Agorele UrbanWINS – actiuni concrete de prevenire si gestionare a deseurilor in Bucuresti

27 iulie 2018

Acum un an incepeam Agorele UrbanWINS, o serie de dezbateri/intalniri tehnice initiate de Primaria Municipiului Bucuresti impreuna cu partenerii romani din cadrul UrbanWINS in cadrul carora au fost invitati cei mai importanti actori din industria deseurilor (firme de reciclare si valorificare, generatori de deseuri, colectori si producatori de deseuri, consultanti, reprezentanti ai Primariilor de sector, alte autoritati publice, ONG-uri de mediu, grupuri de initiativa civica, autoritati de mediu, institute de cercetare, institutii de invatamant, cetateni, etc.)

Spre deosebire de conferintele „clasice” organizate frecvent in acest domeniu, in cadrul carora actorii din industria deseurilor isi spun nemultumirile dar rareori ajung la niste puncte comune, aceste intalniri organizate in cadrul proiectului UrbanWINS finantat prin programul Orizont2020 al Uniunii Europene, au fost stabilite inca de la inceput sub forma unor grupuri de lucru tehnice in cadrul carora sa fie identificate, analizate si selectate actiuni concrete pentru prevenirea si gestionarea corespunzatoare a deseurilor in Bucuresti.

Astfel, in perioada iunie 2017 – iunie 2018, Primăria Municipiului București împreună cu partenerii săi – Asociațiile Ecoteca, Environ, ECOTIC, Romania Green Building Council și Global Innovation Solution a organizat 7 Agore pentru a defini în mod participativ obiective și indicatori pentru un Plan strategic de acțiune locală de prevenire și management al deșeurilor. Acesta va fi implementat în parteneriat cu cetățenii, firmele, ONG-urile, instituțiile publice și de cercetare care au propus acțiuni concrete în cadrul acestuia, în perioada 2018 – 2019.

În cadrul primelor agore au fost identificate și dezbătute principalele probleme legate de prevenirea și gestionarea deșeurilor în România și prioritățile care pot fi asumate de Primaria Municipiului Bucuresti pentru a le imbunatati împreună cu membrii agorelor. Prioritățile identificate includ: 1) cresterea gradului de constientizare a populatiei privind prevenirea si managementul corespunzator al deseurilor; 2) creșterea gradului de colectare separată „la sursă”; 3) prevenirea generării a deșeurilor de ambalaje.

În cadrul următoarelor agore discuțiile s-au concentrat pe identificarea unor acțiuni concrete care răspund priorităților menționate, pe care participanții doresc să le implementeze în parteneriat cu Primăria Municipiului București sau cu alți actori locali.

Saculeti reutilizabili pentru legume, fructe, cereale care inlocuiesc cu succes pungile de unica folosinta la achizitionarea de produse vrac din supermarketuri. Realizati din bumbac de Textilia pentru UrbanWINS (logo brodat).

Actiuni care vor fi implementate in perioada 2018-2019 in cadrul UrbanWINS

Dupa ce au fost propuse si dezbatute peste 30 de actiuni care pot fi implementate in Bucuresti pentru prevenirea si gestionarea corespunzatoare a deseurilor in Municipiul Bucuresti au fost votate de participantii Agorelor 8 actiuni ce urmeaza a fi demarate in perioada urmatoare.

In vederea respectarii cerintelor europene impuse in cadrul proiectului, au fost selectate 3 actiuni prioritare care vor fi demarate in perioada urmatoare:

Realizarea unor proiecte pilot de colectare separata a deșeurilor generate in cadrul evenimentelor publice organizate de Primaria Municipiului Bucuresti (printre actiunile incluse in actiune precizam: implementarea unui sistem integrat de colectare separata a deseurilor reciclabile, informarea participantilor prin oferirea unor exemple concrete de prevenire si gestionare corespunzatoare a deseurilor, colectarea corespunzatoare a deseurilor si predarea catre unitati de reciclare/valorificare, pastrarea evidentei deseurilor generate si raportarea cantitatilor de deseuri generate si colectate)
Elaborarea si implementarea unei campanii de conștientizare și prevenire a generării deșeurilor in unități de învățământ (actiuni incluse: instalarea unor filtre de apa in vederea reducerii deseurilor de ambalaje, implementarea unui sistem integrat de colectare separata a deseurilor reciclabile, informarea elevilor si profesorilor cu privire la prevenirea, reducerea si gestionarea corespunzatoare a deseurilor, pastrarea evidentei deseurilor generate si raportarea cantitatilor de deseuri generate si colectate)
Implementare unui sistem integrat “zero waste” (pilot) de colectare separata (deseuri reciclabile si alimentare) in unitati din industria alimentara (ex. restaurante, catering). Actiuni incluse in proiect: colectarea separata a deseurilor reciclabile si alimentare; deseurile alimentare vor fi predate in vederea compostarii/valorificarii; implementarea unui ghid de prevenire, reducere si gestionare corespunzatoare a deseurilor; elaborarea și implementarea unui plan informațional pentru informarea clientilor si stakeholderilor unitatilor de catering privind prevenirea generarii deseurilor; pastrarea evidentei deseurilor generate si predarea rapoartelor legale de evidenta catre autoritatile de mediu de catre unitatile de alimentatie publica.

Un prim pas pentru realizarea acestui proiect a fost publicarea Hotararii numarul 247/04.05.2018 a Consiliului General al Municipiului Bucuresti de aprobare a Regulamentului privind salubrizarea, igienizarea şi înfrumuseţarea Centrului Istoric, masura care va sprijini implementarea unui sistem integrat de prevenire si gestionare corespunzatoare a deseurilor in zona Centrului Vechi si care va reprezenta un model si pentru alte zone din Capitala.

Toate actiunile vor fi monitorizate timp de cel putin un an de zile pentru a deveni sustenabile si dupa incheierea proiectului. Totodata, va fi luata in vedere extinderea acestor actiuni.

Un aspect important in cadrul acestor actiuni il reprezinta introducerea unor masuri de prevenire a generarii deseurilor. De ani buni, se incearca diverse actiuni pentru o mai buna gestionare a deseurilor insa este neglijat un aspect important solicitat de Comisia Europeana, respectiv prevenirea si reducerea deseurilor. Aceste actiuni au in vedere mai ales promovarea masurilor de prevenire a generarii deseurilor.

Abordarea participativa – implicarea cat mai multor actori din domeniul gestionarii deseurilor in implementarea actiunilor – prioritatea UrbanWINS

21557902 1101025380030789 4995080154140324419 n

Alexandra Chenaru Ghenea – Manager proiect Ecoteca si Coordonator National UrbanWINS

„Ne bucuram sa facem parte din acest proiect european, Romania are nevoie de astfel de colaborari internationale pentru a accelera tranzitia catre economia circulara. Nu este suficient sa transpunem in legislatia nationala directivele europene pentru a asigura aceasta tranzitie, avem nevoie de modele europene, de practici care pot fi adaptate si in Romania, este necesara o abordare participativa a acestui subiect fiindca gestionarea deseurilor este relevanta pentru orice cetatean; gestionarea deseurilor nu se poate realiza in mod individual sau din „birou”, avem nevoie in permanenta sa adaptam legislatia si strategiile la realitatile actuale, dar cel mai important avem nevoie sa asiguram o comunicare eficienta intre principalii stakeholderi ai acestui domeniu, pentru a gasi solutii avantajoase pentru toti.

