astfel, producătorii care introduc pe piața națională bunuri ambalate vor plăti contribuția de 2 lei/kg pentru diferența dintre cantitățile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie şi de valorificare prin reciclare prevăzute în anexa nr. 3 şi cantitățile de deşeuri de ambalaje care intră în instalații de reciclare și/sau intalații de valorificare, după caz (articolul 9, litera d).

2. OIREP-urile (organizațiile care implementează răspunerea extinsă a producătorilor care pun pe piață bunuri ambalate) și OTR-urile (organizațiile de transfer de responsabilitate a producătorilor de anvelope) vor plăti o contribuție de 2 lei/kg, plata făcându-se pentru diferența dintre cantitățile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor anuale, stabilite în anexa nr. 3 şi cantitățile care intră în instalații de valorificare/reciclare, respectiv pentru diferența dintre cantitățile corespunzătoare obiectivelor anuale de gestionare a deşeurilor de anvelope uzate şi cantitățile efectiv gestionate (articolul 9, litera v).

3.Vor fi excluse de la plata taxei de depozitare (numită în mod „nefericit” „contribuția pentru economia circulară”) – actualmente 80 lei/tonă, de la 1 ianuarie 2024 – 160 lei/tonădeșeurile de tip CLO (compost-like-output) care rezultă din instalațiile de tratare mecano-biologică a deșeurilor municipale (art. 9, alin 1, lit c).

4.Definiția CLO introdusă în OUG 125/2022 – „compost-like-output–deșeu organic maturat până la stabilizarea raportului C:N (carbon:azot) și reducerea nivelului de acizi grași, care poate fi utilizat pentru acoperirea depozitelor de deșeuri, pentru reabilitarea minelor abandonate și/sau a terenurilor contaminate, și/sau ca material de umplutură pentru lucrări de construcții. Aceasta poate conține material contaminat față de compostul finit și nu îndeplinește criteriile complete ale unui compost” (art. I, p. 9²).

5.Operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, valorificare, reciclare sau brokeraj şi raportează deşeuri în SIATD pentru organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorului constituie o garanţie în cuantum de 50 lei/tonă calculată în baza cantității de deșeuri de ambalaje raportată în anul precedent (art 12², alin (2).

6. Se reduce contribuția pentru echipamentele electrice și electronice (EEE) 4lei/kg la 2 lei/kg iar contribuția pentru becuri și echipamente de iluminat se reduce de la 8 lei/kg la 4 lei/kg (art/ I, punctul 26, anexa nr. 5)

Așadar, de acum încolo producătorii și OIREP-urile se vor raporta la cantitățile de deşeuri de ambalaje care intră în instalații de reciclare și/sau instalații de valorificare, vor fi aduse tot mai mult în discuție deșeurile de tip CLO și totodată, apar multe modificări în ceea ce privește garanțiile „actorilor” din domeniul gestionării deșeurilor.

Mai multe informații despre garanții și alte modificări găsiți aici.

3

Sursa foto: pixabay.com

Proiect de Ordin pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care introduc pe piața națională ambalaje care nu conțin plastic sau conțin plastic reciclat

După Ordinul nr. 185/2023 care aprobă modelul de Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă” şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia (publicat pe 15 februarie 2023), în data de 5 mai a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului un proiect de Ordin pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care introduc pe piața națională:

  • alternative reutilizabile durabile sau care nu conțin plastic la produsele din plastic de unică folosinţă, enumerate în partea A din Anexa la Ordonanța Guvernului nr.6/2021;
  • sticle PET care conțin plastic reciclat (cu volume sub 1 litru, între 1 și 3 litri și peste 3 litri);
  • plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET

Proiectul de ordin aprobă modelul și conținutul Registrului electronic național (denumit în textul proiectului de ordin: „Registrul AFM-APR”) prin care operatorii economici mai sus menționați vor fi înregistrați de Administraţia Fondului pentru Mediu.

Proiectul de ordin conține atât definiții relevante pentru a nu exista confuzii în momentul înregistrării ca „deșeuri de plastic post-consum”, „plastic reciclat, sticlă PET”, „conținut de plastic reciclat în sticlele PET” etc cât și instrucțiuni de înregistrare:

Așadar, dacă va intra în vigoare noul proiect de Ordin, operatorii economici care introduc pe piața națională ambalajele menționate în categoriile de mai sus au obligația să se înregistreze la Administrația Fondului pentru Mediu, în termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin sau în termen de 60 zile de la data primei introduceri pe piață a unuia dintre ambalajele menționate.

Mai multe detalii în articol.

 

Vizual Concurs

Sursa foto: GRF+

Asociația ECOTECA și Agenția GRF+ lansează concursul de jurnalism de mediu „Reporting: Climate”

 

Asociația ECOTECA și Agenția GRF+  lansează concursul de jurnalism de mediu, în cadrul „Reporting: Climate”, un program care își propune să vină în sprijinul jurnaliștilor cu informații și resurse tehnice pentru a aprofunda subiectele de mediu și sustenabilitate. Competiția încurajează jurnaliștii să dezvolte materiale pe subiecte de mediu, fiecare fiind bazat pe o temă specifică dezbătută în cadrul modulelor „Reporting: Climate”. Autorul celui mai reușit material din fiecare etapă de concurs va fi recompensat cu un premiu de 500 de euro.

Prima etapă a concursului este dedicată materialelor care explorează primele două module ale Academiei de Jurnalism de Mediu – „Economie circulară și managementul resurselor materiale” și „Calitatea aerului și a apei”. Participanții sunt încurajați să abordeze aceste subiecte în mod creativ și informativ, aducând în prim-plan importanța unei economii durabile, gestionarea responsabilă a resurselor și impactul poluării asupra mediului înconjurător.

Concursul de jurnalism tematic Reporting: Climate

  • Jurnaliștii pot să dezvolte orice fel de materiale scrise sau audio-video, care să facă referire la subiectele abordate în cele cinci module ale programului, indiferent dacă au participat sau nu la acestea;
  • Sunt eligibile materialele realizate de către persoanele înscrise în concurs ce au publicat, în orice publicație tipărită sau online, Radio, TV, începând cu 1 ianuarie 2023;
  • Pentru primele două module, perioada de înscriere a materialelor eligibile în concurs este între 29 mai 2023 – 27 iunie 2023;

Concursul este organizat în cadrul Academiei de Jurnalism de Mediu „Reporting: Climate”, un program care își propune să vină în sprijinul jurnaliștilor cu informații și resurse tehnice pentru a aprofunda subiectele de mediu și sustenabilitate, prin intermediul a 5 module de training susținute de experți de mediu pe parcursul anului 2023.

Mai multe detalii despre concurs în articol.

Ce s-a mai întâmplat în România legat de deșeuri și sustenabilitate

1. Academia de Jurnalism de Mediu „Reporting: Climate” dezvoltată de ECOTECA – Colectia de Verde împreună cu GRF+ a continuat cu modulul 2 -workshop-ul „Calitatea aerului și a apei”.

Speakerii Octavian Berceanu (Specialist Politici Publice de Mediu), Oana Neneciu (Director Executiv Ecopolis), Teodora Tompea (Jurnalist Digi24) și Bogdan Antonescu, specialist în schimbări climatice  au sprijinit jurnaliștii să analizeze impactul poluării aerului și apei asupra sănătății și mediului înconjurător, care sunt sursele de poluare și soluțiile existente pentru reducerea acesteia – toate pentru realizarea unor materiale jurnalistice de calitate pe aceste teme.

2. Întâlnirile „ECOLOCAL– Gestionarea eficientă a deșeurilor în teritoriu”organizate de ECOTECA  în parteneriat cu primării, consilii județene, ADI-uri, poliția locală, companii de salubritate, ONG-uri, generatori de deșeuri, autorități de mediu și alți „actori” relevanți din domeniu continuă. De această dată dezbaterile au avut loc în Ilfov, Brașov și Iași și au vizat soluții și oportunități de colaborare în vederea îmbunătățirii managementului deșeurilor în aceste zone.

3. Ecoteca a participat împreună cu EGGER Group Romania, As Metal, Genesis Biopartner, la POLI ChemistryFest cel mai mare eveniment dedicat aplicațiilor chimiei, organizat de Facultatea de Inginerie Chimică și Biotehnologii din cadrul Universității Politehnice din București.

4. Raul Pop, Director Programe Ecoteca a fost speaker în cadrul conferinței ESG:ro organizată de BusinessMark unde a vorbit printre altele despre soluțiile oferite de Ecoteca organizațiilor care doresc să-și gestioneze mai bine deșeurile și să reducă amprenta de carbon.

