Eurostat: În 2021 România a reciclat 11,3% din deșeurile municipale

8 februarie 2023

Așa cum ne-am obișnuit, datele privind ratele de reciclare din anii 2020-2021 sunt provizorii, fiindcă avem în continuare dificultăți de colectare și raportare a datelor.

Sursa foto: Eurostat

România a generat „doar” 302 kg de deșeuri municipale/cap de locuitor, comparativ cu media europeană de 503 kg/cap locuitor.

49% din deșeurile municipale din UE au fost reciclate (reciclarea materialelor și compostare) în 2021.

Sursa foto: Eurostat

Chiar dacă în UE se generează mai multe deșeuri, cantitatea totală de deșeuri municipale depozitate a scăzut. În perioada de referință 1995-2021, totalul deșeurilor municipale depozitate în UE a scăzut cu 67 de milioane de tone, sau cu 55%, de la 121 de milioane de tone (286 kg/cap de locuitor) în 1995 la 54 milioane de tone (121 kg/cap de locuitor) în 2021. Aceasta corespunde unei scăderi medii anuale de 3,0 %. De asemenea, pentru perioada mai scurtă 2006-2021, depozitele de deșeuri au scăzut în medie cu 3,0 % pe an.

Drept urmare, rata depozitării deșeurilor în UE a scăzut de la 61% în 1995 la mai puțin de 23% în 2021.

Această reducere poate fi parțial atribuită implementării legislației europene, de exemplu Directiva 62/1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

Până în 2001, statele membre UE trebuiau să recupereze cel puțin 50% din toate ambalajele introduse pe piață. Având în vedere obiectivul de recuperare revizuit de 60% care trebuia atins până la 31 decembrie 2008, a existat o nouă creștere a cantității de deșeuri de ambalaje colectate separat. Până la 31 decembrie 2025, 65% din deșeurile de ambalaje trebuie reciclate.

În plus, Directiva 31/1999 privind depozitele de deșeuri prevedea că statele membre ale UE erau obligate să reducă cantitatea de deșeuri municipale biodegradabile care ajung la depozite la 75 % până la 16 iulie 2006, la 50 % până la 16 iulie 2009, la 35 % până la 16 iulie 2016 și la 10% până în 2035. Reducerea a fost calculată pe baza cantității totale de deșeuri municipale biodegradabile produse în 1995. Directiva a determinat țările să adopte diferite strategii pentru a evita trimiterea fracției organice a deșeurilor municipale la groapa de gunoi, și anume compostarea (inclusiv fermentare), incinerare și pretratare, cum ar fi tratarea mecano-biologică (inclusiv stabilizarea fizică).

Drept urmare, cantitatea de deșeuri reciclate (reciclarea materialelor și compostarea) a crescut de la 37 de milioane de tone (87 kg pe cap de locuitor) în 1995 la 115 milioane de tone (257 kg pe cap de locuitor) în 2021, cu o rată medie anuală de 4,3 %.

Ponderea totală a deșeurilor municipale reciclate a crescut de la 19% la 49%.

Sursa foto: Eurostat

Deșeurile generate în UE în 2020 din activități economice și gospodării

În 2020, totalul deșeurilor generate în UE de toate activitățile economice și de gospodării s-a ridicat la 2 153 milioane de tone sau 4 813 kg pe cap de locuitor.

39,2 % din deșeuri au fost reciclate și 32,2% depozitate în UE în 2020.

În UE:

deșeurile de construcții reprezintă 37,5% din totalul deșeurilor generate în 2020
au fost urmate de minerit (23,4 %),
servicii de deșeuri și apă (10,8 %),
producție (10,7 %) și
gospodării (9,4 %);
restul de 8,2 % au fost deșeuri generate din alte activități economice, în principal servicii (4,4 %) și energie (2,3 %).

În 2020, 46,7 % din deșeurile periculoase tratate în UE au fost valorificate:

38,5 % prin reciclare sau rambleiere (echivalentul a 64 kg pe locuitor) și
8,3 % prin valorificare energetică (14 kg pe locuitor), vezi Figura 8.

Restul de 53,3 % au fost incinerate fără recuperare de energie (5,8 % sau 9,7 kg pe locuitor), depozitate în sau pe pământ sau prin tratare a terenului (22,1 % sau 36,9 kg pe locuitor) sau eliminate pe altă cale (25,3 % sau 42,3 kg pe locuitor).

Mai multe statistici găsiți aici.

Puteți citi și:

Eurostat: În 2019 România a reciclat 44,6 % din deșeurile de ambalaje

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Curtea Europeană de Conturi: Peste 50% din deșeurile periculoase generate în UE sunt depozitate

Retrospectiva 2021-2022: industria reciclării hârtiei

Gestionarea deșeurilor de construcții în UE versus România versus SUA

25 noiembrie 2022

Sursa foto: Ecoteca

La nivel global, aproximativ 2 miliarde de tone de deșeuri sunt generate în fiecare an din activitățile economice și gospodării.

În cazul UE, mai mult de o treime din toate deșeurile generate reprezintă deșeuri din construcții și demolări (C&DW), deșeurile produse prin construcția și demolarea clădirilor și infrastructurii, precum și din planificarea și întreținerea drumurilor.

În 2020, în UE ponderea deșeurilor de construcții a fost de 37,1% din totalul deșeurilor generate de activitățile economice și gospodării, potrivit Eurostat.