De aceea, apreciem foarte mult initiativa realizarii „agorelor urbane” in cadrul proiectului, intalniri virtuale sau fizice care au ca principal scop gruparea stakeholderilor relevanti, organizarea de discutii, propuneri in vederea identificarii unor solutii concrete pentru imbunatatirea gestionarii deseurilor atat la nivel european cat mai ales, la nivel national. In activitatea desfasurata pana acum, Ecoteca a incurajat de fiecare data colaborarea si transparenta in vederea imbunatatirii politicilor publice privitoare la gestionarea deseurilor, iar acest proiect ne da inca o data ocazia sa continuam sa promovam aceasta directie.” Alexandra Chenaru – Ghenea, Manager Proiect Asociatia Ecoteca, Coordonator national UrbanWINS

Alte actiuni selectate in cadrul Agorelor UrbanWINS care vor fi implementate in perioada urmatoare:

Promovarea unei platforme online care contine majoritatea punctelor de colectare separata din București (platforma „www.hartareciclarii.ro” dezvoltata de Asociatia Viitor Plus) si sprijin in updatarea informatiilor existente pe platforma;
Îmbunătățirea ratei de colectare separata „la sursa” prin dezvoltarea de parteneriate intre Primărie, operatori si asociații de locatari/cetățeni in vederea implementării corespunzătoare a programelor
Dezvoltarea unor centre municipale pilot pentru colectarea separata a deșeurilor
Dezvoltarea unei platforme online pentru colectarea de date privind gestionarea deșeurilor de construcții, pentru o mai buna monitorizare a acestora
Grup de lucru cu Primaria Municipiului Bucuresti in vederea promovarii achizitiilor verzi in institutiile publice

Agorele UrbanWINS reprezinta o surpriza placuta, credem noi, fiindca nu se intampla foarte des ca niste actiuni sa fie dezbatute o perioada suficienta de timp si mai ales, initiatorii lor sa fie dispusi sa contribuie „cot la cot” cu autoritatea publica locala (in cazul nostru, Primaria Bucuresti) pentru implementarea lor.

Din pacate, in acest domeniu ne-am obisnuit sa auzim foarte des critici legate de „ce nu fac autoritatile competente in acest domeniu” … foarte rar intalnim initiative si actiuni concrete care sa fie asumate si implementate de actorii care au parghiile necesare sa faca diferenta si sa sprijine autoritatile locale, care uneori au dorinta de a produce o schimbare dar nu au capacitate administrativa, specialisti in domeniu etc. pentru acest lucru

Va invitam sa fiti alaturi de noi in acest demers si sa urmariti activitatea proiectelor pilot si pe platforma online de discutii a proiectului – Agora Online UrbanWINS care poate fi accesata foarte usor aici.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Informații generale

UrbanWINS este un proiect European care se derulează pe durata a 3 ani, începând cu luna iunie 2016, și este finanțat prin Programul de Cercetare și Inovare Orizont 2020. Acesta analizează modul în care orașele consumă resurse și produse, precum și modul în care sunt eliminate deșeurile generate, în vederea dezvoltării și testării unor planuri și soluții eco-inovative, scopul fiind o mai bună prevenire și gestionare a deșeurilor. Abordarea participativă reprezintă o valoare adăugată a proiectului UrbanWINS, întrucât viziunea tuturor actorilor relevanți pentru domeniul gestionării deșeurilor la nivel urban va fi luată în considerare.

Urban_WINS va dezvolta şi testa strategii eco-inovative pentru prevenirea şi gestionarea deşeurilor în 8 oraşe-pilot: Bucureşti (România), Cremona, Torino şi alte 2 oraşe care fac parte din Zona Metropolitană a Romei, Pomezia si Albano Laziale (Italia), Leiria (Portugalia) şi oraşele Manresa şi Sabadell (Spania).

Proiectul este coordonat de Municipalitatea Cremona din Italia, în parteneriat cu 26 de participanţi internaţionali.

În România, partenerii sunt: Asociaţia ECOTECA, Primăria Municipiului Bucureşti, Romania Green Building Council, Asociaţia ECOTIC, Global Innovation Solution, Asociaţia ENVIRON.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici – www.urbanwins.eu si pe platforma online de discutii – Agora Online UrbanWINS care poate fi accesata foarte usor aici.

Puteti citi si:

Un an de UrbanWINS

UrbanWINS lansează Agorele (dezbaterile) publice privind managementul corespunzator al deseurilor

UrbanWINS lanseaza agorele online, un spatiu virtual pentru dezbateri dedicate managementului deseurilor

Concluziile conferintei de lansare a proiectului Urban_Wins

Lansarea oficiala “Urban Wins” – prilej de dezbatere a strategiilor de prevenire si gestionare a deseurilor la nivel european

Managementul Deşeurilor Urbane la un nou nivel – prin participarea la Proiectul European Urban_WINS

25 iulie 2016

Urban_WINS, un nou proiect European finanţat prin Programul de Cercetare şi Inovare “Horizon 2020”, va studia modul în care oraşele utilizează resursele şi produsele realizate, precum şi modul în care sunt eliminate deşeurile generate, în vederea dezvoltării şi testării unor planuri şi soluţii inovative, în scopul îmbunătăţirii metodelor de prevenire şi gestionare a deşeurilor.

Aceste planuri strategice vor fi testate în 8 oraşe-pilot din 6 ţări europene – Austria, Italia, Portugalia, România, Suedia şi Spania.

Lansat în luna iunie 2016, proiectul va analiza strategiile actuale utilizate în prevenirea şi gestionarea deşeurilor dintr-un număr total de 24 oraşe şi va evalua felul în care acestea contribuie, prin flexibilitate, la utilizarea eficientă a resurselor. Proiectul va urmări abordarea “metabolismului urban”, conform căreia oraşele sunt considerate organisme vii care utilizează resurse naturale şi creează un flux material şi de energie. Rezultatele proiectului vor fi utilizate pentru a defini obiectivele şi indicatorii Planurilor Strategice pentru Prevenirea şi Managementul Deşeurilor în cele 8 oraşe-pilot: Cremona, Torino şi 2 oraşe situate în zona metropolitană a Romei (Italia), Bucureşti (Romania), Leiria (Portugalia) şi Manresa şi Sabadell (Spania).

Participarea activă a cetăţenilor, guvernelor, organizaţiilor, furnizorilor, institutelor de cercetare şi centrelor educaţionale este prevazută a se desfăşura prin intermediul unor “agore” ce vor fi organizate atât fizic, cât şi online, în cele 8 oraşe-pilot, ocazii cu care participanţii vor putea impărtăşi opinii şi idei şi vor putea planifica soluţii.

Abordarea participativă e o valoare adaugată a Urban_WINS, întrucat viziunea tuturor jucătorilor relevanţi din domeniul generării şi managementului deşeurilor la nivel urban va fi luată în considerare la elaborarea noilor strategii şi testarea soluţiilor inovative împreună cu ceilalţi participanţi. Recomandările şi instrumentele rezultate vor fi transferabile şi altor orase. Rezultatul final al proiectului va consta într-un set de instrumente care vor putea fi utilizate în mod participativ şi pe baze ştiinţifice, în procesul luării deciziilor şi planificării activităţii de gestionare a deşeurilor, urmând a fi accesibile oricărei autorităţi publice de pe teritoriul Europei.

Urban_WINS urmăreşte trecerea la modele de consum şi producţie sustenabile, precum şi dezvoltarea unui management mai eficient al deşeurilor, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii urbane şi a bunăstării cetăţenilor.

