Cum se face raportarea anuală a deșeurilor: Generatorii de deșeuri

Raportarea anuală a deșeurilor: Generatorii de deșeuri

Raportarea anuală a gestionării deșeurilor este o obligație legală pentru operatorii economici din domeniu, conform OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor și Legii nr. 17/2023. Aceasta trebuie transmisă până la 15 martie pentru anul precedent, atât în format letric, cât și electronic, prin aplicația SIM.

Obligațiile operatorilor economici privind raportarea deșeurilor

Obligația de raportare revine următoarelor entități:

  • Producătorilor de deșeuri nepericuloase;

  • Operatorilor economici care colectează, transportă sau tratează deșeuri;

  • Producătorilor de deșeuri periculoase;

  • Comercianților și brokerilor de deșeuri.

Art. 48. –

(1) Producătorii de deşeuri nepericuloase, unităţile şi întreprinderile prevăzute la art. 34 (NR toate unităţile sau întreprinderile care desfăşoară activităţi de colectare, salubritate, tratare a deşeurilor), producătorii de deşeuri periculoase şi unităţile şi întreprinderile care colectează sau transportă deşeuri periculoase, nepericuloase cu titlu profesional ori acţionează în calitate de comercianţi şi de brokeri de deşeuri periculoase şi nepericuloase ţin o evidenţă cronologică lunară, o publică în format tabelar şi o pun la dispoziţia agenţiei judeţene pentru protecţia mediului electronic în sistemul pus la dispoziţie de ANPM, până la 15 martie anul următor raportării, precum şi la cerere autorităţilor competente de control, după:”.

Până la apariția actului normativ pentru aprobarea procedurii şi formatului de raportare  a informaţiilor privind gestiunea deșeurilor (menționat la art. 48, alin. 3 al OUG nr. 92/2021 și L. 17/2023), raportarea în format letric a datelor se va realiza utilizând următoarele formulare:

  • Chestionar COL/TRAT – date furnizate de operatorii economici colectori / valorificatori de deşeuri (inclusiv cei care dezmembrează deşeuri);
  • Chestionar MUN – date furnizate de operatorii economici de salubritate;
  • Chestionar NĂMOL – date furnizate de deţinătorii staţiilor de epurare;
  • Chestionar PRODDES – date furnizate de generatorii de deşeuri;
  • Chestionar TRAT – date furnizate de deţinătorii instalaţiilor de tratare a deşeurilor.

– Raport privind gestionarea uleiurilor uzate – termen: anual, pentru anul precedent, până la data de 30 aprilie (art. 49, alin. 9).

Pentru raportarea în format letric se vor utiliza formularele postate pe site, domeniul ”Deșeuri”, la secțiunea ”Uleiuri uzate” (http://www.anpm.ro/web/apm-buzau/uleiuri-uzate).

– Program de prevenire și reducere a cantităților de deșeuri generate din activitatea proprie sau, după caz, de la orice produs fabricat și Raport privind progresul înregistrat – termen: anual, pentru anul precedent, până la data de 31 mai  (art. 44).

  • Raportările aferente fluxurilor speciale de deșeuri (ambalaje, DEEE, VSU, baterii și acumulatori, PCB), se vor realiza conform obligațiilor și termenelor stabilite prin autorizația de mediu / autorizația integrate de mediu.

Pentru raportarea în format letric, se vor utiliza formularele postate pe site, domeniul ”Deșeuri”, la secțiunea corespunzătoare fiecărui tip de deșeu (http://www.anpm.ro/web/apm-buzau/deseuri).   

Pentru raportarea electronică a datelor privind gestionarea deșeurilor (inclusiv cele din fluxurile speciale), accesați linkul: https://raportare.anpm.ro/irj/portal/public și să raportaţi electronic datele anuale corespunzătoare fiecărei aplicaţii în parte, în acest moment fiind deschise următoarele aplicații:

SIM SD – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2022 (data afișării: 08.02.2023)

SIM DEEE – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2020 (data afișării: 31.10.2022)

SIM AMBALAJE – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2021 (data afișării: 19.10.2022)

SIM PCB – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2021 (data afișării: 28.09.2022) – Introducerea în aplicație a datelor transmise în format letric va fi realizată de APM!

SIM ULEIURI – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2020 (data afișării: 13.04.2022)

SIM VSU – Sesiunea de raportare a datelor pentru anul 2021 (data afișării: 07.04.2022)

Citește și:

Obligația de raportare a deșeurilor pentru instituțiile de învățământ

Schimbări majore în legislația Fondului pentru Mediu – Ecoteca

LEGISLAȚIA DEȘEURILOR ÎN ROMÂNIA – Ecoteca

Metodologia de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu va fi modificată- proiect de ordin de ministru

bani

În data de 1 februarie 2023 a fost aprobat proiectul de Ordin al Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru modificarea și înlocuirea anexei la OM nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu.

Am realizat un tabel comparativ între OM 578/2006 și noul proiect legislativ, pentru a fi mai ușor de urmărit noile propuneri. Îl puteți consulta aici.

 

Principalele prevederi:

Art. 7

(1)     Sunt obligaţi la plata contribuţiei de 2% (acum în vigoare este obligația de 3%) din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor, deținătorii deșeurilor, persoane fizice sau juridice.

Art. 23

(1)  Operatorii economici prevăzuţi la art. 21 care realizează în mod individual obiectivele anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a deşeurilor de ambalaje, le pot îndeplini prin valorificarea deșeurilor aferente:

a) ambalajelor primare reutilizabile;

b) ambalajelor primare pentru care aplică un sistem de returnare a ambalajelor proprii folosite;

c) ambalajelor secundare şi ambalajelor pentru transport pentru care aplică un sistem de preluare de la distribuitorii produselor lor;

d) ambalajelor produselor importate/achiziţionate intracomunitar pentru utilizare sau consum propriu;

e) ambalajelor date spre închiriere, sub orice formă, cu titlu profesional;

 

Art 46 (2) Contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se plăteşte anual de către unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, prevăzute la alin. (1) numai în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare cu procentul prevăzut în anexa nr. 6 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Plata se face pentru diferenţa dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual de reducere cu procentul prevăzut în anexa nr. 6 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cantitatea intrată în instalația de valorificare/reciclare, după scăderea impurităților, altele decât materialul țintă

Art. 49. -(1) Unităţile administrativ-teritoriale trebuie să deţină situaţii lunare şi anuale, potrivit formularului din anexa nr. 4 la metodologie, întocmite de către operatorul serviciului de salubrizare, în baza documentelor financiar-contabile şi a documentelor justificative cu privire la:

  1. a) cantităţile de deşeuri municipale efectiv eliminate prin depozitare
  2. b) cantităţile de deşeuri municipale efectiv reciclate;
  3. c) cantităţile de deşeuri municipale efectiv valorificate prin alte forme decât reciclarea;
  4. d) cantităţile de deşeuri de ambalaje colectate şi reciclate de către operatorii economici colectori prevăzuţi la art. 20 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 249/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Pentru deşeurile colectate, dovada trasabilităţii se va face până la operatorul economic valorificator.

(4) Cantitatea de deșeuri municipale biodegradabile care intră în tratare aerobă sau anaerobă poate fi considerată ca fiind reciclată în cazul în care tratarea generează compost, digestat sau alte materiale într-o cantitate a conținutului reciclat similară cu cea a materialelor inițiale, care urmează să fie utilizat ca produs, material sau substanță reciclată. În cazul în care materialele obținute în urma tratării sunt utilizate pentru  îmbunătăţirea solurilor sunt considerate ca fiind reciclate numai dacă această utilizare aduce beneficii agriculturii sau ameliorării ecologice.

Art. 50

(1) Obligaţia de a calcula şi de a plăti ecotaxa în valoare de 0,15 lei/bucată prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, revine operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională pungi de transport, cu excepţia celor fabricate din materialele care respectă cerinţele SR EN 13432:2002, după cum urmează:

  1. a) operatorii economici care produc ambalaje de desfacere, pentru pungile de transport fabricate în România, cu excepţia celor fabricate din materialele care respectă cerinţele SR EN 13432:2002;
  2. b) operatorii economici care introduc pe piaţa naţională ambalaje de desfacere, pentru pungile de transport achiziţionate din afara spaţiului naţional, cu excepţia celor fabricate din materialele care respectă cerinţele SR EN 13432:2002.

(2) Sunt asimilaţi operatorilor economici prevăzuţi la alin. (1) operatorii economici care îşi aplică denumirea, marca sau un alt semn distinctiv pe pungile de transport, în scopul introducerii pe piaţa naţională.

(3) Sunt exceptate de la plata ecotaxei pungile de uz casnic introduse pe piaţa naţională de către operatorii economici, aceştia având obligaţia să le inscripţioneze individual cu sintagma «pungi de uz casnic»;

(4) Este interzisă comercializarea pungilor de uz casnic ca ambalaje la punctul de vânzare/desfacere.

 

Instrucțiunile SIATD de verificare a tranzacțiilor cu deșeuri vor fi modificate – proiect de ordin

Poza transport deseuri

În data de 1 februarie 2023 a fost publicat pe site-ul Ministerului Mediului  un Proiect de Ordin al Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor privind aprobarea Instrucţiunilor de utilizare a aplicaţiei informatice Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD), în vederea monitorizării şi verificării corectitudinii tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje, anvelope, echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori portabili în sistemul răspunderii extinse a producătorului.