Sursa foto: Eurostat

Cu toate acestea, doar aproximativ o treime până la două treimi din C&DW generate este reciclată. Această rată scăzută de reciclare nu se datorează dificultăților tehnice – este realitatea pieței.

În acest context, pentru a îmbunătăți ratele de reciclare a deșeurilor din construcții și demolări (C&DW) în Europa, Comisia Europeană a publicat:

Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 450-500 de milioane de tone de deșeuri din construcții și demolări (C&DW) sunt generate în fiecare an în Europa, dintre care cel puțin o treime sunt beton.

Betonul poate fi 100% reciclat după demolare.

Reciclarea betonului din C&DW oferă două beneficii imediate:

reduce dependența noastră de materiile prime primare și
reduce cantitatea de deșeuri trimise la groapa de gunoi.

Există două moduri principale prin care betonul reciclat este reutilizat:

Ca agregat reciclat în beton nou
Ca agregat reciclat în construcțiile de drumuri și terasamente
O a treia cale de reciclare a betonului în curs de dezvoltare este utilizarea particulelor fine din betonul sfărâmat ca materie primă secundară în producția de clincher.

Principalele probleme în reciclarea C&DW

infrastructură de colectare și sortare redusă
cerere insuficientă de materiale reciclate și încredere scăzută în eficiența acestora
lipsa unor măsuri impuse de anumite state pentru stimularea folosirii unui procent de materiale reciclate în cadrul construcțiilor (în momentul de față în unele țări, agregatele naturale sunt mult mai ieftine decât materialele recuperate din deșeurile de construcții și nu există interes pentru utilizarea lor)

Gestionarea deșeurilor de construcții în România

Într-un articol anterior menționam că rata de recuperare a deșeurilor din construcții în România (pregătite pentru reutilizare, reciclate sau din care au fost recuperate unele materiale) a fost de 74% în 2018, potrivit Eurostat.

Statistica pare incredibilă sau cel puțin discutabilă, în condițiile în care:

foarte mulți constructori nu raportează nici măcar deșeurile din construcții generate şi evident cu atât mai puțin pe cele valorificate,
nu este implementat la nivel național un sistem unitar de colectare separată a acestor deșeuri (cu mici excepții locale),
majoritatea deșeurilor de construcții sunt transportate la depozitele de deșeuri pentru deșeuri municipale sau mai rău, sunt abandonate ilegal pe câmpuri pentru a evita plata costurilor şi taxelor pentru depozitarea lor,
stațiile de concasare și tratare existente la nivel național sunt insuficiente (avem foarte puține exemple de bune practici în acest sector în Bihor, Alba, Hunedoara, Buzău- Vernești, etc)

Cu toate aceste instrumente oferite de Uniunea Europeană și eforturi depuse încă din anul 2008 pentru realizarea unui cadru legislativ complex care să stimuleze recuperarea și valorificarea deșeurilor de construcții, în România acest sector nu este suficient reglementat, de ținta de 70% pentru anul 2020 nici nu are rost să mai discutăm.

Principalele reglementări legate de acest sector se găsesc în OUG 92/2021. Din păcate, până în prezent, nu au fost adoptate și niște norme tehnice care să reglementeze mai bine gestionarea deșeurilor de construcții. Ultima încercare de a transpune un act normativ care să conțină și normele tehnice a fost în 2019; draftul a avut în vedere prevederile din actele germane și austriace. Reprezentanții Ministerului Mediului au anunțat acum câteva luni că vor fi reluate dezbaterile pentru aprobarea draftului de lege.

Pe lângă deșeurile municipale frecvente (deșeuri reciclabile, biodeșeuri, DEEE-uri etc.), în cadrul centrelor cu aport voluntar (CAV-uri) finanțate prin PNRR vor putea fi aduse și deșeuri de construcții.

CAV-urile vor fi prima încercare de ameliorare a acestei probleme, la nivel național.

Sperăm că o dată cu construirea acestor centre vor fi finalizate și normele tehnice pentru o mai bună gestionare C&DW.

Gestionarea deșeurilor de construcții în SUA

143,8 milioane de tone de C&DW au fost trimise la groapa de gunoi în 2018 în SUA.

Infograficul de mai jos de la Northstar Clean Technologies evidențiază destinațiile finale ale deșeurilor de construcții și demolări generate în SUA.

Sursa foto: visualcapitalist.com

Doar o cantitate mică de deșeuri de construcții ajung să fie reutilizate.

Deci unde ajung aceste materiale? Să aruncăm o privire la defalcarea deșeurilor C&D în funcție de destinație, înregistrată de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA pentru anul 2018, respectiv beton, lemn, gips-carton, metal, cărămidă și țiglă de lut, șindrilă de afalt (bituminoasă), beton asfaltic.

Sursa foto: visualcapitalist.com

Betonul a fost cel mai mare material provenit din C&DW reutilizat, în timp ce alte materiale, cum ar fi șindrila de asfalt , au fost trimise în principal la depozitele de gunoi. De fapt, 86% din totalul deșeurilor de șindrilă asfaltică au fost aruncate în gropile de gunoi în 2018, unde nu se descompun/ nu se biodegradează. Sindrila de asfalt este un material care se găsește pe acoperișurile a aproximativ 75% din casele din SUA și Canada (vezi foto de mai jos).