Proiectul, care se va desfăşura pe o durată de 3 ani este coordonat de Municipalitatea Cremona din Italia, în parteneriat cu 26 de participanţi internaţionali.

În România, partenerii sunt: Primăria Municipiului Bucureşti, Asociaţia ECOTECA, Romania Green Building Council, Asociaţia ECOTIC, Global Innovation Solution, Asociaţia ENVIRON.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Acest proiect a primit finantare din partea Uniunii Europene prin programul de cercetare si inovare Horizon 2020, prin contractul nr. 690047. Responsabilitatea exclusiva pentru continutul acestui articol ii revine autorului. Continutul articolului nu reflecta in mod necesar opinia Comisiei Europene.

In plus, Comisia Europeana nu este responsabila pentru o eventuala utilizare a informatiilor continute in aceast articol.

Retrospectiva: topul masurilor privind managementul deseurilor in 2015

11 ianuarie 2016

Sursa: Eco Business

În acest an, politicile au jucat un rol foarte important în gestionarea deșeurilor. De la risipa alimentara la deșeurile din plastic, noile reglementări indică în mod clar „mult discutata” direcție: tranziția spre o economie circulară.

1. Risipa alimentara

În Franța, o lege privind risipa alimentara va intra in vigoare incepand cu aceasta luna in timp ce Consumer Goods Forum, o retea de 400 de retaileri globali de produse alimentare si bauturi, cu sediul la Paris, s-a angajat sa reduca alimentele aruncate la jumatate pana in 2025.

Totodata, in Singapore guvernul a pilotat un sistem de colectare a deseurilor alimentare pentru transformarea lor in compost. De asemenea, a investit intr-un nou proiect care vizeaza producerea de biogaz pentru energie electrica; pentru a realiza acest lucru, deseurile alimentare colectate vor fi amestecate cu namolurile provenite de la statia de epurare Ulu Pandan, situata in sudul tarii.

„Trendul” incepe sa prinda in cat mai multe orase din intreaga lume. New York City intentioneaza sa oblige in august restaurantele, hotelurile, producatorii de alimente si furnizorii sa recicleze deseurile alimentare.

Daca va fi adoptata, masura va contribui cu siguranta la indeplinirea obiectivelor orasului, de reducere a depozitarii deseurilor cu 90% pana in 2030. Cativa pasi au fost facuti: au fost interzise ambalajele din polistiren, au fost demarate proiecte pilot de colectare a deseurilor in sistem dual, a fost lansata o noua strategie de reciclare; cu siguranta in viitorul apropiat vom vedea si alte masuri care sa sustina acest target.

Din pacate, mai apar uneori si piedici in calea initiativele de reducere si reciclare a deseurilor. Culmea este atunci cand piedicile vin din partea …. autoritatilor! care ar trebui sa fie primele care sa sustina si sa demareze astfel de actiuni.

In Melbourne, Australia, guvernul a decis sa inchida un restaurant local care urmarea sa reduca deseurile. Motivul: proprietarul acestuia a refuzat sa plateasca 12 500 $ autoritatilor, „taxa” impusa fiindca si-a plasat composterul in spatele restaurantului.

2. Deseurile de plastic

Mai multe inovații în rezolvarea problemei deșeurilor de plastic au apărut în acest an. Adidas a lansat Shoemaker un nou brand de pantofi realizat din deseurile de plastic colectate din oceane, în timp ce un student la Inginerie aerospațiala, olandezul Boyan Slat a inceput o campanie pentru a curăța oceanele lumii. The Ocean Cleanup este un sistem inovator, care utilizează bariere plutitoare pentru a colecta și recicla deșeurile de plastic din oceane. Sistemul dezvoltat de olandez urmeaza sa fie lansat in acest an in Marea Japoniei, care desparte Coreea de Sud de Japonia, dupa o prima etapa de testare ce va avea loc in Marea Nordului.

Între timp, unele orașe și regiuni au interzis utilizarea de pungi de plastic, cum ar fi Kathmandu în Nepal, Montreal în Canada, statul Uttar Pradesh din India, Malacca în Malaezia si numeroase orase din SUA. O coalitie de grupuri ce militeaza impotriva deșeurilor la nivel mondial a cerut interzicerea totală a pungilor de plastic în luna iulie, pentru a reduce poluarea din oceane și depozitele de deșeuri.

Miscarea a fost sustinuta si de un nou raport al Programului ONU pentru Mediu, care arata inca o data, ca prima solutie pentru rezolvarea problemei deseurilor de plastic este reducerea acestora; totodata, in cadrul studiului s-a demonstrat ca plasticul etichetat ca fiind biodegradabil se dezintegreaza rar in oceane, deoarece necesita anumite procese industriale si expunere prelungita la temperaturi ridicate pentru a se descompune.

3. Stimularea economiei circulare

Comisia Europeana a adoptat la inceputul lunii decembrie un nou pachet al economiei circulare, care impune tinte ambitioase tuturor statelor membre UE: sa recicleze 65% din deseurile municipale, 75% din deseurile de ambalaje si sa reduca depozitarea cu 10%; toate aceste tinte si multe alte masuri trebuie indeplinite pana in 2030.

Prin implementarea unor masuri inovatoare de reducere a deseurilor, design sustenabil sau reutilizare a materialelor, programul CE ar putea genera economii de 600 de miliarde EUR organizatiilor din UE si ar duce la scaderea emisiilor cu 2-4%.

În Australia, conceptul de economie circulară câștigă teren. Programul „Wealth to Waste”, un program de cercetare realizat prin colaborarea mai multor universitati australiene, a lansat un raport in luna iunie; acest raport prezinta australienilor noi solutii de refolosire a resurselor existente.

4. Singapore intensifica eforturile

În Singapore, guvernul se foloseste de un audit de deseuri pentru a accelera practicile durabile de gestionare a deseurilor. Un nou mandat intrat in vigoare in acest an solicita organizatiilor sa-si raporteze deseurile si activitatile de reciclare. Aproximativ 250 de mall-uri si hoteluri trebuie sa furnizeze date cu privire la deseurile generate, inclusiv date privind cantitatile depozitate si cele trimise catre reutilizare si reciclare.

Carcotasii vor spune ca la noi exista obligatia legala de raportare a deseurilor generate de organizatii de cativa ani … suntem curiosi cate mall-uri si hoteluri romanesti au auzit de ea, nu mai vorbim de indeplinirea ei …

Agentia Nationala de Mediu din Singapore a anuntat in noiembrie ca va extinde programul de audit si in 300 de gospodarii pentru a identifica si stabili noi politici de reducere a acestui fenomen.

5. Deseurile canadienilor aruncate in Filipine

Dupa mai multi ani de „conflict” intre Canada si Filipine cu privire la o cantitate semnificativa de deseuri menajere de contrabanda canadiene blocate intr-un port din Filipine, guvernul din urma a acceptat sa proceseze deseurile in depozitele sale. Grupurile de mediu au vazut aceasta masura ca o incalcare a dreptului international – în special a Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora. Dar guvernele din Filipine și Canada au ignorat legea.

Cu toate acestea, incidentul a avut si un impact pozitiv: a determinat revizuirea legislatiei canadiene privind transportul deseurilor, „oferind” guvernului canadian mai multa putere pentru pedepsirea companiilor iresponsabile.

Mai multe povesti importante din 2015 gasiti aici.

