Într-un vot decisiv desfășurat marți, 23 aprilie, Parlamentul European a adoptat o nouă directivă care consolidează așa-numitul “drept la reparare”, un pas major pentru consumatori și o victorie semnificativă în lupta împotriva schimbărilor climatice. Directiva a fost adoptată cu o largă majoritate de 584 voturi pentru, trei împotrivă și 14 abțineri.
Noua legislație impune producătorilor obligații clare: trebuie să ofere servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile, și să informeze consumatorii despre drepturile lor. Interesant este că bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire a garanției legale cu un an, stimulând consumatorii să opteze pentru reparare în locul înlocuirii produselor.
Impactul asupra bunurilor de uz casnic
După expirarea garanției, producătorii sunt totuși obligați să repare produsele casnice reparate din punct de vedere tehnic, cum ar fi mașinile de spălat, aspiratoarele și telefoanele mobile. Consumatorii vor avea, de asemenea, opțiunea de a împrumuta un dispozitiv în timp ce al lor este în reparare sau de a alege un produs recondiționat.
Iată câteva exemple concrete de aparate de uz casnic care intră sub incidența noii directive europene “dreptul la reparare”:
mașini de spălat,
aspiratoare,
telefoane mobile – deși nu sunt tradițional considerate aparate de uz casnic, sunt incluse în directive datorită utilizării lor extensive în fiecare casă,
frigidere,
cuptoare cu microunde,
aparate de aer condiționat.
Toate aceste aparat vor avea asigurat accesul la servicii de reparații și piese de schimb, făcându-le mai durabile și reducând astfel impactul asupra mediului.
Simplificarea accesului la reparații
Un nou formular european de informații va ajuta consumatorii să evalueze și să compare serviciile de reparare. Mai mult, o platformă europeană online va centraliza informațiile, oferind acces ușor la ateliere locale, vânzători de bunuri recondiționate și inițiative de reparare comunitare.
Stimulente economice și reducerea costurilor
Noile reglementări vizează nu doar ușurarea reparațiilor, ci și reducerea costurilor pentru consumatori. Producătorii sunt obligați să furnizeze piese de schimb la prețuri rezonabile și să permită utilizarea componentelor second-hand sau imprimate 3D. De asemenea, campanii de informare și vouchere pentru reparații vor fi implementate pentru a promova reparațiile la nivelul UE.
Nicolae Trofin, Chief Sales Business Partnerships la Flip.ro, un promotor activ al bunurilor electronice recondiționate, a salutat adoptarea directivei:
“Salutăm noua directivă europeană ‘Right to repair’ care cu siguranță va avea un impact pozitiv atunci când va fi implementată în legislația fiecărei țări. La Flip, avem misiunea de a face electronicele recondiționate o opțiune obișnuită, susținând consumatorii să cumpere smart. Astfel, e nevoie ca dispozitivele să dureze mai mult, și să fie mai ușor de reparat, reutilizat.”
Impactul economic și de mediu
Comisia Europeană a indicat că noua legislație ar putea genera 4,8 miliarde EUR în creștere economică și investiții, reducând în același timp consumul de resurse și producția de deșeuri. Aceasta vine ca răspuns la solicitările cetățenilor exprimate în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, vizând consumul sustenabil și combaterea obsolescenței planificate.
Următorii pași
După aprobarea oficială de către Consiliu și publicarea în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea 24 de luni pentru a transpune directiva în legislația națională, marcând un capitol nou în politica de consum și protecția mediului la nivelul Uniunii Europene.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2024/04/service-maintenance-worker-repairing-scaled.jpg17072560Zaharia Cosminhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgZaharia Cosmin2024-04-24 19:35:572024-04-24 19:35:59Schimbare majoră pentru consumatori: Parlamentul European consolidează dreptul la reparare
Inițiativa urmărește, de asemenea, angajamentul Strategiei pentru materiale plastice de a asigura faptul că ambalajul de plastic este reutilizabil sau reciclabil într-o manieră viabilă din punct de vedere economic până în 2030, iar Pactul Verde european extinde această obligație la toate ambalajele și se angajează să adopte măsuri suplimentare pentru prevenirea și reducerea supraambalajului și a deșeurilor de ambalaje.