Per total, o casă medie din SUA poate genera aproximativ 3-4 tone de deșeuri îndepărtate în timpul unui proces comun de renovare, cum ar fi refacerea acoperișului.

Sursa foto: visualcapitalist.com

Reutilizarea materialelor rămâne una dintre soluțiile optime privind gestionarea deșeurilor și în acest caz: este eficientă din punct de vedere energetic și contribuie imediat la reducerea deșeurilor care ajung în depozite.

Puteți citi și:

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

Deșeurile voluminoase – cui le predăm și ce se întâmplă cu ele

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cristina Dan, designer „circular” – Rolul designului în reducerea deșeurilor textile

Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România

De ce nu avem mai multe centre de reparații echipamente electrice și electronice (EEE) în România – provocări și soluții

Cum contribuie echipamentele electrice și electronice (EEE) la reducerea plasticului

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Vizită Ecoteca – Cum funcționează stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban S.A.

26 iulie 2022

Sursa foto: Ecoteca – Bandă de sortare manuală deșeuri reciclabile – Stația de sortare Urban SA

Ieri am fost în vizită la stația de sortare a deșeurilor municipale deținută de Urban SA, unul dintre colectorii autorizați pentru preluarea deșeurilor municipale din Sectorul 6 și orașul Otopeni.

În cadrul stației de sortare pe lângă deșeurile frecvente (hârtie, plastic de tip PET, metal, sticlă) sunt recuperate și alte categorii de deșeuri care sunt refuzate în general, de unii colectori și reciclatori, fiindcă nu au o valoare economică semnificativă.

Categoriile de deșeuri rezultate în urma sortării deșeurilor municipale:

Hârtie/carton
Plastic de tip PET
Plastic de tip HDPE (de exemplu recipiente de șampoane, detergenți)
Polistiren (caserole, resturi de polistiren folosite la ambalarea si transportul produselor, resturi de construcții etc.)
Caserole din plastic
Folie color, transparentă și pungi
Lădițe de plastic
Ambalaje de tip tetrapak
Doze de aluminiu
Metal
Sticlă
Deșeuri voluminoase
Deșeuri de construcții
RDF (deșeurile de tip RDF -Refused Derived Fuel sau combustibil derivat – sunt trimise pentru co-procesare în fabricile de ciment)
Deșeuri vegetale provenite din parcuri și toaletări
Anvelope
Textile
Deșeuri de Echipamente Electrice și Electronice (DEEE)
Ulei alimentar uzat
Deșeuri reziduale

Dan Ceaușescu, director comercial în cadrul Urban S.A.: „Datorită stației de sortare am reușit să reducem depozitarea la gropile de gunoi cu 37%, 27% din deșeurile sortate sunt trimise la fabricile de reciclare iar 10% din aceste deșeuri ajung la fabricile de ciment unde sunt folosite drept combustibil alternativ.”

Dan Ceaușescu, Director Comercial Urban SA

Cum funcționează stația de sortare

Deșeurile colectate de la populație din sectorul 6 (sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6, 1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat, restul asociațiilor au contracte cu alți operatori) și Otopeni sunt aduse la Stația de sortare de autogunoierele sau mașinile dedicate colectării deșeurilor reciclabile ale Urban, a completat dl. Ceaușescu.

Deșeurile reciclabile și menajere ajunse la stația de sortare sunt cântărite înainte de a intra în stația de sortare (vezi imaginile 1 și 2)
Deșeurile reciclabile sunt depozitate separat de deșeurile menajere pe platforma stației de sortare și sunt introduse în stația de sortare printr-un ciur rotativ care are rolul de a separa obiectele mici (metalice și nu numai) de restul ambalajelor mari (vezi imaginea 3)
Deșeurile mici sunt colectate într-un container aflat sub ciur iar deșeurile mari ajung pe banda de sortare unde sunt sortate manual pe 14 categorii: folie color, folie incoloră,PET incolor, PET albastru, PET verde, hârtie, carton, doze aluminiu, metal, polistiren, caserole PET, PET alb (recipientele de iaurturi), tetrapak, plastic de tip HDPE. Pentru o sortare eficientă există un angajat aflat lângă banda de sortare pentru fiecare tip de material. Acesta are rolul de a prelua materialul de pe banda de sortare și de a-l depozita în containerul corespunzător pentru respectivul material (vezi imaginile 4 și 5).
La sfârșitul benzii de sortare se află un magnet care are rolul de a prelua deșeurile metalice
Deșeurile reciclabile sunt balotate pe tipuri de material și transportate la fabricile de reciclare (vezi imaginea 6).
Deșeurile nereciclabile provenite din prima bandă de sortare sunt preluate pe a doua bandă de sortare; de aici ajung într-o presă unde sunt transformate în baloți. Aceste deșeuri denumite RDF -Refused Derived Fuel (combustibil derivat) sunt trimise pentru co-procesare în fabricile de ciment. Aici sunt incinerate pentru a înlocui combustibilul clasic (cărbuni, petrol). Cenușa rezultată în urma incinerării acestor deșeuri este tratată și introdusă în compoziția cimentului (vezi imaginile 7 și 8).