Puteti citi si:

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

Adidas lanseaza Sport Infinity, un concept inovator de reciclare a echipamentului sportiv

29 septembrie 2015

Sursa foto: Sustainable Brands

Adidas a lansat Sport Infinity, un concept inovator, prin care fabricarea echipamentului sportiv va fi revolutionata, iar produsele vechi nu vor mai deveni deseuri niciodata, asigura reprezentantii companiei.

Datorita acestui nou concept, creatorii din lumea fotbalului vor putea sa isi reimagineze si sa recicleze la nesfarsit produsele create, folosind un material special 3-D.

Toate echipamentele sportive, inclusiv ghetele facute special pentru Leo Messi, vor fi reciclate si remodelate printr-un proces care nu produce deseuri si care nu utilizeaza adezivi speciali.

“Sunt mandru ca Adidas lucreaza intens pentru a se asigura ca toate ghetele produse de ei, inclusiv cele pentru mine, sunt fabricate intr-un mod care protejeaza mediul. Pentru mine acest lucru simbolizeaza viitorul fotbalului.”, a declarat Leo Messi.

Sport Infinity este un proiect de cercetare (WRAP) condus de Adidas si finantat de catre Comisia Europeana, care a adus impreuna o varietate de experti si nume mari din industrii cheie, combinand produse sportive care nu mai pot fi utilizate cu materiale care sunt in exces in alte industrii.

Astfel, ghetele de fotbal din viitor vor fi confectionate din orice material, de la carbonul folosit in fabricarea aeronavelor pana la fibrele care au facut parte din ghetele cu care au fost inscrise golurile din Cupa Mondiala.

Noul material special il va transforma pe fiecare fan al sportului intr-un designer de produs. O pereche de ghete va putea fi transformata de cate ori va dori cel care o poarta, fara sa mai existe problema deseurilor. Indiferent daca remodelarea va fi cauzata de cele mai recente tendinte sau va porni dintr-o reactie a nevoilor care provin din jocul de pe teren, fanii fotbalului din viitor nu vor mai purta niciodata ghete invechite.

„Acesta este un concept inovator pentru toti fanii fotbalului. Pe parcursul urmatorilor trei ani, Sport Infinity isi propune ca nici o gheata de fotbal sa nu mai fie aruncata. In schimb, fiecare pereche de ghete nu va fi doar reciclata, ci va prinde forma celor mai personale specificatii ale consumatorului.” a declarat Gerd Manz, Vicepresedintele Technology Innovation din cadrul adidas.

Sport Infinity este finantat in cadrul programului Horizon 2020 al Uniunii Europene si va implementat in Germania (OECHSLER in Ansbach (Germany) . Proiectul a inceput in iunie 2015 si cuprinde si alte organizatii renumite din domeniu:BASF SE; KISKA GmbH; FILL Gesellschaft m.b.H.; Friedrich-Alexander-Universität Erlangen-Nürnberg (FAU); OECHSLER AG; University of Leeds’ Centre for Technical Textiles (CTT); Association CETI (Centre Européen des Textiles Innovants); Hypercliq E.E.; si SportsMethod Ltd.

Alte initiative adidas de reducere a deseurilor de materiale

• În 2014, adidas a anuntat ca va reduce deseurile de materiale in procesul de proiectare; spre exemplu produsele din colectia adidas by Stella McCartney include tricouri si pantaloni create printr-un proces de taiere precis pentru a se asigura ca 95% din tesaturile folosite ajung in produsele finale, restul de 5% fiind reciclate sau refolosite; prin modificarea modelelor din colectia Running 96% din materiale ajung in prezent in produsele finale; restul de 4% sunt de obicei talpi, textile, finisaje sau cauciuc care ajung fie la reciclare fie sunt refolosite in componenta altor produse.

• În luna martie, compania a anuntat un parteneriat cu compania lui Pharrell Williams, Bionic Yarn, pentru a include o țesătura fabricată din plastic marin într-o nouă linie de pantofi și îmbrăcăminte, Originals.

• În luna iunie, compania a prezentat primele roade ale colaborarii cu organizatia Parley for the Oceans – un prototip pentru primul pantof din lume realizat in intregime din fire si filamente provenite din deseuri de plastic oceanice si setci de adancime ilegale.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Puteti citi si:

Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor

Hainele din frunze de ananas, alternativa ecologica a pielii naturale

Deseurile agricole transformate in vopsele pentru textile de o companie elvetiana

Deseurile textile – tendinte actuale

Proiect de lege pentru Agentia de Protectie a Mediului din SUA: program de granturi pentru sustinerea initiativelor Zero Waste

13 august 2015

Sursa foto: Snipview

Actorii implicati in domeniul reciclarii apreciaza un nou proiect de lege propus in Congresul Statelor Unite care ar urma sa autorizeze un program de granturi pentru finantarea proiectelor de reducere, reutilizare si reciclare a deseurilor.

Documentul de extindere si dezvoltare a proiectelor „Zero Waste” (HR 3237) prevede un program de granturi pentru Agentia de Protectie a Mediului din SUA care ar finanta eforturile guvernamentale pentru lansarea de tehnologii, investitii in infrastructura si sustinerea dezvoltarii proiectelor de reducere, reutilizare si reciclare a deseurilor.

Proiectul de lege a fost propus pe data de 28 iulie de Democratul Keith Ellison (Minneapolis) catre Comitetul de Comert si Energie din Camera Reprezentantilor.

,,Acest program de granturi inclus in legislatie va oferi surse de investitii critice pentru infrastructura si tehnologie si va contribui la atingerea obiectivului de a dezvoltare durabila a Americii in viitor„, a declarat Mark Lichtenstein, presedinte si CEO al Coalitiei Nationale pentru Reciclare intr-o scrisoare adresata lui Ellison.

Si Consiliul pentru Compostare al SUA a avut remarci pozitive la adresa proiectului de lege: „Sustinem aceasta initiativa si toate eforturile care ajuta la divertarea deseurilor organice de la groapa de gunoi si directionarea catre compostare. Finantarea parteneriatelor publice/private ar trebui sa fie in beneficiul atat al afacerilor locale, cat si al mediului inconjurator”.

In luna aprilie, Ellison a vorbit despre intentia sa de a introduce acest proiect de lege dupa ce a vizitat un cartier de cumparaturi din Minneapolis care a implementat un program comercial de compostare cu un grant de 10.000$.

In conformitate cu prevederile acestei legi, pentru a castiga un grant, autoritatea locala trebuie sa stabileasca foarte clar obiectivele de prevenire, reciclare, reutilizare si compostare a deseurilor, precum si un program de educatie publica. Beneficiarii granturilor vor putea sa se partenerieze cu grupuri din sectorul privat.

Proiectul de lege ar urma sa autorizeze pentru programul de granturi o suma de 100 milioane de dolari pentru anii fiscali 2016 – 2021. Daca va fi aprobat, Congresul american va trebui in continuare sa gaseasca si sursele de finantare.

Articol preluat de pe environ.ro.

Puteti citi si:

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Hawaii – primul stat american care a interzis pungile de plastic in magazinele alimentare

Un grup de studenti din New Hampshire invata universitatile americane sa adopte politicile „Zero Waste”

Studiu de caz: San Francisco – cel mai mare oras din lume care a adoptat obiectivul Zero Waste

New York City planuieste sa reduca depozitarea deseurilor cu 90% pana in 2030

Marea Britanie se opune „pachetului” de economie circulara propus de UE

10 iulie 2015

27260a51-a63d-41e7-80d3-d1c963698df6-1020x612

Sursa: The Guardian

Guvernul conservator respinge noile obiective UE de reducere a deșeurilor si crestere a gradului de reciclare, arata un document secret obtinut de jurnalistii de la The Guardian.