Am realizat un tabel comparativ între Ordinul 1595/2020 – SIATD și noul proiect legislativ, pentru a fi mai ușor de urmărit noile propuneri. Îl puteți consulta aici.

Principalele prevederi ale proiectului de ordin:

Articolul 1 (4) SIATD permite monitorizarea şi verificarea în timp real, la nivel de document financiar-contabil şi justificative a tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje, anvelope, echipamente electrice şi electronice, baterii şi acumulatori portabili, pentru care organizaţiile care implementează răspunderea extinsă a producătorului, denumite în continuare operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului, finanţează costurile de gestionare astfel cum sunt  prevăzute de Legea nr.249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență a  Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, precum și de actele administrative emise în aplicarea acestora.

Art. 2. – (1) SIATD se utilizează de către următoarele categorii de persoane juridice:

a) operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului în domeniul ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;

b) operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, brokeraj, salubrizare, sortare, tratare, asociaţii de dezvoltare intracomunitară, unităţi administrativ-teritoriale și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. a);

c) operatorii economici care desfăşoară activităţi de valorificare/reciclare și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. a);

d) persoanele juridice care preiau responsabilitatea gestionării anvelopelor uzate, autorizate de Comisia Naţională pentru Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei;

e) operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, salubrizare, sortare, tratare, brokeraj, asociaţii de dezvoltare intracomunitară, unităţi administrativ-teritoriale și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. d);

f) operatorii economici care desfăşoară activităţi de valorificare/reciclare și gestionează deșeuri pentru operatorii economici de la lit. d);

g) operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice;

h) operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, salubrizare, sortare, tratare, brokeraj, asociaţii de dezvoltare intracomunitară, unităţi administrativ-teritoriale și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. g);

i) operatorii economici care desfăşoară activităţi de valorificare/reciclare și gestionează deșeuri pentru operatorii economici de la lit. g);

j) operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili;

k) operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, salubrizare, sortare, tratare, asociaţii de dezvoltare intracomunitară, unităţi administrativ-teritoriale și gestioneză deșeuri pentru operatorii economici de la lit. j);

l) operatorii economici care desfăşoară activităţi de valorificare/reciclare și gestionează deșeuri pentru operatorii economici de la lit. j);

(2) Utilizarea SIATD este obligatorie pentru toate persoanele juridice prevăzute la alin. (1) care gestionează deşeuri ale căror costuri nete şi/sau costuri de colectare/ valorificare/sortare /tratare /raportare/gestionare sunt finanţate de către operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului.

(3) Începând cu anul de raportare 2023, cantităţile de deşeuri de ambalaje care nu se regăsesc în aplicaţia informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor de ambalaje.

(4) În cazul în care operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj nu constituie garanţia prevăzută la art. 122 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.105/2006, cu modificările și completările ulterioare, nu pot accesa sistemul SIATD şi nu pot raporta cantităţi de deşeuri de ambalaje pentru operatorii care implementează răspunderea extinsă a producătorilor.

(5) Începînd cu anul de raportare 2023, utilizarea SIATD este obligatorie pentru toate persoanele juridice prevăzute la alin. (1) lit. d) – l) care gestionează deşeuri de anvelope, deșeuri de echipamente electrice și electronice și deșeuri de baterii și acumulatori portabili ale căror costuri nete şi/sau costuri de colectare/valorificare/sortare/tratare/raportare sunt finanţate de către operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului.

(6)  Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cantităţile de deşeuri de anvelope, deșeuri de echipamente electrice și electronice și deșeuri de baterii și acumulatori portabili care nu se regăsesc în aplicaţia informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor

de anvelope, de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice și de colectare a deșeurilor de baterii și acumulatori portabili.

 

Art. 3. (1) Utilizarea SIATD de către persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) va fi posibilă numai după înrolarea în aplicaţia informatică și înregistrarea în modulul corespunzător categoriilor de deșeuri tranzacționate.

(2) Utilizarea SIATD şi încărcarea datelor, informaţiilor şi/sau a documentelor în sistemul informatic se efectuează în conformitate cu caracteristicile tehnice ale SIATD şi puse la dispoziţia utilizatorilor, în mod gratuit, de către Administraţia Fondului pentru Mediu.

 

Art. 5. (1) Cererea de înrolare prevăzută în anexa nr. 1 la prezentele instrucțiuni, se completează și se transmite prin platforma SIATD.

(2) Completarea cererii de înrolare cu datele, informaţiile şi/sau documentele în SIATD se realizează de către următoarele persoane, denumite în continuare persoane autorizate:

a) reprezentant legal, deţinător al unei semnături electronice calificate, sau

b) împuternicitul reprezentantului legal, deţinător al unei semnături electronice calificate.

(3) Completarea cererii de înrolare de către persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) este posibilă numai în baza unei împuterniciri notariale ataşate la cererea de înrolare.

 

 

 

HAOS în actualizarea contractelor de delegare a gestiunii deșeurilor municipale din cauza OUG 133/2022



1 2La sfârșitul lunii noiembrie 2022 A.N.R.S.C trimitea către toate Unitățile Administrativ –Teritoriale (UAT) și Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) o circulară prin care le amintea, printre obligațiile (teoretic) cunoscute de gestionare a deșeurilor, că mai trebuie:
• să precizeze dacă au recalculat şi au aprobat noile tarife ale activităților de salubrizare prin luarea în considerare numai a cheltuielilor aferente activităţilor respective, fără includerea cheltuielilor cu contribuţia pentru economia circulară şi a cheltuielilor cu alte activităţi desfăşurate de operatori pe fluxul deşeurilor municipale – termenul limită era de 45 de zile de la data publicării OUG 133/2022 (30 septembrie 2022), respectiv 13 noiembrie 2022 –art. V, (1)
• să precizeze dacă au atribuit contractele de delegare a gestiunii pentru activitățile de sortare, tratare și/sau depozitare prin eliminare a deșeurilor municipale prestate de operatori numai pe baza autorizației de mediu – termenul limită era de 120 de zile de la data publicării OUG 133/2022 (30 septembrie 2022), respectiv 29 ianuarie 2023 – art. V (2)
• să încheie acte adiționale la contractele de delegare existente care să includă indicatorii de performanță pentru gestionarea deșeurilor municipale (inclusiv penalitățile pentru neîndeplinirea acestor indicatori) pentru fiecare etapă desfăşurată de operatori pe fluxul deşeurilor municipale: colectare, sortare, depozitare – termenul limită era de 120 de zile de la data publicării OUG 133/2022 (30 septembrie 2022), respectiv 29 ianuarie 2023 – art. 6, (1) i), art. V, (3)
Fiindcă multe UAT-uri și ADI-uri nu au răspuns solicitării, A.N.R.S.C a transmis în data de 25 ianuarie o nouă adresă (urmăriți imaginile de mai jos).
Deja unii operatori se plâng că deșeurile nu mai sunt primite la stațiile de sortare sau la depozite în lipsa actualizării acestor contracte. Așteptați-vă la scandaluri …
1. În condițiile actuale, cine e de vină de haosul creat? A.N.R.S.C, ADI-urile, UAT-urile?
2. Cum se asigură A.N.R.S.C că au fost actualizate contractele dacă UAT-urile, ADI-urile nu răspund solicitărilor și nu trimit documentația în timp util?
3. Există o platformă unde UAT-urile sau ADI-urile pot să semnaleze că au semnat/actualizat aceste contracte, să știm care localități au semnat/actualizat și care nu?
2 3 4 5 1

Curtea Europeană de Conturi: Peste 50% din deșeurile periculoase generate în UE sunt depozitate

WhatsApp Image 2023 01 18 at 17.57.41

Sursa foto: analiză ecoteca – statistică Eurostat, Curtea Europeană de Conturi

O analiză publicată în data de 16 ianuarie de Curtea Europeană de Conturi evidențiază provocările actuale și viitoare în abordarea problemei privind deșeurile periculoase, aspecte care se aplică, bineînțeles și României:

  • prevenirea generării acolo unde este posibil
  • îmbunătățirea clasificării,
  • reducerea decalajului dintre cantitățile raportate de deșeuri periculoase generate
  • și tratate prin asigurarea trasabilității de la generare până la tratarea finală;
  • creșterea gradului de valorificare
  • reducerea depozitării
  • combaterea traficului ilegal, care continuă să fie o afacere profitabilă.

„Generarea de deșeuri periculoase este în creștere, iar UE trebuie să rezolve această problemă”, a declarat  Eva Lindström, membra Curții de Conturi Europene responsabilă de această analiză. „Modalitățile preferate de tratare a deșeurilor periculoase constau în reciclare și valorificare energetică. Eliminarea ar trebui să fie ultima soluție utilizată. Cu toate acestea, peste 50% din deșeurile periculoase generate în UE sunt pur și simplu eliminate. În această analiză, arătăm că prevenirea și tratarea deșeurilor periculoase rămân o provocare, care prezintă însă și oportunități”.

Conform raportului, peste 50% din cantitatea de deșeuri periculoase produsă în Uniune este încă aruncată (Cf. Eurostat – 47,4%, cam în acelați ordin de mărime).