De reținut

după sortare, deșeurile reciclabile sunt balotate si transportate către fabricile de reciclare
deșeurile de sticlă sunt depozitate separat de restul deșeurilor reciclabile pe platforma stației de sortare pentru a nu se pierde pe benzile de sortare. Ulterior containerele cu deșeuri de sticlă sunt transportate la fabricile de reciclare
deșeurile de tip Tetrapak sunt balotate separat de restul deșeurilor de carton fiindcă sunt formate din 3 materiale diferite (plastic, carton și aluminiu) și sunt trimise la fabrica Vrancart pentru reciclare
deșeurile de tip RDF sunt transportate către fabricile de ciment pentru co-incinerare
deșeurile vegetale provenite din parcuri și toaletări sunt transportate la o stație de tratare
deșeurile reziduale care nu mai pot fi reciclate sau incinerate sunt transportate la gropile de gunoi
deșeurile de construcții sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației și sunt transportate ulterior către firmele de construcții pentru a fi folosite la nivelarea drumurilor înainte de asfaltare
deșeurile voluminoase sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației, sunt dezmembrate iar o parte dintre componente (metal și lemn) ajung la reciclare în timp ce resturile textile sunt valorificate energetic în fabricile de ciment

Ce trebuie să facem noi, cetățenii, pentru a facilita procesul de colectare și sortare

În primul rând, să încercăm să reducem deșeurile pentru a nu mai fi nevoie să fie colectate și valorificate. Spre exemplu: să cumpărăm cât mai multe produse de la producători locali (pentru a reduce consumul de combustibil și alte costuri de distribuție) vrac, în săculeți, sacoșe și alte recipiente reutilizabile, să renunțăm la pungi și alte ambalaje de unică folosință, să evităm să aruncăm mâncarea etc. Din fericire, acum au apărut și magazine care vând produse vrac sau în ambalaje prietenoase cu mediul – fără plastic – ex. Magazin Zero Waste București, Ecoptimist.ro
Dacă avem posibilitatea, să încercăm să colectăm separat resturile vegetale și alimentare și să le predăm pentru a fi transformate în compost (îngrășământ natural). Găsiți câteva locații aici.
Să încercăm să refolosim cât mai mult unele ambalaje și produse (ex. borcane, sticle, caserole) și să le donăm atunci când nu le mai folosim (ex. pe grupuri de donații de tipul „freecycle” – facebook)
Să evităm să folosim ambalajele nereciclabile sau greu de reciclat (de exemplu, pungile de chipsuri, sticle PET pentru iaurturi, caserolele transparente folosite pentru mezeluri, măsline, carne etc, plicurile de hrană pentru animale etc.)
Să clătim cu apă ambalajele înainte de a le colecta separat – Pentru a preveni risipa de apă ambalajele pot fi clătite în apa rămasă după spălarea veselei
Să nu separăm dopurile de sticlele de plastic atunci când le colectăm. Fiind de dimensiuni mici se pot pierde în procesul de sortare și nu mai ajung să fie reciclate
Să presăm deșeurile pentru a reduce volumul.
Să reparăm produsele (de exemplu, electrocasnice, electronice, hainele). Dacă sunt în stare bună, pot fi donate asociațiilor care sprijină persoanele defavorizate sau pe grupurile de donații de pe facebook.
Să depunem eforturi să colectăm separat deșeurile pe minimum 2 fracții (uscat, umed) sau 4 fracții (hârtie, plastic, metal, sticlă) chiar dacă firma de salubrizare din sectorul nostru/orașul nostru nu oferă acest serviciu (din fericire, sunt multe supermarket-uri care colectează deșeurile reciclabile, există de asemenea și colectori mici, „de cartier” care oferă acest serviciu – îi puteți găsi pe harta reciclării sau colectaredeseuri.ro)
Dacă locuiți în sectorul 6 sau Otopeni și nu beneficiați de programul de colectare separată contactați administratorul clădirii și reprezentanții Urban.

1. Deșeurile sunt cântărite la intrarea în stația de sortare

2. Cu aceste mașini sunt colectate deșeurile reciclabile de la asociațiile de proprietari și firmele care au ales să implementeze sistemul de colectare separată

3. Ciur rotativ – Stația de sortare Urban SA

4. Bandă de sortare manuală deșeuri reciclabile – Stația de sortare Urban SA

5. Container cu folie transparentă colectată de pe banda de sortare manuală

6. Presă balotare – în imagine baloți de plastic tip PET (sticle) pregătiți pentru a fi transportați la fabricile de reciclare

7. Deșeurile nereciclabile (tip RDF – combustibil derivat) sunt preluate pe a doua bandă de sortare, balotate și transportate către fabricile de ciment pentru a fi incinerate

8. Deșeuri de tip RDF care urmează să fie balotate și transportate la fabricile de ciment pentru incinerare

9. Baloți de plastic de tip HDPE (spre exemplu recipiente de șampoane, detergenți)

10. Baloți de polistiren

12. Caserole care nu se reciclează în România și ajung „în cel mai bun caz” la incinerare în fabricile de ciment

13. Baloți de hârtie urcați în tir pentru a fi transportați la o fabrică de reciclare

14. Baloți din doze de aluminiu

15. Sticle tip PET de culoare albă folosite pentru lactate – nu se reciclează în România și ajung „în cel mai bun caz” la incinerare în fabricile de ciment

16. Baloți din lăzi de plastic

17. Baloți din ambalaje de tip tetrapak

18. Container cu deșeuri metalice

19. Deșeurile de construcții sunt depozitate separat pe o platformă din cadrul stației și sunt transportate ulterior către firmele de construcții pentru a fi folosite la nivelarea drumurilor înainte de asfaltare

Deșeurile voluminoase

Urban S.A. este una dintre puținele firme de salubrizare care sortează și dezmembrează deșeurile voluminoase și reușeste să trimită la reciclare o parte dintre componente.