Noile obiective sunt asteptate sa dea un nou „suflu” pachetului de economie circulara retras oficial la inceputul lunii martie.

„Suntem de parere ca trebuie sa se acorde o importanta mai mare altor masuri cum ar fi acordurile voluntare cu industria si acordarea de stimulente pentru modificarile de comportament” se mentioneaza in document.

În fiecare an, Marea Britanie aruncă șapte milioane de tone de alimente și o cantitate mult mai mare de produse electrice. Două milioane de televizoare sunt aruncate in Marea Britanie anual, chiar dacă in general, seturile sunt formate din 6% metal și 50% din sticla, care ar putea fi reciclate.

„Prin respingerea obiectivelor obligatorii de reducere a deșeurilor și de crestere a reciclării, guvernul conservator incurajeaza o politica a risipei și sufoca investițiile verzi„, a declarat europarlamentarul liberal Catherine Bearder.

Ieri Parlamentul European a adoptat o rezolutie provizorie privind utilizarea eficientă a resurselor si economia circulara, un prim pas pentru reintroducerea „pachetului” economiei circulare. Puteti consulta documentul aici.

În decembrie anul trecut, comisia a propus ca obiectivele pentru 2030 sa fie revizuite pentru a deveni mai eficiente si mai putin împovărătoare pentru mediul de afaceri. Pachetul initial propunea interzicerea depozitarii deseurilor și o reducere de 30% a deșeurilor alimentare până în 2025. Până în 2030, se preconizează obiective de reciclare de 70% pentru deșeurile municipale, 90% pentru hârtie, 60% pentru plastic, de 80% pentru lemn și 90 % pentru metale feroase, aluminiu si sticla.

Organizatiile de mediu se tem că aceste obiective ar putea fi reduse sau chiar casate de la Bruxelles. Dar comisarul de mediu, Karmenu Vella, a declarat pentru The Guardian ca obiectivele stabilite sunt esentiale pentru succesul pachetului de economie circulara.

44,2% din deseuri reciclate in Anglia in 2013

Potrivit cifrelor publicate de Departamentul pentru Mediu, Alimentatie si Afaceri Rurale (DEFRA) anul trecut, Anglia a reciclat 44,2% din deșeurile menajere în 2013, in timp ce in Tara Galilor si Scotia, procentul a fost mai ridicat.

Tinta de 70% reciclare a deșeurilor municipale pentru 2030 nu ar trebui să pună probleme semnificative pentru o țară atat de dezvoltata ca Marea Britanie, insa unele companii avertizează ca insasi obiectivul de 50% pentru 2020 incepe sa para destul de „inalt”. În prezent, un britanic genereaza aproximativ 403 kg de deșeuri menajere pe an.

Comisia va incepe lucrul la propunerea revizuita a pachetului de economie circulara in urmatoarele saptamani.

Puteti citi si:

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

Propunerile ambitioase de reciclare retrase oficial de Comisia Europeana

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!

Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania

18 mai 2015

Vineri, 9 mai am avut ocazia sa vizitam fabricile de reciclare Green Group Buzau.

In „mini-excursia” noastra am cooptat 32 de studenti si profesori de la Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) si Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Un „maraton” prin 5 fabrici de reciclare

1. Vizita noastra a inceput cu GreenWEEE International cea mai mare fabrica integrata de tratare a deseurilor provenite din echipamente electrice si electronice (DEEE) din Romania si una dintre cele mai mari din Europa. Green WEEE are o capacitate de procesare de 50 000 tone/an, utilizand 5 linii de tratare si o linie de dezasamblare.
Aici am vazut cum sunt tratate aparatele frigorifice si de aer conditionat, electrocasnicele de mici si mari dimensiuni, echipamentele IT si de telecomunicatii, placile de circuite imprimate, cablurile si conductorii, tuburile catodice din monitoare si televizoare, bateriile portabile. Mai multe informatii despre modul de tratare al acestor deseuri gasiti aici.

Locatie foto: GreenLamp

2. A urmat vizita la Fabrica GreenLamp, singura unitate de tratare a deseurilor de echipamente de iluminat uzate din Romania. Fabrica are o capacitate de tratare de 3600 t/an, in cadrul acesteia fiind valorificate aparate de iluminat pentru lampi fluorescente, lampi fluorescente drepte, lampi fluorescente compacte, lampi cu vapori de sodiu la joasa presiune s.a.

3. Cea de-a treia fabrica vizitata a fost GreenTech, unul dintre cei mai importanti reciclatori de mase plastice din sud-estul Europei si totodata pionierul reciclarii deseurilor din plastic in Romania. Societatea deschisa in 2002, a fost prima fabrica infiintata de Green Group; ea detine in prezent instalatii de reciclare in Romania la Buzau si Iasi dar si in tarile vecine: Macedonia, Serbia, si Grecia.

Locatie foto: GreenTech

In cadrul fabricii sunt prelucrate deseuri de tip PET si transformate in fulgi de inalta puritate sau granule rPET; acestea sunt folosite ulterior in productia de fibre poliesterice, de ambalaje, de banda si folii PET.

Un aspect de retinut – Aproximativ 27 de miliarde de PET-uri sunt reciclate lunar in cadrul fabricii Greentech (peste 300 de miliarde de sticle anual)!

4. Vizita a continuat cu fabrica de reciclare GreenFiber International singurul producator de fibra sintetica poliesterica si banda PET din Romania; acesta detine unitati de productie la Buzau si Iasi.

Granule rPET

Aici am avut ocazia sa vedem cum sunt transformati fulgii PET (rezultati in cadrul procesului de reciclare din fabrica Green Tech) in fibre poliesterice, benzi PET si granule rPet. Puteti vedea si dvs. procesul aici.
Mai multe informatii despre produsele Green fiber si aplicatiile lor in diferite industrii gasiti aici.

Inainte de a „bifa” ultima fabrica am facut o scurta oprire la SIGUREC Buzau – Statia inteligenta de colectare a deseurilor, pentru a „scapa” de deseurile de ambalaje acumulate pe parcursul vizitei.

Cu siguranta ati vazut prin marile hypermarketuri aparate „inteligente” sau statii de preluare a deseurilor care te recompenseaza cu vouchere de cumparaturi atunci cand depui separat deseurile. Statiile Sigurec au fost implementate de Green Group in colaborare cu mai multi parteneri privati si autoritati publice.

Statia SIGUREC din Buzau

In acest moment, sistemul SIGUREC mai este prezent in parcarile Carrefour din Bucuresti, Brasov, Sibiu, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Iasi, Suceava, Focsani, Braila, Pitesti si Ploiesti. La sfarsitul anului 2015 statiile SIGUREC vor fi prezente in 25 de orase din Romania Puteti consulta harta punctelor SIGUREC aici.

5. Ultima fabrica vizitata, dar nu cea din urma, a fost RomCarbon, un important procesator de mase plastice din Romania cu puncte de lucru operationale in Buzau, Bucuresti, Stefanesti si Iasi. Printre produsele companiei se numara filtre auto, produse din polietilena, produse din polistiren, suporti trafic rutier din PVC s.a. Mai multe informatii despre produsele RomCarbon gasiti aici.