5. Cea de-a șaptea ediție a conferinței CSR Growing Responsible organizată de Wall-Street.ro a adus în prim-plan două mari teme: raportarea non-financiară, pe de o parte, și risipa alimentară, pe de altă parte.

6. Noi controale ale Gărzii de Mediu la companiile care ar trebui să se înscrie în SGR. Sunt vizați producătorii de vin și spirtoase.

7. UE vrea să interzică distrugerea articolelor textile nevândute.

8. EU calls for agreement on global rules to end plastic pollution

9. Recycled and reused food contact plastics are ‘vectors’ for toxins – study

10. Paris To Ban Single-use Plastic at 2024 Olympic Games.

 

Proiect în colaborare ExpertDeseuri.ro – ECOTECA. Alătură-te proiectului aici.

Dacă ai primit acest newsletter fără a fi abonat, poți să te abonezi și tu dând click pe butonul de mai jos.

Vreau să mă abonez la newsletter.

 

 

Agenția GRF+ și Asociația ECOTECA lansează concursul de jurnalism de mediu „Reporting: Climate”

Vizual Concurs

 

 

Agenția GRF+ și Asociația ECOTECA lansează concursul de jurnalism de mediu, în cadrul „Reporting: Climate”, un program care își propune să vină în sprijinul jurnaliștilor cu informații și resurse tehnice pentru a aprofunda subiectele de mediu și sustenabilitate. Competiția încurajează jurnaliștii să dezvolte materiale pe subiecte de mediu, fiecare fiind bazat pe o temă specifică dezbătută în cadrul modulelor „Reporting: Climate”. Autorul celui mai reușit material din fiecare etapă de concurs va fi recompensat cu un premiu de 500 de euro.

Prima etapă a concursului este dedicată materialelor care explorează primele două module ale Academiei de Jurnalism de Mediu – „Economie circulară și managementul resurselor materiale” și „Calitatea aerului și a apei”. Participanții sunt încurajați să abordeze aceste subiecte în mod creativ și informativ, aducând în prim-plan importanța unei economii durabile, gestionarea responsabilă a resurselor și impactul poluării asupra mediului înconjurător.

Concursul de jurnalism tematic Reporting: Climate

  • Jurnaliștii pot să dezvolte orice fel de materiale scrise sau audio-video, care să facă referire la subiectele abordate în cele cinci module ale programului, indiferent dacă au participat sau nu la acestea;
  • Sunt eligibile materialele realizate de către persoanele înscrise în concurs ce au publicat, în orice publicație tipărită sau online, Radio, TV, începând cu 1 ianuarie 2023;
  • Pentru primele două module, perioada de înscriere a materialelor eligibile în concurs este între 29 mai 2023 – 11 iulie 2023;
  • Materialele pot fi încărcate în acest formular: https://ecoteca.ro/proiecte/reporting-climate#concurs
  • Mai multe detalii despre concurs sunt disponibile în regulament: https://ecoteca.ro/proiecte/reporting-climate#regulament

Juriul competiției

Juriul este format din profesioniști cu expertiză în managementului programelor de mediu, jurnalism și comunicare: Raul Pop, Manager de programe la Asociația ECOTECA, Nicoleta Deliu-Pașol, Head of Communication la BCR și Corina Olteanu, PR & Communications Manager MBC la Mercedes-Benz România. Ceilalți membri ai juriului vor fi anunțați pe parcursul desfășurării competiției.

Concursul este organizat în cadrul Academiei de Jurnalism de Mediu „Reporting: Climate”, un program care își propune să vină în sprijinul jurnaliștilor cu informații și resurse tehnice pentru a aprofunda subiectele de mediu și sustenabilitate. Academia este dezvoltată de ECOTECA, asociație specializată în managementul corespunzător al deșeurilor și sustenabilitate, alături de GRF+, agenție de consultanță și co-design cu și pentru branduri active în societate.

Participarea în programul „Reporting: Climate” este gratuită pentru jurnaliști, în limita locurilor disponibile. Înscrierea este încă deschisă pentru modulele: Păduri și biodiversitate (15 iunie 2023), Sustenabilitate și schimbări climatice  (14 septembrie 2023) și Eficiență energetică și resurse regenerabile (12 octombrie 2023) și se poate face prin completarea formularului de la adresa ecoteca.ro/reporting-climate-formular-de-inscriere

Programul „Reporting: Climate” și concursul aferent sunt sponsorizate de BCR – partener fondator, Egger, Coca-Cola HBC – parteneri pentru prima ediție, Stratos Management – partener pentru modulul „Economia circulară și managementul resurselor materiale”, Mercedes Benz – partener pentru modulul „Calitatea aerului și a apei”, Green Group – partener pentru modulul „Sustenabilitate și schimbări climatice”.

 

 

***

Despre Asociația ECOTECA

Asociația ECOTECA este o organizație neguvernamentală specializată în managementul corespunzător al deșeurilor. Are o experiență de 12 ani în politici publice, consultanță în managementul deșeurilor și în implementarea de proiecte de gestionare a deșeurilor din fonduri europene, private (provenite de la companii) sau fonduri naționale.

Despre GRF +

Afiliat exclusiv pentru România al rețelei globale Ketchum din 2012, GRF+ este o agenție de comunicare ce dezvoltă campanii de marketing integrate PR-driven, extinzându-și capabilitățile în zona digitală, strategie și servicii de creație, CSR și sustenabilitate, advocacy, public affairs, influencer marketing, evenimente, sports marketing. Misiunea GRF+ este realizarea campaniilor și dezvoltarea de proiecte cu impact maxim în business și în societate.

***

Pentru mai multe informații, vă rugăm să contactați:

GRF+, Irina Ghidarcea, irina.ghidarcea@grf.plus, +40 761 615 656

Cum a fost modificată OUG 125/2022 care completează OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu

be08ed13 11ad 487b 96d9 1deca9e70498 1După luni bune în care s-a perindat prin Comisiile parlamentare, în data de 23 mai a fost aprobată în Plenul Camerei Deputaților pentru a fi transformată în lege OUG 125/2022 care modifică și completează OUG 196 privind Fondul pentru mediu.

Care sunt principalele modificări aduse OUG 125/2022

1.Sintagma „cantitățile de deșeuri efectiv valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare” este înlocuită cu „cantitățile de deşeuri de ambalaje care intră în instalații de reciclare și/sau intalații de valorificare, după caz; astfel, producătorii care introduc pe piața națională bunuri ambalate vor plăti contribuția de 2 lei/kg pentru diferența dintre cantitățile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie şi de valorificare prin reciclare prevăzute în anexa nr. 3 şi cantitățile de deşeuri de ambalaje care intră în instalații de reciclare și/sau intalații de valorificare, după caz (articolul 9, litera d).

2.OIREP-urile (organizațiile care implementează răspunerea extinsă a producătorilor care pun pe piață bunuri ambalate) și OTR-urile (organizațiile de transfer de responsabilitate) a producătorilor de anvelope vor plăti o contribuție de 2 lei/kg, plata făcându-se pentru diferența dintre cantitățile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor anuale, stabilite în anexa nr. 3 şi cantitățile care intră în instalații de valorificare/reciclare, respectiv pentru diferența dintre cantitățile corespunzătoare obiectivelor anuale de gestionare a deşeurilor de anvelope uzate şi cantitățile efectiv gestionate (articolul 9, litera v).

3.Vor fi excluse de la plata taxei de depozitare (numită în mod „nefericit” contribuția pentru economia circulară) deșeurile de tip CLO (compost like output) care rezultă din instalațiile de tratare mecano-biologică a deșeurilor municipale (art. 9, alin 1, lit c).

4.Definiția CLO introdusă în OUG 125/2022 – „compost-like-output– deșeu organic maturat până la stabilizarea raportului C:N (carbon:azot) și reducerea nivelului de acizi grași, care poate fi utilizat pentru acoperirea depozitelor de deșeuri, pentru reabilitarea minelor abandonate și/sau a terenurilor contaminate, și/sau ca material de umplutură pentru lucrări de construcții. Aceasta poate conține material contaminat față de compostul finit și nu îndeplinește criteriile complete ale unui compost(art. I, p. 9²).