Vom reveni cu mai multe detalii despre întregul proces în cadrul unui articol dedicat deșeurilor voluminoase.

Articol scris în colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

Cum pot contribui insulele ecologice finanțate prin PNRR la implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci”(PAYT)

Cum vor arăta insulele ecologice digitalizate de colectare a deșeurilor finanțate prin PNRR

Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Raul Pop, co-fondator Coaliția pentru Economia Circulară (CERC): Urgențe și oportunități privind economia circulară

Eurostat: Unde au fost exportate deșeurile UE în 2021?

Directiva-cadru privind deșeurile va fi revizuită – Propunerea se află în dezbatere publică

Situația deșeurilor de construcții în România – Cum sunt gestionate și ce poate fi îmbunătățit

18 aprilie 2022

Sursa foto: Ecoteca

Potrivit Eurostat, rata de recuperare a deșeurilor din construcții în România (pregătite pentru reutilizare, reciclate sau din care au fost recuperate unele materiale) a fost de 74% în 2018.

Statistica pare incredibilă sau cel puțin discutabilă, în condițiile în care:

foarte mulți constructori nu raportează nici măcar deșeurile din construcții generate şi evident cu atât mai puțin cele valorificate,
nu este implementat la nivel național un sistem unitar de colectare separată a acestor deșeuri (cu mici excepții locale),
majoritatea deșeurilor de construcții sunt transportate la depozitele de deșeuri pentru deșeuri municipale sau mai rău, sunt abandonate ilegal pe câmpuri pentru a evita plata costurilor şi taxelor pentru depozitarea lor,
stațiile de concasare și tratare existente la nivel național sunt insuficiente (avem foarte puține exemple de bune practici în acest sector în Bihor, Alba, Hunedoara, Buzău- Vernești, etc)

Măsurile europene versus realitatea românească

Deșeurile din construcții și demolări (CDW) reprezintă mai mult de o treime din toate deșeurile generate în UE. Conțin o mare varietate de materiale precum beton, cărămizi, lemn, sticlă, metale și plastic. Includ toate deșeurile produse din construcția și demolarea clădirilor și infrastructurii, precum și planificarea și întreținerea drumurilor.

Dacă avem în vedere volumul, deșeurile din construcții și demolări (C&D) reprezintă cel mai mare flux de deșeuri din UE.

În conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile, deșeurile din construcții și demolări reprezintă un flux de deșeuri prioritar pentru Comisia Europeană. Aceasta stabilește următoarele obiective:

până în 2020, pregătirea pentru reutilizare, reciclare și recuperarea altor materiale a deșeurilor nepericuloase din construcții și demolări (cu excepția materialelor naturale definite în categoria 17 05 04 din lista deșeurilor) trebuia să ajungă la minimum 70% cu greutate
să promoveze demolările selective pentru a permite îndepărtarea și manipularea în siguranță a substanțelor periculoase și pentru a facilita reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate prin îndepărtarea selectivă a materialelor și stabilirea de sisteme de sortare
prevenirea generării de deșeuri

În vederea atingerii acestor obiective, Comisia Europeană a elaborat mai multe documente și instrumente care să vină în sprijinul statelor membre:

În 2018, a fost publicată o analiză a implementării legislației UE privind deșeurile
Protocolul de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări
Orientări pentru audituri înainte de demolarea clădirilor
Level(s) este un cadru voluntar de raportare pentru a îmbunătăți sustenabilitatea clădirilor. Folosind standardele existente, Level(s) oferă o abordare comună a UE pentru evaluarea performanței de mediu în mediul construit, pe parcursul întregului ciclu de viață al acestora.

Cu toate aceste instrumente oferite de Uniunea Europeană și eforturi depuse încă din anul 2008 pentru realizarea unui cadru legislativ complex care să stimuleze recuperarea și valorificarea deșeurilor de construcții, în România acest sector nu este încă suficient reglementat, de ținta de 70% pentru anul 2020 nici nu are rost să mai discutăm.

Principalele reglementări legate de acest sector se găsesc în OUG 92/2021:

Art 17 (4) – Titularul autorizaţiei de construire/desfiinţare are obligaţia de a avea un plan de gestionare a deşeurilor din activităţi de construire şi/sau desfiinţare, după caz, prin care se instituie sisteme de sortare pentru deşeurile provenite din activităţi de construcţie şi desfiinţare, cel puţin pentru lemn, materiale minerale – beton, cărămidă, gresie şi ceramică, piatră, metal, sticlă, plastic şi ghipspentru reciclarea/reutilizarea lor pe amplasament, în măsura în care este fezabil din punct de vedere economic, nu afectează mediul înconjurător şi siguranţa în construcţii
Articolul 17 (7) – constructorii au obligația să gestioneze deșeurile din construcții și desființări, astfel încât să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa deșeurilor nepericuloase provenite din activități de construcție și desființări.
Articolul 13 (6) Operatorii economici generatori de deșeuri iau măsuri pentru: b) reducerea generării de deșeuri în cadrul proceselor legate de producția industrială, extracția mineralelor, fabricare, construcții și desființări, luând în considerare cele mai bune tehnici disponibile.