750px Hazardous waste treatment 2020 million tonnes 12 01 2023

Sursa foto: Eurostat

 

Potrivit Eurostat, în 2020:

  • 46,7 % din deșeurile periculoase tratate în UE au fost valorificate:
    • 38,5 % prin reciclare sau rambleiere (echivalentul a 64 kg pe locuitor) și
    • 8,3 % prin valorificare energetică (14 kg pe locuitor), vezi Figura 8.
  • 53,3 % au fost:
    • incinerate fără recuperare de energie (5,8 % sau 9,7 kg pe locuitor),
    • depozitate în sau pe pământ sau prin tratare a terenului (22,1 % sau 36,9 kg pe locuitor) sau
    • eliminate pe altă cale (25,3 % sau 42,3 kg pe locuitor).

Situația gestionării deșeurilor periculoase în România

În ceea ce privește România, analiza arată că țara noastră generează în medie cca 726.000 de tone de deșeuri periculoase anual, semnificativ (!!!) sub media UE de cca 102 milioane de  tone (cifre 2021) – vezi imaginea de mai jos.

WhatsApp Image 2023 01 18 at 17.57.41

Este de remarcat faptul că cifrele oficiale arată o medie de cca 2500 t deșeuri pentru fiecare miliard USD din Produsul Intern Brut, în timp ce UE are o medie de aproape 6,000 t/mlrd USD, iar alte țări din regiune, cu profil economic asemănător, prezintă, în general, valori mult mai mari (Ungaria – 3000t, Slovacia – 4000t, Polonia – 5500t ,  Cehia – 6000t). Așadar, fie noi producem PIB într-o manieră mai ecologică fie … avem o problemă de date.

Cazuri de deșeuri depozitate ilegal (periculoase și nepericuloase) întâlnim pe arii extinse din țara noastră, în apropierea localităților și nu numai.

Un astfel de exemplu, dintr-o localitate aflată la marginea Bucureștiului a fost prezentat de euronews zilele trecute. Puteți găsi mai multe informații aici sau aici.

Cea mai bună metodă de combatere a deșeurilor periculoase este prevenirea în primul rând a producerii lor, care reprezintă o prioritate pentru UE din 1991.

Acțiunile UE s-au axat pe influențarea modului în care operatorii economici proiectează și fabrică produse, pe responsabilizarea poluatorilor pentru deșeurile lor și pe o mai bună informare a consumatorilor. În pofida acestor inițiative, cantitatea de deșeuri periculoase generate în UE nu este în scădere.

Deșeurile periculoase trebuie tratate de instalații de tratare specializate în conformitate cu norme și cerințe de siguranță stricte. Sarcina administrativă rezultată și costurile mai mari pentru operatorii economici dau naștere riscului de trafic de deșeuri periculoase, prin care operatorii nu declară deșeurile generate ca fiind periculoase, ci le aruncă, în schimb, ilegal sau le expediază ilegal în alte locuri.

Auditorii subliniază că o clasificare și o urmărire corespunzătoare a deșeurilor periculoase ar putea contribui la evitarea tratării lor inadecvate și a „scurtăturilor” ilegale, însă observă că deșeurile periculoase sunt clasificate diferit în diversele state membre.

Potrivit auditorilor, Comisia Europeană ar trebui, la rândul ei, să își intensifice eforturile în vederea armonizării legislației UE aplicabile. Alinierea registrelor electronice naționale ale deșeurilor periculoase la viitorul registru european pentru expedierea deșeurilor ar putea ajuta la asigurarea unei urmăriri mai eficace a deșeurilor periculoase pe parcursul ciclului lor de viață.

Deșeurile periculoase ar trebui, în mod ideal, să fie pregătite pentru reutilizare sau reciclate. Or, majoritatea deșeurilor periculoase nu se pretează la pregătirea pentru reutilizare și reciclarea este limitată din cauza dificultăților tehnice și a lipsei oportunităților pe piață pentru rezultatul reciclat.

În această analiză, auditorii arată că ameliorarea tehnologiilor și a capacității de reciclare ar putea oferi unele oportunități: de exemplu, valorificarea materiilor prime critice din aparate electronice și din alte deșeuri ar veni în sprijinul autonomiei strategice a UE.

Traficul și aruncarea ilegală de deșeuri periculoase continuă să fie o afacere profitabilă: veniturile obținute anual din aceasta sunt estimate la o valoare cuprinsă între 1,5 miliarde de euro și 1,8 miliarde de euro numai pentru traficul de deșeuri periculoase. Detectarea, anchetele și urmăririle penale sunt rare, iar sancțiunile sunt mici.

Utilizarea digitalizării pentru a urmări mai bine deșeurile periculoase și pentru a combate declarațiile false și un mecanism de sancțiuni mai strict ar putea limita posibilitățile de trafic ilegal.

Interzicerea tuturor expedierilor de deșeuri în vederea eliminării lor, pe care Comisia a propus-o în 2021, ar putea contribui și mai mult la diminuarea traficului de deșeuri periculoase.

 

Puteți consulta analiza Curții de Conturi aici.

…………….

Câteva informații generale privind deșeurile periculoase

Legislația UE definește deșeurile periculoase drept deșeuri care prezintă una sau mai multe proprietăți periculoase, de exemplu faptul că sunt explozive, iritante sau toxice. Deșeurile periculoase pot dăuna sănătății umane și mediului.

Procesele de fabricație (în special industria metalurgică), tratarea apei și a deșeurilor, sectorul construcțiilor și mineritul formează împreună 75 % din deșeurile periculoase generate în UE. Deșeurile periculoase pot fi produse și în gospodării (de exemplu: anumite medicamente, baterii uzate, produse de curățare, aparate electronice).

În domeniul gestionării deșeurilor, responsabilitatea de a asigura aplicarea cerințelor legale ale UE la nivel național revine țărilor din UE.

Comisia a lansat numeroase proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care nu au transpus cerințele UE în norme naționale sau în cazuri de nerespectare a cerințelor UE. Comisia dispune de o imagine de ansamblu asupra finanțării din partea UE pentru gestionarea deșeurilor în general, pentru care au fost alocați, pentru perioada de programare 2014-2020, 4,3 miliarde de euro din fondurile UE, dar nu pentru deșeurile periculoase în mod specific.

Datele disponibile arată că finanțarea pentru aceste din urmă deșeuri a fost furnizată în principal prin intermediul programului Orizont 2020 pentru cercetare și pentru consolidarea capacităților. Celelalte cele mai mari surse de finanțare a gestionării deșeurilor periculoase sunt Fondul de coeziune și Fondul european de dezvoltare regională. În completarea bugetului UE, atât Mecanismul de redresare și reziliență, cât și Banca Europeană de Investiții oferă, de asemenea, finanțare pentru gestionarea deșeurilor, inclusiv pentru deșeurile periculoase. De la adoptarea Regulamentului privind taxonomia în 2020, UE a încetat să mai finanțeze incinerarea deșeurilor periculoase și eliminarea lor în depozite de deșeuri, activități considerate nesustenabile. În schimb, UE promovează activități de valorificare.

Acest document nu este un raport de audit, ci o analiză care se bazează în principal pe informații sau materiale disponibile publicului larg care au fost colectate în scopul de față.

Alte publicații elaborate anterior de Curte în acest domeniu se referă la principiul „poluatorul plătește”, la deșeurile de echipamente electrice și electronice și la deșeurile din plastic.

 

Puteți citi și:

Europarlamentarii iau măsuri pentru reguli mai stricte privind transporturile de deșeuri

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA

Regulamentul UE 2019/2009 privind compostul și alte îngrășăminte a fost modificat

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA

Deșeurile voluminoase – cui le predăm și ce se întâmplă cu ele

Europarlamentarii iau măsuri pentru reguli mai stricte privind transporturile de deșeuri

Captura

Sursa foto: istockphoto

Marți, 17 ianuarie, Parlamentul european și-a adoptat raportul pentru negocierile cu guvernele UE privind o nouă lege de revizuire a procedurilor UE pentru transporturile de deșeuri.

Prin textul adoptat, deputații susțin:

  • Exporturile UE de deșeuri periculoase către țări non-OCDE ar fi interzise. (amintim țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – Australia, Austria, Belgia, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea, Letonia, Lituania, Luxemburg, Mexic, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, Slovacia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Turcia, UK, SUA). România încă nu face parte din OCDE deși a depus memorandumul pentru aderare anul trecut.
  • Exportul de deșeuri nepericuloase pentru recuperare ar fi permis numai acelor țări non-OCDE care își dau acordul și își demonstrează capacitatea de a trata aceste deșeuri în mod durabil.
  • Deputații europeni doresc, de asemenea, să interzică exportul de deșeuri din plastic către țările non-OCDE și să elimine treptat exportul acestora către țările OCDE în termen de patru ani.

Schimb mai bun de informații și transparență privind transporturile în interiorul UE

Alte măsuri propuse care ar avantaja și România și ar contribui la reducerea importurilor ilegale de deșeuri în țara noastră:

  • interzicerea în mod explicit a transporturilor tuturor deșeurilor destinate eliminării în UE, cu excepția cazului în care este autorizată (în cazuri limitate și bine justificate)
  • criterii uniforme pentru clasificarea deșeurilor, pentru a se asigura că normele nu sunt eludate prin distincția clară, de exemplu, între bunuri uzate și deșeuri
  • stocarea informațiilor și documentelor într-un sistem electronic central pentru a îmbunătăți raportarea datelor, analiza și transparența în cadrul pieței interne
  • facilitarea transportului de deșeuri in vederea reutilizării și reciclării în cadrul UE

De asemenea, Parlamentul solicită crearea unui mecanism UE care să ghideze țările UE care efectuează inspecții pentru a preveni și detecta transporturile ilegale de deșeuri.