5. Începând cu data de 1 august 2023, persoanele juridice care gestionează anvelope uzate şi cele care gestionează baterii şi acumulatori portabili, precum şi echipamente electrice şi electronice vor fi obligate să utilizeze aplicația SIATD (inițial termenul limită prevăzut era data de 1 ianuarie 2023) (articolul I punctul 14, alineatul (11).

6.Garanţia prevăzută în Legea nr. 249/2015, (nr. o garanţie în cuantum de două milioane lei în favoarea Administraţiei Fondului pentru Mediu, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare emis de către o societate bancară), se execută de către AFM în cazul în care au fost stabilite obligaţii de plată în sarcina OIREP-urilor după încasarea garanției prevăzute la alin. (2) sau (3). În cazul în care obligaţia de plată depăşeşte valoarea garanţiilor cumulate, contribuţia rămasă va fi datorată de către producătorii care au încheiat contract cu OIREP-ul pentru care au fost stabilite obligaţii de plată, în baza deciziei de impunere emise de Administraţia Fondului ( 12², alin (1).

7.Operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, valorificare, reciclare sau brokeraj şi raportează deşeuri în SIATD pentru organizațiile care implementează răspunderea extinsă a producătorului constituie o garanţie în cuantum de 50 lei/tonă calculată în baza cantității de deșeuri de ambalaje raportată în anul precedent ( 12², alin (2).

8. Operatorii economici prevăzuți la alin. (2) care raportează pentru prima dată în SIATD constituie, în primul an de activitate, o garanţie în cuantum de 50 lei/tonă, calculată la cantitatea de deșeuri de ambalaje precizată în contract ca fiind estimată a fi raportată în anul de activitate (art. 12², alin (3). (inițial garanția era de 500 000 lei în vechea OUG 125/2022).

9.Garanțiile prevăzute la alin. (2) și (3) se constituie în favoarea OIREP-urilor sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanţie valabile pentru o perioadă de 18 luni de la data la care raportează deşeuri de ambalaje și se depun la Administrația Fondului pentru Mediu. (art. 12², alin (4).

10. Garanțiile prevăzute la alin. (2) și (3) se actualizează începând cu anul următor celui de raportare la valoarea de 50 lei/tonă calculată la cantitatea de deșeuri de ambalaje colectată valorificată/reciclată pentru organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorului (art. 12², alin (5).

11. Sunt exceptate de la obligația de constituire a garanției prevăzute la alin. (2) și (3) operatorii economici care raportează în SIATD cantități de deșeuri de ambalaje provenite din sistemul public de salubrizare în baza unui contract de delegare a gestiunii conform dispozițiilor din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice (art. 12², alin (6).

12. În cazul în care operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, valorificare/reciclare sau brokeraj nu fac dovada constituirii garanţiei prevăzute la alin. (2) și (3) în termen de 5 zile de la data consituirii acesteia, nu pot accesa sistemul SIATD şi nu pot raporta cantităţi de deşeuri pentru OIREP-uri (art. 12², alin (7).

13. Garanţia prevăzută la alin. (2) și (3) se execută de către OIREP în cazul în care au fost stabilite obligaţii de plată în sarcina OIREP-urilor din culpa operatorilor economici care desfăşoară activităţi de colectare, valorificare/reciclare sau brokeraj, iar contravaloarea acesteia se achită la Administrația Fondului pentru mediu în termen de 3 zile lucrătoare de la data executării acesteia. (art. 12², alin (8).

14. AFM poate să lichideze garanția doar dacă aceasta a fost constituită pentru AFM. Dar majoritatea garanțiilor vor fi constituite pentru OIREP-uri; necesită urmărit cât de bine va funcționa procesul de lichidare a garanțiilor.

15. Taxa de depozitare, cunoscută sub denumirea de „contribuție pentru economia circulară” se mărește la 160 lei începând din 2024.

Anul Valoarea contribuţiei pentru economia circulară (lei/tonă)
2023 80
Începând cu  1 ianuarie 2024 160

16. Se reduce contribuția pentru echipamentele electrice și electronice (EEE) de la 4lei/kg la 2 lei/kg iar contribuția pentru becuri și echipamente de iluminat se reduce de la 8 lei/kg la 4 lei/kg (art/ I, punctul 26, anexa nr. 5).

Contribuţia pentru echipamente electrice şi electronice

Categoria de echipamente electrice şi electronice (conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările şi completările ulterioare) Contribuţia
(lei/kg)
Categoriile 1-2, 4-6 din anexa nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015, cu modificările şi completările ulterioare 2
Categoria 3 din anexa nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015, cu modificările şi completările ulterioare 4

Proiect de Ordin pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care introduc pe piața națională ambalaje care nu conțin plastic sau conțin plastic reciclat

3

După Ordinul nr. 185/2023 care aprobă modelul de Declaraţie privind anumite produse din plastic de unică folosinţă şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia (publicat pe 15 februarie 2023), în data de 5 mai a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului un proiect de Ordin pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a operatorilor economici care introduc pe piața națională:

  • alternative reutilizabile durabile sau care nu conțin plastic la produsele din plastic de unică folosinţă, enumerate în partea A din Anexa la Ordonanța Guvernului nr.6/2021;
  • sticle PET care conțin plastic reciclat (cu volume sub 1 litru, între 1 și 3 litri și peste 3 litri);
  • plastic reciclat pentru a fi încorporat în sticle PET

Proiectul de ordin aprobă modelul și conținutul Registrului electronic național (denumit în textul proiectului de ordin: „Registrul AFM-APR”) prin care operatorii economici mai sus menționați vor fi înregistrați de Administraţia Fondului pentru Mediu.

Registrul AFM-APR va putea fi accesat de către autoritatea publică centrală din domeniul mediului și autoritatea publică centrală din domeniul economiei, în baza conturilor create de Administraţia Fondului pentru Mediu în platforma e-tax, conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr.6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, în baza conturilor create de Administraţia Fondului pentru Mediu în platforma e-tax.

Proiectul de ordin conține atât definiții relevante pentru a nu exista confuzii în momentul înregistrării ca „deșeuri de plastic post-consum”, „plastic reciclat, sticlă PET”, „conținut de plastic reciclat în sticlele PET” etc cât și instrucțiuni de înregistrare:

Așadar, dacă va intra în vigoare noul proiect de Ordin, operatorii economici care introduc pe piața națională ambalajele menționate în categoriile de mai sus au obligația să se înregistreze la Administrația Fondului pentru Mediu, în termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin sau în termen de 60 zile de la data primei introduceri pe piață a unuia dintre ambalajele menționate.

Puteți consulta proiectul de ordin aici.

 

Puteți citi și:

Ați raportat la AFM produsele din plastic de unică folosinţă (SUP) puse pe piață în anul 2022? Termenul limită a fost 25 februarie

 

Proiect de Hotărâre pentru modificarea și completarea HG 1074/2021 privind SGR (Sistemul Garanție -Returnare)

SIGUREC

În data de 4 mai a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului un nou proiect de hotărâre pentru modificarea și completarea HG 1074/2021 privind stabilirea SGR.

Ecoteca a realizat un tabel comparativ HG 1074/2021 – noua propunere legislativă pentru a putea verifica mai ușor modificările. Îl găsiți aici.

Principalele modificări aduse de noul proiect:

  1. este introdusă obligativitatea plății garanției și tarifului de administrare de către producători administratorului SGR doar prin transfer bancar

Artic. 4, alin (1) Producătorii sunt obligaţi:

f)să plătească administratorului SGR valoarea garanţiei aferente produselor în ambalaje SGR introduse pe piaţa naţională, până în data de 25 a lunii următoare introducerii pe piaţă a produselor;

„f) să plătească administratorului SGR prin transfer bancar valoarea garanției aferente produselor în ambalaje SGR introduse pe piața națională, până în data de 25 a lunii următoare introducerii pe piață a produselor;”

h)să plătească administratorului SGR tariful de administrare conform contractului încheiat cu administratorul SGR;

h) să plătească, prin transfer bancar administratorului SGR tariful de administrare conform contractului încheiat cu administratorul SGR, până în data de 25 a lunii următoare introducerii pe piață a produselor;”

2. sunt introduse noi clarificări privind încheierea contractelor între producători și administratorul SGR

La articolul 4, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu  următorul cuprins:

„(6) Modelul de contract  prevăzut la  alin. (1) lit. a) se aprobă pe baza propunerii înaintate de către administratorul SGR, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului.”