Pe lângă lacunele legislative, Cosmin Teodoru, Director General al Direcției Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Chimice Periculoase din cadrul Ministerului Mediului a amintit în cadrul unei conferințe de profil și alte probleme în gestionarea deșeurilor de construcții:

lipsa de implicare a autorităților publice locale (atât primării cât și consilii județene) în gestionarea acestor deșeuri și asigurarea infrastructurii necesare de colectare și tratare; din discuție nu puteau lipsi Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor – SMID implementate de autoritățile publice locale (cu dificultățile majore pe care le cunoaștem de ani buni) care nu au avut în vedere (cu mici excepții) și gestionarea acestor tipuri de deșeuri
lipsa evidenței cantităților generate și valorificate
problema agrementelor tehnice – în lipsa emiterii acestor agremente tehnice de către o instituție de stat majoritatea constructorilor refuză să primească materialele din deșeurile de construcții și nu se pot folosi aceste deșeuri nici măcar ca umplutură pentru construcția drumurilor
lipsa unor măsuri impuse de stat pentru stimularea folosirii unui procent de materiale reciclate în cadrul construcțiilor (chiar dacă ar fi publicate normele tehnice, în momentul de față agregatele naturale sunt mult mai ieftine decât materialele recuperate din deșeurile de construcții și nu există interes pentru utilizarea lor)

Ce măsuri urmează în viitorul apropiat pentru a îmbunătăți gestionarea deșeurilor de construcții

Ultima încercare de a transpune un act normativ care să conțină și normele tehnice a fost în 2019, draftul a avut în vedere prevederile din actele germane și austriace.

Dl Teodoru a anunțat în cadrul aceleiași conferințe că luna aceasta vor fi reluate dezbaterile pentru aprobarea draftului de lege și a invitat actorii interesați din domeniu să participe la grupurile de lucru.

Este necesară emiterea unui ghid de finanțare pentru construirea celor 15 centre regionale de colectare a deșeurilor de construcții prevăzute în PNNR dar și pentru cele 565 de platforme de colectare prin aport voluntar care pot conține si zone de depozitare deșeuri de construcții și vor primi și ele deșeurile de construcții de la persoane fizice.

Articol scris in colaborare ECOTECA – www.ExpertDeseuri.ro

Puteți citi și:

În ce stadiu sunt pregătirile pentru implementarea Sistemului Garanție – Returnare (SGR) – Va fi demarat la data de 1 octombrie 2022?

Sistemul Garanție – Returnare (SGR) – Ce măsuri sunt necesare pentru a deveni funcțional. Acum nu e.

Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri

Guvernul a adoptat OUG 38/2022 care modifică Legea salubrizării și OUG 92/2021 – legea „cadru” a deșeurilor. Ce „actori” din domeniu sunt vizați de noile modificări

Pactul Verde și Noul pachet de economie circulară: cum vor deveni produsele sustenabile un standard și cum poate Europa să-și consolideze independența față de resurse

Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.

Cum obligă principiul european „Do no significant harm”(DNSH) organizațiile să devină sustenabile

Aluminiul, „ambalajul nobil”, reciclabil 100% – de ce se colectează atât de greu în România

Legea compostului – unde (nu) este aplicată la 2 ani de la publicare

Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Retrospectiva 2021 – noi reglementări privind gestionarea deșeurilor … au fost necesare sau nu?

Vizita Ecoteca – Cum functioneaza stația de epurare a apelor uzate a Municipiului Buzău

Asigurarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor municipale generate de populatie Ce, cum, unde?

25 septembrie 2018

Photo by Paweł Czerwiński on Unsplash

Dupa cum scriam intr-un articol anterior, autoritatile publice locale au obligatia legala a “asigurarii unui sistem de colectare selectiva a deseurilor de la populatie”. Aceasta obligatie vine atat din Legea 211/2011 (republicata), cat si din diverse acte normative ulterioare, dintre care cel mai recent este OUG 74/2018.

Colectarea selectiva – sau, mai corect spus, separata – a deseurilor generate de institutii sau persoane fizice este un termen bine cunoscut sau cel putin vehiculat intensiv. Aplicarea, insa, este dificila sau cel putin asa este perceputa. Intr-adevar, rezultatele nu apar peste noapte, iar consecventa si rabdarea sunt extrem de importante.

Primariile sunt obligate sa colecteze separat deseurile generate in cadrul institutiei, dar sunt direct raspunzatoare si de gestionarea deseurilor municipale, provenite de la populatie, ceea ce conduce la o serie de confuzii si neintelegeri pe care vom incerca sa le clarificam in continuare.

Ce deseuri colectam selectiv?

Conform normelor legislative, Primariile au obligatia de a pune la dispozitie sisteme de colectare selectiva cel putin a deseurilor de hartie, metal, plastic si sticla. Implicit, fractia de deseuri reziduale (sau amestecate, mixte, menajere, umede) constituie a cincea categorie care se va colecta separat. Interdictia de-a elimina amestecat deseuri din echipamentele lectrice sau deseuri cu continut periculos (de exemplu baterii, becuri fluorescente, chimicale, etc) complica lucrurile si mai mult: teoretic, primaria ar trebui sa asigure servicii de colectare separata si a acestor categorii de deseuri.