Detalii suplimentare despre măsurile propuse de Parlament sunt disponibile aici.

Următorul pas va fi începerea negocierilor cu statele membre UE.

Amintim că în data de 17 noiembrie 2021, Comisia a depus o propunere de reformare a normelor UE privind transporturile de deșeuri (respectiv de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 privind reciclarea navelor și Regulamentului (UE) 2020/1056 privind informaţiile electronice referitoare la transportul de mărfuri), care stabilește proceduri și măsuri de control pentru transportul deșeurilor, în funcție de originea, destinația și ruta de transport, de categoria de deșeuri transportate și de forma de tratare aplicată când ajung la destinație.

În 2021, exporturile UE de deșeuri către țările din afara UE au atins 33 milioane de tone, reprezentând aproximativ 16% din comerțul global cu deșeuri. În plus, aproximativ 67 de milioane de tone de deșeuri sunt transportate anual între țările UE.

Potrivit Eurostat, România a exportat 1 552 118 tone de deșeuri reciclabile în 2021. În același timp, a raportat că a importat doar 151 314 tone de deșeuri „reciclabile” în 2021.

 

Puteți citi și:

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA

Regulamentul UE 2019/2009 privind compostul și alte îngrășăminte a fost modificat

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

 

Retrospectiva 2021-2022: industria reciclării hârtiei

hartie

Sursa foto: Ecoteca – baloți de hârtie încărcați în TIR – stație de sortare București

COVID-19, războiul din Ucraina, criza în creștere a costului vieții și lanțurile de aprovizionare perturbate au continuat să provoace piața reciclării hârtiei. În 2022 vânzătorii de fibre recuperate au continuat să beneficieze de prețuri ridicate susținute fără precedent la toate gradele.

China continuă să dicteze cererea globală, dar comercianții sunt îngrijorați cu privire la efectul cifrelor inflației din Occident asupra comenzilor din sezoanele de vârf cum a fost cazul sărbătorilor.

În general, prețurile asiatice pentru fibra de hârtie reciclată au scăzut, dar ratele de schimb favorabile și reducerile de marfă au contribuit la stabilitatea prețurilor în Europa.

Surse de pe piața din Franța au declarat că lipsa de cerneală și rata mare de recuperare a hârtiei au dus la creșteri semnificative ale prețurilor, în timp ce cererea de la fabricile de hârtie din Germania a fost ridicată.

Rata de reciclare a hârtiei în 2021 a fost de 71,4% în Europa

În septembrie anul trecut a fost publicat primul raport care monitorizează angajamentul de reciclare al lanțului valoric al hârtiei în cadrul noii Declarații europene privind reciclarea hârtiei 2021–2030.  Ulterior, raportul va fi publicat anual pentru a monitoriza progresul în ceea ce privește acest nou angajament.

Potrivit raportului, în 2021, 71,4% din toată hârtia și cartonul consumate în Europa au fost reciclate. Au crescut atât consumul de hârtie și carton nou, cât și colectarea hârtiei pentru reciclare. Într-o comparație de la un an la altul, cantitatea totală de hârtie și carton colectată și reciclată în sectorul hârtiei în 2021 a crescut cu 2%, până la 57,1 milioane de tone. Acest lucru se datorează în parte noilor investiții importante în capacități de reciclare a hârtiei în Europa.

Din 2009 până în 2020, hârtia/cartonul a fost principalul deșeu de ambalaj în UE (32,7 milioane de tone generate în 2020), urmate de plastic și sticlă (15,5 milioane de tone pentru plastic și 15,1 milioane de tone pentru deșeurile din sticlă în 2020).

Pe parcursul perioadei de 11 ani, hârtia și cartonul au fost principalul deșeu de ambalaj generat, contribuind cu 32,7 milioane de tone la totalul deșeurilor de ambalaje generate în 2020; din 2009, acest flux de deșeuri a crescut cu 25,2 %. Materialul de ambalare din plastic a atins un total de 15,5 milioane de tone ca al doilea cel mai important material (+26,7 % comparativ cu 2009). Sticla a avut un volum de 15,1 milioane de tone (+13,1 %), ambalajele din lemn 11,9 milioane de tone (+15,2 %) și ambalajele metalice 4,0 milioane de tone în 2019 (+6,7 %).

România a raportat că a generat 33,09 kg de hârtie/cap de locuitor în 2019 și a reciclat 68,3% din hârtia generată, în 2020 nu a raportat datele privind generarea și reciclarea hârtiei iar datele pentru 2021 încă nu au fost publicate de Eurostat.

Sectorul hârtiei vizează o rată de reciclare de 76% până în 2030 în Europa

Un obiectiv de reciclare a 76% din toată hârtia și cartonul consumat în Europa până în 2030 a fost susținut de reprezentanții lanțului valoric european al hârtiei.

Angajamentul vine într-o nouă declarație europeană privind reciclarea hârtiei 2021-2030 publicată de Consiliul European pentru Reciclarea hârtiei (European Paper Recycling Council -EPRC ) și lansată la Premiile europene pentru reciclarea hârtiei de la Bruxelles.

Documentul stabilește măsuri pentru optimizarea managementului hârtiei la fiecare pas al unei bucle continue de reciclare.

Semnatarii susțin că sunt necesare mai multe condiții de sprijin din partea UE și autorităților locale, inclusiv asigurarea faptului că hârtia este colectată separat pentru a păstra calitatea materialului și limitarea cantității de deșeuri de hârtie trimise în scopuri de recuperare a energiei.

Câștigătorii premiilor europene pentru reciclarea hârtiei au inclus EnEWA, un proiect german de cercetare și dezvoltare care se concentrează pe optimizarea sortării, curățării și reciclării hârtiei chiar și atunci când aceasta este amestecată cu alte deșeuri reziduale menajere sau comerciale. O alta este inițiativa inter-industrială Celab de reciclare a etichetelor autoadezive.

EPRC a fost înființat de industrie în 2000 pentru a monitoriza progresul în atingerea obiectivelor de reciclare a hârtiei stabilite în Declarația europeană din 2000 privind reciclarea hârtiei. Angajamentele sunt reînnoite la fiecare cinci ani.

Perspectiva SUA

 

Potrivit Asociației Americane pentru Păduri și Hârtie (AF&PA),  68% din toată hârtia consumată în Statele Unite a fost reciclată în 2021.

În plus, a crescut rata de reciclare pentru cutiile vechi din carton ondulat (OCC). Rata a fost de 91,4% în 2021, în creștere față de rata din 2020 de 88,8% și, în general, o medie pe trei ani de 90,5%.

Recycling Partnership raportează însă o altă rată de reciclare: 60% dintre cutiile rezidențiale din carton ondulat ajung la groapa de gunoi.

Se pare că nu suntem singurii care au probleme în ceea ce privește acuratețea raportărilor…

În cea mai mare parte a anului 2022, a scăzut prețul OCC, fundația pieței de hârtie recuperată din SUA. La începutul lunii iunie, însă, părea că piața era în sfârșit în echilibru, cererea și oferta fiind aproximativ egale.

Pe de o parte, vânzările record din comerțul electronic au stimulat cererea de cutii, dar nu a existat o creștere corespunzătoare a ratelor de reciclare.

Pe de altă parte, s-au evidențiat mulți factori economici provocatori: o dublare a prețurilor la benzină față de un an mai devreme, costurile inflaționiste în spirală pentru aproape fiecare categorie de consumatori și deficit acut de forță de muncă.

Întrucât mass-media  vorbește despre recesiune, efectul domino este încrederea scăzută a consumatorilor, prețurile chiar mai mari ale combustibililor și inflația conducând la vânzări cu amănuntul mai lente, stocuri mai mari și o încetinire a comenzilor, ceea ce duce inevitabil și reducerea cantităților de ambalaje de hârtie generate și reciclate.

 

Puteti citi și:

Eurostat: În 2019 România a reciclat 44,6 % din deșeurile de ambalaje

Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Cum a amânat HG 1214/2022 implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR)

Producătorii și comercianții (inclusiv cei din sectorul HORECA) trebuie să se înregistreze în SGR până pe data de 28 februarie 2023 – conform HG 12/2023

Captura ecoteca

Sursa foto – captură Ecoteca – returosgr.ro

 

Pe data de 12 ianuarie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial HG 12/2023 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

Potrivit noii hotărâri până la data de 28 februarie 2023 sunt obligați să se înregistreze în baza de date gestionată de către administratorul SGR:

  1. producătorii și importatorii care introduc pe piaţa naţională produse incluse în SGR (produse ambalate în ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, utilizate pentru bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase);– artic 3, alin (1)
  2. comercianții care comercializează produse incluse în SGR (inclusiv HORECA) – artic. 5, alin (1)

Este considerat producător sau importator în scopul SGR orice persoană juridică care produce şi introduce pe piaţa din România produse SGR ori importă sau achiziţionează intracomunitar aceste produse şi le introduce pe piaţa românească.

Este considerat comerciant în scopul SGR orice persoană juridică ce desfăşoară activităţi de comercializare a produselor în ambalaje SGR către consumatorii finali, inclusiv activităţi din industria hotelieră, a serviciilor alimentare, unităţi care organizează evenimente, pregătesc şi servesc alimente şi băuturi.