Spre informare artic 4, alin (1), lit a) prevede că:

 Producătorii sunt obligaţi:

  1. a)să încheie contracte cu administratorul SGR, în cel mult 60 de zile de la data înregistrării conform prevederilor  3, în vederea îndeplinirii obligaţiilor aşa cum decurg acestea din prezenta hotărâre; – n.r. – artic 3 prezintă Obligaţiile privind înregistrarea producătorilor
  2. sunt introduse noi clarificări privind încheierea contractelor și între comercianți și administratorul SGR

La articolul 6, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:

„(3) Modelul de contract  prevăzut  la  alin. (1) lit. a) se aprobă pe baza propunerii înaintate de către administratorul SGR, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului.”

Spre informare artic 4, alin (1), lit a) prevede:

(1) Comercianţii sunt obligaţi:

a)să încheie contracte cu administratorul SGR în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce decurg din prezenta hotărâre, în cel mult 90 de zile de la data înregistrării potrivit prevederilor  5; n.r. – artic 5 prezintă Obligaţiile privind înregistrarea comercianților

 

3. este introdusă interdicția de a exporta sau vinde intracomunitar ambalajele care fac parte din sistemul SGR

La articolul 10, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu  următorul cuprins:

„(6) Este interzisă  exportarea  sau vânzarea intracomunitară a produselor în ambalajele prevăzute la art. 1 alin. (1) și inscripționate în condițiile art. 24 .”

 

4. Se introduce un tarif de administrare SGR pentru perioada 30 noiembrie 2023 – 31 decembrie 2024

La articolul 15, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin.(4), cu următorul cuprins:

„(4) Pentru perioada 30 noiembrie 2023 – 31 decembrie 2024, valoarea tarifului de administrare este cea prevăzută în anexa nr. 2.”

Anexa nr 2

Stabilirea cuantumului tarifului de administrare și tarifului de gestionare general aplicabil în România de către administratorul SGR în perioada 30 noiembrie 2023 – 31 decembrie 2024

 

  1. Tariful de administrare
Tipul

ambalajului

SGR

Tarif de administrare
Pentru perioada

30.11.2023 – 31.12.2023

Pentru perioada

01.12.2024 – 31.12.2024

Sticlă mică (˂=500 ml) 0,0700 0,1337
Sticlă mare (˃500ml) 0,2308 0,3218
plastic transparent 0,0333 0,0672
plastic albastru sau verde 0,0453 0,0826
plastic culoare mixtă 0,0754  0,1213
plastic cu barieră 0,0886 0,1342
Metal 0,0000 0,0037

 

  1. Tariful de gestionare
Tipul

ambalajului

SGR

Tarif de gestionare
Preluare

automată (RVM)

Preluare

manuală

HoReCa
Sticlă mică (˂=500 ml) 0,2280 0,0861 0,0575
Sticlă mare (˃500ml) 0,3148 0,1487 0,1151
Plastic 0,1928 0,0685 0,0207
Metal 0,1391 0,0349 0,0103

 

5. Se introduce tariful de gestionare care se achită prin transfer bancar și pentru comercianții HoReCa, deși aceștia nu au obligația de a organiza puncte de returnare.”

La articolul 16, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:

„(1) Tariful de gestionare se achită prin transfer bancar operatorilor punctelor de returnare, precum și comercianților HoReCa pentru ambalajele preluate de către administratorul SGR și începând cu data de 1 ianuarie 2025 va fi stabilit de administratorul SGR în conformitate cu prevederile ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor prevăzut la art. 27 alin. (3) pentru stabilirea metodologiei de calcul al tarifelor de administrare și gestionare, în funcție de modalitatea de preluare a ambalajelor SGR returnate, respectiv manuală sau prin echipament automat de preluare.

7. Exportul sau vânzarea intracomunitară a produselor în ambalajele SGR se sancționează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei. Constatarea se va face de Garda Națională de Mediu.

Cetățenii, instituțiile și organizațiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 de zile de la data publicării pe site, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Gestionarea Deșeurilor.

Persoanele sau organizaţiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 zile de la data publicării, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Gestionarea Deșeurilor, persoane de contact: Ion Nae Mușetoiu și Ecaterina Maria Gîldău, consilieri – Direcția Generală Deșeuri și Situri Contaminate, e-mail:  ionut.musetoiu@mmediu.ro și  ecaterina.gildau@mmediu.ro

 Mai multe informații despre noul proiect – aici.

 

 

Autoritățile publice locale vor plăti penalitățile în cazul unei posibile condamnări a statului român la Curtea de Justiție a UE pentru nefinalizarea procedurilor de închidere a depozitelor de deșeuri – proiect de OUG

6

Sursa foto: pixabay

Guvernul își ia măsuri de precauție în vederea unei eventuale condamnări a statului român la Curtea de Justiție a UE pentru neînchiderea celor 68 de depozite neconforme de deșeuri (data limită era 23.02.2022) și pentru depășirea valorilor-limită privind calitatea aerului.

Ca urmare a faptului că România nu a închis toate cele 68 de depozite neconforme de deșeuri, în data de 23.02.2022, Grefa Curții de Justiție a Uniunii Europene a transmis cererea introductivă de instanță în Cauza C-109/22, având ca obiect procedura de infringement privind neexecutarea hotărârii pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene la data de 18.10.2018 în Cauza C- 301/17, Comisia Europeană împotriva României, vizând depozitele de deșeuri.

Procedura scrisă a fost finalizată în data de 29.09.2022, iar în prezent se așteaptă hotărârea CJUE.

În data de 28 aprilie 2023, Guvernul României a fost emis proiect de OUG care prevede ca suma forfetară și eventualele penalități să fie suportate de:

  • Autoritățile publice locale în cazul depășirii valorilor-limită pentru poluanții prevăzuți în anexa nr. 1 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător
  • Autoritățile publice locale titulare ale obligațiilor de mediu în cazul depozitelor neconforme clasa „b” din zona urbană prevăzute în anexa nr. 5 – Tabelele 5.1 și 5.2 la Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor – art 2, (2)

1 2

  • Titularii obligațiilor de mediu în cazul depozitelor neconforme de deşeuri industriale periculoase și nepericuloase prevăzute în anexa nr. 5 – Tabelele 5.3 și 5.4 la Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor

4 5

România poate fi obligată  la plata unei sume forfetare, bazate pe un cuantum zilnic de 3.311,5 euro, înmulțit cu numărul zilelor care s-au scurs începând din ziua următoare pronunțării hotărârii în cauza C – 301/2017 Comisia Europeană împotriva României, până la data luării tuturor măsurilor necesare de către România pentru a se conforma acestei hotărâri sau, în lipsa luării acestor măsuri, până la data pronunțării hotărârii de către CJUE în prezenta cauză, sub rezerva depășirii sumei forfetare minime de 1.643.000 euro.

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 zile de la data publicării privind noul proiect de OUG la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Generală Evaluare Impact, Controlul Poluării și Schimbări Climatice.

Persoana de contact este dna. Lăcrămioara CHIOARU, Sef Serviciu Calitate Aer, Direcția Generală Evaluare Impact, Controlul Poluării și Schimbări Climatice, telefon: 0754 231 042, e-mail: lacramioara.chioaru@mmediu.ro.

Mai multe informații despre proiectul de OUG aici.

 

Puteti citi si:

Raport de audit Curtea de Conturi: Doar în 14 județe Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) sunt finalizate, deși au fost demarate în perioada 2007-2013

Termenul pentru actualizarea contractelor de delegare mutat la finalul anului prin OUG 30/2023 pentru modificarea OUG 133/2022

be08ed13 11ad 487b 96d9 1deca9e70498 1

Sursa foto: Ecoteca

În septembrie 2022 era publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenţă nr. 133/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, precum şi a Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006.

Noua OUG a generat numeroase critici, în special din cauza modificărilor aduse în atribuirea contractelor de delegare a gestiunii deșeurilor municipale.

Încă de la începutul anului, asistăm la un blocaj (de discutat dacă justificat) pe tot fluxul de gestionare a deșeurilor municipale fiindcă foarte puține contracte de delegare au fost actualizate până la finalul lunii februarie, așa cum stabilea OUG 133/2022.

