A fost publicată Legea 17/2023 pentru aprobarea OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor – Ce modificări aduce
Deseuri de plastic balotate, aflate pe o platforma de sortare. Sursa foto: Ecoteca
În data de 9 ianuarie a fost publicată în Monitorul Oficial Legea 17/2023 care aprobă OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor.
Am realizat un tabel comparativ între Ordonanța Guvernului nr. 92/2021 și L17/2023, pentru a fi mai ușor de urmărit noile modificări. Îl puteți consulta aici.aici
Deși legea cuprinde majoritatea măsurilor impuse de OUG 92/2021 aduce și modificări în ceea ce privește transportul deșeurilor, amenzile și pedeapsa cu închisoarea pentru infracțiunile din sectorul gestionării deșeurilor.
În plus autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv a municipiului Bucureşti vor avea obligația să înființeze centre de colectare pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de uleiul vegetal uzat.(articolul 60, alineatul (1) punctul A, litera h)
Până acum aceste centre (care lipsesc „cu desăvârșire” în multe zone!) ar fi trebuit să ofere posibilitatea colectării de la populație a deşeurilor de hârtie şi carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori şi deşeuri voluminoase, inclusiv saltele şi mobilă.
Din fericire, centrele de colectare cu aport voluntar finanțate prin PNRR la nivel național vor reuși să acopere o parte din aceste nevoi.
Principalele prevederi:
- Pentru a putea fi folosite ca subproduse, substanțele sau obiectele rezultate din procesele de producție vor avea nevoie de un „contract ferm sau altă formă de garantare a utilizării acestuia pentru întreaga cantitate generată”(art.5, alin (1), lit. a)
- La articolul 16, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu următorul cuprins:
(21) Transportul deşeurilor se face numai cu autovehicule inscripţionate cu litera «D» la loc vizibil.
(22) Transportul/Transferul deşeurilor introduse pe teritoriul naţional se va face numai pe rute generice prestabilite prin dispoziţii ale administraţiei publice centrale.”
- La articolul 17 alineatul (5), literele a), i) şi l) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(5) „Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, au următoarele obligaţii:
a) să asigure colectarea separată cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă, iar până la data de 1 ianuarie 2025 şi pentru textile din deşeurile municipale, să stabilească dacă gestionarea acestor deşeuri se face în cadrul unui singur contract de delegare a serviciului de salubrizare sau pe mai multe tipuri de materiale/contract/contracte distincte pentru toate tipurile de materiale/pe tip de material şi să organizeze atribuirea conform deciziei luate;
. . . . . . . . . .
i) să stabilească şi să aprobe pentru beneficiarii serviciului de salubrizare taxe/tarife distincte pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a), respectiv pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), şi sancţiuni aplicabile în cazul în care beneficiarul serviciului nu separă în mod corespunzător fluxurile de deşeuri stabilite prin Legea serviciului de salubrizare a localităţilor 101/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
. . . . . . . . . .
l) să stabilească prin contracte de delegare în sarcina operatorilor de salubrizare suportarea costurilor aferente achitării contribuţiei prevăzute la lit. j) şi k) pentru cantităţile de deşeuri municipale destinate a fi depozitate care depăşesc cantităţile corespunzătoare indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contracte;”.
- A fost reintrodusă obligația de a avea un specialist în managementul deșeurilor în cadrul tuturor organizațiilor.
Anterior obligația era valabilă doar pentru organizațiile/generatorii de deșeuri care dețineau autorizație de mediu.
În schimb, în cazul organizațiilor care dețin autorizație de mediu responsabilii de managementul deșeurilor desemnați trebuie să fie instruiți în domeniul prevenirii generării de deşeuri şi al managementului deşeurilor, inclusiv în domeniul substanţelor periculoase, ca urmare a absolvirii unor programe de perfecţionare şi specializare recunoscute la nivel naţional.
(articolul 23, alineatele (4) şi (5))
- A fost modificat articolul care obliga producătorii și deținătorii de uleiuri uzate persoane juridice să predea în mod obligatoriu, cu titlu gratuit uleiurile uzate
La articolul 31, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Producătorii şi deţinătorii de uleiuri uzate, cu excepţia persoanelor fizice, sunt obligaţi să predea întreaga cantitate numai operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate.”
- La articolul 34, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
(5) „Unităţile sau întreprinderile care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sunt obligate să depună la autoritatea competentă pentru protecţia mediului documentaţia completată conform prevederilor alin. (2) şi să solicite revizuirea autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu până la data de 1 februarie 2024.”
- La articolul 40 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
ARTICOLUL 40 > (2) Planurile de gestionare a deşeurilor prevăzute la alin. (1) conţin, după caz şi luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, următoarele, fără a se rezuma la:
e) informaţii privind măsurile pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de prevederile art. 7 (1)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor sau în alte documente strategice care acoperă întreg teritoriul naţional;”.
Art. 7. – (1) Autoritatea administraţiei publice centrale pentru protecţia mediului propune măsuri adecvate pentru promovarea reutilizării produselor şi activităţilor de pregătire a acestora pentru reutilizare, astfel încât începând cu anul 2030 să nu se mai accepte în depozite de deşeuri niciun deşeu care poate fi reciclat sau valorificat în alt fel, în special atunci când este vorba de deşeuri municipale, cu excepţia deşeurilor pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat în privinţa mediului, în conformitate cu art. 4 din Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive.
- Majoritatea amenzilor pentru contravenții au fost mărite. Amenzile contravenționale au fost mărite până la 45 000 lei pentru persoanele fizice și autoritățile publice locale și până la 60 000 lei pentru persoanele juridice. (articolul 62 alineatul (1), literele a)-e))
- La articolul 64, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
(11) „În cazul nerespectării dispoziţiilor art. 20 alin. (4) – (4) Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă. – se aplică sancţiunea contravenţională complementară de confiscare a deşeurilor care au valoare, deţinute, păstrate în afara spaţiilor autorizate şi/sau a căror provenienţă nu este dovedită, în condiţiile legii.”
- La articolul 66, partea introductivă şi literele b) şi g) ale alineatului (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
Art. 66. – (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte atunci când cantitatea sau impactul asupra mediului ori asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii persoanelor nu poate fi neglijată:
. . . . . . . . . .
- b) colectarea, transportul sau valorificarea de deşeuri, inclusiv controlul acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a spaţiilor de eliminare, inclusiv acţiunile întreprinse de comercianţi sau brokeri în procesul de gestionare a deşeurilor, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu;
. . . . . . . . . .
- g) eliminarea, deţinerea, păstrarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate;”.
- De asemenea „abandonarea, aruncarea şi/sau ascunderea deşeurilor“ constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă (art. 66, alin. 1, lit. h)
- La anexa nr. 1, după punctul 11se introduc trei noi puncte, punctele 12-14, cu următoarele definiții.
- 12.ascunderea – aşezarea deşeurilor şi/sau substanţelor ori obiectelor într-un loc în care să nu poată fi văzute şi/sau găsite, alta decât îngroparea;
- 13.îngroparea – ascunderea sau încercarea de ascundere în sol a deşeurilor;
- 14.aruncarea – debarasarea de către o persoană fizică ori juridică a deşeurilor şi/sau substanţelor ori obiectelor în locurile sau spaţiile, altele decât cele special amenajate pentru colectarea, depozitarea şi tratarea acestora;”.
Puteți consulta Legea 17/2023 aici.
Dorești să implementezi un sistem de colectare separată la birou? Contactează-ne aici!
Puteți citi și:
Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?
Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor
OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022
Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR
Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR
Ce se raportează în București privind gestionarea deșeurilor versus realitatea din teren
Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”
„În 2021 operatorii din București au raportat că au gestionat 780 000 de tone de deșeuri municipale, din acestea 40% fiind încredințate spre valorificare iar 60% spre depozitare.(…)
În ceea ce privește instrumentul economic „plătește pentru cât arunci”, avem Sectorul 2, Sectorul 3 și Sectorul 6 care ne spun că au îndeplinit acest obiectiv. Sectorul 5 ne spune că a prevăzut în contractul de delegare dar nu este implementat.