Le multumim reprezentantilor Green Group pentru disponibilitate si pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei!

Ii multumim de asemenea, domnului Clement Hung, CEO & Presedinte Green Group fiindca ne-a povestit despre sistemul de reciclare din Taiwan si practicile bune de aici, care l-au inspirat sa investeasca in industria de reciclare din Romania. Despre o parte dintre aceste practici v-am povestit si noi in urma cu cateva saptamani.

Ne bucuram ca viitorii specialisti de la Facultatea de Chimie si cei de la Facultatea de Hidrotehnica au avut ocazia sa vada procesele de reciclare ale principalelor fluxuri de deseuri municipale si sa afle informatii utile din domeniu direct de la sursa!

Ne bucuram si mai mult ca exista fabrici performante care contribuie la cresterea gradului de colectare si reciclare si in Romania!

Puteti citi si:

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

23 de fabrici Nestlé din SUA au atins obiectivul „Zero Waste”

22 aprilie 2015

Sursa foto: nestleusa.com

Filiala Nestlé din Statele Unite ale Americii a avut un an aglomerat până acum.

Compania s-a angajat public să elimine toate aromele si culorile artificiale de la bomboanele de ciocolata pana la sfarsitul anului 2015 si a achizitionat suficienta cacao certificata ca fiind „sustenabila” pentru a produce intreaga colectie de ciocolata de Pasti; aceasta actiune reprezinta o premiera pentru un producator de bomboane american.

Compania continua seria masurilor „durabile”, anuntand ca 23 din cele 32 de fabrici detinute in SUA – care acopera toata gama de produse Nestlé de la confectii, produse lactate, preparate congelate și refrigerate, înghețată, ingrediente de copt și categorii de băuturi – nu mai trimit deseuri la gropile de gunoi.

15% din fabricile detinute de Nestlé la nivel global (din totalul de 72 de fabrici) au atins obiectivul „Zero Waste” incepand cu anul 2014. Initial, obiectivul companiei a fost ca pana in 2015, 10% din fabricile detinute sa atinga acest nivel.

Compania si-a luat angajamentul ca pana in 2020 toate fabricile si centrele de distributie raspandite la nivel mondial sa atinga obiectivul „Zero Deseuri” depozitate la gropile de gunoi.

„Suntem incredibil de mândri de efortul depus pentru a realiza acest obiectiv”, a declarat președintele și CEO-ul Paul Grimwood. „Aceasta este o realizare deosebita, demna de urmarit, având în vedere amploarea și complexitatea operațiunilor noastre de producție într-o varietate de categorii. Ne-am angajat sa colaboram cu angajații noștri pentru a ne asigura ca fabricile noastre lasa depozitele de deșeuri libere și se străduiesc sa gaseasca noi modalități de a reduce impactul nostru asupra mediului în fiecare etapă a ciclului de viață al produsului.”

După cum este detaliat în raportul recent lansat – Creating Shared Value Report, reprezentantii companiei declara ca Nestlé cauta in continuare noi modalitati de reutilizare, reciclare si recuperare a energiei atunci cand produsele secundare de fabricatie trebuie eliminate.

Eforturile curente includ compostare, reciclare, producerea de energie, precum și furnizarea de produse secundare sigure pentru hrana animalelor.

De asemenea, a dezvoltat sistemul EcoEX, un program software care permite utilizatorilor să evalueze impactul produselor bazate pe o varietate de criterii ipotetice. Prin simularea unor modificări de design sau in fabricatie, sau chiar schimbări geografice în aprovizionare, un angajat Nestlé poate vedea ramificatiile produse de aceste simulari in ceea ce priveste schimbările climatice, consumul de energie, utilizarea terenurilor, rezervele de apă locale și fluxurile de deșeuri.

In plus, angajatii sunt incurajati sa minimizeze produsele secundare (sau sub-produsele cum mai sunt numite de industrie), sa participe la programe robuste de reciclare si sa incheie parteneriate cu organizatii credibile care gestioneaza deseurile.

Puteti citi si:

Prima fabrica ZeroWaste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan

Spania – prima țară din UE care impune reutilizarea “deşeurilor” electrice

8 aprilie 2015

Sursa: RREUSE

Zilele trecute “ne bucuram” ca legiuitorii nostri au hotarat dupa tergiversari de ani de zile, sa transpuna in legislatia nationala Directiva 2012/19/UE privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE).

“Fratii” nostri spanioli care aveau aceeasi problema au reusit in urma cu putin timp, nu doar sa transpuna noua directiva ci si sa-i aduca niste imbunatatiri semnificative.

Astfel, Spania este prima tara europeana care impune ca o parte din deseurile electrice si electronice sa fie pregatite pentru reutilizare si nu reciclate sau incinerate, cum se intampla in prezent in mai toate statele europene (cu mici exceptii locale, desigur).

În mod tradițional, obiectivele UE și naționale nu au făcut distincție între reutilizare și reciclare. Acest lucru a determinat construirea unor statii de tratare care sunt total nepotrivite pentru pregatirea bunurilor pentru reutilizare.

Un exemplu poate fi aruncarea unui computer intr-un container industrial dintr-o statie de tratare locala, fapt care distruge instantaneu potentialul de reutilizare si revanzare.

Un nou Decret regal spaniol solicita ca 2% din aparatele electrocasnice mari si 3% din echipamentele IT sa fie pregatite pentru reutilizare din 2017. Obiectivele se vor ridica la 3% și respectiv 4% din 2018.

3,4 milioane de tone de DEEE tratate in UE in 2010

În 2010, 3,4 milioane de tone de DEEE au fost colectate și tratate în UE, potrivit datelor Comisiei Europene.

Asta se traduce in 7 kg/persoana – echivalentul a două sau trei laptop-uri care sunt aruncate de un european în fiecare an. Aproape toate sunt reciclate sau arse pentru producerea de energie, în ciuda statisticilor care arată că până la 25% din produsele electrice aruncate sunt potrivite pentru reutilizare.

Michal Len, Director RREUSE, rețeaua europeana a intreprinderilor sociale de reutilizare si reciclare a declarat:

“Acesta este un pas mic, dar foarte important în lupta de a reduce munții de deșeuri electronice aruncate în Europa în fiecare an. Obiectivele ar fi putut fi mai mari, iar gama de produse vizate este prea mica – dar progresul este un progres. Spania a transmis un semnal pentru restul Europei, acela ca a venit timpul sa punem “mana a doua” pe primul loc.”

“Urmatorul pas “impune” Comisiei Europene să introducă obiective obligatorii de reutilizare in pachetul revizuit al Economiei Circulare. Comisia a promis un pachet mai puternic, aceasta este o mare oportunitate de a demonstra ca incurajeaza domeniul”.