Astfel, în revizuirea Directivei pentru ambalaje, Comisia Europeană are în vedere:
îmbunătățirea designului ambalajului pentru a promova reutilizarea și reciclarea
creșterea conținutului reciclat din ambalaje
măsuri pentru reducerea ambalării excesive
reducerea deșeurilor de ambalaje.
Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor
Atunci când ne referim la ambalaje, pare să existe o confuzie între acțiunile care se referă la reutilizare și la prevenire. În ciuda faptului că ambele contribuie la reducerea generării de deșeuri, din perspectiva elaborării politicilor, acestea ar trebui tratate ca 2 concepte diferite.
Această lucrare își propune să clarifice ceea ce ar trebui definit ca „reutilizarea ambalajelor” și ceea ce ar trebui definit ca „prevenirea deșeurilor de ambalaje” și care sunt măsurile de politică care le cuprind pe una și pe cealaltă.
Când folosim termenul de „ambalaj reutilizabil”, conceptul se referă de fapt la două tipuri de procese:
acțiunea de a folosi un recipient care este deținut de consumator și care este fie reumplut în magazin sau reumplut acasă. În ambele cazuri, recipientul nu este de fapt un ambalaj, ci un produs și, prin urmare, această acțiune ar trebui să fie considerată ca prevenire a deşeurilor de ambalaje.
acțiunea de utilizare a unui recipient care este un activ deținut de producător sau de un terț și/sau de colectare, spălare și reumplere de o terță parte. Acest proces este ceea ce ar trebui considerat ca ambalaj reutilizabil.
Prin urmare, trebuie făcută o diferențiere importantă între: prevenirea deșeurilor de ambalaje și sisteme de ambalare reutilizabile, deoarece măsurile și cerințele care ar trebui să se aplice fiecăruia dintre ele diferă (deși sunt foarte complementare) și această diferență trebuie clarificată în cadrul viitoarei revizuiri a Directivei
Definiția ambalajelor reutilizabile, în viziunea Zero Waste Europe și a partenerilor
„Ambalajele reutilizabile sunt ambalaje care sunt concepute pentru a fi reutilizate de mai multe ori în același scop după utilizare și a căror returnare și reutilizare efectivă este posibilă printr-o logistică adecvată și promovată de sisteme de stimulare adecvate, de obicei printr-un sistem depozit”.
De fapt, există câteva aspecte cheie care sunt cruciale pentru a fi încorporate în definiția unui sistem de reutilizare a ambalajului, punctate foarte bine de Zero Waste Europe:
Existența infrastructurii și a logisticii inverse pentru preluarea efectivă, curățarea, reumplerea și redistribuirea ambalajelor (operată de producători și/sau de un terț).
Un stimulent adecvat pentru returnarea ambalajului (de obicei un depozit, dar poate fi și un sistem în care consumatorul plătește o amendă atunci când ambalajul nu este returnat).
O anumită cantitate de rotații minime, care ar trebui să fie cel puțin între 10-15 cicluri.
O rată de colectare de cel puțin 90% din ambalaje.
Măsuri propuse de Zero Waste Europe și partenerii lor care sprijină prevenirea deșeurilor de ambalaje
O țintă de prevenire a deșeurilor de ambalaje de 50% până în 2030, care să includă ca 30% să fie atinsă prin reutilizare
Stabilirea unui plafon pentru ambalajul general de unică folosință introdus pe piață
Aplicarea de taxe pe ambalajele de unică folosință
Restricționarea utilizării ambalajelor de unică folosință pentru anumite aplicații, cum ar fi la fața locului unde se consumă alimente și băuturi
Încurajarea alternativelor de ambalare reîncărcabile care să fie disponibile de către orice restaurant, cafenea sau magazin care vinde alimente sau băuturi de consumat „din mers”
Încurajarea sau obligarea comercianților cu amănuntul care vând produse alimentare, băuturi și produse de curățare nepericuloase să accepte consumatorii să-și aducă propriul recipient (recipient spălat corespunzător)
Încurajarea comercianților online să ofere clienților posibilitatea de a renunța la livrarea produselor în ambalaj suplimentar (pentru expediere) atunci când ambalajul propriu al produselor este deja potrivit pentru expediere.