La obiectivul „Amendarea contractelor de delegare și a regulamentului de salubrizare în vederea introducerii colectării reciclabilelor pe trei fracții”(n. red. din Planul de Gestionare a Deșeurilor din Municipiul București), la nivelul anului 2021 Sectorul 3 ne spune că are implementat un sistem de colectare pe 3 fracții iar Sectorul 6 are de asemenea colectarea pe 3 fracții: umedă, uscată și sticlă. Așa stau lucrurile conform declarațiilor pe care chiar colegii noștri le fac”, a declarat Roxana Șunică, Director executiv, Direcția Servicii Publice, Primăria Municipiului București în cadrul conferinței „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”, organizată de DC News Media Group.
Ecoteca a participat la conferință și am fost surprinși de raportările transmise de reprezentanții sectoarelor 2, 3 și 6.
Ni se par incredibile (ca să nu spunem cel puțin, incomplete sau parțial adevărate) aceste raportări, în condițiile în care:
- deși obligativitatea implementării unui sistem de colectare separată pe 4 fracții la nivel național (hârtie, plastic, metal, sticlă) a fost introdusă acum 11 ani, nu este implementat un sistem unitar de colectare separată la nivelul fiecărui bloc și casă din București ci doar PROIECTE PILOT în anumite zone (spre exemplu, sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6, 1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat, restul asociațiilor au contracte cu alți operatori – deci sistemul nu a fost implementat la nivelul întregului sector, cum au raportat reprezentanții Sectorului 6)
- majoritatea blocurilor dețin încă ghene cu tubulatură funcționale care sabotează orice încercare de a implementa un sistem de colectare separată în aceste locații
- clopotele stradale sau containerele îngropate sunt amplasate sporadic și sunt insuficiente raportate la populația Bucureștiului
Trecând peste aceste raportări care ne-au lăsat un gust amar, avem și o veste bună venită din partea Consiliului Județean Ilfov:
„Am aprobat un acord de asociere cu ADI București (n. red. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București) în vederea unui parteneriat și anume construirea unui CMID, unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor, fiind în prezent în analiză și întocmindu-se un studiu de oportunitate în vederea construirii unei stații de sortare și nu în ultimul rând, găsirea unei soluții de eliminare prin depozitare, ca urmare a tratării cantităților de deșeuri rezultate de la populația din București și Ilfov”, a declarat Ștefan Rădulescu, Vicepreședinte, Consiliul Județean Ilfov. Totodată, dl Rădulescu a menționat că în județul Ilfov se lucrează la finanțarea pentru 4 CAV-uri (Centre de Colectare cu Aport Voluntar)
Sursa foto: Ecoteca
Provocări în gestionarea ambalajelor
În cadrul conferinței au participat și OIREP-uri și reprezentanți ai producătorilor care introduc pe piață bunuri ambalate, care au contestat:
- prevederea adusă de OUG 125/2022 care modifică OUG 196/2005 privind fondul pentru mediu, respectiv cea privind plata contribuției 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate.Noua prevedere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
- Obligativitatea producătorilor de a acoperi eventualele fraude făcute de OIREP-uri, colectori sau reciclatori
Totodată, au semnalat încă o dată că mai sunt necesare clarificări și completări legislative pentru pregătirea și implementarea Sistemului Garanție –Returnare (SGR).
Provocări în gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE)
Valentin Negoiță, Președinte Ecotic, sursa foto: captura Ecoteca
Valentin Negoiță, Președintele Organizației Ecotic (organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor de echipamente electrice și baterii) a amintit câteva dintre provocările sectorului DEEE:
- ținta de colectare de 65% nu poate fi atinsă și nu a fost atinsă nici de majoritatea statelor europene
- 43,1% a fost rata de colectare a DEEE-urilor în 2021
- în ciuda eforturilor și campaniilor de conștientizare și colectare derulate de Ecotic, UAT-urile livrează doar 3% din DEEE-urile colectate de Ecotic
- principala sursă de colectare pentru Ecotic rămâne în continuare sectorul retail
- peste 30% din DEEE-urile generate se pierd în fluxuri paralele: gropi de gunoi, exporturi de fier vechi ș.a.m.d
Alexandra C. Ghenea, Director Executiv Coaliția Pro DEEE, sursa foto: Ecoteca
Alexandra Ghenea, Director Executiv, Coaliția Pro DEEE (organizație care reunește cele mai mari OTR-uri de DEEE din piață – Ecotic, Environ și RLG Group) a precizat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea managementului DEEE-urilor: înființarea unui Clearing House pentru OTR-urile de DEEE-uri (avem termen pentru înființarea lui până la 5 ianuarie 2023), actualizarea OUG 5/2015 privind DEEE-urile pentru aplicarea prevederilor privind pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice:
„În Franța au fost alocate 410 milioane EUR pentru următorii 6 ani pentru reparații din scheme de EPR (de răspundere extinsă a producătorului), se vor acorda vouchere de 10-45 euro pentru repararea electronicelor și electrocasnicelor, AFM ar putea lua în calcul acest exemplu pentru a adapta Programul Rabla pentru electrocasnice astfel încât să devină „Rabla pentru reparații”, mai ales, în contextul economiei circulare.”
Puteți urmări înregistrarea evenimentului aici.
Puteți citi și:
OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022
Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor
Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.
Studiu Ecotic: Doar 8,4% din gospodării se debarasează corect de aparatele electrocasnice mici uzate
Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR
Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR
Deșeurile voluminoase – cui le predăm și ce se întâmplă cu ele
Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit
Cristina Dan, designer „circular” – Rolul designului în reducerea deșeurilor textile
Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România
Cum contribuie echipamentele electrice și electronice (EEE) la reducerea plasticului
Cum a modificat OUG 133/2022 legea salubrizării (101/2006) și OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor
Sursa foto: Ecoteca
La data de 30 septembrie 2022 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenţă nr. 133/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţa de urgenţă nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, precum şi a Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006.
Ecoteca a realizat un tabel comparativ pentru a fi urmărite mai ușor modificările legislative aduse de noua ordonanță Legii 101/2006. Îl puteți consulta aici.
Proiectul de OUG a fost ințial publicat în data de 19 august pe site-ul Ministerului Mediului și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației iar urma sugestiilor primite în perioada de dezbatere publică de 10 zile, a fost revizuit în data de 2 septembrie pentru a fi rediscutat în 7 septembrie.
Reprezentanții Autorității Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) au organizat și o dezbatere online pe data de 7 septembrie privind noul OUG.
Conform comunicatului Ministerului Mediului, acest OUG reprezintă un jalon în cadrul PNRR, pentru care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este responsabil de raportare.
Principalele critici și sugestii aduse de reprezentanții industriei, în cadrul dezbaterii se pot sumariza astfel:
- este necesară clarificarea suplimentară a categoriilor de costuri pe care un salubrist le poate include in calcularea tarifelor catre OIREP;
- termenul de acordare al autorizării de funcționare pentru colectori de către UAT nu este specificat și asta poate genera blocaje;
- nu este clar cum se corelează această autorizare cu procedura de înregistrare a colectorilor conform Ordinului 1271/2018;
- tarifele diferențiate ar trebui elaborate de UAT/ADI în colaborare cu OIREP-urile;
- reducerile la facturare să fie aplicate după încasări, fiind situații când OIREP-urile plătesc cu întârziere pentru serviciile de reciclare a deșeurilor (uneori durează și 8 luni) iar în aceste cazuri operatorii nu pot suporta aceste reduceri;
- la articolul 2, alin 5, litera b sintagma „mecano-biologică” ar trebui eliminată astfel încât să rămână doar „instalații de tratare și/sau depozite de deșeuri” – propunerea este necesară pentru a fi corelate dispozițiile, întrucât în celelalte articole nu se diferențiază procesele de tratare atunci când sunt menționate componentele activității de salubrizare;
- la articolul 2, alin 8, ar trebui eliminată sintagma „anaerobă/aerobă” și să fie lăsată doar sintagma „sortare, tratare și/sau eliminare prin depozitare”.
Puteți găsi mai multe sugestii ale actorilor din industrie în minuta dezbaterii din data de 7 septembrie aici.
Principalele prevederi ale proiectului de OUG
Menționăm că am lăsat pentru comparație și prevederile inițiale ale proiectului de OUG (marcate cu text barat).