Tinta de reducere a cantitatilor depozitate, atat de discutata, s-a pastrat neschimbata: cel putin jumatate din cantitatea totala de deseuri municipale generate trebuie deviata de la depozitare, pana la sfarsitul anului 2020. Pana una-alta, Romania nu are o situatie clara cu privire la cate deseuri genereaza, cantitatile raportate de 270 kg/cap de locuitor sunt grosier subestimate (sub 60% fata de media celorlalte tari din Europa de Est).

Cum colectam selectiv deseuri?

Pentru a evita sanctiuni cuprinse intre 5.000 lei si 15.000 lei (Legea 211/2011, cu modificari si completari ulterioare), Primaria trebuie sa asigure si sa raspunda de colectarea separata, transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a celor menajere periculoase. De asemenea, tot Primaria pune la dispozitie spatii necesare si containere pentru colectarea separata a deseurilor, pe fluxuri de materiale, si asigura functionalitatea acestora. Nu este obiectul acestui articol discutarea costurilor de natura fiscala pe care UAT-ul le acumuleaza catre Fondul pentru mediu, pe considerente de natura similara, insa vom reveni asupra acestora intr-un articol viitor.

Unde anume colectam selectiv?

Implementarea sistemelor de colectare in mod selectiv a deseurilor municipale se realizeaza la sursa, adica in locul in care acestea se genereaza: la domiciliu sau, respectiv, la locul de derulare a activitatii economice din care rezulta deseurile respective. Spre exemplu, containerele de culori diferite se vor atribui fiecarui generator de deseuri sau beneficiar al serviciilor de salubrizare. Preluarea deseurilor (golirea) se poate realiza in intervale temporale diferite, in containere sau alte capacitati de manipulare departajate, separat, pe tipuri de deseu, de catre colectorul de deseuri, de preferat in baza unor contracte clare, cu clauze explicite in acest sens.

Colectarea separata a deseurilor este un proces continuu, urmat de reciclare, proceduri de valorificare energetica sau alte forme de valorificare si in ultimul rand eliminare. Deseurile destinate eliminarii sunt acelea care nu se pot supune nici unei forme de valorificare sau reciclare, conform legislatiei nationale in vigoare si, adeseori, conform viabilitatii economice a acestor operatiuni. Lipsa instrumentelor financiare, insa, este cel mai comun motiv pentru care operatorii aleg sa incalce legea, ducand la depozitare deseuri a caror eliminare prin depozitare este explicit interzisa de legislatie.

Definirea legala a unor termeni specifici

deseu – orice substanta sau obiect pe care detinatorul il arunca ori are intentia sau obligatia sa il arunce
producator de deseuri – producatorul initial de deseuri sau orice persoana care efectueaza operatiuni de preprocesare, amestecare sau de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compozitiei acestor deseuri
gestionarea deseurilor – colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusive supervizarea acestor operatiuni si intretinerea ulterioara a amplasamentelor de eliminare, inclusiv actiunile intreprinse de un comerciant sau un broker;
reciclare – orice operatiune de valorificare prin care deseurile sunt reprocesate in produse, materiale sau substante pentru a-si indeplini functia lor initiala sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică si reprocesarea in vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operatiunile de rambleiere
eliminare – orice operatiune care nu este o operatiune de valorificare, chiar si in cazul in care una dintre consecintele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substante sau de energie

NOU!!! prin OUG 74/2018, apar noi precizari in ceea ce priveste subclasificarea deseurilor municipale:

deseuri amestecate si deseuri colectate separat de la gospodarii, inclusiv hartia si cartonul, sticla, metalele, materialele plastice, biodeseurile, lemnul, textilele, ambalajele, deseurile de echipamente electrice si electronice, deseurile de baterii si acumulatori si deseurile voluminoase, inclusiv saltelele si mobila;
deseuri amestecate si deseuri colectate separat din alte surse in cazul in care deseurile respective sunt similare ca natura si compozitie cu deseurile menajere. Deseurile municipale nu includ deseurile de productie, agricultura, silvicultura, pescuit, fose septice si reteaua de canalizare si tratare, inclusiv namolul de epurare, vehiculele scoase din uz si deseurile provenite din activitati de constructie si desfiintari

Articol in colaborare www.ecoteca.ro si www.raportare-mediu.ro

Bucurestiul, in continuare, cel mai poluat oras din Europa

6 august 2014

image-2009-04-5-5551713-56-poluarea-din-bucuresti

Sursa: hotnews.ro

De cativa ani, Bucurestiul detine titulatura de cel mai poluat oras din Europa. Statisticile recente confirma in continuare, acest statut.

„Vara avem temperaturi de 30, 40 de grade. Din cauza aceasta se formeaza o zona de joasa altitudine, adica gazele generate de transportul rutier sub efectul soarelui si al caldurii se transforma intr-un ozon foarte periculos de joasa altitudine”, spune Cornel Belciug, de la Asociatia Green Revolution.