Comercianţii de băuturi, precum şi companiile care activează în domeniul ospitalităţii (HoReCa), vor fi responsabili să se asigure că băuturile pe care le vând pe piaţa românească provin de la un producător înregistrat în SGR şi vor percepe o garanţie de 0,50 lei la vânzarea fiecărei băuturi. De asemenea, comercianţii trebuie să organizeze puncte de returnare a ambalajelor de băuturi, în cadrul cărora să ofere serviciul de preluare a ambalajelor şi returnare a garanţiei către consumatori. Primul pas pentru îndeplinirea responsabilităţilor legale este înregistrarea în baza de date a SGR.

Administratorul SGR – RetuRO a anunțat demararea procedurii de înscriere încă din data de 29 decembrie 2022.

În vederea înregistrării în SGR, producătorii au obligaţia de a transmite administratorului SGR o notificare în format digital cu semnătură electronică simplă sau calificată care să cuprindă cel puţin următoarele:

  1. datele de identificare ale producătorului, însoţite de o copie a certificatului de înregistrare fiscală;
  2. numele, numărul de telefon şi adresa de e-mail ale persoanei de contact desemnate din partea producătorului în relaţia cu administratorul SGR;
  3. numărul de unităţi de ambalaje care fac obiectul SGR în conformitate cu art. 10 (5) din Legea nr. 249/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi greutatea aferentă de ambalaj exprimată în kilograme introduse pe piaţa naţională în anul calendaristic anterior, defalcate pe tip de material, volum per unitate de ambalaj şi categorii de produse conţinute.” (artic. 2)

L 249/2015 -artic 10 (5) Până la data de 1 ianuarie 2021, în baza evaluării eficienţei economice, sociale şi de mediu, precum şi a impactului asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, prin hotărâre a Guvernului, se stabileşte un sistem de garanţie-returnare care să se aplice pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv, utilizate pentru a face disponibile pe piaţa naţională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase.

Raul SGR

captura Ecoteca, Raul Pop folosind unul din RVM-urile (Reverse Vending Machines) amplasate în hypermarket-uri pentru returnarea ambalajelor

Amintim că:

  • Data înregistrării este considerată a fi data la care producărorul/comerciantul a transmis corect şi complet documentaţia prevăzută mai sus.
  • Producătorii și comercianţii sunt obligaţi să ofere clarificări şi informaţiile administratorului SGR în legătură cu notificarea de înregistrare în SGR, în termen de 5 zile lucrătoare de la solicitare.
  • Producătorii care intenţionează să introducă pe piaţa naţională produsele ambalate incluse în SGR ulterior împlinirii termenului de 28 februarie 2023 au obligaţia de a se înregistra în SGR cu cel puţin 30 de zile înainte de introducerea pe piaţa naţională a produselor ambalate în ambalaje SGR.
  • Comercianţii care se înfiinţează sau încep comercializarea de produse în ambalaje care fac obiectul SGR ulterior împlinirii termenului de 28 februarie 2023 au obligaţia de a se înregistra în SGR cu cel puţin 30 de zile înainte de comercializarea produselor în ambalaje SGR.

Procedura de înregistrare în SGR se stabileşte de către administratorul SGR şi se face disponibilă pe pagina proprie de internet. (HG 12/2023, artic. 11).

Procedura de înregistrare

  1. Se va crea un cont de utilizator pe site-ul RetuRO– introducând datele de identificare ale companiei şi datele de contact ale persoanei desemnate în relaţia cu administratorul SGR.
  2. După activarea contului, persoana desemnată în relaţia cu administratorul SGR va completa toate informaţiile solicitate, în conformitate cu prevederile legale. După introducerea acestor date, se va genera Formularul Standard de Înregistrare în SGR – completat automat cu datele deja introduse.
  3. Formularul trebuie semnat de către reprezentantul legal, folosind o semnătură electronică simplă sau calificată , tot prin intermediul portalului RetuRO.

Ulterior înregistrării, se va trece la următoarea etapă, semnarea contractului cu administratorul SGR, RetuRO Sistem Garanţie Returnare.

Ce se întâmplă dacă producătorii și comercianții nu se înregistrează în SGR?

Conform HG 1074/2021, neînregistrarea în baza de date gestionată de către administratorul SGR se sancționează cu amendă de la 20.000 la 40.000 RON (art. 25, (3) d))

 

Puteți accesa HG 12/2023 aici.

Mai multe detalii despre înregistrarea producătorilor găsiți aici.

Mai multe detalii despre înregistrarea comercianților găsiți aici.

(cu mențiunea că trebuie ignorată data limită de înregistrare de 3 iulie, data încă nu a fost actualizată conform HG 12/2023)

RetuRO Sistem Garanţie Returnare oferă pe toată perioada înscrierii asistenţă prin call center, la numărul de telefon: 021 207 00 09. Accesul la un operator este disponibil de luni până vineri între orele 09:00 – 18:00, cu excepţia sărbătorilor legale.

 

Puteți citi și:

Cum a amânat HG 1214/2022 implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR)

Patrick Wiedemann, CEO RLG – Soluții pentru evitarea fraudării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în România

Pregătirea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) în Scoția – ce poate fi adaptat la sistemul românesc?

Gheorghe Loloiu, RLG România – Care sunt riscurile implementării Sistemului Garanție-Returnare (SGR) și cum pot fi evitate

Bună practică – Sistemul Garanție-Returnare (SGR) în Lituania – cum funcționează la 6 ani de la implementare

Și Bulgaria va introduce Sistemul Garanție-Returnare (SGR) – În ce stadiu se află acum

Termenul de 1 octombrie 2022 pentru demararea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) pare tot mai nerealist – De ce? Au explicat reprezentații RetuRO în cadrul Forumului de Mediu

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Încă un proiect de Ordonanță privind implementarea SGR se află în dezbatere publică

Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021 privind SGR – Sistemul Garanție-Returnare

Legea 17/2023 pentru aprobarea OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, publicată. Ce modificări aduce

Legea 17/2023 pentru aprobarea OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, publicată

Deseuri de plastic balotate, aflate pe o platforma de sortare. Sursa foto: Ecoteca

În data de 9 ianuarie a fost publicată în Monitorul Oficial Legea 17/2023 care aprobă OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor.

Am realizat un tabel comparativ între Ordonanța Guvernului nr. 92/2021 și  Legea 17/2023, pentru a fi mai ușor de urmărit noile modificări. Îl puteți consulta aici.aici

Deși legea cuprinde majoritatea măsurilor impuse de OUG 92/2021 aduce și modificări în ceea ce privește transportul deșeurilor, amenzile și pedeapsa cu închisoarea pentru infracțiunile din sectorul gestionării deșeurilor.

În plus autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv a municipiului Bucureşti vor avea obligația să înființeze centre de colectare pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de uleiul vegetal uzat.(articolul 60, alineatul (1) punctul A, litera h)

Până acum aceste centre (care lipsesc „cu desăvârșire” în multe zone!) ar fi trebuit să ofere posibilitatea colectării de la populație a deşeurilor de hârtie şi carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori şi deşeuri voluminoase, inclusiv saltele şi mobilă.

Din fericire, centrele de colectare cu aport voluntar finanțate prin PNRR la nivel național vor reuși să acopere o parte din aceste nevoi.

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Legea 17/2023, principalele prevederi:

  • Pentru a putea fi folosite ca subproduse, substanțele sau obiectele rezultate din procesele de producție vor avea nevoie de un „contract ferm sau altă formă de garantare a utilizării acestuia pentru întreaga cantitate generată”(art.5, alin (1), lit. a)
  • La articolul 16, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:

(21) Transportul deşeurilor se face numai cu autovehicule inscripţionate cu litera «D» la loc vizibil.

(22) Transportul/Transferul deşeurilor introduse pe teritoriul naţional se va face numai pe rute generice prestabilite prin dispoziţii ale administraţiei publice centrale.”

  • La articolul 17 alineatul (5), literele a), i) şi l) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(5) „Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, au următoarele obligaţii:

a) să asigure colectarea separată cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă, iar până la data de 1 ianuarie 2025 şi pentru textile din deşeurile municipale, să stabilească dacă gestionarea acestor deşeuri se face în cadrul unui singur contract de delegare a serviciului de salubrizare sau pe mai multe tipuri de materiale/contract/contracte distincte pentru toate tipurile de materiale/pe tip de material şi să organizeze atribuirea conform deciziei luate;

. . . . . . . . . .

i) să stabilească şi să aprobe pentru beneficiarii serviciului de salubrizare taxe/tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), şi sancţiuni aplicabile în cazul în care beneficiarul serviciului nu separă în mod corespunzător fluxurile de deşeuri stabilite prin Legea serviciului de salubrizare a localităţilor  101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

. . . . . . . . . .

l) să stabilească prin contracte de delegare în sarcina operatorilor de salubrizare suportarea costurilor aferente achitării contribuţiei prevăzute la lit. j) şi k) pentru cantităţile de deşeuri municipale destinate a fi depozitate care depăşesc cantităţile corespunzătoare indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contracte;”.

  • A fost reintrodusă obligația de a avea un specialist în managementul deșeurilor în cadrul tuturor organizațiilor.

Anterior obligația era valabilă doar pentru organizațiile/generatorii de deșeuri care dețineau autorizație de mediu.

În schimb, în cazul organizațiilor care dețin autorizație de mediu responsabilii de managementul deșeurilor desemnați trebuie să fie instruiți în domeniul prevenirii generării de deşeuri şi al managementului deşeurilor, inclusiv în domeniul substanţelor periculoase, ca urmare a absolvirii unor programe de perfecţionare şi specializare recunoscute la nivel naţional.