Pe langa obiectivele de reutilizare, Spania promoveaza si urmatoarele aspecte:

• imbunatatirea sistemului de monitorizare, trasabilitate si supraveghere a activitatilor de gestionare a deseurilor de catre administratiile publice;

• dezvoltarea unor condiții de colectare separată, transport și depozitare care sa permita pregătirea adecvată pentru reutilizare și sa previna distrugerea si pierderea de materiale;
de exemplu, punctele de colectare trebuie să aibă un spațiu dedicat bunurilor reutilizabile;

• recunoașterea rolului actorilor economiei sociale în colectarea și tratarea deșeurilor, precum și posibilitatea de predare a DEEE-urilor acestor entități. Decretul stabilește, de asemenea, cerințele de functionare pentru centrele de reutilizare pentru ca acestea să poata desfasura activitatile de verificare, separare, reparatii (etc.);

• se recunoaște potențialul de creare de locuri de muncă in domeniul reutilizarii resurselor: 4.700 de locuri de muncă, potrivit proiectului “Biodiversitate – Job-uri Verzi” desfasurat in perioada 2007-2013;

• oferă autorităților locale posibilitatea de a include clauze sociale în contractele de achiziții publice și parteneriate pentru a acorda prioritate actorilor economiei sociale in activitățile de gestionare a deșeurilor;

• evidentiaza importanța promovării produselor ușor reparabile și reutilizabile, precum și obligația producătorilor de a furniza informațiile necesare centrelor de pregatire pentru reutilizare pentru a stimula astfel, aceste “afaceri”.

Puteti consulta Decretul regal aici.

Puteti citi si:

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE, o transpunem si noi mai cu talent?

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor

UseTogether – un pas concret spre acelasi obiectiv: consum responsabil, reducere-reutilizare-reciclare

Casa din 12 000 de sticle de sampanie, construita in Rusia

27 martie 2015

Sursa: Think Outside The Box

In ultimii ani constructiile din pet-uri, sticla si alte materiale neconventionale au inceput sa se extinda: sunt destul de raspandite, mai ales in comunitatile sarace din America de Sud, casele, cabanele si serele realizate din pet-uri si alte materiale reciclabile.

In timp ce casele construite din PET-uri sunt cele mai populare, un barbat din Rusia a ales in schimb, sa construiasca o casa din sticle de sampanie.

Cladirea se afla in orasul Chelyabinsk, situat in apropiere de granita dintre Europa si Asia si a fost construita integral de Hamidullah Ilchibaev, un barbat in varsta de 52 de ani.

Cum a inceput totul

Barbatul a fost mereu pasionat de construirea unor obiecte din sticle de bere si de votca. Atunci cand fiul sau mijlociu a murit, la numai 18 ani, Hamidullah a decis sa construiasca locuinta, in memoria acestuia.

Pentru casa de 99 m2 a colectat peste 12.000 de sticle goale de sampanie, timp de trei ani. Uneori le-a cumparat, cu o rubla bucata, alteori le-a primit, ca donatie de la restaurantele din zona.

Sursa: Think Outside The Box

“Cand am inceput sa construiesc, nu-mi imaginam ca exista atat de multe feluri de sticle de sampanie”, marturiseste bărbatul.

Acestea variaza la culoare, dar si la calitate. Asa ca s-a ales cu sticle diferite ca forma si marime si a trebuit sa foloseasca un taietor special de sticla pentru a obtine aceeasi dimensiune la toate. A folosit sticlele dupa acelasi procedeu de zidire a caramizilor.
S-a folosit de produse pentru izolat si solutii care, odata solidificate, sa tină sticlele laolalta, in asa fel incat rezultatul final sa ofere casei izolatie termica.

Din interior, totul arata ca o casa obisnuita. Hamidullah este convins ca aceasta casa este rezistenta – el se aşteapta sa reziste cel putin 100 de ani. A construit-o in asa fel, spune el, incat daca o sticla se sparge, sa poata fi inlocuita cu uşurinţa.

Constructia casei a costat de 5 ori mai putin decat realizarea unei locuinte conventionale.

Puteti citi si:

Betonul din deseuri de sticla inventat la Cluj

Centru comunitar construit din peste 40 000 de PET-uri in Columbia

Acoperisuri din PET-uri in Ecuador – o solutie pentru reducerea deseurilor

Caramizile din ciuperci – o alternativa eco la materialele de constructii

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!

20 martie 2015

1513732_10152937356029442_2800698545007224155_n

Sursa foto: Ateliere fara Frontiere

In cursul zilei de ieri, 19 martie, o parte din echipa Ecoteca a participat la Conferinta europeana „Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: către o economie circulară, socială şi durabilă”, organizata de Asociatia Ateliere Fara Frontiere impreuna cu Asociatia Ecotic si RREUSE.

Ateliere Fara Frontiere este o asociatie infiintata in 2008 care are ca scop insertia socio-profesionala a persoanelor defavorizate, prin promovarea principiilor economiei circulare: reducere, reutilizare si reciclare. Cel mai important proiect al organizatiei este Atelierul de insertie socio-profesionala. Angajatii atelierului (persoane care provin din categorii defavorizate), reconditioneaza echipamente IT uzate care sunt ulterior donate catre alte organizatii (ong-uri, scoli, etc). Un alt proiect al asociatiei este REMESH – un brand socialware de produse unice, realizate din reciclarea bannerelor publicitare.

ECOTIC este o organizatie nonprofit care preia responsabilitatile ce revin producatorilor si importatorilor de echipamente electrice si electronice pentru realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE). Ecotic este unul din partenerii Asociatiei Ateliere Fara Frontiere in promovarea principiilor economiei circulare.

RREUSE este reteaua europeana a intreprinderilor sociale de reutilizare si reciclare. Ea cuprinde 28 de membri din 15 state europene si un membru din SUA.

Tema conferintei a fost evolutia politicilor publice si a cadrului legislativ in Romania din perspectiva obligatiilor europene din domeniul economiei sociale, circulare si dezvoltarii durabile.

Ce ne-a placut la conferinta

Ne-au placut modelele inspirationale de economie circulara prezentate de colegi din alte state europene ca Austria, Spania si Belgia. Vom promova si noi aceste exemple in niste articole viitoare!

Ne-a facut placere sa ne reintalnim cu o parte din colegii nostri (cei de la Ateliere fara Frontiere, Viitor Plus, Ecotic, SOMARO) oameni minunati care au reusit sa dezvolte intreprinderi sociale si sa promoveze economia circulara si in Romania, in ciuda tuturor dificultatilor si dezinteresului autoritatilor!

Intalnirea ne-a amintit ca politicile publice romanesti din domeniul economiei circulare, ca de altfel si din domeniul economiei sociale, sunt in continuare „timide”. Autoritatile competente din domeniul mediului si nu numai, nu sunt preocupate sa sprijine astfel de initiative (desi la nivel de discursuri publice sunt foarte „inflacarate”).

Reprezentantii autoritatilor de mediu prezenti in cadrul conferintei nu ne-au scutit (nici de aceasta data!) de pledoariile „pompoase”, care nu se concretizeaza niciodata, in strategii reale adoptate la nivelul sistemului …

Cu aceasta ocazie, Raul Pop, Manager Programe in Ecoteca, speaker in cadrul evenimentului a reamintit o parte din „piedicile” puse de autoritatile de mediu in dezvoltarea unei economii circulare „reale” (ne bucuram cu aceasta ocazie, ca din audienta au facut parte si reprezentanti ai institutiilor de mediu; speram ca vor transmite mesajul nostru si colegilor!):

„Apropo de instrumentele Ministerului Mediului care ne ajuta sa ramanem in stadiul asta, sa va spun ca Bugetul Fondului de Mediu pentru acest an are prevazute incasari din nerespectarea tintei de valorificare care echivaleaza cu 0,83% din necesar? Noi ar trebui pe an sa reducem depozitarea la groapa cu 15%, n-o reducem iar Fondul de Mediu nici macar nu vrea sa incaseze contributii pentru neindeplinirea acestei tinte! Avem legislatie, n-avem enforcement! Nu exista amenzi pentru cei care incalca legislatia!