La articolul 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, literele j) și k) ale alineatului (5) se modifică:
Autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale au obligațiile:
- j) pentru gestionarea deşeurilor prevăzute la lit. a) (de hârtie, metal, plastic şi sticlă din deşeurile municipale), să aplice după aprobarea tarifelor/taxelor prevăzute la lit i (n. red. pentru beneficiarii serviciului de salubrizare tarife/taxe distincte pentru gestionarea deşeurilor prevăzute mai sus) valoarea contribuţiei pentru economia circulară (n.r. 80 lei/tonă plătită de proprietarii sau, administratorii de depozite) numai pentru cantitățile de deşeuri destinate a fi eliminate prin depozitare rezultate din aplicarea indicatorilor de performanţă prevăzuţi în contracte,care se evidenţiază distinct în factura emisă de operator în cazul modalității de plată prin tarif;
- k) să aplice după aprobarea tarifelor/taxelor prevăzute la lit. i) pentru gestionarea deşeurilor, altele decât cele prevăzute la lit. a), valoarea contribuţiei pentru economia circulară prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 (n. red. 80 lei/tonă, plătită de proprietarii sau, administratorii de depozite), pentru cantitățile de deşeuri destinate a fi eliminate prin depozitare, care se evidenţiază distinct în factura emisă de operator în cazul modalității de plată prin tarif;
La articolul 38, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:
„(3) PJGD se actualizează în baza investiţiilor necesare pentru conformarea cu programele de finanţare, după notificarea APM pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.”
Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, se modifică și se completează după cum urmează:
- La articolul 2, alineatele (3) – (12) se modifică:
„(3) Activitățile serviciului de salubrizare se prestează numai de către operatori licențiați de către Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, în condițiile Legii serviciilor comunitare de utilității publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Serviciul de salubrizare cuprinde următoarele activități:
- a) colectarea separată și transportul separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat.
- b) operarea centrelor de colectare prin aport voluntar a deșeurilor de la persoanele fizice;
- c) transferul deșeurilor municipale în stații de transfer, inclusiv transportul separat al deșeurilor reziduale la depozitele de deșeuri nepericuloase și/sau la instalațiile de tratare mecano-biologică și al deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă colectate separat la stațiile de sortare;integrate de tratare, al deşeurilor de hârtie, metal, plastic şi sticlă colectate separat la staţiile de sortare şi al biodeşeurilor la instalaţiile de compostare şi/sau de digestie anaerobă;
- d) sortarea deșeurilor de hârtie, carton, metal, plastic și sticlă colectate separat din deșeurile menajere municipale în stații de sortare, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din sortare la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
- e) tratarea aerobă a bio-deșeurilorcolectate separat în instalații de compostare, inclusiv transportul reziduurilor la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
- f) tratarea anaerobă a bio-deșeurilorcolectate separat în instalații de digestie anaerobă, inclusiv transportul materialului semisolid igienizat și stabilizat la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
- g) tratarea deșeurilor reziduale și a reziduurilor rezultate de la tratarea deșeurilor municipale cu potențial energetic în instalații de incinerarecu eficiență energetică ridicată, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din incinerare la depozitele de deșeuri; tratarea deşeurilor municipale cu potenţial energetic în instalaţii de incinerare cu eficienţă energetică ridicată, inclusiv transportul reziduurilor rezultate din incinerare la depozitele de deşeuri;
- h) tratarea mecano-biologică a deșeurilor reziduale în instalațiile integrate de tratare mecano-biologică,inclusiv transportul deșeurilor stabilizate biologic la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de valorificare energetică;
- i) eliminarea, prin depozitare,a deșeurilor reziduale, a deșeurilor stradale, a deșeurilor de pământ și pietre provenite de pe căile publice, a reziduurilor rezultate de la instalațiile de tratare a deșeurilor municipale, precum și a deșeurilor care nu pot fi valorificate provenite din activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a locuințelor la depozitele de deșeuri nepericuloase;
- j) măturatul, spălatul și stropitul căilor publice din localitate, inclusiv colectarea și transportul deșeurilor de pământ și pietre provenite de pe căile publice la depozitele de deșeuri, precum și a deșeurilor provenite din coșurile stradale la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de tratare;
- k) curățarea şi transportul zăpezii de pe căile publice din localitate și menținerea în funcțiune a acestora pe timp de polei sau de îngheț;
- l) dezinsecția, dezinfecția şi deratizarea, la obiectivele aflate în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale.
Au fost revizuiți și câțiva termeni tehnici și introduși termeni noi (articolul 4) (…):
Sunt adăugate noi definiții, pentru a fi corelate cu definițiile existente în alte acte normative, pentru următorii termeni: biodeșeuri, colectare separată, deșeuri reziduale, gestionarea deșeurilor, punct de colectare, utilizatori.
Au fost adăugate și definițiile pentru:
- centru de colectare prin aport voluntar– loc de recepție a unor fracțiuni speciale de deșeuri menajere colectate prin aportul voluntar al utilizatorilor, identificabil teritorial, administrativ și juridic, organizat și dotat din punct de vedere tehnic, la care persoanele fizice pot preda, cu titlu gratuit, deșeurile colectate separat de hârtie și carton, sticlă, metal, materiale plastice, deșeuri textile, anvelope uzate, deșeuri vegetale din grădină, deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori, deșeurile periculoase din deșeurile menajere, deșeurile voluminoase, inclusiv saltelele și mobila, deșeurile din construcții provenite din activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară a locuințelor, precum și alte tipuri de deșeuri stabilite de autoritățile administrației publice locale; dotat cu construcţii, instalaţii şi echipamente specifice destinate colectării şi/sau tratării deşeurilor, la care persoanele fizice pot preda, cu titlu gratuit, tipurile de deşeuri stabilite de către autorităţile administraţiei publice locale şi/sau cele stabilite prin proiectele finanţate din fonduri nerambursabile;
- insulă ecologică digitalizată– punct de colectare a fracțiunilor de deșeuri municipale colectate separat, compus dintr-un set de containere subterane sau supraterane, protejat anti-vandalism și împotriva accesului neautorizat și digitalizat pentru acces cu card pentru persoanele arondate, modul GSM pentru transmisie date, bază de date privind beneficiarii serviciului și interfață de facturare; dotat cu cântar pentru determinarea cantităţii aruncate de fiecare utilizator;
Dacă înainte alineatul 5 impunea obligații tuturor autorităților administrației publice locale existente la nivel național, acum acesta include explicit și autoritățile administrative ale sectoarelor din București.
(5) Autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale/sectoarelor municipiului București au obligația:
- a) să implementeze un sistem integrat de gestionare, pe 4 fracții, a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale menajere, format din stații de transfer și stații de sortare, după caz, împreună cu puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din „poartă în poartă″, centre de colectare prin aport voluntar și insule ecologice digitalizatedotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a respectivelor deșeuri, inclusiv să atribuie, individual sau în asociere, contractele de delegare a gestiunii activității de transfer deşeuri municipale şi contractele de delegare a gestiunii activităţii de sortare;sortare și contractelor de delegare a gestiunii activității de colectare separată și transport separat al acestor deșeuri;
- b) să implementeze un sistem integrat de gestionare a deșeurilor reziduale din deșeurile municipale, format din stații de transfer, instalații integgrate de tratare mecano-biologică și/sau depozite de deșeuriîmpreună cu puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din „poartă în poartă”, insule ecologice digitalizate dotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a deșeurilor reziduale, inclusiv să atribuie, individual sau în asociere, contractele de delegare a gestiunii activităţii de transfer deşeuri municipale, contractele de delegare a gestiunii activității de tratare mecano-biologică, și/sau contractele de delegare a gestiunii activității de eliminare, prin depozitare, a deșeurilor reziduale din deșeurile municipale;
- c) să implementeze până la 31 decembrie 2023, un sistem integrat de gestionare a biodeșeurilor din deșeurile municipale, format din stații de transfer, instalații de compostare și/sau instalații de digestie anaerobă împreună cu puncte de colectare/sisteme de colectare individuală din „poartă în poartă″, centre de colectare prin aport voluntar, insule ecologice digitalizate dotate cu recipiente/containere dedicate pentru colectarea separată a biodeșeurilor și/sau să doteze gospodăriile populației cu unități de compostare individuală, inclusiv să atribuie, individual sau în asociere, contractele de delegare a gestiunii activității de tratarea aerobă și/sau de tratare anaerobă a biodeșeurilor colectate separat şi, după caz, contractele de delegare a gestiunii activităţii de transfer deşeuri municipale;
- d) să implementeze, până la data de 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deșeurilor textile
- e) să implementeze, până la data de 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deșeurilor periculoase din deșeurile menajere.