Măsuri propuse de Zero Waste Europe și partenerii lor care sprijină reutilizarea ambalajelor
Stabilirea unui obiectiv general de reutilizare de 50% până în 2030 pentru toate ambalajele introduse pe piața UE; trimițând astfel un semnal puternic tuturor sectoarelor de piață pentru a demara tranziția
Stabilirea țintelor de reutilizare specifice sectorului sau țintelor dedicate pe tip de ambalaj
Încurajarea schemelor de depozit-retur (DRS) pentru reumplere/reutilizare dincolo de ambalarea băuturilor
Definirea cerințelor esențiale pentru sistemele de tip „pool”(vezi imaginea de mai jos sau citește mai multe informații despre aceste sisteme aici – și furnizarea de linii directoare privind configurarea acestora si functionare.
Stabilirea parametrilor generali pentru alinierea standardizării designului ambalajului și returnării – Stimulente de returnare între mărci și companii într-un mod care să permită partajarea punctelor de colectare a recipientelor, instalații de spălare și logistică, inclusiv un număr minim de cicluri (reutilizări), etichetare, etichete digitale (coduri QR), simboluri de reutilizare, printre alte cerințe privind designul de produs.
Sursa foto: Zero Waste Europe
Principalele pericole semnalate de Zero Waste Europe și parteneri în gruparea celor 2 concepte -reutilizarea ambalajelor și prevenirea deșeurilor de ambalaje, în cadrul Directivei
Lipsa stimulentelor pentru sisteme eficiente de reutilizare a ambalajelor
Lipsa sprijinului pentru prevenirea generării deșeurilor
Greenwashing/confuzia consumatorilor
Magazine care vând produse reutilizabile, cum ar fi pungi de bumbac și pahare de cafea din oțel inoxidabil cu mâncare/băutură/cumpărături: Deși în acest caz, articolele sunt vândute către consumatori și nu sunt oferite gratuit, asta nu înseamnă că vor fi aduse înapoi pentru fiecare cumpărătură și, de asemenea, nu înseamnă că vor fi refolosite acasă. Mulți consumatori care și-au uitat propriile obiecte personale acasă o vor face cumpărând un alt articol reutilizabil sau vor reveni în schimb la ambalajul de unică folosință. Acest lucru nu s-ar întâmpla în cazul sistemelor de reutilizare în care articolele sunt preluate înapoi printr-un sistem adecvat de stimulare. Sistemele de ambalare reutilizabile fac acest lucru ușor și convenabil pentru participarea consumatorilor.
„Sisteme de reîncărcare la domiciliu”: în acest caz, companiile etichetează ceva drept „reutilizabil/reîncărcabil”. deoarece consumatorii pot cumpăra un „articol reîncărcat (de exemplu, o sticlă)” pentru a-l reumple acasă. Pachetul de reîncărcare de unică folosință care este apoi cumpărat de la supermarket pentru a reumple containerul deținut de consumatori este încă ambalaj de unică folosință, adesea realizat din materiale cu reciclabilitate scăzută (vezi imaginea de mai jos).
Sursa foto: pg.de
Puteți citi documentul integral elaborat de Zero Waste Europe și partenerii lor, aici.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/06/reutilizabil.jpg384643Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-06-24 12:56:212022-06-24 19:26:40Reutilizarea ambalajelor vs. prevenirea ambalajelor – De ce trebuie tratate diferit aceste concepte în contextul revizuirii Directivei CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje
Sursa foto: Ecoteca – platformă colectare DEEE din România
În 2015 era transpusă în România cu un an întârziere, Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice –Directiva 19/2012 prinOUG 5/2015.
La 7 ani de la adoptarea OUG 5/2015 încă mai sunt numeroase nereguli privind gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE).
Cum sunt colectate și reciclate DEEE-urile în România
În continuare sunt foarte puține puncte de colectare DEEE implementate de autoritățile publice locale. Campanii de colectare se organizează sporadic și doar în anumite zone. Unele firme de salubrizare asigură la cerere colectarea deșeurilor electronice de la domiciliu dar acest serviciu nu este foarte cunoscut la nivelul populației și, desigur, nu există nicăieri date disponibile pentru a vedea ce cantități se colectează.