Conform acestui calcul, cel putin 90 de zile anual, in oras sunt depasite limitele acceptate de poluare. Spre comparatie, media europeana este de doar 35 de zile pe an. In Bucuresti se gasesc 38 de micrograme de particule de poluare pe metru patrat de aer, ceea ce inseamna de patru ori mai mult decat limita maxima admisa de Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Santierele de constructii si depozitele de deseuri – surse importante de poluare a aerului

Pe langa emisiile cauzate de transport si industrie, nu trebuie sa uitam ca, o `contributie` importanta in mentinerea situatiei actuale o au sutele de santiere care nu respecta normele de mediu dar si depozitele de deseuri `conforme` din jurul capitalei.

Un studiu realizat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, in 2011, asupra a 5 santiere din Bucuresti, a relevat faptul ca 4 din cele 5 santiere urmarite, incalcau normele de mediu: nu se luau masurile necesare pentru reducerea prafului (emisiile de pulberi produse depaseau limitele admise, drumurile de santier nu erau intretinute corespunzator prin nivelare si stropire, lipseau rampele de spalare a rotilor autovehiculelor la iesirea din santier) iar materialele de constructii si deseurile de pe santier nu erau gestionate corespunzator (deseurile erau descarcate in canalizarea orasului, materialele de constructii nu erau depozitate in locuri special amenajate, deseurile industriale nu erau colectate corespunzator, apele uzate tehnologice nu erau epurate inainte de deversarea in reteaua oraseneasca).

In ceea ce priveste, depozitele de deseuri `conforme` din apropierea Bucurestiului, aerul irespirabil din aceste zone si deseurile purtate de vant pe zeci de kilometri sunt dovezi clare ca situatia nu este tocmai `conforma` cu standardele de mediu, in aceste zone.

Ce masuri se iau pentru imbunatatirea problemei

„S-au instalat niste instrumente de masura si de informare. Majoritatea nu functioneaza. In felul acesta, Agentia de Protectia Mediului raporteaza date mai mult din exteriorul Capitalei si asa datele arata mai bine decat in realitate”, spune Nicusor Dan, presedintele Asociatiei `Salvati Bucurestiul`.

In timp ce autoritatile romane trateaza cu superficialitate aceasta problema, organizatiile europene de mediu desfasoara campanii de informare si constientizare privind gravitatea situatiei si cauta solutii pentru imbunatatirea ei. O astfel de campanie, `Every breath we take` a fost derulata de Agentia Europeana de Mediu, in 2013. Campania a cuprins numeroase statistici, analize, propuneri legislative dar si proiecte pentru reducerea poluarii aerului la nivel european.

Colegii de la Centrul de Excelenta pentru Dezvoltare Durabila ofera mai multe informatii legate de campania `Every breath we take`, aici.

Caramizile din ciuperci – o alternativa eco la materialele de constructii

7 iulie 2014

Sursa: Inhabitat

Philip Ross, un american pasionat de studiul ciupercilor a dezvoltat o tehnica de folosire a acestora ca materiale de constructii.

Sub suprafata solului, ciupercile formeaza o retea larga de radacini subtiri, numite micelii. Ross a descoperit ca atunci cand se usuca, acestea pot fi folosite in combinatie cu apa pentru a forma un mucegai; mucegaiul format devine un material de constructie foarte puternic, rezistent la foc. Miceliul uscat poate fi crescut in orice forma si are o consistenta remarcabila care il face mai puternic decat betonul.

Materialul organic si compostabil 100% a starnit interesul organizatiei non-profit MoMa PS1 din New York, care promoveaza arta experimentala. Cu sprijinul acestei organizatii se construieste la momentul actual Hy-Fi Mushroom Tower Pavillion o cladire cu trei turnuri construita din caramizi formate din micelii si coceni de porumb.

Cladirea va fi amplasata in fata Muzeului de Arta Moderna din New York pe perioada verii, pentru a promova utilizarea materialelor de constructie alternative.

Avandajul folosirii acestor caramizi il reprezinta reducerea consumului de energie, reducerea emisiilor de carbon si posibilitatea de a fi compostate dupa demolarea cladirii.
In imaginea de mai sus gasiti o structura construita din caramizi din ciuperci Ganoderma. Acestea au fost crescute la o ferma din California si stivuite in arcuri. O varietate de lacuri si finisaje pot fi aplicate pe stratul exterior al caramizilor pentru a le etansa si a le da un aspect lucios.

Ross a brevetat deja aceasta procedura numita de el Mycotecture si intentioneaza sa o introduca in productia regionala de biomateriale. In prezent, diverse obiecte construite prin aceasta procedura se afla la mai multe muzee din intreaga lume.

O solutie pentru reducerea deseurilor din constructii din Romania

Aceasta procedura ar putea reprezenta o solutie si pentru reducerea deseurilor din constructii din Romania, unde foarte putine dintre aceste deseuri sunt valorificate. Potrivit ultimului raport al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (ANPM) numai in 2011 au fost colectate 531,78 mii de tone de deseuri provenite din constructii/demolari (150,69 mii de tone au fost colectate numai in zona Bucuresti-Ilfov).

ANPM precizeaza ca `o mare parte din cantitatea de deseuri din constructii si demolari generata de agenti economici, a fost utilizata la umplerea gropilor sau predata agentilor economici din domeniul constructiilor pentru valorificare`.

Nu stim cat reprezinta `o mare parte` in procente, insa atata timp cat nu exista reglementari clare referitoare la deseurile din constructii, cele mai multe dintre acestea vor ajunge in continuare la gropile de gunoi.