(articolul 23, alineatele (4) şi (5))

  • A fost modificat articolul care obliga producătorii și deținătorii de uleiuri uzate persoane juridice să predea în mod obligatoriu, cu titlu gratuit uleiurile uzate

La articolul 31, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Producătorii şi deţinătorii de uleiuri uzate, cu excepţia persoanelor fizice, sunt obligaţi să predea întreaga cantitate numai operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate.”

  • La articolul 34, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5) „Unităţile sau întreprinderile care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sunt obligate să depună la autoritatea competentă pentru protecţia mediului documentaţia completată conform prevederilor alin. (2) şi să solicite revizuirea autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu până la data de 1 februarie 2024.”

  • La articolul 40 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

ARTICOLUL 40   > (2) Planurile de gestionare a deşeurilor prevăzute la alin. (1) conţin, după caz şi luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, următoarele, fără a se rezuma la:

e) informaţii privind măsurile pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de prevederile art. 7  (1)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor sau în alte documente strategice care acoperă întreg teritoriul naţional;”.

Art. 7. –  (1) Autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului propune măsuri adecvate pentru promovarea reutilizării produselor şi activităţilor de pregătire a acestora pentru reutilizare, astfel încât începând cu anul 2030 să nu se mai accepte în depozite de deşeuri niciun deşeu care poate fi reciclat sau valorificat în alt fel, în special atunci când este vorba de deşeuri municipale, cu excepţia deşeurilor pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat în privinţa mediului, în conformitate cu art. 4 din Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive.

  • Majoritatea amenzilor pentru contravenții au fost mărite.  Amenzile contravenționale au fost mărite până la 45 000 lei pentru persoanele fizice și autoritățile publice locale și până la 60 000 lei pentru persoanele juridice. (articolul 62 alineatul (1), literele a)-e))
  • La articolul 64, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

(11) „În cazul nerespectării dispoziţiilor art. 20 alin. (4)  –  (4) Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă. – se aplică sancţiunea contravenţională complementară de confiscare a deşeurilor care au valoare, deţinute, păstrate în afara spaţiilor autorizate şi/sau a căror provenienţă nu este dovedită, în condiţiile legii.”

  • La articolul 66, partea introductivă şi literele b) şi g) ale alineatului (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 66. – (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte atunci când cantitatea sau impactul asupra mediului ori asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii persoanelor nu poate fi neglijată:

. . . . . . . . . .

  1. b) colectarea, transportul sau valorificarea de deşeuri, inclusiv controlul acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a spaţiilor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse de comercianţi sau brokeri în procesul de gestionare a deşeurilor, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu;

. . . . . . . . . .

  • g) eliminarea, deţinerea, păstrarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate;”.
  • De asemenea „abandonarea, aruncarea şi/sau ascunderea deşeurilor„ constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă (art. 66, alin. 1, lit. h)
  • La anexa nr. 1, după punctul 11se introduc trei noi puncte, punctele 12-14, cu următoarele definiții.
  • 12.ascunderea – aşezarea deşeurilor şi/sau substanţelor ori obiectelor într-un loc în care să nu poată fi văzute şi/sau găsite, alta decât îngroparea;
  • 13.îngroparea – ascunderea sau încercarea de ascundere în sol a deşeurilor;
  • 14.aruncarea – debarasarea de către o persoană fizică ori juridică a deşeurilor şi/sau substanţelor ori obiectelor în locurile sau spaţiile, altele decât cele special amenajate pentru colectarea, depozitarea şi tratarea acestora;”.

Puteți consulta Legea 17/2023 aici.

Dorești să implementezi un sistem de colectare separată la birou? Contactează-ne aici!

 

Puteți citi și:

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022

OUG 31/2011 a fost modificată – Noi reglementări privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor feroase și neferoase

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Idei de cadouri sustenabile de Crăciun și nu numai

 

98e51629 12c1 439d b51b 58b27cb0b571

Sursa foto: Ecoteca

Sărbătorile vin și, odată cu ele, vine și risipa. Acordăm atât de multă atenție găsirii cadoului perfect, încât tindem să trecem cu vederea cât de multă risipă generăm în această perioadă a anului. Omul de rând produce, în medie, 2,5 kg de deșeuri pe zi, iar în proximitatea sărbătorilor de iarnă, volumul crește la peste 3 kg de deșeuri pe zi. Asta înseamnă peste 2,5 miliarde de tone de deșeuri generate zilnic în preajma Crăciunului. Cu populația Pământului în creștere, aceste cifre sunt de-a dreptul alarmante.

Pentru a vă ajuta să fiți mai sustenabili Crăciunul acesta (și de fiecare dată când aveți de făcut cadouri), am întocmit un mic ghid cu sfaturi pentru a deveni mai sustenabili în achiziționarea și oferirea da daruri.

 

Experiențe > cadouri materiale

O parte din risipa care apare de sărbători vine ca urmare a primirii unor cadouri nepotrivite sau care pur și simplu ajung să fie nefolosite, uitate și, într-un final, aruncate. Pentru a combate această problemă și pentru a adăuga, de asemenea, o notă de unicitate darurilor pe care le oferim, cea mai ușoară soluție ar fi să ne mutăm focusul de pe cadourile materiale pe experiențe. Cea mai bună parte la această categorie de cadouri este că poate mulțumi toate gusturile și bugetele. Fără alte adăugiri, lăsăm mai jos o listă cu idei de experiențe care pe care le puteți oferi cuiva drag anul acesta de Crăciun:

  • Bilete la film, teatru, operă, concerte etc.
  • Cursuri (de dans, olărit, gătit etc.)
  • Vouchere la spa/masaj/cosmetică;
  • Abonamente la diverse servicii (Spotify, Netflix, Masterclass etc.);
  • Bilete la un eveniment sportiv;
  • O vacanță

Investește în durabilitate și sustenabilitate

Pentru cei care preferă să rămână, totuși, în sfera materială, încă mai există șanse la sustenabilitate. Dacă este de neconceput să nu le luăm celor dragi obiecte anul acesta de Crăciun, putem măcar să investim în acestea. Responsabil atât față de mediu, cât și de cei cărora le oferim darurile ar fi să căutăm branduri prietenoase cu mediul și, din gama acestora, să alegem produse care să fie utile și reutilizabile. Și de care destinatarii să se poată folosi. Astfel, câștigăm cu toții.

Câteva exemple de cadouri sustenabile în ambalaje reutilizabile:

* coșuri cu fructe și legume bio cumpărate de la producători locali – iată câteva exemple- bio&co, Sol și Suflet, Ograda lui Luca

* cosmetice handmade naturale și alte produse de îngrijire care se găsesc în magazinele zero waste din Bucuresti și din țară

*haine din fibre naturale produse local – ex. lana – Made in Roșia Montană

* decorațiuni din lemn, frunze și fructe uscate

* flori și brăduți în ghiveci

* alimente ambalate în ambalaje reutilizabile (ex. borcane cu măsline bio, zacuscă și murături produse local, etc).

Fii creativ

Mai țineți minte când eram în clasele primare și, la orele de desen și abilități practice, învățătoarea ne punea să facem cadouri lucrate manual pentru părinții noștri? Ce vremuri. Deși pentru unii dintre noi, faptul că ne-am oprit a fost decizia corectă, vârsta nu ar trebui să ne oprească pe toți din a oferi cadouri handmade. Cât de speciali ne-am simți dacă am primi un tablou sau o vază lucrată manual de la prietenul ăla artsy? Și probabil și prietenii noștri sunt de aceeași părere. Ca atare, anul acesta vă propunem să îmbrățișați arta și lucrul manual și să le oferiți prietenilor și familiei ceva care să vină nu doar din inimă, ci și din atelier.

Nu te ambala, dar ambalează sustenabil!

Pe lângă alimentele în exces, cadourile nepotrivite și ambalajele cadourilor generează multă risipă de sărbători. Soluția favorabilă ar fi să ne folosim de ceea ce avem deja, fără să cumpărăm materiale extra. Să dăm o nouă viață elementelor de altfel „moarte” din casă. În acest scop, iată o listă cu materiale alternative pentru ambalarea cadourilor, pentru a-i surprinde pe cei dragi nu doar prin sustenabilitate, ci și prin creativitate:

  • Ziare;
  • Pagini de revistă;
  • Hârtia pungilor de carton;
  • Hărți vechi, ce nu vor mai fi folosite

Iar pentru cei mai convenționali, este mereu valabilă varianta pungilor și cutiilor de cadou care pot fi refolosite de nenumărate ori. Let’s put those materials to good use.

Sugestiile pe care vi le-am prezentat reprezintă o mică parte din totalul de activități pe care le putem implementa pentru a fi consumatori responsabili iarna aceasta și, de ce nu, de acum înainte. Acestea fiind spuse, Crăciunul acesta fiți creativi și sustenabili. Sărbători fericite și responsabile!

10 pași care îți garantează implementarea unui sistem de colectare separată eficient în școală

Ambasadorii Mediului Scoala Profesionala Speciala nr3 3

 

Implementarea unui sistem de colectare separată reprezintă o provocare pentru orice organizație, fie ea instituție de învățământ sau altă organizație publică/privată.