Un aspect important – populația nu este suficient informată cu privire la substanțele periculoase pe care le conțin deșeurile electronice, la riscurile de mediu și de sănătate publică la care suntem supuși în momentul în care deșeurile electronice sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere.
Majoritatea retailerilor de produse electronice și electrocasnice au organizat puncte de colectare în incinta magazinelor pentru deșeurile de baterii, becuri și corpuri de iluminat, electronice mari și mici. O parte dintre ei oferă și posibilitatea returnării anumitor deșeuri electronice prin programul buy-back sau în timpul campaniilor „Rabla pentru electrocasnice”.
Totodată, aceștia organizează sporadic campanii de colectare în parteneriat cu ONG-uri sau asociații colective de transfer de responsabilitate a producătorilor în instituții de învățământ sau campanii de colectare la domiciliu.
Printre puținele inițiative de recondiționare și donare a echipamentelor electrice către instituțiile de învățământ și persoane defavorizate se numără Asociația Ateliere fără Frontiere, ETIC PC.
Deșeurile colectate în cadrul magazinelor/campaniilor ajung în general fie la fabricile de reciclare Green WEEE din Buzău (înființată în 2009) și din Câmpia Turzii – deschisă în 2017 (care au o capacitate de tratare DEEE de 100 000 tone/an), fie sunt exportate către fabricile de reciclare din străinătate.
În decembrie 2021, reprezentanții companiei au anunțat că urmează să construiască a treia fabrică de reciclare DEEE în Buzău iar capacitatea sa totală de reciclare va crește cu 30%.
Așa cum e cazul și altor categorii de deșeuri generate în țara noastră, instalațiile de reciclare sunt implementate respectând standardele europene însă, infrastructura de colectare este insuficientă și nu acoperă capacitatea de reciclare.
Punctele de colectare organizate de retaileri nu sunt suficiente, sunt necesare mai multe puncte publice de colectare care ar trebui asigurate de autoritățile publice locale în parteneriat cu firmele de salubrizare și alți colectori care asigură colectarea deșeurilor generate de populație; în lipsa acestor puncte de colectare, mare parte din deșeurile electronice sunt aruncate împreună cu deșeurile menajere; deșeurile de dimensiuni mici ajung în depozitele de deșeuri, altele ajung prin intermediul colectorilor informali fie la centrele de colectare fier vechi unde o parte din componente sunt distruse pentru recuperarea fierului, fie sunt arse ilegal iar resturile nemetalice sunt abandonate în natură (provocând pagube semnificative mediului înconjurător, sănătății populației și nu în ultimul rând, prejudicii economice, pierzându-se componente valoroase care nu mai pot fi recuperate în urma incinerării).
Cum poate fi îmbunătățit sistemul de gestionare a deșeurilor electronice
Conform art. 115 alin. 7 din Constituția României, Parlamentul trebuia să aprobe OUG 5/2015 prin lege. Cu toate acestea, Proiectul de Lege pentru aprobarea OUG 5/2015 (PL-x nr. 451/2015) se află în dezbatere, de mai bine de 7 ani, aflându-se în acest moment în camera decizională, cea a Deputaților.
înființarea punctelor de colectare separată cu aport voluntar care au fost prevăzute de actele normative – acestea ar contribui semnificativ la atingerea țintelor de colectare;
măsuri de control pentru evaluarea implementării obligațiilor de colectare ale unităților administrativ-teritoriale (UAT);
înființarea unui Clearing House, o organizație centrală, privată, declarată de interes public, care să asigure împărțirea responsabilităților între organizațiile de transfer de responsabilitate, obiectiv asumat de către țara noastră prin Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, ce trebuia atins încă din anul 2018.
transparentizarea procesului, de la colectare la reciclare/valorificare, prin măsuri precum: prevenirea tratării necorespunzătoare prin stabilirea și aplicarea de obligații mai stricte, precum obligativitatea prezentării actelor de proveniență de la colectori autorizați, implementarea măsurilor de trasabilitate a DEEE, efectuarea și evidențierea, într-o manieră compatibilă cu libera concurență, a unui calcul transparent al costurilor gestionării DEEE, așa-numitul „timbru verde”.