(…)
(8) Înainte de atribuirea activităţii de colectare separată şi transport separat al deşeurilor municipale, unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, sectoarele municipiului Bucureşti sunt obligate să atribuie, individual sau în asociere, activităţile de transfer, sortare, tratare anaerobă/aerobă şi/sau de eliminare, prin depozitare.
(9) Unităţile administrativ-teritoriale au calitatea de deţinător legal al deşeurilor municipale şi al deşeurilor similare, depozitate în recipientele amplasate în aria lor teritorială.
(10) Colectorii au dreptul să colecteze separat deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă din punctele de colectare numai pe baza contractului de delegare încheiat cu unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială de pe raza căreia colectează deşeurile sau, după caz, cu asociaţia de dezvoltare intercomunitară, în care se include indicatorul de performanţă pentru colectarea separată a acestor deşeuri.
După capitolul V – Finanţarea serviciilor de salubrizare, se introduce un nou capitol, capitolul V^1 care detaliază politica tarifară în domeniul gestionării deșeurilor municipale în cadrul a 6 secțiuni importante:
- Operaționalizarea instrumentelor economice și modalitatea de stabilire a tarifelor și taxelor de salubrizare plătite de utilizatori pe baza instrumentelor economice
- Modul de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile de salubrizare
- Aprobarea tarifelor pentru activitățile de salubrizare
- Aprobarea tarifelor distincte de gestionare a fracțiunilor de deșeuri municipale colectate separat în modalitatea de plată a contravalorii serviciului prin tarif
- Aprobarea tarifelor/taxelor distincte de gestionare a fracțiunilor de deșeuri municipale colectate separat și a taxei de salubrizare în modalitatea de plată a contravalorii serviciului prin taxă sau prin taxă și tarif
- Rolul A.N.R.S.C. în implementarea politicii tarifare în domeniul gestionării deșeurilor
Aspecte importante privind stabilirea taxei de salubrizare
- Este interzisă fundamentarea nivelului tarifelor ofertate prin includerea în structura pe elemente de cheltuieli a veniturilor estimate de operatori din vânzarea și/sau valorificarea deșeurilor. (Art. 28^7 (4))
- Tariful distinct pentru gestionarea deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă pentru activitățile desfășurate de operatori, respectiv tariful distinct pentru gestionarea deșeurilor reziduale, se calculează și se aprobă de către UAT (autoritatea deliberativă a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale) sau, după caz, de adunarea generală a asociației de dezvoltare intercomunitară (ADI) pe baza tarifelor aprobate pentru activitățile componente serviciului, în conformitate cu normele metodologice elaborate și aprobate de A.N.R.S.C. ( 28^15, (1))
- Tarifele distincte prevăzute la alin. (1) se calculează și se aprobă, prin aceiași hotărâre, la orice aprobare a unui tarif component al vreunei activități desfășurate de operatori pe fluxul deșeurilor municipale. ( 28^15, (2))
- Autoritatea deliberativă a UAT are competență exclusivă să calculeze și să aprobe taxele distincte pentru utilizatori pe baza tarifelor distincte de la alin. (1), astfel:
- a) taxa distinctă pentru gestionarea deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă se calculează și se aprobă la nivelul tarifului distinct aferent pentru activitățile desfășurate de operatori din care se scade, după caz, cuantumul reducerii taxei din sumele încasate de la organizațiile care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorilor;
- b) taxa distinctă pentru gestionarea deșeurilor reziduale se aprobă la nivelul tarifului distinct pentru gestionarea deșeurilor reziduale. ( 28^15, (3))
- Utilizatorii plătesc o singură taxă, respectiv taxa de salubrizare, care reprezintă suma taxelor distincte prevăzute la alin. (3). ( 28^15, (4))
- În vederea acoperirii costurilor de administrare a taxei de salubrizare, autoritatea deliberativă a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale poate aproba un nivel mai mare al taxei cu până la 5%. ( 28^15, (5))
- Taxa de salubrizare nu este supusă regimului fiscal și poate fi ajustată sau modificată oricând pe parcursul anului ( 28^18, (1))
Puteți consulta OUG 133/2022 aici.
Articol scris în colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Cum vor arăta centrele de colectare cu aport voluntar (CAV) finanțate prin PNRR
Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR
Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.
Sursa foto: Ecoteca – Bandă de sortare manuală deșeuri reciclabile – Stația de sortare Urban SA
Ieri am fost în vizită la stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban SA, unul dintre colectorii autorizați pentru preluarea deșeurilor municipale din Sectorul 6 și orașul Otopeni.
În cadrul stației de sortare pe lângă deșeurile frecvente (hârtie, plastic de tip PET, metal, sticlă) sunt recuperate și alte categorii de deșeuri care sunt refuzate în general, de unii colectori și reciclatori, fiindcă nu au o valoare economică semnificativă.
Categoriile de deșeuri rezultate în urma sortării deșeurilor municipale:
- Hârtie/carton
- Plastic de tip PET
- Plastic de tip HDPE (de exemplu recipiente de șampoane, detergenți)
- Polistiren (caserole, resturi de polistiren folosite la ambalarea si transportul produselor, resturi de construcții etc.)
- Caserole din plastic
- Folie color, transparentă și pungi
- Lădițe de plastic
- Ambalaje de tip tetrapak
- Doze de aluminiu
- Metal
- Sticlă
- Deșeuri voluminoase
- Deșeuri de construcții
- RDF (deșeurile de tip RDF -Refused Derived Fuel sau combustibil derivat – sunt trimise pentru co-procesare în fabricile de ciment)
- Deșeuri vegetale provenite din parcuri și toaletări
- Anvelope
- Textile
- Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice (DEEE)
- Ulei alimentar uzat
- Deșeuri reziduale
Dan Ceaușescu, director comercial în cadrul Urban S.A.: „Datorită stației de sortare am reușit să reducem depozitarea la gropile de gunoi cu 37%, 27% din deșeurile sortate sunt trimise la fabricile de reciclare iar 10% din aceste deșeuri ajung la fabricile de ciment unde sunt folosite drept combustibil alternativ.”
Dan Ceaușescu, Director Comercial Urban SA
Cum funcționează stația de sortare
Deșeurile colectate de la populație din sectorul 6 (sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6, 1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat, restul asociațiilor au contracte cu alți operatori) și Otopeni sunt aduse la Stația de sortare de autogunoierele sau mașinile dedicate colectării deșeurilor reciclabile ale Urban, a completat dl. Ceaușescu.
- Deșeurile reciclabile și menajere ajunse la stația de sortare sunt cântărite înainte de a intra în stația de sortare (vezi imaginile 1 și 2)
- Deșeurile reciclabile sunt depozitate separat de deșeurile menajere pe platforma stației de sortare și sunt introduse în stația de sortare printr-un ciur rotativ care are rolul de a separa obiectele mici (metalice și nu numai) de restul ambalajelor mari (vezi imaginea 3)
- Deșeurile mici sunt colectate într-un container aflat sub ciur iar deșeurile mari ajung pe banda de sortare unde sunt sortate manual pe 14 categorii: folie color, folie incoloră,PET incolor, PET albastru, PET verde, hârtie, carton, doze aluminiu, metal, polistiren, caserole PET, PET alb (recipientele de iaurturi), tetrapak, plastic de tip HDPE. Pentru o sortare eficientă există un angajat aflat lângă banda de sortare pentru fiecare tip de material. Acesta are rolul de a prelua materialul de pe banda de sortare și de a-l depozita în containerul corespunzător pentru respectivul material (vezi imaginile 4 și 5).
- La sfârșitul benzii de sortare se află un magnet care are rolul de a prelua deșeurile metalice
- Deșeurile reciclabile sunt balotate pe tipuri de material și transportate la fabricile de reciclare (vezi imaginea 6).