De aceea este important să avem în vedere anumite aspecte cheie care vor contribui la implementarea mult mai rapidă și eficientizarea programului:

  1. Infrastructura de colectare

 

Recomandăm plasarea în fiecare sală de clasă a minimum 3 coșuri (pentru hârtie, plastic/metal, deșeuri menajere). Dacă nu este posibil acest lucru, este indicat ca aceste coșuri să fie plasate pe holuri, cu condiția să fie eliminate coșurile destinate deșeurilor menajere din sălile de cursuri, pentru a sprijini utilizarea coșurilor de colectare separată de pe holuri.

Pentru deșeurile care sunt generate mai rar: spre exemplu, deșeuri de sticlă, deșeuri electronice mici (ex. cabluri, telefoane etc), baterii, becuri, recomandăm plasarea unor coșuri într-o zonă vizibilă și accesibilă tuturor (spre exemplu, cancelaria profesorilor).

Dacă nu aveți suficientă infrastructură de colectare furnizată de Primărie sau firma de salubrizare recomandăm utilizarea coșurilor destinate deșeurilor menajere și etichetarea lor corespunzătoare pentru colectarea deșeurilor reciclabile. Același procedeu poate fi aplicat și containerelor exterioare.

Totodată, încurajăm confecționarea unor coșuri din cutii de carton (provenite de la retaileri) în cadrul unor ateliere creative organizate împreună cu elevii. Cu această ocazie elevii pot învăța că nu doar componenta de colectare separată/reciclare este importantă ci este ideal să încercăm să refolosim deșeurile, să le găsim o nouă întrebuințare înainte de a le arunca.

 

  1. Informare și instruire

Pe lângă componenta de infrastructură, e foarte importantă și partea de informare/instruire; iar în acest caz trebuie incluși atât elevii cât și profesorii și personalul administrativ

Dacă elevii pot fi instruiți în cadrul orelor de dirigenție, este necesar să fie organizate întâlniri separate de instruire și cu personalul didactic și personalul de auxiliar.

Proiectați o strategie de comunicare coerentă, centrată pe importanța și obligativitatea colectării separate și mai ales, pe continuitatea acestei acțiuni. Nu faceți din campania de informare doar „o bulă de săpun”, de tipul „Reciclați și câștigați!” fiindcă după terminarea concursului și premierea participanților, aceștia trebuie să rămână motivați în continuare, să colecteze separat deșeurile. Fiți inventivi! Găsiți și alte stimulente pe lângă nelipsitele premii! Nu este rău dacă ele există, dar aveți nevoie și de alte „pârghii” dacă vă doriți un program durabil!

Ecoteca vă stă la dispoziție cu materialele necesare. Ne puteți contacta oricând aveți nevoie de ajutorul nostru.

 

  1. Ambasadorul/ambasadorii campaniei de informare

Găsiți o persoană sau mai multe din cadrul școlii (profesori, elevi, administrator etc) care să creadă în această cauză și să vă susțină nu doar în implementarea campaniei de informare ci și în asigurarea unei continuități  (pe termen lung!)  a proiectului.

 

  1. Verificați colectorii și convingeti-i să ridice separat deșeurile!

Asigurați-vă că școala/primăria are încheiate contracte cu colectori autorizați pentru predarea deșeurilor reciclabile obligatorii prin lege: hârtie/carton, plastic, metal, sticlă, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii și becuri.

Dacă nu are încheiate aceste contracte, solicitați sprijinul primăriei pentru încheierea contractelor de colectare separată.

Pentru școlile mai curajoase recomandăm contactarea primăriei pentru amenajarea unui țarc din lemn pentru colectarea deșeurilor vegetale (frunze, iarbă, creni) și altor deșeuri biodegradabile (exemplu resturi de fructe) și transformarea lor în compost care poate fi împrăștiat ulterior în grădina școlii. Mai multe informații despre compost găsiți aici.

În general, unele școli au contracte doar cu firme de salubrizare și sunt constrânse de administrațiile locale („legitimate” din păcate, de Legea salubrizării nr. 101/2006) să nu încheie contracte cu alți colectori.

Trebuie să aveți în vedere faptul că majoritatea firmelor de salubrizare nu sunt interesate sa preia separat deșeurile. Principalul motiv invocat: această acțiune ar crește costurile logistice!

Dacă vă loviți de un astfel de răspuns, propuneți reprezentanților firmei de salubrizare să ridice deșeurile reciclabile „la cerere”. Anumite școli folosesc cu succes această variantă: săptămânal predau firmei de salubrizare deșeurile menajere nereciclabile în timp ce deșeurile reciclabile sunt păstrate în cadrul școlii (subsol, sală de sport etc.) până se strânge o cantitate considerabilă. Astfel la 2-3 săptămâni un reprezentant al școlii sună la firma de salubrizare ca să ridice deșeurile reciclabile. În acest caz, reprezentanții firmei de salubrizare nu mai au nici un motiv să refuze ridicarea separată a deșeurilor.

Acolo unde este posibil și nu este încheiat un contract de colectare direct de primărie, puteți negocia cu firma de colectare să predați deseurile reciclabile contra-cost! Sumele strânse nu vor fi uriașe dar vor contribui la „Fondul scolii” (putând fi achiziționate diverse produse necesare școlii respective – cretă, rechizite și de ce nu, coșuri de colectare separată!)

În cazul deșeurilor de echipamente electrice și electronice, bateriilor și becurilor situația este mult mai simplă. Există câteva organizații colective de preluare a responsabilității producătorilor de echipamente electronice care oferă școlilor coșuri de colectare separată și asigură ridicarea deșeurilor ÎN MOD GRATUIT, ca spre exemplu Recolamp, Ecotic.

 

  1. Cereți autorităților să se implice în proiect!

Nu reușiți să convingeți firmele de salubrizare să ridice separat deșeurile? Faceți sesizări către autoritățile competente: Garda de Mediu, Primărie etc…! Rugați-le să sprijine în mod real, colectarea separată în școli!

 

  1. Instruiți personalul de serviciu

Nu sunt puține cazurile când „doamnele de serviciu” sabotează „din interior” acțiunea de colectare fiindcă au impresia că sistemul de colectare separată le dublează munca. Fapt complet fals, volumul de deșeuri de regulă rămâne constant și după implementarea sistemului, doar modul în care sunt colectate diferă.

De aceea, este obligatoriu să implicați și personalul de serviciu în campania de colectare. Recomandăm susținerea unor mici sesiuni de instructaj pentru doamnele de serviciu: de ce e important sa nu fie amestecate deșeurile după ce au fost colectate separat, cum trebuie predate acestea firmelor de colectare etc.

Ecoteca vă stă și în acest caz la dispoziție cu materialele necesare. Ne puteți contacta oricând aveți nevoie de ajutorul nostru.

 

  1. Să trecem la partea dificilă – Obligațiile legale!

În calitate de instituții publice, școlile au numeroase obligații legate de gestionarea deșeurilor (ca de altfel, orice organizație din Romania fie ea publică sau privată!)

Să trecem în revistă o parte din aceste obligații:

  • să colecteze separat cel puțin următoarele categorii de deșeuri: hârtie, metal, plastic și sticlă, iar până la data de 1 ianuarie 2025 să implementeze un sistem de colectare seprată a textilelor (OUG 92/2021, art. 17, alin. 3) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei, pentru persoanele fizice și de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;
  • să încheie contracte cu colectori autorizați pentru fiecare tip de deșeu generat din activitatea proprie (OUG 92/2021, art. 23, alin. 1) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei, pentru persoanele fizice și de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;
  • utilizatorul final de baterii şi acumulatori auto şi industriali este obligat să predea deşeurile de baterii şi acumulatori auto şi industriale separat de alte deşeuri către:
  1. a) distribuitorii de baterii şi acumulatori angro şi en detail;
  2. b) unităţile care prestează servicii de înlocuire a bateriilor şi acumulatorilor;
  3. c) punctele de colectare pentru deşeuri de baterii şi acumulatori;
  4. d) producător, după caz. (HG 1132/2008, art. 7, alin. 18) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 5.000 la 7.500 lei pentru persoane juridice şi de la 1.000 la 1.200 lei pentru persoane fizice;
  • persoanele fizice şi juridice care deţin deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE), inclusiv cele provenite de la EEE importate pentru folosinţa proprie, au obligaţia de a preda DEEE către sistemele de colectare autorizate. (OUG 5/2015, art 39, alin. 2) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoanele fizice şi cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice
  • Deţinătorii de deşeuri, persoane juridice, sunt obligaţi cumulativ să clasifice şi să codifice deşeurile generate din activitate în lista deşeurilor prevăzută în HG 856/2002, Anexa 2. (OUG 92/2021, art. 8, alin. 1) -– neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;
  • Generatorii de deșeuri ţin o evidenţă cronologică lunară tabelară şi o pun la dispoziţia Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului în format letric, la cerere şi electronic în sistemul pus la dispoziţie de APM până la 15 martie anul următor raportării, precum şi la cerere autorităţilor competente de control, după:
  1. a) codul deşeului, cantitatea în tone, natura şi originea deşeurilor generate, precum şi cantitatea de produse şi materiale care rezultă din pregătirea pentru reutilizare, din reciclare sau din alte operaţiuni de valorificare, eliminare;
  2. b) destinaţia, frecvenţa colectării, modul de transport şi metoda de tratare prevăzută pentru deşeuri, atunci când este relevant; şi
  3. c) cantitatea de deşeuri în tone încredinţată spre eliminare.

(OUG 92/2021, art. 48,  alin 1) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei;

 

Așadar, colectarea separată a deșeurilor nu e doar un „trend eco”,  ea este obligatorie prin lege!                                                                                                                                                                    

Legea 132/2010 ofera informații pretioase cu privire la modul in care ar trebui să se desfășoare colectarea separată în instituțiile publice.

Din păcate, acestea sunt doar o parte din obligații. Mai multe cerințe se găsesc în peste 100 de acte normative. Cele mai importante legi pot fi consultate aici.

Pentru menținerea evidenței deșeurilor și predarea rapoartelor legale către autorități, Asociația Ecoteca pune la dispoziția școlilor, aplicația de raportare a deșeurilor. Astfel, cu ajutorul bonurilor/proceselor verbale de predare/primire transmise de instituțiile de învățământ sunt generate rapoartele lunare obligatorii prin lege. Dacă aveți nevoie de ajutor nu ezitați să ne contactați!

 

  1. Specialistul în managementul deșeurilor

Pentru îndeplinirea obligaţiilor legale privind gestionarea deşeurilor, titularul unei activităţi, pentru care autoritatea competentă pentru protecţia mediului a emis o autorizaţie de mediu/autorizaţie integrată de mediu, are obligaţia să desemneze o persoană din rândul angajaţilor proprii sau să delege această obligaţie unei terţe persoane. (OUG 92/2021, art. 23, alin. 4) – neîndeplinirea acestei obligații se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei, pentru persoanele fizice și de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

Deși legea nu obligă școlile să aibă un Specialist în managementul deșeurilor fiindcă instituțiile de învățământ nu au nevoie de autorizație de mediu, este indicat să delegați o persoană instruită în acest sens care să se ocupe de buna desfășurare a programului. Având o persoană avizată în interiorul școlii care să monitorizeze sistemul de colectare separată și să mențină legatura cu colectorii de deșeuri, vă va fi mult mai ușor să asigurați sustenabilitatea acestui proiect.

Ecoteca organizează ocazional astfel de cursuri. Vă putem sprijini și în acest caz.

 

  1. Dosarul de deșeuri

Dosarul de deșeuri al organizației include rapoartele lunare și anuale, procesele verbale de predare – primire a deșeurilor (bonurile de predare a deșeurilor), contractele de colectare și alte documente relevante.

Este important să aveți un astfel de dosar pentru a putea fi furnizat autorităților de mediu în cazul unor inspecții.

 

  1. Monitorizarea sistemului de colectare separată implementat în cadrul organizației și diseminarea rezultatelor

Atunci când promovați rezultatele proramului, nu vă concentrați doar pe informații cantitative de tipul „Au fost colectate X tone de deșeuri!” Răspândiți informații relevante despre modul de implementare a sistemului de colectare, ce măsuri s-au luat pentru continuarea proiectului etc., ce dificultăți și ce soluții ați găsit pentru continuarea programului;  în acest mod informați și țineți motivați atât elevii cât și personalul și totodată, exemplul dvs. poate fi preluat de cât mai multe organizații!

 

Pentru mai multe informații, echipa Ecoteca vă stă la dispoziție! SUCCES!

Ce se raportează în București privind gestionarea deșeurilor versus realitatea din teren

1 1

Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”

„În 2021 operatorii din București au raportat că au gestionat 780 000 de tone de deșeuri municipale, din acestea 40% fiind încredințate spre valorificare iar 60% spre depozitare.(…)

În ceea ce privește instrumentul economic „plătește pentru cât arunci”,  avem Sectorul 2, Sectorul 3 și Sectorul 6 care ne spun că au îndeplinit acest obiectiv. Sectorul 5 ne spune că a prevăzut în contractul de delegare dar nu este implementat.

La obiectivul „Amendarea contractelor de delegare și a regulamentului de salubrizare în vederea introducerii colectării reciclabilelor pe trei fracții”(n. red. din Planul de Gestionare a Deșeurilor din Municipiul București), la nivelul anului 2021 Sectorul 3 ne spune că are implementat un sistem de colectare pe 3 fracții iar Sectorul 6 are de asemenea colectarea pe 3 fracții: umedă, uscată și sticlă. Așa stau lucrurile conform declarațiilor pe care chiar colegii noștri le fac”, a declarat Roxana Șunică, Director executiv, Direcția Servicii Publice, Primăria Municipiului București în cadrul conferinței „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”, organizată de DC News Media Group.

Ecoteca a participat la conferință și am fost surprinși de raportările transmise de reprezentanții sectoarelor 2, 3 și 6.

Ni se par incredibile (ca să nu spunem cel puțin, incomplete sau parțial adevărate) aceste raportări, în condițiile în care:

  • deși obligativitatea implementării unui sistem de colectare separată pe 4 fracții la nivel național (hârtie, plastic, metal, sticlă) a fost introdusă acum 11 ani, nu este implementat un sistem unitar de colectare separată la nivelul fiecărui bloc și casă din București ci doar PROIECTE PILOT în anumite zone (spre exemplu, sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6, 1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat,  restul asociațiilor au contracte cu alți operatori – deci sistemul nu a fost implementat la nivelul întregului sector, cum au raportat reprezentanții Sectorului 6)
  • majoritatea blocurilor dețin încă ghene cu tubulatură funcționale care sabotează orice încercare de a implementa un sistem de colectare separată în aceste locații
  • clopotele stradale sau containerele îngropate sunt amplasate sporadic și sunt insuficiente raportate la populația Bucureștiului

Trecând peste aceste raportări care ne-au lăsat un gust amar, avem și o veste bună venită din partea Consiliului Județean Ilfov:

„Am aprobat un acord de asociere cu ADI București (n. red. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București) în vederea unui parteneriat și anume construirea unui CMID, unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor, fiind în prezent în analiză și întocmindu-se un studiu de oportunitate în vederea construirii unei stații de sortare și nu în ultimul rând, găsirea unei soluții de eliminare prin depozitare, ca urmare a tratării cantităților de deșeuri rezultate de la populația din București și Ilfov”, a declarat Ștefan Rădulescu, Vicepreședinte, Consiliul Județean Ilfov. Totodată, dl Rădulescu a menționat că în județul Ilfov se lucrează la finanțarea pentru 4 CAV-uri (Centre de Colectare cu Aport Voluntar)

WhatsApp Image 2022 11 22 at 17.15.16

Sursa foto: Ecoteca

Provocări în gestionarea ambalajelor

În cadrul conferinței au participat și OIREP-uri și reprezentanți ai producătorilor care introduc pe piață bunuri ambalate, care au contestat:

  • prevederea adusă de OUG 125/2022 care modifică OUG 196/2005 privind fondul pentru mediu, respectiv cea privind plata contribuției 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate.Noua prevedere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
  • Obligativitatea producătorilor de a acoperi eventualele fraude făcute de OIREP-uri, colectori sau reciclatori

Totodată, au semnalat încă o dată că mai sunt necesare clarificări și completări legislative pentru pregătirea și implementarea Sistemului Garanție –Returnare (SGR).

Provocări în gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE)

vn

Valentin Negoiță, Președinte Ecotic, sursa foto: captura Ecoteca

Valentin Negoiță, Președintele Organizației Ecotic (organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor de echipamente electrice și baterii) a amintit câteva dintre provocările sectorului DEEE:

  • ținta de colectare de 65% nu poate fi atinsă și nu a fost atinsă nici de majoritatea statelor europene
  • 43,1% a fost rata de colectare a DEEE-urilor în 2021
  • în ciuda eforturilor și campaniilor de conștientizare și colectare derulate de Ecotic, UAT-urile livrează doar 3% din DEEE-urile colectate de Ecotic
  • principala sursă de colectare pentru Ecotic rămâne în continuare sectorul retail
  • peste 30% din DEEE-urile generate se pierd în fluxuri paralele: gropi de gunoi, exporturi de fier vechi ș.a.m.d
33

Alexandra C. Ghenea, Director Executiv Coaliția Pro DEEE, sursa foto: Ecoteca

Alexandra Ghenea, Director Executiv, Coaliția Pro DEEE (organizație care reunește cele mai mari OTR-uri de DEEE din piață – Ecotic, Environ și RLG Group) a precizat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea managementului DEEE-urilor: înființarea unui Clearing House pentru OTR-urile de DEEE-uri (avem termen pentru înființarea lui până la 5 ianuarie 2023), actualizarea OUG 5/2015 privind DEEE-urile pentru aplicarea prevederilor privind pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice:

„În Franța au fost alocate 410 milioane EUR pentru următorii 6 ani pentru reparații din scheme de EPR (de răspundere extinsă a producătorului), se vor acorda vouchere de 10-45 euro pentru repararea electronicelor și electrocasnicelor, AFM ar putea lua în calcul acest exemplu pentru a adapta Programul Rabla pentru electrocasnice astfel încât să devină „Rabla pentru reparații”, mai ales, în contextul economiei circulare.”

 

Puteți urmări înregistrarea evenimentului aici.

 

Puteți citi și:

OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022

Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor

Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

Studiu Ecotic: Doar 8,4% din gospodării se debarasează corect de aparatele electrocasnice mici uzate

Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Deșeurile voluminoase – cui le predăm și ce se întâmplă cu ele

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cristina Dan, designer „circular” – Rolul designului în reducerea deșeurilor textile

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

De ce nu avem mai multe centre de reparații echipamente electrice și electronice (EEE) în România – provocări și soluții

Cum contribuie echipamentele electrice și electronice (EEE) la reducerea plasticului