În 2020, ECOTIC şi Coaliţia pentru Economie Circulară (CERC) au făcut paşi temeinici în promovarea reparării și reutilizării echipamentelor electrice şi electronice prin susţinerea şi sprijinirea tehnică a Organismului Naţional de Standardizare din România (ASRO) în vederea transpunerii în limba română a standardului internaţional de reparare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice – EN 50614: 2020. Acest standard se aplică proceselor referitoare la pregătirea pentru reutilizare a echipamentelor electrice şi electronice (EEE) uzate şi oferă un cadru care să garanteze consumatorilor calitatea şi siguranţa EEE recondiţionate.
Ținte de colectare versus statistici
Cu o rată anuală de creștere de 2%, deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) se numără printre fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere, după ce au urcat la 12 milioane de tone în 2020, la nivel european, conform estimărilor.
Acest flux de deșeuri conține un amestec complex de materiale, inclusiv cu conținut periculos, care necesită un management specific pentru a evita daune majore asupra mediului și sănătății. De asemenea, deșeurile electrice conțin materii prime de mare valoare, unele chiar critice. Câteva dintre ele pot fi văzute :
Sursa foto: elements
De exemplu, aproximativ 10% din aurul din întreaga lume este folosit pentru a produce electronice moderne.
Aruncarea materialelor din DEEE se traduce, de asemenea, în pierderi financiare semnificative pentru economia europeană. Se estimează că veniturile totale potențiale din reciclarea DEEE în UE s-ar putea ridica la 2,15–3,67 miliarde EUR (2020).
Ținta de colectare europeană stabilită la 45% pentru anul de referință 2016 a crescut la 65% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani începând cu anul de referință 2019. Însă, conform derogării prevăzute la articolul 7 punctul 3 din directiva DEEE, România a decis să amâne atingerea obiectivului de colectare până la 14 august 2021.
Astfel, în România ținta de colectare separată a DEEE, calculată ca procent din media cantității de echipamente electronice și electrocasnice (EEE) puse pe piață în cei 3 ani anteriori a crescut de la 45% (în 2020, cu o țintă națională de 118,330 tone, din care s-au colectat 92 mii tone, adică cca 35%), la 65%(în 2021, cu o țintă de colectare de aproximativ 195 mii tone de DEEE, din care s-au colectat conform datelor preliminare menționate la începutul lui decembrie într-o aproximativ 100 mii tone, adică cca 33%). Cu alte cuvinte, în 2021 ținta de colectare existentă la nivel național s-a îndeplinit numai pe jumătate.
Sursa foto: ANPM/Green-report
Din 2011 până în 2018, cantitatea de EEE introdusă pe piața din UE a evoluat de la 7,6 milioane de tone, în 2011, la 8,7 milioane de tone, în 2018. Conform statisticilor oficiale (Eurostat), în 2019România avea cea mai slabă rată de colectare a DEEE din Europa, respectiv 3,3 kg/ locuitor, penultima fiind Cipru cu 3,8 kg/locuitor, iar media UE era de 10 kg/locuitor. La polul opus se află țări precum Norvegia, cu 19,2 kg colectate pe locuitor sau Suedia cu 15,1kg/locuitor.
În 2019, trei state membre au atins obiectivul de 65 %stabilit pentru colectarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (Bulgaria, Croația, Polonia). 18 dintre statele membre UE au depășit rata de colectare de 45 %, aplicabilă până în anul de referință 2018.
Pentru România, ținta de colectare a fost de aproape 105 mii tone în 2019 și de aproximativ 118 mii tone în 2020. Gradul total de atingere al țintei, în 2019, a fost de 82,5% (la o țintă de colectare DEEE de 45% din media EEE puse pe piață în ultimii 3 ani).
Media anilor 2019-2020-2021 a fost de aproximativ 300 mii tone EEE, ceea ce presupune că în anul 2022 România ar trebui să colecteze aproximativ 195 mii tone de DEEE.
Conform datelor publicate de ANPM, în 2019 s-a atins un grad de colectare a DEEE de 37.6%, cu 10% mai ridicat decât cel publicat de către Eurostat, de 27.3%.
In continuare apar diferențe semnificative (în acez caz e vorba de 10 procente) între raportarea internă și raportarea către Uniunea Europeană fapt ce ridică un semn de întrebare asupra gradului de acuratețe a datelor.
Bune practici europene privind gestionarea deșeurilor electronice – prevenire, reutilizare, reparare, reciclare- sustenabilitate
De la produse mult mai prietenoase cu mediul caFairphone – telefonul mobil circular, căștile Gerrard Street, la campanii/programe desfășurate de autoritățile publice în parteneriat cu organizațiile private, pentru colectare în vederea reciclării sau pentru suținerea unor programe extensive de reparare și reutilizare, în Europa sunt implementate numeroase bune practici de gestionare a DEEE care pot fi adoptate și în țara noastră.
=> programe de reutilizare DEEE
Reutilizarea DEEE este mai ecologică decât reciclarea, economisind 1,14 tone de CO2 pe tonă, comparativ cu 0,85 tone și are un potențial semnificativ de creare de locuri de muncă. Pregătirea pentru reutilizarea DEEE creează între 60 și 140 de locuri de muncă la 1.000 de tone. Mai multe informații și date de la întreprinderile sociale care creează locuri de muncă în sectorul utilizării găsiți aici.
Franța: cota de 5% din taxa EPR (Răspunderea Extinsă a producătorului) asigurată de stat pentru organizațiile care implementează programe de reutilizare DEEE.
Valonia (Belgia):2% din DEEE sunt pregătite pentru reutilizare începând cu ianuarie 2020, acoperind șase categorii de DEEE
proiectul 2Life implementat de RREUSE (o rețea internațională non-profit care sprijină dezvoltarea întreprinderilor sociale în economia circulară – formată din 31 de membri din 29 de țări) cu sprijinul Interreg Europe a testat și implementat câteva bune practici:
Donarea de obiecte în condiții bune care nu mai sunt necesare proprietarilor pentru a fi vândute în magazine second hand, realizând contractarea temporară a persoanelor în risc de excludere (regiunea Asturias din Spania)
RapacinOnline: reutilizarea calculatoarelor de către elevii cu puține resurse (Gijon, Spania) – Proiectul constă în crearea unei rețele formată din administrația publică, companii municipale, școli, organizații nonprofit și familii. Cetățenii care au echipamente informatice în stare bună de funcționare, dar care au fost înlocuite cu alte echipamente mai moderne și mai actuale, le pot dona la anumite puncte de colectare, de unde sunt preluate, recondiționate și donate mai departe către elevii defavorizați. Un astfel de proiect similar este desfășurat în București de Asociația Ateliere fără frontiere, diferența față de proiectul din Spania constă în faptul că autoritățile noastre publice locale nu sunt interesate să se implice în dezvoltarea și extinderea acestui proiect și în alte orașe din țară.
Macerata Trashware(orașul Macerata, Italia): recuperarea computerelor vechi – Conform legii italiene, echipamentul informatic după cinci ani de la cumpărare are valoare de inventar zero. Administrațiile de stat trebuie să încerce să le vândă, însă dacă nu se găsește un cumpărător, acestea pot fi donate școlilor sau asociațiilor care le solicită.
=> Campanii de conștientizare pentru repararea DEEE-urilor
E-waste Race (Olanda) este o competiție între școli, unde copiii obțin puncte pentru colectarea și repararea micilor dispozitive electrice în centrele de tip „Repair Cafe” și pentru desfășurarea de campanii pe această temă în cartierele lor. Inițiativa a colectat și trimis spre reciclare peste două milioane de dispozitive din 2014, cu o medie de 14.000 kg pe cursă.
În această campanie elevii nu sunt încurajați doar să repare obiectele ci și să devină niște mici „manageri de campanii”, să găsească soluții potrivite specificului cartierelor în care locuiesc pentru promovarea campaniei și creșterea gradului de colectare
Introducerea criteriilor de achiziții verzi în gestionarea DEEE în Malta s-a bazat pe rezultatele unui studiu LCA și au avut ca scop asigurarea managementului durabil al DEEE, reducerea emisiilor legate de colectarea deșeurilor și îmbunătățirea performanței de mediu a întregului lanț DEEE. Includerea criteriilor ecologice în licitații a condus la reducerea emisiilor de transport și la creșterea gradului de colectare a DEEE.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/03/Green-WEEE-_-Ecoteca-modif.jpg7101463Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2022-04-28 09:00:382022-04-28 13:22:21Deșeurile electronice (DEEE) – ce măsuri sunt necesare pentru o gestionare mai bună în România
Haine arse într-un depozit din regiunea Alicante, Costa Blanca, Spania. Sursa foto: Shutterstock (Ernest Rose)
Industria textilă este una din cele mai mari consumatoare de resurse la nivel mondial. Numai pentru producerea unui tricou de bumbac sau a unei perechi de blugi se irosesc nu mai puţin de 2.700 litri de apă.