- Deșeurile nereciclabile provenite din prima bandă de sortare sunt preluate pe a doua bandă de sortare; de aici ajung într-o presă unde sunt transformate în baloți. Aceste deșeuri denumite RDF -Refused Derived Fuel (combustibil derivat) sunt trimise pentru co-procesare în fabricile de ciment. Aici sunt incinerate pentru a înlocui combustibilul clasic (cărbuni, petrol). Cenușa rezultată în urma incinerării acestor deșeuri este tratată și introdusă în compoziția cimentului (vezi imaginile 7 și 8).
De reținut
- după sortare, deșeurile reciclabile sunt balotate si transportate către fabricile de reciclare
- deșeurile de sticlă sunt depozitate separat de restul deșeurilor reciclabile pe platforma stației de sortare pentru a nu se pierde pe benzile de sortare. Ulterior containerele cu deșeuri de sticlă sunt transportate la fabricile de reciclare
- deșeurile de tip Tetrapak sunt balotate separat de restul deșeurilor de carton fiindcă sunt formate din 3 materiale diferite (plastic, carton și aluminiu) și sunt trimise la fabrica Vrancart pentru reciclare
- deșeurile de tip RDF sunt transportate către fabricile de ciment pentru co-incinerare
- deșeurile vegetale provenite din parcuri și toaletări sunt transportate la o stație de tratare
- deșeurile reziduale care nu mai pot fi reciclate sau incinerate sunt transportate la gropile de gunoi
- deșeurile de construcții sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației și sunt transportate ulterior către firmele de construcții pentru a fi folosite la nivelarea drumurilor înainte de asfaltare
- deșeurile voluminoase sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației, sunt dezmembrate iar o parte dintre componente (metal și lemn) ajung la reciclare în timp ce resturile textile sunt valorificate energetic în fabricile de ciment
Ce trebuie să facem noi, cetățenii, pentru a facilita procesul de colectare și sortare
- În primul rând, să încercăm să reducem deșeurile pentru a nu mai fi nevoie să fie colectate și valorificate. Spre exemplu: să cumpărăm cât mai multe produse de la producători locali (pentru a reduce consumul de combustibil și alte costuri de distribuție) vrac, în săculeți, sacoșe și alte recipiente reutilizabile, să renunțăm la pungi și alte ambalaje de unică folosință, să evităm să aruncăm mâncarea etc. Din fericire, acum au apărut și magazine care vând produse vrac sau în ambalaje prietenoase cu mediul – fără plastic – ex. Magazin Zero Waste București, Ecoptimist.ro
- Dacă avem posibilitatea, să încercăm să colectăm separat resturile vegetale și alimentare și să le predăm pentru a fi transformate în compost (îngrășământ natural). Găsiți câteva locații aici.
- Să încercăm să refolosim cât mai mult unele ambalaje și produse (ex. borcane, sticle, caserole) și să le donăm atunci când nu le mai folosim (ex. pe grupuri de donații de tipul „freecycle” – facebook)
- Să evităm să folosim ambalajele nereciclabile sau greu de reciclat (de exemplu, pungile de chipsuri, sticle PET pentru iaurturi, caserolele transparente folosite pentru mezeluri, măsline, carne etc, plicurile de hrană pentru animale etc.)
- Să clătim cu apă ambalajele înainte de a le colecta separat – Pentru a preveni risipa de apă ambalajele pot fi clătite în apa rămasă după spălarea veselei
- Să nu separăm dopurile de sticlele de plastic atunci când le colectăm. Fiind de dimensiuni mici se pot pierde în procesul de sortare și nu mai ajung să fie reciclate
- Să presăm deșeurile pentru a reduce volumul.
- Să reparăm produsele (de exemplu, electrocasnice, electronice, hainele). Dacă sunt în stare bună, pot fi donate asociațiilor care sprijină persoanele defavorizate sau pe grupurile de donații de pe facebook.
- Să depunem eforturi să colectăm separat deșeurile pe minimum 2 fracții (uscat, umed) sau 4 fracții (hârtie, plastic, metal, sticlă) chiar dacă firma de salubrizare din sectorul nostru/orașul nostru nu oferă acest serviciu (din fericire, sunt multe supermarket-uri care colectează deșeurile reciclabile, există de asemenea și colectori mici, „de cartier” care oferă acest serviciu – îi puteți găsi pe harta reciclării sau colectaredeseuri.ro)
- Dacă locuiți în sectorul 6 sau Otopeni și nu beneficiați de programul de colectare separată contactați administratorul clădirii și reprezentanții Urban.
1. Deșeurile sunt cântărite la intrarea în stația de sortare
2. Cu aceste mașini sunt colectate deșeurile reciclabile de la asociațiile de proprietari și firmele care au ales să implementeze sistemul de colectare separată
3. Ciur rotativ – Stația de sortare Urban SA
4. Bandă de sortare manuală deșeuri reciclabile – Stația de sortare Urban SA
5. Container cu folie transparentă colectată de pe banda de sortare manuală
6. Presă balotare – în imagine baloți de plastic tip PET (sticle) pregătiți pentru a fi transportați la fabricile de reciclare
7. Deșeurile nereciclabile (tip RDF – combustibil derivat) sunt preluate pe a doua bandă de sortare, balotate și transportate către fabricile de ciment pentru a fi incinerate
8. Deșeuri de tip RDF care urmează să fie balotate și transportate la fabricile de ciment pentru incinerare
9. Baloți de plastic de tip HDPE (spre exemplu recipiente de șampoane, detergenți)
10. Baloți de polistiren
12. Caserole care nu se reciclează în România și ajung „în cel mai bun caz” la incinerare în fabricile de ciment
13. Baloți de hârtie urcați în tir pentru a fi transportați la o fabrică de reciclare
14. Baloți din doze de aluminiu
15. Sticle tip PET de culoare albă folosite pentru lactate – nu se reciclează în România și ajung „în cel mai bun caz” la incinerare în fabricile de ciment
16. Baloți din lăzi de plastic
17. Baloți din ambalaje de tip tetrapak
18. Container cu deșeuri metalice
19. Deșeurile de construcții sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației și sunt transportate ulterior către firmele de construcții pentru a fi folosite la nivelarea drumurilor înainte de asfaltare
Deșeurile voluminoase
Urban S.A. este una dintre puținele firme de salubrizare care sortează și dezmembrează deșeurile voluminoase și reușeste să trimită la reciclare o parte dintre componente.
Vom reveni cu mai multe detalii despre întregul proces în cadrul unui articol dedicat deșeurilor voluminoase.
Articol scris în colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR
Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?
Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică
Interviu RFI România – Raul Pop, manager programe Ecoteca, despre programul ASAP și provocările implementării sistemului de colectare separată la nivel național
Ieri, Raul Pop, manager programe Ecoteca și co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC) a discutat în cadrul emisiunii „Planeta Verde” la RFI Romania despre programul ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului), de ce este atât de dificil de implementat sistemul de colectare separată la nivel național – provocări și soluții, statistici privind managementul deșeurilor versus realitatea românească dar și riscurile de infringement.
Programul ASAP demarat în 2021 de Fundația The Institute cu sprijinul Ecoteca își propune ca până în anul 2025 să implementeze sistemul de colectare separată în toate școlile din România.
Dacă în anul 2021 proiectul a început cu acțiuni de informare în școli, începând cu anul 2022 depunem eforturi pentru alinierea școlilor la prevederile legale:
- asistăm instituțiile de învățământ în colectarea datelor cu privire la cantitățile de deșeuri predate și realizăm analize comparative între școli în vederea îmbunătățirii sistemului de management al deșeurilor
- organizăm sesiuni de instruire a profesorilor cu privire la mesajul pedagogic pe care trebuie sa-l predea mai departe către elevi
- organizăm sesiuni de instruire a administratorilor și directorilor de școli privind obligațiile administrative de gestionare a deșeurilor
„Sesiunile de instruire se desfășoară la nivel național și sunt adresate către toate școlile din țară care s-au inscris deja în program sau vor să se înscrie, astfel încât să implementăm la nivel național un sistem pe cât posibil unitar de management al deșeurilor (neintervenind în relațiile comerciale pe care le au cu primăria, firmele de salubrizare și colectorii din zonele respective)”, a subliniat Raul Pop.
În cadrul proiectului a fost lansată și o petiție care urmărește promovarea colectării separate de către tineri, astfel încât tinerii să solicite autorităților să implementeze sistemul de colectare separată (obligatoriu prin lege încă din anul 2011) și să asigure bineînțeles, și serviciile corespunzătoare de ridicare.