Nu avem nici un fel de tinte la generator! Poate sa faca ce vrea in continuare! Avem tinte la asociatia producatorilor care este o asociatie cu interese comerciale! Hai sa fim seriosi! Producatorii isi reduc aceste costuri de compliance, nu fac altceva, nu vor face altceva! Taxa de depozitare este 0, exista numai niste costuri de depozitare care sunt undeva pe la un 10-15 euro, in functie de zona despre care vorbim, in conditiile in care in Europa taxa de depozitare depaseste 100 de euro in tari ca Marea Britanie, spre exemplu. Noi ne-am facut c-o adoptam, dupa care am amanat-o pana in 2017.

Avem aceeasi situatie cu pay-as-you-throw („platesti cat arunci”): nu exista nici un fel de corelatie intre ce se arunca si cum se arunca si plata care se face pentru serviciul de colectare. Pay-as-you-throw ni s-a cerut explicit de Comisia Europeana in 2012 dar noi il ignoram in continuare!

Politicile de finantare publica nici n-are rost sa le atingem! Nu exista nici un fel de dialog intre linia de finantare pe zona de mediu versus zona de deseuri, zona de schimbari climatice, zona de protectie sociala! Nu se intalnesc, nu vorbesc intre ei! Daca avem nevoie sa obtinem o opinie de la doua entitati din cadrul Ministerului Mediului trebuie s-o plimbam noi intre doua departamente si trebuie sa-i convingem ca trebuie sa fie pe aceeasi idee cu colegii lor din celalalt departament! Sa mai vorbim despre finantare din partea autoritatilor publice care ar trebui sa fie direct interesate ca sa-si ocupe forta de munca excedentara?! Putem vorbi, este tot zero!”

Ne bucuram ca aceasta conferinta ne-a oferit ocazia sa descoperim modele europene (inspirationale!) de economie circulara si in acelasi timp, ne-a permis sa ne mai spunem putin „of-ul” in fata autoritatilor de mediu!

Felicitari organizatorilor si speakerilor!

Puteti urmari inregistrarea conferintei aici.

Puteti citi si:

Upside Down – compania care da o noua viata deseurilor

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

UseTogether – un pas concret spre acelasi obiectiv: consum responsabil, reducere-reutilizare-reciclare

Propunerile ambitioase de reciclare retrase oficial de Comisia Europeana

11 martie 2015

Daca in urma cu ceva timp ne “panicam” ca urmeaza sa sune clopotul de alarma pentru obiectivele de reciclare stabilite pentru 2030, reprezentantii Comisiei Europene s-au gandit “sa ne linisteasca”. Comisarii europeni au retras oficial propunerile ambitioase de politici de reciclare a deșeurilor depuse anul trecut de predecesori.

Potrivit unui purtator de cuvant din cadrul Departamentului de Mediu al Comisiei, Colegiul Comisarilor a fost de acord să renunțe la pachetul economiei circulare si la alte 73 de propuneri legislative.

Sursa foto: Evenimentul Zilei

Noua pozitie a Comisiei Europene este mai mult decat surprinzatoare, in conditiile in care in decembrie anul trecut, comisarul european pentru mediu Karmenu Vella declara ca “economia circulara ramane o prioritate, un dosar care va fi dezvoltat si in 2015”, un obiectiv “sigur in mainile acestei Comisii”.

Decizia Comisiei de a renunta la pachetul economiei circulare este contestata de majoritatea statelor membre UE si de deputatii europeni. Insa, nici Consiliul European, nici Parlamentul nu au dat Comisiei o instructiune oficiala pentru a mentine propunerile in picioare.

Miniștrii au aprobat programul de lucru al Comisiei pe data de 10 februarie, în timp ce certurile politice dintre deputații europeni au impiedicat adoptarea unei pozitii oficiale pe aceasta tema.

Membrii Comisiei planuiesc sa inlocuiasca pachetul economiei circulare cu o noua propunere care sa vizeze design-ul produselor, reutilizarea si materiile prime; noua propunere doreste sa impiedice materialele nesustenabile sa ajunga in circuitul economic in schimbul concentrarii exclusive pe managementul deseurilor, cum prevedea vechea propunere.

“Aceasta a fost numita “economie circulară”, dar nu este, reprezinta doar deșeuri”, a declarat in februarie Frans Timmermans, vice-presedintele Comisiei Europene in fata deputatilor europeni. Acesta a avertizat ca noua propunere va spori “angajamentul in economia circulara”, inclusiv prin acoperirea “intrarilor de materii prime si reciclarea produselor care au atins termenul de utilitate”.

Care erau obiectivele pachetului de economie circulara

Sa ne amintim ce obiective continea ambitiosul pachet emis in iulie 2014, care viza la aceea vreme, stimularea reciclarii, securizarea accesului la materiile prime, cresterea locurilor de munca si dezvoltarea economica:

– tinta de reciclare și pregătire pentru reutilizare a deșeurilor municipale să fie ridicată la 70% pana in 2030;

– reciclarea și pregătirea pentru reutilizare a deseurilor de ambalaje să fie ridicată la 80% până în 2030;

– tintele pentru diverse materiale sa creasca gradual intre 2020 si 2030 (pentru a ajunge la 90% pentru hartie pana la sfarsitul anului 2025, 60% pentru plastic, 80% pentru lemn si 90% pentru metale feroase, aluminiu si sticla pana la sfarsitul anului 2030);

– interzicerea depozitarii deseurilor reciclabile (materiale plastice, hârtie, metale, sticlă și deșeuri biodegradabile) până în 2025.

Obiectivele nu aveau in vedere si reducerea incinerarii

Comisia Europeana considera la acea vreme, ca aceste masuri vor contribui la reducerea sarcinii administrative in cazul întreprinderilor mici, vor crea peste 180.000 de locuri de muncă și vor contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 62 milioane de tone anual până în 2030.

„Prevenirea deșeurilor, proiectarea ecologică, reutilizarea și alte măsuri similare ar putea aduce economii nete de 600 de miliarde de Euro sau 8% din cifra de afaceri anuala a companiilor din UE„, sublinia atunci comisarul european pentru mediu Janez Potočnik.

Acesta declara de asemenea, ca UE ar ar trebui să reducă cantitatea de deșeuri marine cu 30% până în 2020, desi acest obiectiv nu era cuprins in pachetul legislativ.

Un alt aspect care era discutat la acea vreme in departamentele Comisiei Europene era reducerea risipei alimentare cu 30% până în 2025.

Membrii Asociatiei Plastics Europe au salutat atunci propunerea legislativa dar au avertizat ca introducerea interdictiei pentru depozitarea deseurilor reciclabile inseamna „anularea termenului limită inițial stabilit în cadrul celui de-al 7-lea Program de Acțiune pentru Mediu. Am fi dorit sa vedem o abordare mai ambitioasa pentru a sprijini tinta de Zero deseuri de plastic trimise la gropile de gunoi pana in 2020”, potrivit directorului executiv al Asociatiei, Karl-H Foerster.

Reprezentantii Organismului european din sectorul hârtiei CEPI (The Confederation of European Paper Industries) avertizau de asemenea, ca noul pachet nu impune nici o restrictie cu privire la incinerare. „În ciuda capacității de reprocesare existentă în Europa, până la 10 milioane de tone de hârtie sunt in prezent depozitate sau incinerate”, declarau acestia.

Lista completă a propunerilor retrase va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti aici si aici.

Puteti citi si:

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu