Într-un vot decisiv desfășurat marți, 23 aprilie, Parlamentul European a adoptat o nouă directivă care consolidează așa-numitul “drept la reparare”, un pas major pentru consumatori și o victorie semnificativă în lupta împotriva schimbărilor climatice. Directiva a fost adoptată cu o largă majoritate de 584 voturi pentru, trei împotrivă și 14 abțineri.
Noua legislație impune producătorilor obligații clare: trebuie să ofere servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile, și să informeze consumatorii despre drepturile lor. Interesant este că bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire a garanției legale cu un an, stimulând consumatorii să opteze pentru reparare în locul înlocuirii produselor.
Impactul asupra bunurilor de uz casnic
După expirarea garanției, producătorii sunt totuși obligați să repare produsele casnice reparate din punct de vedere tehnic, cum ar fi mașinile de spălat, aspiratoarele și telefoanele mobile. Consumatorii vor avea, de asemenea, opțiunea de a împrumuta un dispozitiv în timp ce al lor este în reparare sau de a alege un produs recondiționat.
Iată câteva exemple concrete de aparate de uz casnic care intră sub incidența noii directive europene “dreptul la reparare”:
mașini de spălat,
aspiratoare,
telefoane mobile – deși nu sunt tradițional considerate aparate de uz casnic, sunt incluse în directive datorită utilizării lor extensive în fiecare casă,
frigidere,
cuptoare cu microunde,
aparate de aer condiționat.
Toate aceste aparat vor avea asigurat accesul la servicii de reparații și piese de schimb, făcându-le mai durabile și reducând astfel impactul asupra mediului.
Simplificarea accesului la reparații
Un nou formular european de informații va ajuta consumatorii să evalueze și să compare serviciile de reparare. Mai mult, o platformă europeană online va centraliza informațiile, oferind acces ușor la ateliere locale, vânzători de bunuri recondiționate și inițiative de reparare comunitare.
Stimulente economice și reducerea costurilor
Noile reglementări vizează nu doar ușurarea reparațiilor, ci și reducerea costurilor pentru consumatori. Producătorii sunt obligați să furnizeze piese de schimb la prețuri rezonabile și să permită utilizarea componentelor second-hand sau imprimate 3D. De asemenea, campanii de informare și vouchere pentru reparații vor fi implementate pentru a promova reparațiile la nivelul UE.
Nicolae Trofin, Chief Sales Business Partnerships la Flip.ro, un promotor activ al bunurilor electronice recondiționate, a salutat adoptarea directivei:
“Salutăm noua directivă europeană ‘Right to repair’ care cu siguranță va avea un impact pozitiv atunci când va fi implementată în legislația fiecărei țări. La Flip, avem misiunea de a face electronicele recondiționate o opțiune obișnuită, susținând consumatorii să cumpere smart. Astfel, e nevoie ca dispozitivele să dureze mai mult, și să fie mai ușor de reparat, reutilizat.”
Impactul economic și de mediu
Comisia Europeană a indicat că noua legislație ar putea genera 4,8 miliarde EUR în creștere economică și investiții, reducând în același timp consumul de resurse și producția de deșeuri. Aceasta vine ca răspuns la solicitările cetățenilor exprimate în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, vizând consumul sustenabil și combaterea obsolescenței planificate.
Următorii pași
După aprobarea oficială de către Consiliu și publicarea în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea 24 de luni pentru a transpune directiva în legislația națională, marcând un capitol nou în politica de consum și protecția mediului la nivelul Uniunii Europene.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2024/04/service-maintenance-worker-repairing-scaled.jpg17072560Zaharia Cosminhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgZaharia Cosmin2024-04-24 19:35:572024-04-24 19:35:59Schimbare majoră pentru consumatori: Parlamentul European consolidează dreptul la reparare
Sursa foto: captură Ecoteca, Conferința „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”
„În 2021 operatorii din București au raportat că au gestionat 780 000 de tone de deșeuri municipale, din acestea 40% fiind încredințate spre valorificare iar 60% spre depozitare.(…)
În ceea ce privește instrumentul economic „plătește pentru cât arunci”, avem Sectorul 2, Sectorul 3 și Sectorul 6 care ne spun că au îndeplinit acest obiectiv. Sectorul 5 ne spune că a prevăzut în contractul de delegare dar nu este implementat.
La obiectivul „Amendarea contractelor de delegare și a regulamentului de salubrizare în vederea introducerii colectării reciclabilelor pe trei fracții”(n. red. din Planul de Gestionare a Deșeurilor din Municipiul București), la nivelul anului 2021 Sectorul 3 ne spune că are implementat un sistem de colectare pe 3 fracții iar Sectorul 6 are de asemenea colectarea pe 3 fracții: umedă, uscată și sticlă. Așa stau lucrurile conform declarațiilor pe care chiar colegii noștri le fac”, a declarat Roxana Șunică, Director executiv, Direcția Servicii Publice, Primăria Municipiului București în cadrul conferinței „Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”, organizată de DC News Media Group.
Ecoteca a participat la conferință și am fost surprinși de raportările transmise de reprezentanții sectoarelor 2, 3 și 6.
Ni se par incredibile (ca să nu spunem cel puțin, incomplete sau parțial adevărate) aceste raportări, în condițiile în care:
deși obligativitatea implementării unui sistem de colectare separată pe 4 fracții la nivel național (hârtie, plastic, metal, sticlă) a fost introdusă acum 11 ani, nu este implementat un sistem unitar de colectare separată la nivelul fiecărui bloc și casă din București ci doar PROIECTE PILOT în anumite zone (spre exemplu, sunt 2500 de asociații de proprietari în Sectorul 6,1000 de asociații au acceptat să implementeze sistemul de colectare separată în sistem dual derulat de Urban – fracție umedă, fracție uscată, 800 l-au refuzat, restul asociațiilor au contracte cu alți operatori – deci sistemul nu a fost implementat la nivelul întregului sector, cum au raportat reprezentanții Sectorului 6)
majoritatea blocurilor dețin încă ghene cu tubulatură funcționale care sabotează orice încercare de a implementa un sistem de colectare separată în aceste locații
clopotele stradale sau containerele îngropate sunt amplasate sporadic și sunt insuficiente raportate la populația Bucureștiului
Trecând peste aceste raportări care ne-au lăsat un gust amar, avem și o veste bună venită din partea Consiliului Județean Ilfov:
„Am aprobat un acord de asociere cu ADI București (n. red. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară București) în vederea unui parteneriat și anume construirea unui CMID, unui Centru de Management Integrat al Deșeurilor, fiind în prezent în analiză și întocmindu-se un studiu de oportunitate în vederea construirii unei stații de sortare și nu în ultimul rând, găsirea unei soluții de eliminare prin depozitare, ca urmare a tratării cantităților de deșeuri rezultate de la populația din București și Ilfov”, a declarat Ștefan Rădulescu, Vicepreședinte, Consiliul Județean Ilfov. Totodată, dl Rădulescu a menționat că în județul Ilfov se lucrează la finanțarea pentru 4 CAV-uri (Centre de Colectare cu Aport Voluntar)
Sursa foto: Ecoteca
Provocări în gestionarea ambalajelor
În cadrul conferinței au participat și OIREP-uri și reprezentanți ai producătorilor care introduc pe piață bunuri ambalate, care au contestat:
prevederea adusă de OUG 125/2022 care modifică OUG 196/2005 privind fondul pentru mediu, respectiv cea privind plata contribuției 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificate sau incinerate.Noua prevedere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
Obligativitatea producătorilor de a acoperi eventualele fraude făcute de OIREP-uri, colectori sau reciclatori
Totodată, au semnalat încă o dată că mai sunt necesare clarificări și completări legislative pentru pregătirea și implementarea Sistemului Garanție –Returnare (SGR).
Provocări în gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE)
Valentin Negoiță, Președinte Ecotic, sursa foto: captura Ecoteca
Valentin Negoiță, Președintele Organizației Ecotic (organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor de echipamente electrice și baterii) a amintit câteva dintre provocările sectorului DEEE:
ținta de colectare de 65% nu poate fi atinsă și nu a fost atinsă nici de majoritatea statelor europene
43,1% a fost rata de colectare a DEEE-urilor în 2021
în ciuda eforturilor și campaniilor de conștientizare și colectare derulate de Ecotic, UAT-urile livrează doar 3% din DEEE-urile colectate de Ecotic
principala sursă de colectare pentru Ecotic rămâne în continuare sectorul retail
peste 30% din DEEE-urile generate se pierd în fluxuri paralele: gropi de gunoi, exporturi de fier vechi ș.a.m.d
Alexandra C. Ghenea, Director Executiv Coaliția Pro DEEE, sursa foto: Ecoteca
Alexandra Ghenea, Director Executiv, Coaliția Pro DEEE (organizație care reunește cele mai mari OTR-uri de DEEE din piață – Ecotic, Environ și RLG Group) a precizat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea managementului DEEE-urilor: înființarea unui Clearing Housepentru OTR-urile de DEEE-uri (avem termen pentru înființarea lui până la 5 ianuarie 2023), actualizarea OUG 5/2015 privind DEEE-urile pentru aplicarea prevederilor privind pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice:
„În Franța au fost alocate 410 milioane EUR pentru următorii 6 ani pentru reparații din scheme de EPR (de răspundere extinsă a producătorului), se vor acorda vouchere de 10-45 euro pentru repararea electronicelor și electrocasnicelor, AFM ar putea lua în calcul acest exemplu pentru a adapta Programul Rabla pentru electrocasnice astfel încât să devină „Rabla pentru reparații”, mai ales, în contextul economiei circulare.”
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/11/1-1.jpg4381172Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-11-24 12:27:422022-11-24 14:56:38Ce se raportează în București privind gestionarea deșeurilor versus realitatea din teren
Guvernul a aprobat vineri, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
Marți a fost publicată în Monitorul Oficial OUG 125/2022 care modifică și completează OUG 196/2005.
Conform comunicatului transmis de Ministerul Mediului, Administrația Fondului pentru Mediu va implementa două programe de finanțare prevăzute în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv Programul „Prima conectare”, prin care va fi asigurată branșarea/racordarea gospodăriilor vulnerabile la sistemele de alimentare cu apă și de canalizare. De asemenea, AFM îi va reveni gestionarea unor lucrări de închidere și ecologizare a depozitelor de deșeuri neconforme, în baza unei Hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Ecoteca a realizat un tabel comparativ între OUG 196/2005 și toate modificările și completările din OUG 125/2022, pentru a putea urmări mai ușor modificările. Îl găsițiaici.
Principalele modificări aduse OUG 196/2005
Articolul 9, alin. 1:
litera d se modifică: Producătorii vor plăti o contribuție de 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzătoare obiectivelor minime de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi de valorificare prin reciclare prevăzute în anexa nr. 3 şi cantităţile de deşeuri de ambalaje efectiv valorificatesau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare. Noua prevedere se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
Articolul inițial prevedea ca această contribuție să fie plătită pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri de ambalaje corespunzătoare Anexei și cantitățile de deșeuri încredințate spre valorificare spre valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie şi valorificate prin reciclare.
OUG 196/2005, Anexa 3
la lit. q se menționează că sunt exceptate de la plata ecotaxei (în valoare de 0,15 lei/bucată, aplicată tuturor pungilor de transport) pungile de uz casnic introduse pe piața națională de către operatorii economici, aceștia având obligația să le inscripționeze individual cu sintagma „pungi de uz casnic”; este interzisă comercializarea pungilor de uz casnic ca ambalaje la punctul de vânzare. Măsura se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
v) se modifică astfel: Veniturile Fondului pentru Mediu se constituie din „o contribuţie de 2 lei/kg, datorată de către:
operatorii economici autorizaţi pentru implementarea răspunderii extinse a producătorului în domeniul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri corespunzătoare obiectivelor anuale, stabilite în Anexa 3 şi cantităţile efectiv valorificate, în limita garanției prevăzute la art. 16 alin. (8) lit. e) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje:
(L249/2015 Art 16 lit e) să constituie o garanţie în cuantum de două milioane lei în favoarea Administraţiei Fondului pentru Mediu, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare emis de către o societate bancară, valabilă pentru întreaga perioadă de autorizare, cu scopul garantării obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din OUG 196/2005(…)
persoane juridice legal constituite, autorizate de Comisia Naţională pentru Reciclarea Materialelor din cadrul Ministerului Economiei pentru preluarea responsabilității pentru gestionarea deșeurilor de anvelope uzate, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantităţile corespunzătoare obiectivelor anuale de gestionare a deșeurilor de anvelope uzate, şi cantităţile efectiv gestionate.Măsura se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.
lit v1) o contribuţie de 2 lei/kg datorată de operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare/valorificare/salubrizare şi raportează deşeuri pentru contribuabilii prevăzuţi la lit. v) şi y) (nr. OIREP-uri de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri ), pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE), baterii, anvelope uzate, declarate ca fiind gestionate şi cantităţile de deşeuri constatate de Administraţia Fondului pentru Mediu se abrogă de la1 ianuarie 2023.
Art. 91 – Administraţia Fondului gestionează un cont separat la Trezoreria Statului, în care se încasează, de la producătorii de echipamente electrice şi electronice, respectiv de la organizaţiile colective, sumele reprezentând garanţia constituită conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice se abrogă.
Articolul 10
(21) Garanţia prevăzută la art. 16 alin. (8) lit. e) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje (n.r. două milioane lei), se execută de către Administraţia Fondului pentru Mediu ca urmare a neachitării la scadenţă de către debitori a obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v)se abrogă.
(22) Contribuţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) şi y) ) (nr. pentru OIREP-urile de ambalaje și anvelope și OTR-urile de DEEE-uri) nu se datorează pentru cantităţile de deşeuri pentru care au fost stabilite obligaţii de plată în baza prevederilor art. 9 alin. (1) lit. v1) se abrogă de la1 ianuarie 2023
este adăugat alin. (23) – „În cazul în care AFM constată ca nefiind colectate/valorificate/reciclate cantitățile de deseuri pe care persoanele juridice prevăzute la art. 9 alin. (1) lit.v) și y) ) (nr. OIREP-uri de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri) le-au contractat, acestea nu sunt luate în considerare la îndeplinirea obiectivelor.”
alin (35) Operatorii economici prevăzuţi la art. 9 alin. (1) lit. v1) (n.r.operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare/valorificare/salubrizare şi raportează deşeuri pentru contribuabilii prevăzuţi la lit. v) şi y)- . OIREP-uri de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri) sunt obligaţi să declare semestrial, până la data de 25 a lunii următoare semestrului de raportare, cantităţile de deşeuri de ambalaje, DEEE, baterii, anvelope uzate, declarate ca fiind gestionate pentru contribuabilii prevăzuţi la lit. v) şi y) se abrogă de la1 ianuarie 2023
alin (9) se modifică: Aplicaţia informatică SIATD se utilizează de către OIREP-urile de ambalaje și anvelope și OTR-uri de DEEE-uri, de către operatorii economici care desfăşoară activităţi de colectare/valorificare/salubrizare şi raportează deşeuri pentru aceste OIREP-uri și OTR-uri, precum și de către persoanele juridice ale căror costuri nete şi/sau costuri de colectare/valorificare/sortare/raportare sunt finanţate de către aceste OIREP-uri și OTR-uri
După alineatul 9 sunt adăugate articolele 10), 11), 12), 13):
(10) Persoanele juridice prevăzute alin. (9) trebuie să respecte termenele prevăzute în Instrucţiunile de utilizare a aplicaţiei informatice Sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD), în vederea monitorizării şi verificării corectitudinii tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje, anvelope, echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori portabili în sistemul răspunderii extinse a producătorului, aprobate prin ordinul ministrului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
(11) Începând cu data de 1 ianuarie 2023, aplicația informatică SIATD se utilizează de către OTR-urile de anvelope, DEEE-uri și baterii și acumulatori.
Legiuitorul nu a menționat însă că această obligație se aplică și OIREP-urilor de ambalaje tot începând cu data de 1 ianuarie 2023 deși mai jos la articolul 12, alin. 8 se stipulează clar că „începând cu data de 1 ianuarie 2023, cantitățile de deșeuri de ambalaje care nu se regăsesc în aplicația informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor.”
(12) Începând cu 1 ianuarie 2024, aplicaţia informatică SIATD se utilizează de către persoanele juridice care gestionează deşeuri municipale. Instrucțiunile de utilizare a aplicației informatice SIATD de către persoanele juridice care gestionează deşeuri municipale se aprobă prin ordinul ministrului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, la inițiativa Administrației Fondului pentru Mediu, în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(13) Aplicaţia informatică SIATD se utilizează și de către operatorii economici care transferă transfrontalier deșeuri în vederea valorificării în România.
La articolul 11, alin. (21) se adaugă mențiunea că „Persoanele juridice vor declara trimestrial numărul de pungi de transport, fiecare material component al acestora, precum și grosimea peretelui respectivelor pungi.
La articolul 12 sunt adăugate următoarele alineate:
(8) Începând cu data de 1 ianuarie 2023, cantitățile de deșeuri de ambalaje care nu se regăsesc în aplicația informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor.
(9) Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cantitățile de deșeuri de anvelope, echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori portabili care nu se regăsesc în aplicația informatică SIATD nu vor fi luate în calcul la realizarea obiectivelor minime de gestionare a deşeurilor.
ANEXA nr. 5: Contribuţia pentru echipamentele electrice şi electronice se modifică astfel:
Categoria de echipamente electrice şi electronice (conform anexei nr. 2 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările și completările ulterioare)
Contribuţie
(lei/kg)
categoriile 1-2, 4-6 din anexa nr. 2 la O.U.G. nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările și completările ulterioare
4
categoria 3 din anexa nr. 2 la O.U.G. nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, cu modificările și completările ulterioare
8
*intră în vigoare la data de1 ianuarie 2023
După articolul 12 se introduce un nou capitol, capitolul III1: Garanții, cuprinzând articolele 121—123, cu următorul cuprins:
Articolul 121:
(1) Administrația Fondului gestionează un cont separat la Trezoreria Statului, în care se încasează de la producătorii de echipamente electrice și electronice, respectiv de la organizațiile colective sumele încasate din executarea garanției constituite potrivit prevederilor art. 29 și 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, cu modificările și completările ulterioare.
N.R. – OUG 5/2015 Art. 29.
(1) Pentru evitarea unor situaţii în care costurile de gestionare a DEEE provenite de la produse orfane să fie suportate de populaţie sau de producătorii care rămân în activitate, fiecare producător trebuie să asigure o garanţie la introducerea unui EEE pe piaţă, care să demonstreze că va fi finanţată gestionarea tuturor DEEE provenite de la EEE respective, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Garanţia finanţării operaţiunilor prevăzute la art. 28 alin. (1) şi (2) pentru producătorii de EEE constă în:
a)scrisoare de garanţie bancară sau poliţă de asigurare de garanţie pentru reciclare la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu, denumită în continuare AFM, pentru perioada de garantare, a cărei valoare reprezintă costurile finanţării operaţiunilor prevăzute la alin. (1) pentru EEE introduse pe piaţa naţională, corectate cu dobânda ROBOR la an; sau
b)aderarea la una dintre organizaţiile colective care acţionează în numele producătorilor, autorizate potrivit art. 25 (7).
N.R. – OUG 5/2015 Art. 29. Art. 30.
(1) Fiecare organizaţie colectivă care acţionează în numele producătorilor, autorizată conform art. 25 alin. (7), este obligată să constituie o garanţie de finanţare a operaţiunilor prevăzute la art. 28 alin. (1) şi (2), pentru DEEE provenite de la produsele aflate încă în perioada de garantare introduse pe piaţa naţională de către producătorii care au aderat la organizaţia colectivă şi care au încetat activitatea.
(2) Garanţia prevăzută la alin. (1) se constituie anual, până la data de 31 martie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau poliţe de asigurare de garanţie pentru reciclare la valoarea corespunzătoare sumelor plătite pentru EEE în cauză de către operatorii economici respectivi către organizaţia colectivă, corectate cu dobânda ROBOR la an la dispoziţia AFM.
(3) Beneficiarul garanţiei prevăzute la alin. (1) este AFM, în condiţiile legii, în caz de încetare a activităţii organizaţiei colective.
(2) Administrația Fondului verifică corectitudinea datelor raportate de către producători și organizații colective, precum și modul de calcul și de constituire a garanției prevăzute la alin. (1).
(3) Metodologia de constituire și gestionare a garanției financiarepentru producătorii de echipamente electrice și electronice și pentru organizațiile colective, precum și cu privire la utilizarea acesteia de către Administrația Fondului se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, la propunerea Administrației Fondului.
(4) Administrația Fondului execută garanția financiarăconstituită de către producătorul individual, după cum urmează:
a) în cazul în care producătorul își încetează activitatea înainte de terminarea perioadei de garantare, pentru produsele introduse pe piața națională și rămase negestionate, pentru care a constituit garanția;
b) în cazul în care producătorul, la sfârșitul perioadei de garantare, nu își îndeplinește obligația de finanțare a colectării, tratării, reciclării, valorificării și eliminării nepoluante a deșeurilor provenite de la echipamentele electrice și electronice introduse pe piața națională, pentru care a constituit garanția și care au rămas negestionate;
c) în cazul neîndeplinirii obligațiilor de finanțare a colectării, tratării, reciclării, valorificării și eliminării nepoluante a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, pentru echipamentele electrice și electronice pentru care producătorul nu și-a îndeplinit obligațiile.
(5) Administrația Fondului execută garanția financiară constituită potrivit alin. (1) de către organizația colectivă în cazul în care:
a) organizația colectivă urmează să își înceteze activitatea;
b) se solicită intrarea într-o procedură de insolvență sau lichidare a organizației colective;
c) organizației colective i se anulează licența de operare;
d) organizația colectivă nu își îndeplinește obligațiile de finanțare a gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice.
(…)
(8) Administrația Fondului pentru Mediu autorizează utilizarea sumelor încasate ca urmare a executării garanțiilor financiare, pentru finanțarea proiectelor de colectare, transport, tratare, reciclare, valorificare și eliminare în condiții de protecție a mediului a deșeurilor de echipamente electrice și electronice provenite de la gospodăriile particulare.
(9) Sumele provenite din executarea garanției potrivit alin. (1) se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu
Articolul 122
(1) Garanția prevăzută la art. 16 alin. (8) lit. e) din Legea nr. 249/2015, cu modificările și completările ulterioare, se execută de către Administrația Fondului în cazul în care au fost stabilite obligații de plată în sarcina operatorilor economici prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje) și nu au fost stinse din garanția prevăzută la alin. (2).
În cazul în care obligația de plată depășește garanția,contribuția rămasă va fi datorată de către operatorii economici prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. d) (n.r. producători de ambalaje) care au încheiat contract cu organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorului pentru care au fost stabilite obligații de plată, în baza deciziei de impunere emise de Administrația Fondului.
(L249/2015 Art 16 alin. 8 lit e) să constituie o garanţie în cuantum de două milioane lei în favoarea Administraţiei Fondului pentru Mediu, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare emis de către o societate bancară, valabilă pentru întreaga perioadă de autorizare, cu scopul garantării obligaţiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din OUG 196/2005(…)
(2) Operatorii economici care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj și raportează deșeuri pentru contribuabilii prevăzuți la lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje) constituie o garanție în cuantum de 500.000 lei în favoarea Administrației Fondului, sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanție bancară, valabilă pentru întreaga perioadă în care raportează deșeuri, cu scopul garantării obligațiilor fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
(3) Garanția se actualizează începând cu anul următor cu un procent de 15% din valoarea serviciului prestat anul anterior către organizația care implementează răspunderea extinsă a producătorului.
(4) Garanția prevăzută la alin. (2) se execută de către Administrația Fondului în cazul în care au fost stabilite obligații de plată în sarcina contribuabililor prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje) din culpa operatorilor economici care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj.
(5) În cazul în care operatorii economici care desfășoară activități de colectare, valorificare, salubrizare sau brokeraj nu constituie garanția prevăzută la alin. (2), nu pot accesa sistemul SIATD și nu pot raporta cantități de deșeuri pentru operatorii economici prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. v) (nr. OIREP-uri de ambalaje).
(6) Metodologia de constituire, gestionare și executare a garanțiilor financiare prevăzute la art. 122 alin. (1) și (2) se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, la propunerea Administrației Fondului.
(7) Sumele provenite din executarea garanției potrivit alin. (1) se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu.
Articolul 123
(1) Administrația Fondului gestionează garanția financiară de mediu constituită, potrivit prevederilor art. 13 și ale art. 40 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor, de către proprietarii sau administratorii depozitelor.
OUG 2/2021 – Art. 13
(1) Solicitantul unei autorizaţii de mediu/autorizaţii integrate de mediu pentru un depozit de deşeuri trebuie să facă dovada existenţei unei garanţii financiare de mediu, înainte de începerea operaţiilor de eliminare, pentru a asigura că sunt îndeplinite obligaţiile privind siguranţa depozitului pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie, garanţie care este menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi monitorizare postînchidere a depozitului.
(2) Garanţia financiară de mediu este constituită înaintea începerii activităţii de depozitare, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau prin depunerea unei cote procentuale de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, într-un cont la dispoziţia Administraţiei Fondului pentru Mediu, care constituie un fond specific, având ca destinaţie finanţarea proiectelor privind gestionarea deşeurilor, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
OUG 2/2021 – Art. 40. Pentru depozitele existente:
a)garanţia financiară de mediu se constituie în termen de până la 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau alt instrument de garantare prevăzut de lege, corespunzător valorii lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau sub forma unei cote-părţi corespunzătoare din procentul de 10% din valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, aferentă perioadei de operare rămase până la epuizarea capacităţii depozitului;
(2) Sumele reprezentând garanția prevăzută la alin. (1) se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu.
(3) Valoarea lucrărilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului se va actualiza anual.
(4) Administrația Fondului verifică corectitudinea modului de calcul și de constituire a garanției prevăzute la alin. (1).
(5) Metodologia de constituire, gestionare și utilizare a garanției financiare de mediu prevăzute la alin. (1) se stabilește prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, la propunerea Administrației Fondului.
(6) Administrația Fondului execută garanția financiară de mediu sau fondul pentru închiderea și monitorizarea postînchidere a depozitului, constituite de către proprietarii sau administratorii depozitelor după cum urmează:
a) garanția financiară de mediu, în cazul în care se constată neconformități privind cerințele de protecție a mediului și a sănătății populației și/sau cele din autorizația de mediu/autorizația integrată de mediu și acestea nu sunt remediate de către operator/titular sau administratorul depozitului;
b) fondul pentru închiderea și monitorizarea postînchidere, în cazul în care, la finalul perioadei de operare a depozitului, nu sunt realizate lucrările de închidere sau cele referitoare la monitorizarea postînchidere, conform proiectului tehnic de închidere a depozitului;
c) în cazul în care proprietarii sau administratorii depozitelor intră în procedura de faliment sau reorganizare judiciară.
(7) Sumele încasate de Administrația Fondului ca urmare a executării garanțiilor financiare de mediu rămân la dispoziția Administrației Fondului, iar după perioada de monitorizare post- închidere se utilizează pentru finanțarea proiectelor privind gestionarea deșeurilor.
(8) Verificarea valorii fondului pentru închiderea și monitorizarea postînchidere se va efectua în baza devizelor generale privind cheltuielile necesare realizării lucrărilor de închidere și pentru monitorizarea postînchidere a depozitului
Puteti consulta OUG 196/2005 cu noile modificări aici.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/09/8d1788c7-bdce-471c-b712-72e7c33f5640.jpg7911400Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-09-22 10:36:042023-02-15 10:42:55OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu a fost modificată prin OUG 125/2022
Noul ordin va intra în vigoare la data de 1 iulie.
Care sunt cele mai importante modificări
La articolul 1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Declaraţiile privind obligaţiile la Fondul pentru mediu pot fi depuse se depun prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.”
La articolul 1, alineatul (2) se abrogă.
(2)Contribuabilii/Plătitorii la Fondul pentru mediu pot utiliza metoda de depunere a declaraţiilor prevăzute la alin. (1) prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, ca metodă alternativă de depunere a declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu.
Astfel, declarațiile vor putea fi depuse începând cu data de 1 octombrie doar în format electronic.
La articolul 5, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Generarea unui cont de acces în aplicaţia informatică care asigură serviciul «Depunere declaraţii online» se realizează în baza solicitării scrise, în format electronic, a reprezentantului legal al persoanei juridice/fizice, depusă prin intermediul serviciului «Depunere declaraţii online», conform anexei nr. 1.
Solicitarea va fi însoţită de un document care atestă calitatea de reprezentant legal a solicitantului.
(2) În urma solicitării prevăzute la alin. (1), Administraţia Fondului pentru Mediu generează un cont de acces şi o parolă pentru fiecare persoană juridică/fizică, pe care le comunică reprezentantului legal. După intrarea în posesie a contului şi a parolei, reprezentantul legal are obligaţia să modifice parola de utilizator.”
La articolul 6,alineatul (1)Depunerea electronică a declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu în cadrul serviciului „Depunere declaraţii on-line” se poate realiza de către următoarele persoane, denumite în continuare persoane autorizate:
a) reprezentant legal, deţinător al unei semnături electronice calificate;
b) împuternicitul reprezentantului legal, deţinător al unei semnături electronice calificate.
alineatele (2) – (5), (7) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Utilizarea serviciului «Depunere declaraţii online» de către persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a) va fi posibilă numai după înrolarea în aplicaţia informatică, în baza unui document care atestă calitatea de reprezentant legal, ataşat la cererea de înrolare prevăzută în anexa nr. 2.
(3) Utilizarea serviciului «Depunere declaraţii online» de către persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) va fi posibilă numai după înrolarea în aplicaţia informatică, în baza unei împuterniciri notariale ataşate la cererea de înrolare prevăzută în anexa nr. 2.
(4) Împuternicirea notarială trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele elemente:
a) datele de identificare ale contribuabilului/plătitorului, după caz;
b) datele de identificare ale reprezentantului legal;
c) datele de identificare ale persoanei fizice care va avea calitatea de împuternicit pentru utilizarea serviciului «Depunere declaraţii online» pus la dispoziţie de Administraţia Fondului pentru Mediu;
d) adresa de e-mail la care se vor efectua notificările referitoare la confirmarea declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu depuse prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, precum şi comunicarea actelor prevăzute la alin. (5) şi a altor documente ori informări emise de Administraţia Fondului pentru Mediu;
e) acordul privind primirea de informări prin poşta electronică;
f) acceptul privind termenii şi condiţiile de utilizare a serviciului «Depunere declaraţii online» pus la dispoziţie de Administraţia Fondului pentru Mediu.
(5) În împuternicirea notarială, reprezentantul legal îşi va exprima acordul în legătură cu opţiunea emiterii, în formă electronică, a actelor administrativ-fiscale, a actelor de executare ori a altor acte de către Administraţia Fondului pentru Mediu, precum şi în legătură cu opţiunea comunicării acestor acte prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă (…)
(7) Cererea de înrolare semnată electronic de către Administraţia Fondului pentru Mediu va fi descărcată, verificată şi semnată cu semnătură electronică calificată de către persoana autorizată. Cererea de înrolare va fi transmisă, în format electronic, către serviciul «Depunere declaraţii online» şi va fi însoţită de documentul care atestă calitatea de reprezentant legal sau de împuternicirea notarială, după caz.
(8) Pentru aprobarea cererii de înrolare, persoana autorizată prevăzută la alin. (1) lit. b) comunică prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire ori depune direct la sediul Administraţiei Fondului pentru Mediu împuternicirea notarială, în original.”
La articolul 8, alineatul (5) se modifică astfel:
(5) Orice modificare a declaraţiilor fiscale se realizează prin depunerea Declaraţiei privind obligaţiile la Fondul pentru mediu rectificative, în forma editată pe suport hârtie în format electronic, prin intermediul serviciului «Depunere declaraţii online» (…)
La articolul 8, după alineatul (5) se introduc noi alineate – cele mai importante informații introduse:
(6) Declaraţia privind obligaţiile la Fondul pentru mediu rectificativă se depune în format electronic, prin intermediul serviciului «Depunere declaraţii online», numai însoţită de documente justificative din care să rezulte corectitudinea datelor înscrise în declaraţia rectificativă. Documentele justificative trebuie semnate cu semnătură electronică calificată de către persoana autorizată (…)
(7)Dacă sunt îndeplinite condiţiile legale, Administraţia Fondului pentru Mediu aprobă declaraţia privind obligaţiile la Fondul pentru mediu rectificativă şi comunică un mesaj electronic de confirmare la adresele de email indicate în solicitarea de deschidere a contului de acces şi în cererea de înrolare.
La articolul 11, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
1) În situaţia în care persoanei înrolate îi expiră valabilitatea mandatului acordat sau utilizează un alt certificat calificat pentru semnătură electronică decât cel pentru care a primit aprobare, se reia procedura de înrolare
2) În situaţia în care persoanei înrolate îi expiră valabilitatea certificatului calificat, se va efectua reînnoirea cu certificatul calificat pentru semnătură electronică a cărui valabilitate a fost prelungită, care va fi eliberat de către acelaşi furnizor de servicii de certificare calificată.”
La articolul 12, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2)Prelungirea valabilităţii împuternicirii acordate persoanei înrolate se realizează prin intermediul unei noi împuterniciri notariale la Administraţia Fondului pentru Mediu, care va conţine elementele prevăzute la art. 6 alin. (4) şi (5). Împuternicirea notarială, în original, va fi comunicată prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire ori va fi depusă direct la sediul Administraţiei Fondului pentru Mediu, iar forma electronică a acesteia va fi încărcată în serviciul «Depunere declaraţii online».
(3)După reînnoirea certificatului calificat pentru semnătură electronică de către un furnizor de servicii de certificare calificată, persoana înrolată completează «Cererea de reînnoire a certificatului digital» pusă la dispoziţie în cadrul serviciului «Depunere declaraţii online», care va fi semnată cu noul certificat calificat pentru semnătură electronică. Reînnoirea se poate face cel mai devreme în ziua expirării valabilităţii certificatului calificat pentru semnătură electronică şi numai dacă noul certificat a fost emis de acelaşi furnizor de semnături digitale calificate de la care a fost achiziţionat certificatul digital expirat.”
La anexa nr. 2, sintagma „declaraţie notarială” se modifică şi se înlocuieşte cu sintagma „împuternicire notarială”.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/06/tax-468440_960_720.jpg640960Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-06-30 12:42:442022-06-30 13:01:22A fost publicat în Monitorul Oficial OM Nr. 1642/2022 privind depunerea declarațiilor online la Fondul pentru Mediu
După 3 ani de analize, studii de fezabilitate realizate de către industrie pentru a găsi cele mai bune soluții de implementare a SGR și dezbateri peste dezbateri, în loc să clarifice toate aspectele semnalate de industrie, autoritățile sunt preocupate să naționalizeze și SGR.
Societatea RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. s-a constituit conform cadrului legal ca administrator al sistemului și a depus dosarul de acreditare în termenul stabilit (4 martie a.c.). Conform legii, RetuRO avea la dispoziție 30 de zile pentru a coopta ca acționar Statul Român, prin autoritatea publică pentru protecția mediului.
Deși au început formalitățile de cooptare a statului român (formalități tergirversate de autorități până în prezent), iată ce modificare aduce noua propunere legslativă:
„Art. 19 (5.1) […] în situația în care administratorul SGR nu poate fi constituit în termen de 120 de zile […] administratorul SGR va putea fi constituit având ca unic acționar statul român, prin autoritatea publică centrală în domeniul protecției mediului; […] membrii Consiliului de administrație vor fi nominalizați de acționarul unic.”
Altă prevedere imposibil de realizat, în condițiile în care toți reprezentanții industriei strigă la unison de luni bune că SGR nu poate fi demarat la data de 1 octombrie 2022 și care ar fi trebuit revizuită:
Articolul 19 (9) Desemnarea administratorului SGR (…) își încetează aplicabilitatea de drept în următoarele situații:
c) în cazul în care administratorul SGR nu realizează cel puțin jumătate din obiectivele de colectare ale producătorilor prevăzute la art. 4 alin. (2), pentru fiecare tip de material;
(2) Producătorii sunt obligații să realizeze următoarele obiective minime anuale de returnare a ambalajelor SGR.
a) 65% sticlă, 65% plastic, 65% metal pentru perioada cuprinsă între data de 1 octombrie 2022 şi data de 31 decembrie 2022;
b) 65% sticlă, 65% plastic, 65% metal pentru anul 2023;
c) 75% sticlă, 80% plastic, 80% metal pentru anul 2024;
d) 85% sticlă, 90% plastic, 90% metal, începând cu anul 2025.
În situația miraculoasă în care SGR ar fi demarat la data de 1 octombrie 2022 sunt imposibil de atins în 3 luni țintele propuse la articolul a)
Completări relevante propuse în noua hotărâre:
Art. 3 (1)Producătorii care introduc pe piața națională produse în ambalaje primare nereutilizabile (…) au obligația să se înregistreze în SGR în termen de 90 de zile de la data publicării pe pagina de internet a autorității publice centrale pentru protecția mediului a anunțului privind desemnarea administratorului SGR.
Art. 17 (8) distanța până la punctul de returnare realizat nu poate fi mai mare de 500 m fată de fiecare structură de vânzare a comerciantului din acordul de parteneriat, pentru structurile de vânzare din mediul rural, respectiv 150 m pentru structurile de vânzare din mediul urban.
Deși au mărit distanța de la 150m la 500 m în mediul rural, amplasarea centrelor de colectare va fi în continuare o provocare; sunt situații când distanța între 2 magazine este și de 1 km iar punctele de colectare din mediul rural ar trebui organizate de primării tocmai în scopul de a deservi mai multe magazine; în această situație distanța de 500 m nu va putea fi respectată.
Art. 18 (6) Cota aferentă statului român reprezentat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prevăzută la alin. 2, din capitalul social al Administratorului Sistemului garanție-returnare, prevăzută la alin. 1, se asigură din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu.
Aspecte care necesită clarificări legislative dar nu au fost luate în seamă (din nou!) în noua propunere legislativă
Problema stocurilor de produse neetichetate conform SGR
Din perspectiva comercianților dar și a producătorilor, pentru simbolurile SGR aplicate pe etichetă trebuie să existe o perioadă suficientă de tranziție (stoc de tranziție) – pentru a evita sincopele în lanțul de aprovizionare sau risipa de produse în stare bună care nu mai pot fi comercializate fiindca nu sunt purtătoare ale marcajelor corespunzătoare care le încadrează în sistemul SGR (identificatorul SGR și un cod de bare național).
Este necesar să fie elaborată și adoptată o metodologie nouă de raportare – SGR vine cu un sistem de raportare diferit la nivel de unități de ambalaje (nu se va raporta în tone de material așa cum se procedează în prezent pentru restul tipurilor de deșeuri).
În continuare sunt necesare clarificări fiscale, mai ales cum va fi tratată din punct de vedere fiscal valoarea garanției (în mod normal garanția nu ar trebui să fie purtătoare de TVA, model adoptat și în celelalte state care au implementat SGR).
Importanța securizării investițiilor (de 80 milioane EURO) de către statul român, proporțional obligațiiilor care îi revin ca parte din Acționariat (cu procent de 20%)
Dacă identificarea ambalajelor se va face la nivel de sortiment (adică un singur cod de bare pentru toate sticlele dintr-un anumit produs), cum va putea SGR identifica și deconta ambalajele vândute în România dintre cele care au un singur cod de bare pentru mai multe țări (iată aici numeroase exemple). Asta înseamnă returnare de garanții pentru ambalaje pentru care aceste garanții nu au fost încasate. Va plăti producătorul român (și, mai departe, consumatorul român) garanțiile ambalajelor din statele din regiune?
Trebuie să obțină magazinele care vor organiza punctele de returnare autorizații de construire și de mediu?
Fiecare comerciant – mare sau mic – va avea obligația de a asigura colectarea ambalajelor incluse în sistem, măsură obligatorie atât pentru comercianții care au magazine de peste 200 mp suprafață de vânzare cât și pentru cei care sunt sub 200 mp. În fapt, însă, reglementarea spune altceva: comercianții mici ca suprafață se pot asocia și pot organiza puncte de colectare cu primăriile. Nu vor fi arondate pe regiuni sau alte criterii, fiecare comerciant va avea această obligație. Modul în care o vor îndeplini este însă neclar. Câți comercianți se vor asocia, care este criteriul de distanță până la cumpărători, cum arată o astfel de asociere, care sunt responsabilitățile fiecărui asociat, cine pe cine plătește, unde se amplasează punctele de colectare și cine le administrează? E neclar.
Cetățenii, instituțiile și organizațiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 de zile de la data publicării pe site, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Generală Deșeuri și Situri Contaminate.
Persoanele sau organizațiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 zile de la data publicării, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Direcția Generală Deșeuri și Situri Contaminate, persoane de contact: Ion Nae Mușetoiu și Ecaterina Maria Gîldău, consilieri – , e-mail: ionut.musetoiu@mmediu.ro și ecaterina.gildau@mmediu.ro.
Puteți consulta noua propunere legislativă aici și nota de fundamentare aici.
Studiu în Brașov: Aproape jumătate din ambalajele de băuturi colectate separat în gospodăriile din Brașov sunt din plastic
Aproape jumătate din ambalajele de băuturi colectate separat în gospodăriile românilor, din mediul urban, sunt din plastic, arată o statistică realizată de compania de salubritate Brai-Cata, după centralizarea datelor înregistrate pe parcursul a nouă luni, de trei aparate inteligente de reciclare a recipientelor din plastic, aluminiu și sticlă. Conform rezultatelor furnizate de automatele de colectare, dintr-un total de 2.737.362 de unități contorizate, 44% sunt recipiente de tip PET, 34% doze din metal și 22% sticlă.
Sistemele automate de colectare a ambalajelor reciclabile au fost instalate în municipiul Brașov, în cadrul Forumului Orașelor Verzi, într-un proiect derulat de Municipalitate împreună cu partenerii privați Envipco și Brai-Cata.
Un sistem pilot care în câteva luni a colectat peste 2 milioane de bucăți de ambalaje … într-un singur oraș cu doar 3 puncte amplasate în diferite zone ale orașului, arată cât de important și eficient este SGR pentru îmbunătățirea managementului deșeurilor la nivel național.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/06/SIGUREC.jpg635847Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-06-06 11:36:052022-06-06 15:03:54Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică o Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021 privind SGR – Sistemul Garanție-Returnare
Ieri au fost lansate în consultare publică 2 ghiduri pentru investiții din cadrul Componentei Managementul deșeurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Prima subinvestiție are în vedere înființarea de centre de colectare cu aport voluntar, iar cea de-a doua vizează construirea de insule ecologice digitalizate.
Peste 700 de platforme cu aport voluntar trebuie puse în funcțiune până la 30 iunie 2026
Centrele de colectare prin aport voluntar, vor asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate în sistem door-to-door (din ușă în ușă), respectiv deșeuri reciclabile și biodeșeuri care nu pot fi colectate în pubelele individuale, precum și fluxurile speciale de deșeuri – deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri din construcții și demolări.
„Autoritățile din zona urbană trebuie să facă pasul spre sisteme bine dezvoltate, sisteme inteligente, care să gestioneze informațiile la nivel de gopsodărie, la nivel de familie. Totodată, colectarea pe 4-5 fracții pe această bază de sisteme inteligente este ținta pe care vrem să o realizăm prin PNNR. Astfel de platforme vor fi amplasate în comunităţile cu până la 50.000 de locuitori, la limita intravilanului. Până în septembrie 2024, va trebui să instalăm cel puţin 250 de astfel de centre, urmând ca, până la sfârşitul lunii iunie 2026, să fie realizate celelalte 565. În total, vor fi peste 700 de centre de aport voluntar, unele dintre ele mici, altele de dimensiuni medii şi sunt 15 depozite pentru marile municipii care sunt mai complexe şi care pot oferi şi anumite servicii de reciclare”, a declarat ministrul Barna Tánczos în cadrul conferinței de lansare a ghidurilor.
Bugetul pentru această subinvestiție este de 452.2 mil. euro.
Beneficiarii pot fi unitățile administrativ–teritoriale, asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI-uri), dar și alte asocieri de UAT-uri.
Cea de-a doua subinvestiție, construirea de insule ecologice digitalizate, are un buget de 200,1 mil. euro.
Insula ecologică trebuie să fie compusă dintr-un un set de containere sub sau supraterane, protejate antivandalism și împotriva accesului neautorizat, digitalizate pentru acces cu card pentru persoanele fizice arondate, modul GSM pentru transmisie date, bază de date privind beneficiarii serviciului și interfață de facturare pentru toate UAT-urile beneficiare. Fiecare insulă ecologică va deservi în medie 200 de locuitori/apartamente.
13.752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor trebuie puse în funcțiune până la 30 iunie 2026
„Pentru realizarea celor 13.700 de insule, unităţile administrativ-teritoriale pot beneficia de fonduri în funcţie de numărul de locuitori. Vom finanţa integral realizarea acestora, vom oferi posibilitatea instalării unor insule ecologice digitalizate îngropate, subterane, care funcţionează foarte bine în zone de turism, în centrul oraşului unde nu există loc sau nu este estetic să fie amplasate celelalte tipuri de containere. Cheltuielile eligibile pentru unităţile administrativ-teritoriale vor fi cele legate de achiziţia acestor insule, cele de informare, pentru a pregăti populaţia cum să le utilizeze, precum şi punerea în funcţiune a containerelor, împreună cu sistemele de citire a informaţiilor de pe card, baza de date, instalarea acestor sisteme, toate acestea fac parte din cheltuielile eligibile”, a adăugat Barna Tánczos.
Solicitanții pot fi Unitățile Administrativ-Teritoriale (inclusiv subdiviziunile/sectoarele acestora) organizate la nivel de municipiu și oraș, în a căror proprietate va rămâne infrastructura finanțată din fonduri europene prin PNRR.
Numărul maxim de insule ecologice digitalizate care poate fi solicitat în cerere este în funcție de numărul de locuitori ai UAT-ului beneficiar, astfel:
Sub 20.000 locuitori – 25 insule ecologice digitalizate
Între 001 și 50.000 locuitori – 50 insule ecologice digitalizate
Între 001 și 100.000 locuitori – 100 insule ecologice digitalizate
Între 100.001 și 200.000 locuitori – 200 insule ecologice digitalizate
Peste 200.001 locuitori- 300 insule ecologice digitalizate.
Componenta Managementul deșeurilor din PNRR beneficiază de un buget total de 1,239 miliarde euro.
Găsiți ghidul de finanțare pentru înființarea de centre de colectare cu aport voluntar aici. + Anexe
Găsiți ghidul de finanțare pentru construirea de insule ecologice digitalizate aici.+ Anexe
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/06/ministrul-barna-tanczos-a-anuntat-astazi-lansarea-primelor-ghiduri-de-finantare-din-pnrr-pentru-investitii-in-managementul-deseurilor-62961f866285c-scaled.jpg17092560Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-06-01 16:35:302022-06-01 16:37:11Primele ghiduri de finanțare din PNRR pentru investiții în managementul deșeurilor au fost lansate în consultare publică
Programul ASAP demarat în 2021 de Fundația The Institute cu sprijinul Ecoteca își propune ca până în anul 2025 să implementeze sistemul de colectare separată în toate școlile din România.
Dacă în anul 2021 proiectul a început cu acțiuni de informare în școli, începând cu anul 2022 depunem eforturi pentru alinierea școlilor la prevederile legale:
asistăm instituțiile de învățământ în colectarea datelor cu privire la cantitățile de deșeuri predate și realizăm analize comparative între școli în vederea îmbunătățirii sistemului de management al deșeurilor
organizăm sesiuni de instruire a profesorilor cu privire la mesajul pedagogic pe care trebuie sa-l predea mai departe către elevi
organizăm sesiuni de instruire a administratorilor și directorilor de școli privind obligațiile administrative de gestionare a deșeurilor
„Sesiunile de instruire se desfășoară la nivel național și sunt adresate către toate școlile din țară care s-au inscris deja în program sau vor să se înscrie, astfel încât să implementăm la nivel național un sistem pe cât posibil unitar de management al deșeurilor (neintervenind în relațiile comerciale pe care le au cu primăria, firmele de salubrizare și colectorii din zonele respective)”, a subliniat Raul Pop.
În cadrul proiectului a fost lansată și o petiție care urmărește promovarea colectării separate de către tineri, astfel încât tinerii să solicite autorităților să implementeze sistemul de colectare separată (obligatoriu prin lege încă din anul 2011) și să asigure bineînțeles, și serviciile corespunzătoare de ridicare.
Până în acest moment au semnat peste 38 000 de persoane petiția. Dacă doriți să vă alăturați inițiativei, puteți semna petiția aici.
Mai multe informații despre programul ASAP, găsiți aici.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/03/Raul-poza-oficiala.jpg13621362Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-05-31 15:40:042022-05-31 16:27:06Interviu RFI România – Raul Pop, manager programe Ecoteca, despre programul ASAP și provocările implementării sistemului de colectare separată la nivel național
HG 788/2007 fost actualizată și la 20 decembrie 2021 prin HG1265/2021, însă nu conținea la vremea respectivă Normele metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri:
„Art. 101. – Normele metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri vor fi aprobate prin ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor.”
Amintim că la data intrării in vigoare a HG 788/2007 era stipulat că se abrogă conform articolului 11, lit. b din prezenta lege:
OM 1.371/2.225/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului 259/93/CEE privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în, înspre şi dinspre Comunitatea Europeană, cu modificările şi completările ulterioare, şi 6 ale Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontieră al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 12 ianuarie 2007.
Totodată, amintim că la data de 7 februarie 2022,Ministerul Afacerilor Interne anunța că a fost lansat în dezbatere publică un Ordin comun al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al ministrului afacerilor interne privind stabilirea punctelor de trecere a frontierei de stat pentru transferurile de deșeuri, mărfuri/ bunuri second hand.
Actul normativ va limita numărul de puncte de trecere a frontierei care vor putea fi tranzitate de mijloacele de transport încărcate cu deşeuri reciclabile la 15, stabilind și trasabilitatea obligatorie de la graniţă până la locul unde se va face reciclarea, pentru a elimina posibilitatea ca autocamioanele să se poată deplasa fără GPS. (vezi imaginea de mai jos).
Sursa foto: udmr.ro
Principalele prevederi ale proiectului de lege
Art. 3 (1) „Importul/transferul oricăror tipuri sau cantități de deșeuri în Romania se poate realiza numai către instalații de valorificare, astfel cum sunt definite în prezentele norme metodologice, exclusiv pentru sine, fără a putea transfera dreptul de proprietate al acestora, către alte entități, care ar putea de asemenea să deruleze operațiuni de valorificare, înainte de a fi derulate operațiuni de valorificare obligatorii”.
(2) „Importul/transferul deşeurilor de orice natură în România, în scopul eliminării acestora, este interzis.
Art 4. Amestecul diferitelor tipuri de deșeuri pe timpul transportului este interzis
Art. 5 Descărcarea deșeurilor în alte locuri față de destinația menționată în documentele ce însoțesc transportul este interzisă.
Art. 8 – Transferul deșeurilor se efectuează numai după ce se certifică faptul că instalația de valorificare are capabilitățile tehnice în raport cu tipurile, categoriile, precum și cantitățile de deșeuri pentru care se planifică un transport, în conformitate cu actele de reglementare din punct de vedere al protecției mediului și cu declarațiile depuse în registrul R.O.A.F.M.
Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/ propuneri/sugestii, în termen de 10 de zile de la data publicării proiectului de lege, la Garda Nationala de Mediu – Comisariatul General aici.
Peste 14.000 de tone de deşeuri, oprite în 2021 la intrarea în România
Potrivit Poliției de Frontieră„în anul 2021 au fost identificate peste 224 cazuri de transport ilegal de deşeuri din state din Europa (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Belgia, Bulgaria, Germania, Norvegia, Portugalia, Olanda, Serbia, Spania etc), dar şi din Asia (China, Hong Kong, Pakistan, Israel, Japonia) şi America de Nord (S.U.A., Canada).
În urma verificărilor efectuate de autorităţi (Garda Naţională de Mediu, Direcţia Generală a Vămilor etc.), s-a stabilit faptul că peste 14.000 de tone de deşeuri nu corespundeau cu datele declarate şi cuprinse în documentele prezentate autorităţii vamale, respectiv nu îndeplineau condiţiile legale de intrare din punct de vedere al legislaţiei de mediu.
Ulterior, deşeurile, constând în metal și hârtie, aluminiu, textile, cauciuc, lemn, baterii și bucăți de azbest, sticlă, material feros, componente de vehicule scoase din uz, aparate de uz casnic, echipamente electrice şi electronice etc. au fost înapoiate pe teritoriul statului vecin (la frontiera terestră), respectiv firmelor exportatoare (la frontiera maritimă) și au fost întocmite 22 de dosare penale.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/cargo-container.jpg6431155Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-04-11 13:04:392022-04-21 16:26:21Proiect de Ordin aflat în dezbatere publică pentru aprobarea Normelor metodologice privind controlul transferurilor de deşeuri
BURNAR FLORIAN 1*, POP RAUL 2 1 ASOCIAȚIA PARTENERIAT PENTRU PROIECTE ȘI FONDURI EUROPENE, Președinte 2 EXPERT DEȘEURI, Consultant, co-fondator COALIȚIA PENTRU ECONOMIE CIRCULARĂ
Pandemia de COVID-19 a avut și continuă să aibă un puternic impact economic, social și sanitar asupra României, revelând și chiar amplificând și mai mult unele dintre deficiențele sale structurale.
Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR – a fost elaborat de către autoritățile române pentru a răspunde acestor provocări, fiind transmis la Comisia Europeană la finalul lunii mai 2021. Comisia Europeană a adoptat în data de 27 septembrie 2021 o evaluare pozitivă a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi și împrumuturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Această finanțare va sprijini implementarea măsurilor esențiale în materie de investiții și reforme cuprinse în PNRR și va contribui în mod crucial la ieșirea României mai puternică din pandemia de COVID-19.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/01/IMG-RAUL-2.png484978Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-01-06 16:20:542022-03-17 18:32:50Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu
V-ați întrebat vreodată cum sunt cheltuiți banii pentru mediul înconjurător în România? Sunt acești bani cheltuiți eficient, cu rezultate vizibile? Știți ce drepturi, îndatoriri și pârghii legale avem noi, cetățenii, ONG-urile sau companiile pentru a putea influența felul în care sunt cheltuiți acești bani? Dacă ați răspuns ”nu/nu știu” la cel puțin una din întrebări, acest articol vă poate ajuta să vă clarificați câteva nelămuriri.
Protecția mediului nu este doar un drept fundamental al cetățenilor români, ci și una din îndatoririle acestora. De ce are așa o importanță în ceea ce ne privește? Pentru că între mediul în care trăim și calitatea vieții, sănătatea și bunăstarea noastră, este o legătură directă. Numai că, în ultimii ani, constatăm o înrăutățire a factorilor de mediu: poluare, spații verzi din ce în ce mai puține, dispariții de păduri, deșeuri tot mai multe, abandonate atât în localități, cât și în natură, sau multe alte aspecte care ne deranjează, ne fac rău și pe care am vrea să le știm rezolvate.
Întrebarea firească pe care ne-o punem este: cine trebuie să se ocupe de mediu și cum putem verifica dacă protecția mediului se desfășoară eficient în România? Pentru a avea o imagine cât mai corectă a situației, ar trebui să urmărim câteva aspecte:
Ce prevede legislația în privința protecției mediului?
Care e situația reală (ce spun statisticile din rapoartele oficiale)?
Ce se poate îmbunătăți?
Protecția mediului – reglementări legale:
Potrivit Constituției României:
”Art. 35 – Dreptul la mediu sănătos
(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
(3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.
Art. 135 – Economia
(2) Statul trebuie să asigure:
e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;
f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii.”
***
Potrivit Art. 1 din OUG 195/2005 privind protecția mediului:
(2) Mediul reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului.”
Între principiile şi elementele strategice ce stau la baza OUG 95/2005 (Art. 3) menționăm:
”f) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;
g) utilizarea durabilă a resurselor naturale;
h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în probleme de mediu.”
Tot în OUG 95/2005 se prevede că:
”Art. 4 – Modalităţile de implementare a principiilor şi a elementelor strategice sunt:
b) adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerinţelor politicii de mediu;
f) introducerea şi utilizarea pârghiilor şi instrumentelor economice stimulative sau coercitive;
l) menţinerea şi ameliorarea calităţii mediului;
p) educarea şi conştientizarea publicului, precum şi participarea acestuia în procesul de elaborare şi aplicare a deciziilor privind mediul.”
Art. 6 – (1) Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale prevăd în bugetele proprii fonduri pentru îndeplinirea obligaţiilor rezultate din implementarea legislaţiei comunitare din domeniul mediului şi pentru programe de protecţie a mediului şi colaborează cu autorităţile publice centrale şi teritoriale pentru protecţia mediului în vederea realizării acestora.”
Protecția mediului – în cifre (perioada 2010-2020):
Potrivit Raportului_privind_Starea_Mediului_in_Romania_2020, preocuparea la nivelul autorităților privind această componentă importantă care ne afectează direct viața și sănătatea se observă din evoluția cheltuielilor pentru protecția mediului în ultimii 11 ani.
Cheltuielile pentru protecția mediului se fac din Fondul pentru Mediu, iar de gestionarea acestui fond se ocupă Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). Așa cum se precizează pe site-ul instituției AFM, aceasta ”gestionează programe finanţate din fonduri naţionale şi este finanţată integral din venituri proprii şi răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu. Administraţia Fondului pentru Mediu susţine finanţarea pentru 26 categorii de proiecte şi programe naţionale în vederea dezvoltării durabile a României.”
Defalcarea pe programe a cheltuielilor cu protecția mediului se poate observa în tabelul de mai jos (am selectat câteva categorii de cheltuieli din raportul mai sus menționat, păstrând numărul curent din tabelul de referință):
Deși aproape că nu există localitate în România ai cărei locuitori să fie mulțumiți de gestionarea deșeurilor în comunitatea lor, suma alocată susținerii acestui program reprezintă doar0,42% din suma totală a fondului de mediu disponibil în anul 2020, după ce 7 ani la rând suma alocată a fost 0 lei. Statistica ne demonstrează că acest program nu a fost pe lista de priorități ale AFM în ultimii 8 ani. Nici în prezent nu figurează pe lista Programelor în derulare sau Programelor în dezbatere/pregătire de lansare ale Administratiei_Fondului_pentru_Mediu.
Conservarea biodiversității și administrarea ariilor naturale protejate: 0 lei în ultimii 5 ani
Educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului: 0 lei în ultimii 5 ani.
Programul național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în mediul urban: 0 lei în ultimii 2 ani.
Împădurirea terenurilor degradate, reconstrucția ecologică și gospodărirea durabilă a pădurilor: sume din ce în ce mai modeste alocate (în 2020 s-a alocat doar 0,65% din fondul de mediu).
În schimb, programul ”Rabla” (poziția 13 din tabelul de mai sus) a avut în permanență ponderea majoritară a sumelor alocate din fondul pentru mediu al României pentru programe destinate mediului (72% în anul 2019 și 43% în 2020). Iar pentru ”Rabla 2021” s-a alocat suma_record de 1,24 miliarde lei.
Și, deși programul ”Rabla” a avut cea mai mare cotă a alocărilor din fondul pentru mediu, nu a reușit nici să reducă traficul auto din marile orașe, nici să oprească achiziția în ritm mai accelerat a mașinilor rulate. De exemplu, în anul_2019, 73% din autoturismele înmatriculate erau rulate și doar 27% mașini noi. Iar în primele_6_luni_din_anul_2021, autoturismele noi achiziționate au avut o scădere generală de 3,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce achiziția de autoturisme rulate a crescut cu 10%. De altfel, impactul pozitiv de mediu al acestui program nu a fost niciodată calculat și e incert (dacă el există).
Pe de altă parte, industria_auto reprezintă cea mai mare industrie din România și una din principalele forțe economice ale țării, având o contribuţie de 14% în PIB şi de 26% în exporturi, deci este firesc să fie susținută masiv de stat.
Problema nu e că se încurajează scoaterea de pe piață a mașinilor poluante foarte vechi și vechi, ci faptul că ”Rabla” a ajuns să consume cea mai mare parte a sumelor destinate protecției mediului, în condițiile în care și așa aceste sume sunt mici – România se află pe penultimul_loc_din_Europa la cheltuielile naționale destinate protecției mediului, cu o pondere de 0,8% din PIB, față de media europeană de 2%.
Dar ceea ce pare a fi ignorat complet de către decidenții alocării fondului pentru mediu este consultarea publică privind prioritizarea programelor destinate mediului, practic, încălcând dreptul garantat al cetățenilor la elaborarea planurilor și programelor de mediu, așa cum prevede OUG 95/2005:
”Art. 5 – Statul recunoaşte oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, garantând în acest scop:
c) dreptul de a fi consultat în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii şi legislaţiei de mediu, emiterea actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor şi programelor.”
***
Am făcut referire la acest aspect deoarece în spațiul public au apărut, de ani de zile, o mulțime de solicitări ale societății civile pentru implicarea sporită a autorităților statului în fiecare din programele de mai sus. În ciuda acestor solicitări, programele de mediu menționate fie nu beneficiază deloc de fonduri, fie le sunt alocate sume total insuficiente. Deci interes și preocupare există atât din partea cetățenilor, cât și a unor asociații și fundații care fac eforturi deosebite pentru a suplini această nevoie stringentă de protejare a mediului.
Protecția mediului – ce se poate îmbunătăți?
În primul rând comunicarea și dialogul cu toți actorii interesați să participe, să se implice în vreun fel în programele de protecție a mediului.
Apoi, diversificarea surselor de finanțare (incluzând sursele de finanțare externă), pentru completarea sumelor care nu acoperă nici pe departe necesarul de finanțare al acestui domeniu.
Și, poate cel mai important: asigurarea unui echilibru în alocările din fondul de mediu, în mod just și echitabil, proporțional cu nevoile comunității.
Un exemplu în acest sens ar putea fi utilizarea sumelor colectate în urma aplicării instrumentelor economice din domeniul deșeurilor exclusiv pentru proiecte în domeniul deșeurilor (cum ar fi programele ”Gestionarea deșeurilor” sau ”Educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului” /pentru componenta deșeuri), așa cum prevede și Planul_National_de_Gestionare_a_Deseurilor (pct. 18 de la pag. 204 din document).
În plus, să nu uităm că instrumentele economice, aplicate corect, pot rezolva o mulțime de probleme cu care se confruntă în prezent țara noastră (deșeuri necolectate separat sau pre-colectate separat incorect, rată foarte mică de reciclare/valorificare – 11,5%, rată foarte mare de depozitare – peste 70% etc.).
”Obiectivul instrumentelor economice este acela de a încuraja schimbarea comportamentului în scopul unei gestionări corespunzătoare a deșeurilor, prietenoasă cu mediul. Aceasta se poate realiza fie prin stimularea comportamentului/activității dorite (de exemplu prin acordarea de subvenții pentru anumite investiții), fie prin creșterea costurilor comportamentului/activității nedorite (taxe aplicate pentru anumite produse, taxa de depozitare).” (Planul_National_de_Gestionare_a_Deseurilor, detalii la pag. 314).
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2021/12/06_garbage-1622130_1280.jpg9791280Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2021-12-15 12:08:302022-03-17 19:28:21Cum sunt cheltuiți banii pentru mediu în România
Aceasta este concluzia la care au ajuns cei mai importanti reprezentanti din industria deseurilor ieri, in cadrul unei conferinte organizate de Coalitia pentru Economia Circulară.
Am participat si noi la conferinta „Mecanisme de raportari si decontari – OUG 74/2018 (L31/2019) … am asistat si de aceasta data la strigatul disperat al reprezentantilor industriei de reciclare si ca de fiecare data, am ascultat raspunsurile evazive ale reprezentanților autoritatilor de mediu.
Dupa toate criticile aduse Ordonantei de Urgenta 74/2018 (aprobata pe data de 17 iulie 2018), in data de 10 ianuarie 2019 a fost adoptata Legea 31/2019 care aproba toate modificarile OUG 74/2018 cu „mici” completari.
Legea vine ca o „binecuvantare” după recentul cadou de Crăciun acordat de Ministerul Mediului Organizațiilor de Transfer de Responsabilitate.(Ordinul 1362/2018 privind aprobarea Procedurii de autorizare, avizare anuală şi de retragere a dreptului de operare a organizaţiilor care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului adoptat pe 28 decembrie 2018, care a intrat in vigoare la 15 ianuarie 2018).
Legea 31/2019 a intrat in vigoare oficial pe 17 ianuarie si a creat haos in toata industria de reciclare. In momentul de fata gradul de colectare a deșeurilor a scazut, sunt numeroși colectori care au in stocuri tone de deseuri și nu stiu cum sa procedeze cu ele, organizatiile de transfer de responsabilitate se pregatesc sa se reautorizeze dar nu se stie sigur cand va fi posibil acest lucru, asta in timp ce multe UAT-uri si ADI-uri nu cunosc inca noile prevederi legislative si nu au inceput nici o formalitate …
Stim cu totii ca in ultimii ani industria reciclarii a functionat in mare parte datorita eforturilor organizatiilor private (generatori, producatori, organizatii de transfer de responsabilitate a producatorilor – OTR, colectori, firme de reciclare, cateva firme de salubrizare).
In timp ce majoritatea tintelor impuse producatorilor pentru deseurile de ambalaje au fost atinse in ultimii ani, autoritatile publice locale au preferat, cu mici exceptii, „sa stea de-o parte” si sa trimita deseurile municipale, generate de populatie, direct la groapa.
Desi au contractat in exercitiul bugetar 2007-2013 al Uniunii Europene proiectele pentru realizarea celor 32 de Sisteme de Management Integrat al Deseurilor, doar cateva sunt functionale in prezent.
Reprezentantii industriei sunt de acord ca nu avem cum sa atingem tintele de reciclare din 2020 fara cresterea gradului de colectare separata a deseurilor municipale generate de populatie (administrate de primarii prin delegarea firmelor de salubrizare) insa modalitatile propuse de legiuitor in OUG 74/2018, L. 31/20 si OM 1362/2018 sunt considerate incorecte.
Ele duc la o nationalizare a pietii deseurilor, oferind un monopol nejustificat autoritatilor publice locale – Unitatilor Administrativ Teritoriale -UAT si Asociatiilor de Dezvoltare Intercomunitară, in detrimentul celorlalti actori de pe piata (care au demonstrat competenta in acest sector).
Amintim ca Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) sunt forme de asociere pe care localitățile și județele au fost obligate să le construiască, aceasta fiind în lipsa regionalizării o condiție esențială pentru accesarea fondurilor de mediu de la Uniunea Europeană. Pe baza acestei organizări s-au finanțat cele 32 de Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor-SMID.
In conditiile in care mare parte din ADI-uri nu au dovedit pana acum ca pot administra corespunzator SMID-urile ce garantie pot oferi pentru administrarea corespunzatoare a deseurilor de acum incolo?!
In mod cert UAT-urile si ADI-urile au nevoie de sprijinul operatorilor privati pentru a deveni performante dar sunt necesare conditii echitabile pentru ambele parti ….
Care sunt principalele probleme ridicate de reprezentantii industriei
OTR-urile:
vor trece printr-o procedură de reautorizare care impune o serie de condiții greu de îndeplinit pentru unele, ceea ce va duce în mod inevitabil la scăderea numărului acestora
pentru a fi autorizate, organizațiile vor fi obligate să constituie o garanție de două milioane lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu sub forma unui depozit în numerar sau a unei scrisori de garanție bancară sau a altui instrument de garantare emis de o societate bancară, valabil pentru întreaga perioadă de autorizare.
OTR-urile nu stiu insa ce se intampla in cazul in care eventualele penalitati primite depasesc garantia de 2 milioane lei … A cui este raspunderea in acest caz?
Ordinul 1362 anuleaza dreptul OTR-urilor de a oferi bonificatii colectorilor care colecteaza deseuri de la persoane fizice (drept existent in OUG 74/2018)
OTR-urile sunt obligate sa aiba acelasi tarif pentru toti producatorii
Asociatiile de Dezvoltare Intercomunitară si Primariile vor avea dreptul sa solicite si sa incaseze de la organizatiile colective care indeplinesc obligatiile privind raspunderea extinsa a producatorului (OTR) sumele reprezentand costurile de gestionare pentru deseurile municipale care fac obiectul raspunderii extinse a producatorului; astfel, producatorii de deseuri avertizeaza ca vor ajunge prin sumele acordate OTR-urilor sa finanteze doua sisteme, cel tip „depozit” si pe cel municipal.
Colectorii:
In conditiile in care preturile ambalajelor au scazut foarte mult iar procesul de colectare este destul de costisitor (infrastructura, transport, sortare), colectorii afirma ca reuseau sa supravietuiasca datorita bonificatiilor primite de la OTR-uri; in lipsa acestor bonificatii activitatea lor este in pericol
In aceasi situatie sunt si unii reciclatori care nu vor sa mai primeasca deseuri in lipsa bonificatiilor
Pe scurt, reprezentantii industriei afirma ca ADI-urile si UAT-urile vor fi sprijinite de producatori, OTR-uri si colectori in vederea implementarii sistemului de colectare separata la „sursa” (populatie) si cresterii gradului de reciclare a deseurilor municipale, insa doar primele 2 entitati vor avea beneficii economice in acest „parteneriat”.
Ce asigurari au dat reprezentantii autoritatilor publice in cadrul Conferintei
Penalitatile catre AFM pentru tintele neindeplinite din noua lege se vor aplica din 2020; astfel in 2019 se vor plati penalitatile din vechea OUG 196/2005.
Din iunie 2019 va fi obligatoriu sa se raporteze cantitatile de deseuri in softul AFM
Saptamana viitoare va fi publicat Ordinul pentru infiintarea Comisiei de Supraveghere a OTR-urilor
Ce se va intampla in perioada urmatoare
Reprezentantii Coalitiei pentru Economia Circulara au invitat toti reprezentantii industriei, participanti in cadrul intalnirii, sa se alature in formularea unei pozitii comune cu privire la neregulile prezentei legi si sa solicite amendamentele necesare prin toate mijloacele posibile, astfel incat noile modificari legislative sa aduca solutii echitabile pentru toti actorii din industria deseurilor.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2019/01/1.jpg11342016Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2019-01-23 10:25:532022-03-17 18:56:21Piața reciclării este blocată din cauza OUG 74/2018 (L. 31/2019)
Dupa cum scriam intr-un articol anterior, autoritatile publice locale au obligatia legala a “asigurarii unui sistem de colectare selectiva a deseurilor de la populatie”. Aceasta obligatie vine atat din Legea 211/2011 (republicata), cat si din diverse acte normative ulterioare, dintre care cel mai recent este OUG 74/2018.
Colectarea selectiva – sau, mai corect spus, separata – a deseurilor generate de institutii sau persoane fizice este un termen bine cunoscut sau cel putin vehiculat intensiv. Aplicarea, insa, este dificila sau cel putin asa este perceputa. Intr-adevar, rezultatele nu apar peste noapte, iar consecventa si rabdarea sunt extrem de importante.
Primariile sunt obligate sa colecteze separat deseurile generate in cadrul institutiei, dar sunt direct raspunzatoare si de gestionarea deseurilor municipale, provenite de la populatie, ceea ce conduce la o serie de confuzii si neintelegeri pe care vom incerca sa le clarificam in continuare.
Ce deseuri colectam selectiv?
Conform normelor legislative, Primariile au obligatia de a pune la dispozitie sisteme de colectare selectiva cel putin a deseurilor de hartie, metal, plastic si sticla. Implicit, fractia de deseuri reziduale (sau amestecate, mixte, menajere, umede) constituie a cincea categorie care se va colecta separat. Interdictia de-a elimina amestecat deseuri din echipamentele lectrice sau deseuri cu continut periculos (de exemplu baterii, becuri fluorescente, chimicale, etc) complica lucrurile si mai mult: teoretic, primaria ar trebui sa asigure servicii de colectare separata si a acestor categorii de deseuri.
Tinta de reducere a cantitatilor depozitate, atat de discutata, s-a pastrat neschimbata: cel putin jumatate din cantitatea totala de deseuri municipale generate trebuie deviata de la depozitare, pana la sfarsitul anului 2020. Pana una-alta, Romania nu are o situatie clara cu privire la cate deseuri genereaza, cantitatile raportate de 270 kg/cap de locuitor sunt grosier subestimate (sub 60% fata de media celorlalte tari din Europa de Est).
Cum colectam selectiv deseuri?
Pentru a evita sanctiuni cuprinse intre 5.000 lei si 15.000 lei (Legea 211/2011, cu modificari si completari ulterioare), Primaria trebuie sa asigure si sa raspunda de colectarea separata, transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a celor menajere periculoase. De asemenea, tot Primaria pune la dispozitie spatii necesare si containere pentru colectarea separata a deseurilor, pe fluxuri de materiale, si asigura functionalitatea acestora. Nu este obiectul acestui articol discutarea costurilor de natura fiscala pe care UAT-ul le acumuleaza catre Fondul pentru mediu, pe considerente de natura similara, insa vom reveni asupra acestora intr-un articol viitor.
Unde anume colectam selectiv?
Implementarea sistemelor de colectare in mod selectiv a deseurilor municipale se realizeaza la sursa, adica in locul in care acestea se genereaza: la domiciliu sau, respectiv, la locul de derulare a activitatii economice din care rezulta deseurile respective. Spre exemplu, containerele de culori diferite se vor atribui fiecarui generator de deseuri sau beneficiar al serviciilor de salubrizare. Preluarea deseurilor (golirea) se poate realiza in intervale temporale diferite, in containere sau alte capacitati de manipulare departajate, separat, pe tipuri de deseu, de catre colectorul de deseuri, de preferat in baza unor contracte clare, cu clauze explicite in acest sens.
Colectarea separata a deseurilor este un proces continuu, urmat de reciclare, proceduri de valorificare energetica sau alte forme de valorificare si in ultimul rand eliminare. Deseurile destinate eliminarii sunt acelea care nu se pot supune nici unei forme de valorificare sau reciclare, conform legislatiei nationale in vigoare si, adeseori, conform viabilitatii economice a acestor operatiuni. Lipsa instrumentelor financiare, insa, este cel mai comun motiv pentru care operatorii aleg sa incalce legea, ducand la depozitare deseuri a caror eliminare prin depozitare este explicit interzisa de legislatie.
Definirea legala a unor termeni specifici
deseu – orice substanta sau obiect pe care detinatorul il arunca ori are intentia sau obligatia sa il arunce
producator de deseuri – producatorul initial de deseuri sau orice persoana care efectueaza operatiuni de preprocesare, amestecare sau de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compozitiei acestor deseuri
gestionarea deseurilor – colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusive supervizarea acestor operatiuni si intretinerea ulterioara a amplasamentelor de eliminare, inclusiv actiunile intreprinse de un comerciant sau un broker;
reciclare – orice operatiune de valorificare prin care deseurile sunt reprocesate in produse, materiale sau substante pentru a-si indeplini functia lor initiala sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică si reprocesarea in vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operatiunile de rambleiere
eliminare – orice operatiune care nu este o operatiune de valorificare, chiar si in cazul in care una dintre consecintele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substante sau de energie
NOU!!! prin OUG 74/2018, apar noi precizari in ceea ce priveste subclasificarea deseurilor municipale:
deseuri amestecate si deseuri colectate separat de la gospodarii, inclusiv hartia si cartonul, sticla, metalele, materialele plastice, biodeseurile, lemnul, textilele, ambalajele, deseurile de echipamente electrice si electronice, deseurile de baterii si acumulatori si deseurile voluminoase, inclusiv saltelele si mobila;
deseuri amestecate si deseuri colectate separat din alte surse in cazul in care deseurile respective sunt similare ca natura si compozitie cu deseurile menajere. Deseurile municipale nu includ deseurile de productie, agricultura, silvicultura, pescuit, fose septice si reteaua de canalizare si tratare, inclusiv namolul de epurare, vehiculele scoase din uz si deseurile provenite din activitati de constructie si desfiintari
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2018/09/pawel-czerwinski-759725-unsplash-scaled.jpg17072560Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2018-09-25 10:35:072022-03-17 19:01:50Asigurarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor municipale generate de populatie Ce, cum, unde?