La sfârșitul lunii noiembrie 2022 A.N.R.S.C trimitea către toate Unitățile Administrativ –Teritoriale (UAT) și Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) o circulară prin care le amintea, printre obligațiile (teoretic) cunoscute de gestionare a deșeurilor, că mai trebuie:

  • să precizeze dacă au recalculat şi au aprobat noile tarife ale activităților de salubrizare prin luarea în considerare numai a cheltuielilor aferente activităţilor respective, fără includerea cheltuielilor cu contribuţia pentru economia circulară şi a cheltuielilor cu alte activităţi desfăşurate de operatori pe fluxul deşeurilor municipale – termenul limită era de 45 de zile de la data publicării OUG 133/2022 (30 septembrie 2022), respectiv 13 noiembrie 2022–art. V, (1)
  • să precizeze dacă au atribuit contractele de delegare a gestiunii pentru activitățile de sortare, tratare și/sau depozitare prin eliminare a deșeurilor municipale prestate de operatori numai pe baza autorizației de mediu – termenul limită era de 120 de zile de la data publicării OUG 133/2022 (30 septembrie 2022), respectiv 29 ianuarie 2023– art. V (2)
  • să încheie acte adiționale la contractele de delegare existente care să includă indicatorii de performanță pentru gestionarea deșeurilor municipale (inclusiv penalitățile pentru neîndeplinirea acestor indicatori) pentru fiecare etapă desfăşurată de operatori pe fluxul deşeurilor municipale: colectare, sortare, depozitare – termenul limită era de 120 de zile de la data publicării OUG 133/2022 (30 septembrie 2022), respectiv 29 ianuarie 2023– art. 6, (1) i), art. V, (3).

Fiindcă multe UAT-uri și ADI-uri nu au răspuns solicitării, A.N.R.S.C a transmis în data de 25 ianuarie o nouă adresă, fără prea mult impact.Mulți operatori se plâng că deșeurile nu mai sunt primite la stațiile de sortare sau la depozite în lipsa actualizării acestor contracte.

Pentru a debloca situația cât mai rapid, autoritățile au emis la începutul lunii aprilie un nou proiect de OUG care  amâna obligația de actualizare a contractelor de delegare până la 31 decembrie 2023.

Ulterior proiectul de OUG a fost foarte puțin modificat și republicat în consultare pe pagina Ministerului Mediului în data de 25 aprilie.

Surpriză însă, de această dată, proiectul nu a mai fost în dezbatere publică timp de 10 zile, cum era firesc, conform procedurilor legale, a fost adoptat următoarea zi și publicat în Monitorul Oficial sub titlul Ordonanţa de urgenţă nr. 30/2023 privind modificarea art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, precum şi a Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006.

 

Puteți citi și:          

Proiect de OUG pentru modificarea termenelor contractelor de delegare a gestiunii deșeurilor municipale prevăzute în OUG 133/2022

HAOS în actualizarea contractelor de delegare a gestiunii deșeurilor municipale din cauza OUG 133/2022

Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

 

 

Asociația ECOTECA, alături de GRF+, lansează Academia de Jurnalism de Mediu „Reporting: Climate”

1

Raul Pop, Director Programe Ecoteca, trainer în primul modul „Economie circulară și managementul resurselor materiale”

Ce este programul „Reporting: Climate” și cum se pot înscrie participanții

 

Agenția GRF+ și Asociația Ecoteca au lansat Academia de Jurnalism de Mediu „Reporting: Climate”, un program care își propune să vină în sprijinul jurnaliștilor cu informații și resurse tehnice pentru a aprofunda subiectele de mediu și sustenabilitate. Academia este dezvoltată de ECOTECA, asociație specializată în managementul corespunzător al deșeurilor și sustenabilitate, alături de GRF+, agenție de consultanță și co-design cu și pentru branduri active în societate, și sprijinită de BCR în calitate de partener fondator.

„Jurnalismul de mediu are nevoie de profesioniști care să transmită pe înțelesul publicului schimbările constante prin care trecem, de aceea este important să-i oferim informațiile într-un mod cât mai explicit. Interesul publicului pentru subiectele de mediu și sustenabilitate se află într-o continuă creștere, iar jurnaliștii au nevoie să fie constant informați de schimbările care au loc la nivel tehnic, legal și nu numai. Reporting: Climate le oferă o resursă jurnaliștilor români pentru a-i ajuta să înțeleagă aceste implicații, pentru ca ulterior să abordeze temele de mediu într-un mod cât mai aplicat și cu impact,” a declarat Raul Pop, Director de Programe, Asociația ECOTECA.

Publicul are nevoie de informații despre schimbările climatice și de educație pe teme de mediu, iar jurnalismul de mediu poate răspunde acestor nevoi. Un studiu realizat de către Cult Market Research și GRF+ în 2022 arată că:

  • 77% dintre români cred că ar trebui să existe mai multă educație pe subiecte de mediu
  • 53% declară că ar putea deveni mai responsabili cu mediul dacă ar fi mai bine informați despre schimbările climatice și efectele pe termen lung ale acestora
2

Alexandru Laibăr, Director Executiv al Coaliției pentru Economia Circulară – CERC, trainer în primul modul „Economie circulară și managementul resurselor materiale”

Reporting: Climate urmărește să sprijine crearea unei comunități de jurnaliști pregătiți să trateze profesionist teme legate de mediu, climă și sustenabilitate, pentru a susține dezvoltarea jurnalismului de mediu în România și o mai bună informare a publicului cu privire la aceste subiecte.

Programul Reporting: Climate este susținut de BCR în calitate de partener fondator, alături de Coca-Cola HBC România, Egger și Vodafone în calitate de parteneri ai primei ediții. Modulul „Economie circulară și managementul deșeurilor” este susținut de Stratos Management, iar modulul „Calitatea aerului și a apei” de Mercedes-Benz Romania.

Accesul la informații și educație despre mediu este necesar pentru că, în esență, nu avem o a doua planetă. Și doar prin informare, prevenție și bun simț ecologic pus în practică putem construi împreună un viitor mai verde. La BCR, noi credem cu tărie că sustenabilitatea începe cu fiecare dintre noi, iar viitorul pe care ni-l dorim se construiește pe o bază solidă de informații și prin implicarea companiilor, a instituțiilor publice și a societății. Ne bucurăm să susținem Academia Reporting:Climate, pentru că jurnalismul de mediu este un motor pentru informarea mai bună a publicului și acțiuni mai responsabile din partea noastră, a tuturor”, a declarat Nicoleta Deliu-Pașol, Director de Comunicare BCR.

Prima ediție a programului Reporting: Climate cuprinde 5 module tematice de o zi, susținute de specialiști de mediu cu experiență relevantă în domeniu, în cadrul cărora jurnaliștii au oportunitatea de a afla mai multe despre sustenabilitate, mediu și schimbări climatice.  Programul a debutat pe 20 aprilie cu modulul „Economie circulară și managementul resurselor materiale”. Următoarele teme acoperite în program vor fi:

  • Calitatea aerului și a apei – 11 mai 2023
  • Păduri și biodiversitate – 15 iunie 2023
  • Sustenabilitate și schimbări climatice – 15 septembrie 2023
  • Eficiență energetică și resurse regenerabile – 12 octombrie 2023

Participarea în programul Reporting: Climate este gratuită pentru jurnaliști, în limita locurilor disponibile. Înscrierea se poate face prin completarea formularului de la adresa ecoteca.ro/reporting-climate-formular-de-inscriere

3 3

Luminița Roșca, Director General Stratos – trainer în primul modul „Economie circulară și managementul resurselor materiale”

Concursurile de jurnalism tematic Reporting: Climate

Fiecare modul Reporting: Climate va fi urmat de un concurs de jurnalism tematic, prin care jurnaliștii sunt încurajați să dezvolte materiale pe subiectele de mediu acoperite în modulul respectiv.

  • Materialele vor putea fi publicate și înscrise în concurs în termen de două luni de la încheierea modulului; în cazul primului modul – Economie circulară și managementul resurselor materiale – materialele editoriale trebuie să fie publicate până la 19 iunie 2023.
  • Autorul celui mai reușit material din fiecare etapă de concurs va fi recompensat cu o bursă de 500 de euro.
  • Informații suplimentare despre primul concurs Reporting: Climate vor fi disponibile pe website-ul ro/proiecte/reporting-climate începând cu 1 mai 2023.

Cursul organizat de Ecoteca și GRF+ este o mână de ajutor în plus pentru aprofundarea problemelor de mediu. Am aflat despre resurse noi de informare, am dezbătut pe baza statisticilor oficiale și, la final, am plecat cu noi idei pentru viitoare analize.” – Alina-Elena Vasiliu, jurnalist

„Presa poate salva sau îngropa democrații, poate susține sau ucide reputații, poate crea sau distruge lideri. În egală măsură, presa poate ajuta omenirea să facă față crizei climatice – cu informații și exemple care să îndemne nu la panică sau dezorientare, ci la acțiune. Ne dorim ca Reporting: Climate! să fie un instrument prin care colegii jurnaliști să facă ce știu mai bine – să aducă opțiuni reale, credibile și bine documentate în fața cititorilor lor,” declară Irina Ciocan-Stănescu, Managing Partner GRF+.

Primul modul din program, pe tema „Economie circulară și managementul resurselor materiale”, a avut loc pe 20 aprilie sub îndrumarea trainerilor Raul Pop, Director de Programe al Asociației ECOTECA, și Alexandru Laibăr, Director Executiv al Coaliției pentru Economia Circulară – CERC. În cadrul sesiunilor de training din modulul 1, participanții au aflat mai multe informații referitoare la cum pot documenta și scrie despre gestionarea resurselor materiale și prelungirea ciclului de viață al produselor prin reutilizarea, repararea și reciclarea resurselor deja existente.

Modulele continuă în perioada mai – octombrie, iar mai multe informații sunt disponibile pe pagina proiectului.

 

***

Despre Asociația ECOTECA

Asociația ECOTECA este o organizație neguvernamentală specializată în managementul corespunzător al deșeurilor. Are o experiență de 12 ani în politici publice, consultanță în managementul deșeurilor și în implementarea de proiecte de gestionare a deșeurilor din fonduri europene, private (provenite de la companii) sau fonduri naționale.

Despre GRF +

Afiliat exclusiv pentru România al rețelei globale Ketchum din 2012, GRF+ este o agenție de comunicare ce dezvoltă campanii de marketing integrate PR-driven, extinzându-și capabilitățile în zona digitală, strategie și servicii de creație, CSR și sustenabilitate, advocacy, public affairs, influencer marketing, evenimente, sports marketing. Misiunea GRF+ este realizarea campaniilor și dezvoltarea de proiecte cu impact maxim în business și în societate.

 

 

 

Proiect de OUG pentru modificarea termenelor contractelor de delegare a gestiunii deșeurilor municipale prevăzute în OUG 133/2022

be08ed13 11ad 487b 96d9 1deca9e70498

Sursa foto: Ecoteca

În septembrie 2022 era publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenţă nr. 133/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, precum şi a Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006.

Noua OUG a generat numeroase critici, în special din cauza modificărilor aduse în atribuirea contractelor de delegare a gestiunii deșeurilor municipale.

Încă din luna ianuarie 2023 asistăm la un blocaj pe tot fluxul de gestionare a deșeurilor municipale fiindcă foarte puține contracte de delegare au fost actualizate.

La sfârșitul lunii noiembrie 2022 A.N.R.S.C trimitea către toate Unitățile Administrativ –Teritoriale (UAT) și Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) o circulară prin care le amintea, printre obligațiile (teoretic) cunoscute de gestionare a deșeurilor, că mai trebuie:

  • să precizeze dacă au recalculat şi au aprobat noile tarife ale activităților de salubrizare prin luarea în considerare numai a cheltuielilor aferente activităţilor respective, fără includerea cheltuielilor cu contribuţia pentru economia circulară şi a cheltuielilor cu alte activităţi desfăşurate de operatori pe fluxul deşeurilor municipale – termenul limită era de 45 de zile de la data publicării OUG 133/2022 (30 septembrie 2022), respectiv 13 noiembrie 2022 –art. V, (1)
  • să precizeze dacă au atribuit contractele de delegare a gestiunii pentru activitățile de sortare, tratare și/sau depozitare prin eliminare a deșeurilor municipale prestate de operatori numai pe baza autorizației de mediu – termenul limită era de 120 de zile de la data publicării OUG 133/2022 (30 septembrie 2022), respectiv 29 ianuarie 2023 – art. V (2)
  • să încheie acte adiționale la contractele de delegare existente care să includă indicatorii de performanță pentru gestionarea deșeurilor municipale (inclusiv penalitățile pentru neîndeplinirea acestor indicatori) pentru fiecare etapă desfăşurată de operatori pe fluxul deşeurilor municipale: colectare, sortare, depozitare – termenul limită era de 120 de zile de la data publicării OUG 133/2022 (30 septembrie 2022), respectiv 29 ianuarie 2023 – art. 6, (1) i), art. V, (3).

Fiindcă multe UAT-uri și ADI-uri nu au răspuns solicitării, A.N.R.S.C a transmis în data de 25 ianuarie o nouă adresă, fără prea mult impact.Mulți operatori se plâng că deșeurile nu mai sunt primite la stațiile de sortare sau la depozite în lipsa actualizării acestor contracte.

Pentru a debloca situația cât mai rapid, autoritățile au emis un nou proiect de OUG care mută obligațiile de actualizare a contractelor de delegare până la data de 31 decembrie 2023, rămâne în vigoare doar termenul de maximum 45 de zile de la data intrării în vigoare a OUG 133, ca să recalculeze şi să aprobe noile tarife aferente fiecărei activităţi de salubrizare (art V, 1).

Alineatele 2 și 5, din artic. V care prevedeau termenele de 120 de zile de la data intrării în vigoare a OUG 133/2022 (respectiv, 29 ianuarie 2023) pentru atribuirea contractelor de delegare și încheierea actelor adiționale la contractele de delegare existente pentru activitățile de sortare, tratare și/sau depozitare, prin eliminare, a deșeurilor municipale, vor fi abrogate.

Găsiți mai jos noile propuneri:

După alineatul (3) se introduc două noi alineatc, alineatele (31) și (32), cu următorul cuprins:

(31) Până la data de 31 decembrie 2023, autoritățile administrației publice locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară, pe baza mandatului special primit de la unitățile/subdiviziunile administrativ­ teritoriale membre, au obligația ca pentru activitățile de sortare, tratare și/sau depozitare prin eliminare, a deșeurilor municipale prestate de operatori numai pe baza autorizației de mediu atribuie contractele de delegare a gestiunii activității/activităților respective, în vederea conformării cu prevederile art. II pct. 16 și pct. 33, referitor la prevederile a1t. 14  și art. 321.

(32) Până la data de 31 decembrie 2023, autoritățile administrației publice locale ale unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale sau, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară au obligația. în aplicarea dispozitiilor art. 17 alin. (5) lit. g) și I) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare, aprobe modificarea hotărârii de dare în administrare sau, după caz, încheierea unui act adițional la contractele de delegare existente în vederea includerii tuturor indicatorilor de performanță aferenți activităților prestate de operator pe fluxul deșeurilor municipale, inclusiv pentru includerea penalităților suportate de către operator în caz de neîndeplinire a acestora, stabilite la nivelul cheltuielilor cu contribuția pentru economia circulară  și al cheltuielilor cu depozitarea deșeurilor pentru cantitățile de deșeuri municipale care depășesc cantitățile destinate a fi depozitate corespunzătoare indicatorilor de performanță.

  1. Alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

(4) În situația în care unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială nu adoptă, individual sau în asociere, în termenul prevăzut la alin. (32) măsurile administrative necesare includerii în actele de atribuire a indicatorilor de performanță aferenți activității/activităților prestate de operator, inclusiv a penalităților în caz de neîndeplinire a acestora, Garda Națională de Mediu aplică sancțiunile prevăzute la art. 62 alin. (I) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, cu modificările și completările ulterioare.”

Puteți consulta noul proiect de OUG aici

 

Puteți citi și:

Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

HAOS în actualizarea contractelor de delegare a gestiunii deșeurilor municipale din cauza OUG 133/2022

Raport de audit Curtea de Conturi: Doar în 14 județe Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) sunt finalizate, deși au fost demarate în perioada 2007-2013

WhatsApp Image 2023 03 29 at 16.13.11 1

Sursa foto: Ecoteca

Curtea de Conturi a publicat în data de 31 martie sinteza Raportului de audit privind evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile orașe, pentru perioada 2015-2021; auditul s-a desfășuratîn perioada în perioada 10.01.2022 – 30.05.2022 la:

  • Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor,
  • Administrația Națională pentru Protecția Mediului,
  • Garda Națională de Mediu, Administrația Fondului pentru Mediu,
  • șapte unități administrativ-teritoriale județene și locale (Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Iași, Neamț și Municipiul București) și
  • Agenții județene pentru protecția mediului.

Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declanșare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deșeuri din marile orașe și identificarea factorilor care amplifică condițiile de producere a acestui risc.

În 12 noiembrie 2021, România a primit o scrisoare de punere în întârziere, document ce anunța, de fapt, iminența unei proceduri de infringement. În acest context, Curtea de Conturi a programat și realizat misiunea de audit de conformitate.

Potrivit raportului, autoritățile administrației centrale și locale au acționat insuficient și au monitorizat deficitar activitatea de management al deșeurilor, astfel că România riscă noi sancțiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării și netratării corespunzătoare a deșeurile municipale.

Cum (nu) funcționează Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor (SMID)

SMID 1 1

Sursa: captură Raport Curtea de Conturi

Prin Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor, s-a prevăzut ca gestionarea deșeurilor municipale în România să se realizeze integrat la nivel de județ, respectiv municipiul București, prin sisteme de management integrat al deșeurilor (SMID). Responsabilitatea pregătirii proiectului SMID este a consiliului județean, respectiv municipiului București, iar implementarea este în responsabilitatea Asociației de dezvoltare intercomunitară (ADI), care are ca membri toate sau majoritatea unităților administrativ teritoriale din județ.

Deși în decursul timpului au existat posibilități de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), autoritățile locale nu au reușit construirea unui astfel de sistem în toate județele.

Sistemele integrate de management al deșeurilor sunt funcționale în mai puțin de o treime (29%) din unitățile administrativ-teritoriale evaluate (județele Argeș, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deșeurilor (Brașov, Municipiul București, Constanța, Iași, Neamț).

SMID 2

Sursa: captură Raport Curtea de Conturi

Mai mult, structurile de tratare și sortare a deșeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantități semnificative de deșeuri care nu au fost supuse operațiunilor prealabile impuse de lege. În consecință, țintele prevăzute în planul de gestionare a deșeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu a fost implementat la nivel național un sistem de colectarea separată. Sistemul de colectarea din poartă în poartă nu este încă implementat integral, iar în orașe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deșeurilor este insuficientăiar tratarea mecano-biologică nu se realizează (cu câteva excepții, în Țuțora, jud Iași, Praova, Mureș, Bihor).

La data auditului, în România erau operabile, total sau parțial, 34 de proiecte SMID

SMID 3 1

Sursa: captură Raport Curtea de Conturi

 

Cum (nu) funcționează sistemul de management al deșeurilor în București și Ilfov

 

La nivelul Municipiului București și al județului Ilfov, nu funcționează un sistem integrat de management al deșeurilor, nefiind astfel îndeplinite obiectivele strategiei locale de gestionare a deșeurilor și ale Directivei nr. 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor.

Colectarea deșeurilor menajere în Municipiul București se realizează în cea mai mare parte, în amestec (cu mici excepții în unele sectoare unde afost implementat un sistem de colectare pe 2 fracții – umed, uscat). În perioada analizată, depozitarea a reprezentat principala opțiune de eliminare a deșeurilor municipale, gradul de valorificare a deșeurilor reciclabile menajere şi similare fiind scăzut.

Eficiența stațiilor de sortare este mult sub limita minimă de 75% și din cauza sistemului actual de colectare a deșeurilor reciclabile și a tehnologiilor de tratare, nu se poate atinge ținta de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale de minim 50% din deșeurile de ambalaje.

Astfel, nu a fost atinsă ținta de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale (50%, anul 2020), întrucât nu s-au implementat sisteme eficiente de colectare separată și nici nu s-a investit în stații de sortare automatizate.

Municipiului București nu deține la acest moment nicio instalație de tratare termică a deșeurilor municipale.

În perioada analizată, au fost identificate trei depozite care primeau deșeuri colectate de pe raza Municipiului București și cea a județului Ilfov, astfel:

  • Depozit Chiajna – Rudeni (IRIDEX)
  • Depozit Vidra (ECOSUD SA)
  • Depozit Glina (ECOREC SA).

La data elaborării Planului de gestionare a deșeurilor la nivelul Municipiului București, doar două dintre aceste depozite mai aveau autorizație integrată de mediu în vigoare, întrucât APM a respins solicitarea de aviz a depozitului GLINA-Popești Leordeni.

Ce se întâmplă cu depozitele de deșeuri neconforme

 

La data aderării, România s-a angajat să se conformeze prevederilor directivelor europene, întocmind un Plan ce prevedea sistarea activității de depozitare și închiderea depozitelor.

Aceste procese ar fi trebuit finalizate pe etape, în perioada 2005-2017, mai ales că anterior aderării (2003-2004), a fost  realizată inventarierea depozitelor de deșeuri (municipale și industriale) care existau pe teritoriul României. Astfel, au rezultat 265 de depozite de deșeuri municipale, din care 251 erau neconforme. De asemenea, existau 269 de depozite de deșeuri industriale, din care 154 erau neconforme.

Uniunea Europeană a finanțat, prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activități de închidere a depozitelor neconforme.

Cu toate că Administrația Fondului de Mediu fusese deja nominalizată ca solicitant eligibil pentru atragerea unor fonduri care să finanțeze închiderea depozitelor neconforme, instituția publică nu a putut aplica în vederea atragerii unor fonduri externe nerambursabile. Astfel, s-a pierdut șansa remedierii unor probleme grave de mediu prin utilizarea banilor europeni și în consecință, efortul financiar necesar a rămas strict pe seama Fondului pentru Mediu.

Astfel, echipa de audit a reținut că autoritățile publice locale care au primit finanțare din Fondul pentru Mediu au beneficiat de un tratament preferențial față de autoritățile locale care au luat decizia finanțării din fonduri proprii a activităților de închidere a depozitelor neconforme, fără să existe o altă justificare decât presiunea exercitată de existența deciziei Curții Supreme de Justiție a Uniunii Europene.

În prezent, administratorii depozitelor de deșeuri au obligația de constituire a fondului pentru închidere și urmărire postînchidere, însă legislația nu stabilește un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligații, sancțiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile.

Amintim că în data de 2 februarie 2023 a fost lansat în dezbatere publică Ordinul privind aprobarea metodologiei de constituire, gestionare şi utilizare a garanţiei financiare de mediu prevăzută la art. 13 și la art. 40 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021  privind depozitarea deşeurilor, ordin care își propune să asigure o mai bună reglementare a gestionării și implicit a închiderii depozitelor de deșeuri.

Situatia depozitelor neconforme

Sursa: captură Raport Curtea de Conturi

Raportările noastre de toate zilele…

PNGD

Sursa: captură Raport Curtea de Conturi

Cu toate că autoritatea centrală pentru protecția mediului avea obligația de a transmite raportări, la intervale de 3 ani, către Comisia Europeană, asupra implementării Directivei nr. 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor, din verificarea efectuată s-a constatat că pentru peri

oada 2013 – 2015 nu s-au efectuat raportări de acest fel iar rapoartele care s-au transmis pentru perioada următoare (2016-2019) nu au fost puse la dispoziția publicului și nici publicate, conform prevederilor legale în vigoare.

În plus, rapoartele cu privire la deşeurile municipale şi biodeşeurile (acoperirea materială şi teritorială a colectării separate şi eventualele derogări de la aceste obligaţii), impuse prin Directiva 2008/98/CE (modificată și completată prin Directiva 2018/851/CE), au fost transmise Comisiei Europene cu întârziere.

 

Ce facem cu contribuția de 0,8 euro/ kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate

 

În ceea ce privește modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel național, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plății cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate.

Astfel, deși Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligația de gestionare a întregii cantități de plastic pusă în piață, România și-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deșeuri din plastic pusă pe piață. Statul român a impus operatorilor economici obligația de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenței de 77,5% din cantitatea de deșeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuții de 0,8 euro/kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecința este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel.

Indicatori de performanta 1

Sursa: captură Raport Curtea de Conturi

Echipa de audit a formulat recomandări de remediere pentru fiecare deficiență constatată, atât la nivelul structurilor de mediu, cât și la nivelul autorităților publice locale evaluate, privind:

  • îmbunătățirea infrastructurii necesare unui management eficient al deșeurilor;
  • creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor;
  • introducerea indicatorilor de performanță ce reies din cadrul legal, în contractele de asigurare a serviciilor de salubritate;
  • creșterea gradului de monitorizare a sistemului de management a deșeurilor de către autoritățile competente
  • creșterea gradului de tratare a deșeurilor înaintea depozitării;
  • creșterea gradului de sancționare a persoanelor juridice care nu-și îndeplinesc obligațiile de mediu.

 

Având în vedere situația dezastruoasă constatată (și) de Curtea de Conturi, va fi aproape imposibil să evităm procedura de infringement împotriva României.

Sinteza Raportului de audit de conformitate privind evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile orașe, pentru perioada 2015-2021, poate fi consultată aici .

 

Puteți citi și:

Eurostat: În 2021 România a reciclat 11,3% din deșeurile municipale

Eurostat: În 2019 România a reciclat 44,6 % din deșeurile de ambalaje

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Curtea Europeană de Conturi: Peste 50% din deșeurile periculoase generate în UE sunt depozitate

Retrospectiva 2021-2022: industria reciclării hârtiei

Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA

Garanția financiară de mediu privind depozitarea deșeurilor – cum va fi constituită, gestionată și utilizată – proiect de ordin

depozit de deseuri

 

În data de 2 februarie 2023 a fost lansat în dezbatere publică Ordinul privind aprobarea metodologiei de constituire, gestionare şi utilizare a garanţiei financiare de mediu prevăzută la art. 13 și la art. 40 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021  privind depozitarea deşeurilor.

Am realizat un tabel comparativ între Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor și noul proiect legislativ, pentru a fi mai ușor de urmărit noile propuneri. Îl puteți consulta aici.

Să ne amintim ce prevăd cele 2 articole din OG 2/2021:

Art. 13. – (1) Solicitantul unei autorizaţii de mediu/autorizaţii integrate de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să facă dovada existenţei unei garanţii financiare de mediu, înainte de începerea operaţiilor de eliminare, pentru a asigura că sunt îndeplinite obligaţiile privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie, garanţie care este menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi monitorizare postînchidere a depozitului.

(2) Garanţia financiară de mediu este constituită înaintea începerii activităţii de depozitare, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau prin depunerea unei cote procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, într-un cont la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu, care constituie un fond specific, având ca 8 destinaţie finanţarea proiectelor privind gestionarea deşeurilor, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Mecanismul, prin care suma corespunzătoare cotei procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului de la operatorii/titularii depozitelor care au constituit garanţia financiară de mediu sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare rămâne la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu conform alin. (2), se stabileşte în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Prevederile alin. (1) nu se aplică depozitelor de deşeuri inerte.

(5) Constituirea garanţiei financiare de mediu nu exclude îndeplinirea obligaţiilor care revin operatorului/titularului privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţia de mediu/autorizaţia integrată de mediu.

Art. 40. – Pentru depozitele existente:

  1. a) garanţia financiară de mediu se constituie în termen de până la 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare prevăzut de lege, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau sub forma unei cote-părţi corespunzătoare din procentul de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, aferentă perioadei de operare rămase până la epuizarea capacităţii depozitului;

Principalele prevederi ale proiectului de lege

Se propune prin Proiectul de Ordin o anexă (care, dacă ar fi aprobată, ar deveni Anexa 6) care să vizeze metodologia de constituire, gestionare și utilizare a garanției financiare de mediu prevăzută în Ordonanța nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, la articolele 13, respectiv 40, litera a)

  •  1 (1) Metodologia stabilește modul de constituire, gestionare şi utilizare a garanţiei financiare de mediu constituite de către proprietarii sau administratorii de depozite de deșeuri, stabilite la art. 13 și la art. 40 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor
  • 2. Garanţia financiară de mediu reprezintă dovada pe care trebuie să o prezinte operatorul depozitului care să ateste că sunt constituite resursele financiare necesare pentru remedierea unor deficienţe de construcţie sau apărute în timpul operării ori în vederea despăgubirilor în caz de accidente determinate de activitatea depozitului.
  • Art 3 (1) Pentru depozitele nou înființate, garanţia financiară de mediu este constituită înaintea începerii activităţii de depozitare, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului.
  • (2) Pentru depozitele existente, garanţia financiară de mediu se constituie sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare prevăzut de lege, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului.
  • (3) Garanția financiară se poate constitui și prin depunerea unei cote procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, într-un cont, la dispoziţia AFM.
  • Pentru depozitele existente, garanția de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic se calculează pentru capacitatea proiectată. Pentru proiectele tehnice etapizate, garanția se calculează pentru fiecare etapă în parte.
  • (4) Valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului se va actualiza anual.
  • (5) Garanția constituită în favoarea Administrația Fondului pentru Mediu, se va actualiza și reînnoi anual.

 

  • (6) Operatorii economici prevăzuți la art.1 transmit Administrația Fondului pentru Mediu dovada constituirii/actualizării/reînnoirii garanției financiare, precum și devizul general privind cheltuielile necesare realizării lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, în termen de 3 zile de la data constituirii/actualizării/reînnoirii acestora.
  • (7) Dosarul care conține dovada constituirii/actualizării/reînnoirii garanției financiare se depune la sediul Administrației Fondului pentru Mediu sau se transmite prin poștă cu confirmare de primire.

Deși garanția financiară este un instrument util pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei după închiderea depozitelor de deșeuri, metodologia propusă în proiectul de lege este incompletă și necesită clarificări:

  • 6 (2) Administrația Fondului pentru Mediu comunică proprietarilor sau administratorilor de depozite de deșeuri faptul că garanția financiară de mediu a fost acceptată.

La acest articol nu este precizat termenul de anunțare a proprietarilor sau administratorilor de depozite.

  • 7. Administrația Fondului pentru Mediu  execută garanţia financiară de mediu după cum urmează:
  1. b) în cazul în care proprietarii sau administratorii depozitelor intră în procedura de faliment sau reorganizare judiciară. Nu are venituri din garantii nerevendicate in categoria de venituri

În acest caz operatorul nou poate prelua garanția de la AFM sau constituie una nouă? Ș ce face AFM cu garanția nerevendicată?

  • 8. Sumele încasate de Administrația Fondului pentru Mediu ca urmare a executării garanţiilor financiare de mediu rămân la dispoziţia Administrația Fondului pentru Mediu, iar după perioada de monitorizare post-închidere se utilizează pentru finanţarea proiectelor privind gestionarea deşeurilor.

Și acest articol necesită clarificări privind tipurile de proiecte care vor fi finanțate: vor fi finanțate proiecte pentru remedierea problemelor de mediu apărute în cadrul depozittelor sau alte tipuri de proiecte care nu au legătură directă cu proiectul în cauză?

Puteți accesa proiectul de Ordin aici.

 

 

 

Evoluția ambalajelor puse pe piață și valorificate în perioada 2009 -2022 în România

1 Ev POM

Statistic, din aproximativ 2,4 mil tone de ambalaje puse pe piață în 2022 (POM – Put On Market) au fost reciclate 1,5 mil tone de ambalaje (61%) iar 4% au fost valorificate prin alte metode (VAM).

♻️ Din 689.600 tone ambalaje de hârtie puse pe piață în 2022 – 70% au fost reciclate iar 4% VAM

♻️ Din 489.000 tone ambalaje de plastic puse pe piață în 2022 au fost reciclate – 47% si 13% VAM

♻️ Din 463.400 tone ambalaje de sticlă puse pe piață în 2022 – 65% au fost reciclate

♻️ Din aprox. 639.600 tone de ambalaje de lemn puse pe piata în 2022 au fost reciclate 61% iar 1% VAM

♻️ Din 65.800 tone de ambalaje de metal puse pe piață în 2022 – 54% au fost reciclate.

2 ev valorificate

În ultima statistică națională trimisă la Eurostat declaram că am reciclat 44,6% din ambalaje în 2019. În schimb, în anul 2020 România nu a raportat datele privind gestionarea deșeurilor de ambalaje, Eurostat utilizând datele trimise pentru anul 2019 pentru statistica anuală. – https://lnkd.in/d5PJeJnP

3 ev reciclare hartie

4 ev reciclare plastic

5

6 ev reciclare lemn

7 ev reciclare metal

„Teoretic” în 2022 am îndeplinit țintele vechi de reciclare (din 2008) pentru lemn (15%), sticlă (60%), hârtie (60%), metal (50%) și plastic (22,5%) și ne apropiem ușor-ușor de îndeplinirea țintelor prevăzute până în anul 2025:

♻️ 50 % pentru plastic;
♻️ 25 % pentru lemn;
♻️ 70 % pentru metale feroase;
♻️ 50 % pentru aluminiu;
♻️ 70 % pentru sticlă;
♻️ 75 % pentru hârtie și carton;

De ce aceste statistici se reflectă diferit în raportările trimise către Eurostat e … o enigmă națională.

#CumStam, de fapt?

PS: dacă punem alături și cantitățile de deșeuri generate pe cap de locuitor și deșeurile municipale colectate, misterul începe să se risipească…. –https://lnkd.in/dNt_pMXA