Până în acest moment au semnat peste 38 000 de persoane petiția. Dacă doriți să vă alăturați inițiativei, puteți semna petiția aici.
Mai multe informații despre programul ASAP, găsiți aici.
Găsiți interviul integral aici.
Puteți citi și:
Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?
Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică
Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România
Sursa foto: Pixabay
În media, în majoritatea studiilor, în articole, în dezbaterile legate de ambalaje și deșeuri se pune accent mai ales pe pe ambalajele din plastic. În schimb, ambalaje mult mai sustenabile ca hârtia, sticla, aluminiul, ambalajele reutilizabile nu prezintă atât de mult interes sau cel puțin nu sunt atât de prezente în discuțiile publice
Este oarecum normal fiindcă ambalajele de plastic sunt cele mai răspândite, vizibile, se găsesc aruncate peste tot și sunt cunoscute deja efectele lor negative.
Deocamdată, ambalajele de aluminiu, un material care se reciclează la infinit fără a-și pierde proprietățile, nu sunt promovate suficient ca alternativă mult mai sustenabilă la produsele din plastic.
Conform OUG 196/2005, ținta pentru reciclarea aluminiului pentru perioada 2019-2022 este de 20%, urmând ca din anul 2023 să fie de 30%. Link aici.
În 2018, potrivit Eurostat – România a raportat o rată de reciclare de 22,8 % a ambalajelor din aluminiu.
Este greu de verificat cât de corecte sunt aceste date în condițiile în care la nivel național nu există un sistem generalizat de colectare „din ușă în ușă” care să implice toată populația în colectarea deșeurilor iar datele sunt raportate în mare parte doar de producătorii de ambalaje și mai puțin de către unitățile administrativ – teritoriale (care sunt responsabile de colectarea deșeurilor la nivelul populației).
Doza de Aluminiu, un ambalaj sustenabil?
Pe lângă faptul că se reciclează la infinit fără a-și pierde proprietățile, aluminiul:
- Este ușor de manevrat, transportat, depozitat
- O doză de aluminiu confecționată din aluminiu reciclat 100% are o amprentă de carbon mai redusă cu 96% comparativ cu o doză confecționată din materie virgină
- Este mai ușor de reciclat comparativ cu alte ambalaje (de exemplu – plastic)
Rolul Can Pack România în producerea și reciclarea dozelor de aluminiu
Can Pack Recycling si Can Pack România fac parte parte din Can Pack Group – unul dintre cei mai importanți producători de ambalaje de aluminiu din Europa.
Can Pack România produce de 20 de ani aproximativ 80% din dozele de aluminiu care se regăsesc în magazinele din România. Can Pack Recycling colectează ambalaje din aluminiu din România și le exportă în străinătate, primind ulterior tabla de aluminiu reciclată care este utilizată pentru producerea de noi doze.
Capacitatea de prelucrare a Can Pack România este de 3 ori mai mare față de cât reușește să producă în România.
Compania a realizat numeroase investiții pentru extinderea capacității de producție; se estimează că în acest an cele 2 linii de producție ale fabricii din București vor produce 2 miliarde de doze de aluminiu.
În ceea ce privește situația din România, Dragoș Doru, director general al Can Pack Recycling, cel mai important colector de doze de aluminiu din Romania și membru în consiliul de administrație al Coaliției pentru Economia Circulară a declarat în cadrul unui interviu RFI România că se fac eforturi în permanență pentru reducerea materiei prime folosite pentru confecționarea dozelor de aluminiu și producerea acestora într-o manieră cât mai sustenabilă.
Acum câțiva ani de zile folia de aluminiu folosită pentru confecționarea dozelor de aluminiu era de 0,3 milimetri, acum a ajuns la 0,24 mm, reducere de 20%, iar o doză fabricată conține în proporție peste 45% aluminiu reciclat. La nivel european, proporția tinde spre 65-70%.
S-a redus, deci, cantitatea de materie primă folosită pentru confecționarea dozelor dar în același timp au fost luate măsurile necesare pentru păstrarea proprietăților ambalajelor – rezistență la presiune, la temperatură, la lovituri etc.
Prin colectarea directă din marile magazine, timpul de reîntoarcere al unei doze – colectată și reciclată- în magazin s-a redus de la 98 de zile la 60 de zile.
Principalele probleme privind colectarea și reciclarea dozelor de aluminiu
- Lipsa predictibilității legislative – schimbările legislative și instabilitatea politică afectează companiile de reciclare, care nu-și pot construi strategii de dezvoltare pentru perioade mai mari de 1-2 ani
- Lipsa unui sistem de colectare separată „din ușă în ușă” funcțional la nivel național
- Întârzierea implementării sistemului de garanție-returnare, care ar suplini colectarea defectuoasă de la domiciliu, prin motivarea cetățenilor să aducă dozele goale la magazine.
Va îmbunătăți Sistemul Garanție – Depozit colectarea dozelor de aluminiu?
Într-un interviu acordat revistei ecologic, dl. Dragoș Doru a explicat: „noi suntem pentru introducerea unui sistem transparent, modern, astfel încât să colectăm cât mai mult din ambalajele puse pe piață. Dar trebuie spus că ambalajele acestea reprezintă aproximativ 10% din totalul deșeurilor municipale pe care le generează România: undeva pe la 600.000 tone față de peste 6 milioane tone anual. Iar dacă din cei 10% vom recupera în câțiva ani o țintă de 80-90%, vom rezolva doar o mică parte din problema deșeurilor, ceea ce pe termen lung nu ne ajută prea mult ca țară.
Când vorbim de SGR discutăm despre un efort uriaș, de un sistem care conține cam 6.000 de aparate în toată țara, dar numai în orașe, nu și în mediul rural. De asemenea, vorbim de aproximativ 8.000-9.000 de alte amplasamente unde se va face numărătoarea manuală a ambalajelor colectate. Va mai fi nevoie de o perioadă pentru alegerea administratorului, după care vor urma 60 de zile pentru semnarea a 15.000-16.000 de contracte cu retaileri, producători, cu centrele de numărare, cu prestatorii de servicii, totul în aceste 60 de zile, ceea ce mă face să cred că termenul este total nerealist. Nu mai vorbesc de nevoia armonizării unei sumedenii de legi, atât din domeniul mediului, cât și din cel fiscal. Eu cred că SGR va fi funcțional cu adevărat doar în câteva orașe, ceea ce nu înseamnă acoperire la nivel național.
Deşi CAN PACK susține introducerea SGR, este necesar un tratament echitabil pentru toate tipurile de ambalaje altfel riscăm să ne transformăm într-o țară a PET-urilor. Așa cum stau lucrurile acum, vom vedea la raft o taxă de 50 de bani pentru un ambalaj, indiferent de volum.”
Deci un PET de 2,5 litri va avea taxa de 50 de bani, la fel ca o sticlă sau o doză de aluminiu de 0,5 sau 0,33 litri. Evident că oamenii vor prefera să plătească acei 50 de bani pentru o cantitate mai mare de bere, apă sau suc decât 2,50 sau chiar 4 lei pentru aceeaşi cantitate de bere ambalată în doze de aluminiu, ceea ce va duce la o creștere a consumului de PET în România.
Iar această creștere nu este în conformitate cu politica de reducere a consumului de plastic la nivel european sau cu spiritul directivei privind plasticul de unică folosință.
Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Puteți citi și:
Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare
Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.
Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022
OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri
Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?
Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare
Sursa foto: Pixabay
Acum 2 ani, la 20 august 2020 era publicată Legea nr. 181/2020 privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile.
Legea trebuia să intre in vigoare după 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial, iar în acest interval ar fi trebuit elaborate Normele tehnice privind activitatea de compostare şi digestie anaerobă, emise prin ordin comun de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Potrivit articolului 1, alin. (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2021, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei „plăteşte pentru cât arunci” şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural.
Totodată, în articolul 2 (1) este precizat că „Este obligatorie colectarea separată a deşeurilor biodegradabile destinate compostării/digestiei anaerobe, inclusiv din uşă în uşă, denumită în continuare U-U, sau prin aport voluntar, denumită în continuare AP”.
Reglementarea se regăsește și în OUG 92/2021, articolul 33 – Autorităţile publice locale vor asigura până la 31 decembrie 2023 colectarea separată și reciclarea la sursă a biodeșeurilor sau colectarea separată a acestora fără a le amesteca cu alte tipuri de deșeuri.
Din nou o neconcordanță între două legi care impun aceeași obligație la date diferite. Credeți că vom îndeplini obiectivul măcar până în 2023?
Ce s-a schimbat după 2 ani de la publicare
Foarte puține autorități publice locale au implementat un sistem de colectare separată a deșeurilor biodegradabile „din ușă în ușă”, fie au distribuit compostoare pentru realizarea unei compostări individuale în zonele rurale (exemplu zone din județul Bihor, Arad, Argeș etc.)
Având în vedere că nu avem implementat la nivel național un sistem funcțional de colectare separată a deșeurilor municipale deși există obligativitatea colectării separate a deșeurilor pe minimum 4 fracții (hârtie, plastic, metal, sticlă) de 10 ani, era de așteptat că nu o să se întâmple o minune nici în cazul colectării deșeurilor biodegradabile.
Dar ne așteptam ca reprezentanții Ministerului Mediului și Agriculturii să depună un efort măcar pentru eleborarea normelor tehnice care ar fi impulsionat mulți actori privați din domeniu să construiască platforme de compostare sau instalații de producerea a biogazului și să găsească astfel soluții acolo unde autoritățile publice locale nu le oferă, așa cum s-a întâmplat și în cazul altor deșeuri reciclabile care nu reușesc să fie recuperate prin sistemele publice de colectare.
După 2 ani reprezentanții Ministerelor știu doar să răspundă sec că normele tehnice sunt în curs de elaborare și vor fi făcute publice în curând.
În tot acest timp operatorii economici care dețin stații de compostare sau instalații de producere a biogazului se luptă să obțină certificări în statele vecine care au foarte bine reglementată gestionarea deșeurilor biodegradabile, să distribuie în piață materiile prime obținute și să supraviețuiască într-un sistem care nu este nici bine reglementat, nici susținut de stat.
Ce se întâmplă cu deșeurile biodegradabile în București
În apropierea Bucureștiului nu există nici o stație de compostare sau de producere a biogazului.
În lipsa unor astfel de facilități care ar fi trebuit implementate de autoritățile publice locale au apărut diverse proiecte dezvoltate Grupuri de inițiativă civică sau diverse asociații care au reușit să implementeze câteva puncte de colectare și compostare a deșeurilor biodegradabile generare de populație. Câteva dintre aceste inițiative:
- Magazinul Zero Waste din București (sector 1) colectează deșeuri biodegradabile și le predă către Grădina MOLCOM – Moara Vlasiei, jud. Ilfov (sat aflat la 35 km de București)
- Livada comunitară urbană este un proiect al grupului de inițiativă Acțiunea Comunitară Tineretului (sector 4) – zona de colectare și compostare se află în livada din spatele Casei Memoriale Tudor Arghezi, cunoscută ca „Mărțisor”
- Urban Cultor – au amenajat o zonă de compostare pe strada Grigore Romniceanu, nr. 17-21 (sector 5) in cadrul proiectului Cotroceni, cartier circular
- Centrul pentru Compostare Comunitară Floreasca (strada Ludwing van Beethoven, sector 2) proiect pilot implementat pentru 30 de familii de către Food for Earth Bulgaria în parteneriat cu Urban Cultor.
Cei de la Livada Comunitară urbană au lansat și un concurs pentru București – 1 premiu pentru încă o comunitate implicată (bloc, școală, companie, instituție publică sau privată): o ministație de compostare resturi vegetale din bucătărie și din grădină. Găsiți formularul cu aplicația aici.
În sectorul 3 există „Colțul de compostare din curtea școlii” – o acțiune pilot a Primăriei Sectorului 3, finanțată în cadrul proiectului Resourceful Cities (Programul URBACT).
Deși apreciem inițiativa Primăriei sectorului 3 așteptăm o implicare reală în asigurarea unui sistem de colectare separată „din ușă în ușă” a deșeurilor reciclabile și compostabile atât la nivelul sectorului 3, la nivelul celorlalte sectoare și bineînțeles, la nivel național.
Alte inițiative comunitare de compostare
- Baimarenii composteaza implementat de Fundația Comunitară Oradea, Banca pentru alimente Maramureș și Explorania – In jurul inițiativei s-au strâns 80 familii care colectează peste 300 kg de deșeuri vegetal din gospodării, în fiecare lună și le depozitează în cele 3 zone de compostare urbană
- Compost in Cluj – grup de persoane fizice din Cluj care compostează individual sau colectiv în diverse zone din Cluj (în prezent grupul are 1100 de membri)
Având în vedere că deșeurile biodegradabile reprezintă aproximativ jumătate din cantitatea deșeurilor municipale generate de populație, implementarea unui sistem național de colectare al acestora ar contribui la obiectivul anual de reducere a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare care este începând din anul 2022 de 60% (Reciclare – minimum 50%, Alte forme de valorificare – 10%) și ar ajuta unitățile administrativ teritoriale să nu mai plătească taxa de 50 lei pe tonă pentru deșeurile eliminate prin depozitare.
Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro
Costul ascuns al deșeurilor și consumerismul
Sursa foto: www.news20.ro
În această perioadă a anului, suntem realmente copleșiți de abundența de reclame la produse de tot felul. Suntem asaltați cu oferte de Black Friday, sărbătorile de iarnă, la care am putea adăuga și programul național de înlocuire a echipamentelor electrice şi electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic (”Rabla pentru Electrocasnice”, program care și-a epuizat bugetul alocat primei etape din acest sezon, de 14 milioane de lei, în doar 5 minute). Toate acestea par a fi ocazii de neratat pentru românii care vor să se înnoiască cu diverse bunuri pentru ei înșiși sau să ofere cadouri pentru cei apropiați. În plus, să nu uităm de tradițiile care cer să avem masa îmbelșugată de sărbători, deci, multă mâncare.
Numai că toate acestea vin la pachet cu un cost pe care îl ignorăm, pentru că nu îl asociem produselor cumpărate și nici nu îl plătim acum, ci în viitor. Este vorba despre costul real al produselor, care include, pe lângă prețul pe care îl plătim la achiziționarea produsului, și costul pe care-l vom plăti pentru a ne debarasa de aceste produse când nu vom mai avea nevoie de ele și vor deveni deșeuri.
Ceea ce majoritatea consumatorilor nu știu este că acest cost îl plătim tot noi, astfel:
- Prin taxele de salubritate (facturate gospodăriilor individuale, asociațiilor de locatari/proprietari sau primăriei, în cazul în care aceasta plătește pentru deșeurile generate de cetățeni, din bugetul local);
- Prin plata unor penalități din bugetului local (adică din banii noștri, ai comunității), pentru neatingerea țintelor de reducere a cantității deșeurilor depozitate anual la gropile de gunoi (iar în localitățile în care colectarea separată a deșeurilor este deficitară, aceste penalități ajung chiar și la 1_milion_de_lei_pe_an).
Nu mai vorbim de costul poluării asupra sănătății noastre, mai ales dacă aceste deșeuri le depozităm necorespunzător (spre exemplu, bateriile și acumulatorii conțin metale grele și substanțe toxice, iar aruncarea acestora în deșeurile menajere duce la contaminarea solului și a apei).
Urmărind comportamentul de consum al românilor, observăm o tendință de creștere, ceea ce se reflectă direct proporțional în evoluția cantităților de deșeuri generate.
De Black-friday-2021, cel mai mare magazin online din România a avut vânzări record (de 609 milioane de lei, cu un număr total de 2,2 milioane de produse vândute, în creștere față de anul trecut), iar cel mai mare magazin de fashion a vândut cu 66% mai multe produse comandate de clienți față de anul trecut.
Produsele electronice, articolele pentru casă, fashion și îngrijire personală sunt în topul preferințelor românilor în perioadele promoționale din timpul anului, dar și de sărbători.
Românii sunt, totodată, fani ai promoțiilor la produsele alimentare, iar magazinele folosesc mult aceste promoții și în perioada marilor sărbători din an. Însă excesul de alimente cumpărate sau preparate în gospodăriile românilor generează o cantitate semnificativă de deseuri_alimentare – 70 kg/persoană/an.
Dacă urmărim ceea ce se întâmplă cu toate aceste produse, alimentare sau nealimentare (inclusiv ambalajele lor) atunci când devin deșeuri, vom constata că în proporție covârșitoare (peste 70%) ele ajung la_gropile_de_gunoi. Asta în condițiile în care, potrivit Art. 8 alin. (5) din OG 2/2021 privind depozitarea deșeurilor: ”până în anul 2035, cantitatea totală, exprimată în tone, a deşeurilor municipale eliminate anual prin depozitare să fie redusă la 10% sau mai puţin din totalul deşeurilor municipale generate”. Reducerea cantităților de deșeuri ce ajung la groapă se face treptat; OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu stabilește obiective anuale de reducere a acestor cantități, iar pentru nerealizarea acestor ținte, unitățile administrativ-teritoriale plătesc penalități (50 lei/tonă).
Pe lângă un comportament de consum mai responsabil, am putea acorda o mai mare atenție colectării separate a deșeurilor pe cele 4 fracții reciclabile obligatorii prin lege (OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor și Legea serviciului de salubritate a localităților nr. 101/2006). Colectarea separată corectă a deșeurilor este condiția esențială ca aceste deșeuri să fie reciclate sau valorificate într-un procent cât mai mare, în loc să ajungă la gropile de gunoi.
Conform statisticilor privind deșeurile aferente categoriilor de produse menționate mai sus, situația României nu este una bună:
- Deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE): România reciclează doar_25%; ținta de colectare a acestor deșeuri (în vederea reciclării lor) este de 65% începând cu anul 2021.
- Mai_putin_de_o_treime din deșeurile de plastic se reciclează (32,5%), majoritatea acestor deșeuri ajungând la valorificare cu recuperare de energie (incinerare) și la gropile de gunoi.
- În România nu există nicio reglementare legală pentru deșeurile textile. Potrivit calendarului_de_implementare a directivelor europene, până în anul 2025, statele membre UE vor trebui să colecteze separat deșeurile textile, pentru a putea trimite la reciclare/valorificare o parte din deșeurile care în prezent sunt aruncate la gropile de gunoi. Situația deșeurilor textile nu este deloc bună nici la nivel european: consumul de articole de îmbrăcăminte (care generează mare parte din deșeurile textile) a crescut cu 40% în Europa începând cu anul 1996, iar 87%_din_aceste_deseuri ajung la gropile de gunoi sau, în cel mai ”fericit” caz, sunt incinerate.
- În privința deșeurilor provenite din articolele pentru casă (decorațiuni, mobilier etc.), situația lor atunci când devin deșeuri depinde de tipul materialelor din care sunt fabricate produsele respective. Dacă aceste materiale fac parte din categoriile de deșeuri care se pot recicla (prima condiție fiind colectarea separată corectă), atunci există șanse ca ele să nu ajungă la groapă. Apoi mai contează și posibilitatea separării materialelor, în cazul în care produsele sunt fabricate din materiale compozite (materiale compuse, la rândul lor, din mai multe materiale diferite – polimeri, sticlă, fibre de carbon etc., scopul fiind creșterea durabilității și rezistenței produsului finit).
Cum putem contribui fiecare dintre noi la ameliorarea acestei perspective nesănătoase și costisitoare legate de soarta deșeurilor generate din produsele pe care le cumpărăm azi? Simplu: limitându-ne cumpărăturile la articolele necesare, eliminând cumpărăturile compulsive, folosind un produs până la deteriorarea lui (și nu înlocuirea lui doar după criterii estetice sau alte criterii ce nu au legătură cu funcționarea produsului), donând produsele pe care nu le mai folosim dar sunt încă funcționale și, în ultimă instanță, punând corect deșeurile generate în containerele de colectare separată. Adică aplicând ierarhia deșeurilor, care încurajează acele opțiuni care produc cel mai bun rezultat global în privința mediului și a sănătății populației (Art. 4 din OUG 92/2021).
Colectarea separată la domiciliu – rezistența la schimbare și posibile soluții
Sursa foto: ReLondon
Cu toții ne-am obișnuit să găsim diverse motive pentru amânarea adoptării unor noi obiceiuri, chiar dacă ele sunt impuse de acte normative. Preferăm, în schimb, să găsim argumente pentru a justifica dificultatea aplicării sau să identificăm pe altcineva care ar trebui să facă primul pas. Rezistența la schimbare este o caracteristică a omului, explicată de psihologi prin lipsa unei motivații reale sau teama de a ieși din zona de confort.
Ce legătură are rezistența la schimbare cu colectarea separată a deșeurilor? Simplu: legislația ne impune să nu mai aruncăm toate deșeurile într-un singur coș (o singură fracție = deșeul menajer), ci pe 2, 4 sau chiar 5 fracții, colectarea separată fiind condiția de bază pentru a ne atinge țintele de reciclare asumate ca țară la aderarea la UE. Or, iată că au trecut destul de mulți ani de la obligativitatea colectării separate a deșeurilor în companii (Legea 211/2011), în instituțiile de stat (Legea 132/2010) și la nivelul gospodăriilor populației (Legea 101/2006, OUG 74/2018 și, mai nou, Legea 181/2020), iar țara noastră se află la un nivel extrem de redus al ratei reciclării (11,5% în 2019, potrivit Eurostat), românii aruncând majoritatea deșeurilor la gropile de gunoi (peste 70%). Prin asta, demonstrăm că opunem o mare rezistență la schimbare (alte țări reușind să se adapteze mult mai rapid la regulile colectării separate).
Ce putem face?
Putem să învățăm de la cei care au obținând rezultate rapide, prin măsuri adecvate (infrastructură și conștientizare) și, desigur, perseverență. Exemplul autorităților engleze aplicat unor blocuri de apartamente din cartierele Londrei poate fi o excelentă sursă de inspirație pentru cei care doresc cu adevărat implementarea colectării separate într-o comunitate – autorități locale, colectori/salubriști și cetățeni.
Resource London a realizat un material cu 12_studii_de_caz, pornind de la implementarea unui program de colectare separată la bloc, în care factori precum semnalistica cu impact emoțional, afișele pentru feedback-ul cetățenilor și pachetul pentru cetățeni (ghid reciclare, agendă, creion și un dispenser cu pungi reciclabile) au jucat un rol important, contribuind la creșterea ratei de colectare a deșeurilor reciclabile și la scăderea ratei de contaminare a acestora.
Principalele caracteristici ale programului sunt:
- zone dedicate colectării separate a deșeurilor și containere curate și bine întreținute
- o capacitate adecvată a containerelor dedicate reciclării (pornind de la o estimare de min. 60 l/gospodărie/săptămână), prevenind revărsarea deșeurilor în afara containerelor
- un sistem de deschidere corespunzătoare a containerelor, suficient de mare ca să permită introducerea sacilor de deșeuri reciclabile, și sisteme de închidere adecvate
- colectarea separată pe 6 fracții (hârtie, carton, sticlă, doze de aluminiu, sticle de plastic și materiale plastice rigide mixte)
- semnalizare clară și vizibilă, cu etichete pe pubele și marcaje pe jos
- amplasarea containerelor de reciclare într-o locație convenabilă pentru rezidenți
- un pliant (ghid) anual de reciclare pentru rezidenți
- afișe cu mesaje de reciclare amplasate într-un locație centrală (acolo unde este posibil)
- informarea rezidenților despre ce ar trebui să facă cu deșeurile voluminoase.
Programul, derulat pe perioada a 2 ani, a implicat peste 1600 gospodării (apartamente) ale căror deșeuri au fost analizate, principalul rezultat fiind o creștere cu 26% a ratei reciclării și o scădere cu 24% a ratei de contaminare a deșeurilor reciclabile în numai 9 luni de la implementare.
Studiul (care poate fi descărcat de pe pagina Resource_London) oferă informații utile referitoare la feedback-ul cetățenilor (provocări, motivație) și privind modificarea ratelor de colectare și reciclare a deșeurilor, precum și a ratei de contaminare înainte și după aplicarea programului, având în vedere specificul fiecărui bloc arondat în program (categorii de vârstă, tip rezidenți – proprietari/chiriași, localizare și vechime imobil etc.).