În ultimii ani, industria modei și îmbrăcămintei s-a confruntat cu o atenție sporită în ceea ce privește problemele de mediu și condițiile de muncă, aceste probleme fiind intensificate recent și de criza pandemică COVID-19.
Criza a obligat majoritatea industriilor să găsească noi soluții pentru adaptarea la situația actuală; industria textilă nu face excepție de la acest demers, dimpotrivă, este probabil una dintre cele mai afectate industrii, mai ales dacă avem în vedere schimbările în comportamentul consumatorilor, consumatorii preferând shopping-ul online mult mai des decât înainte de pandemie.
Cu shopping-ul online vin si probleme logistice care de obicei nu sunt familiare consumatorului, spre exemplu o rată mărită de returnări către brand sau retailer. Aceste retururi, depinzând de cantitatea și prețul inițial al produsului pot fi sau nu puse în circulație din nou, facilitând astfel un mult mai mare grad de risipă a articolelor care au fost încercate și scoase din ambalajul original.
Luisa Balaban, consultant in sustenabilitate în cadrul WRAP și eco-designer. Sursa foto: linkedin.com
Potrivit Luisei Balaban,consultant în sustenabilitate în cadrulWRAP(organizație nonprofit, înregistrată în Marea Britanie care colaborează cu organizații, indivizi și comunități în implementarea măsurilor de economie circulară, ajutându-le să reducă deșeurile, să dezvolte produse durabile și să utilizeze resursele într-un mod eficient) și eco-designer: „Consumatorii ar trebui să ia în considerare impactul asupra mediului al îmbrăcămintei pe care o poartă. Să ne gândim la tot procesul, de la fibra brută din care este făcută o piesă vestimentară până la procesele pe care le-a suferit pentru a ajunge la etapa finală, fie că este vorba de croire, albire, vopsire sau imprimare până la distribuție/transport.”
Fiind una dintre cele mai poluante industrii, presiunea publică asupra sectorului textil a crescut semnificativ în ultimii ani; în acest context, tot mai multe branduri textile caută soluții pentru a reduce poluarea și consumul de resurse și a îndeplini astfel, atât cerințele legale cât și așteptările consumatorilor privind sustenabilitatea și trasabilitatea.
Una din cercetările Luisei Balaban analizează utilizările durabile ale microalgelor și ale altor pigmenți naturali tradiționali precum foile de ceapă, turmericul și cojile reziduale de avocado, modul în care acestea pot fi utilizate în industria textilă și nu numai. Potrivit Departamentului de Comerț din SUA, Administrația Națională a Oceanelor și Atmosferei, aproximativ 50% din oxigenul de pe Pământ este produs și menținut de microalge.
La nivel global, mai puțin de 1% din haine sunt reciclate ca îmbrăcăminte, parțial din cauza faptului ca tehnologia de reciclare și separare a fibrelor de proveniență naturală sau parțial naturală (vâscoză, bumbac,) și a celor de proveniență chimică (precum polyesterul și elastanul) este în stadiu incipient. O companie care dezvoltă procese de reciclare și separare a fibrelor este Worn Again Technologies, dar acest proces este încă în stadiul de cercetare și dezvoltare, cu mari șanse de succes în implementarea unei economii circulare.
Măsuri propuse de Comisia Europeană pentru reducerea și reciclarea deșeurilor textile
În temeiul Directivei privind deșeurile aprobată de Parlamentul European în 2018, țările din UE vor avea obligația ca până în 2025 să introducă colectarea separată a deșeurilor textile. Noua strategie a Comisiei conține și măsuri care susțin procesele de producție și materialele circulare, contribuie la reducerea substanțelor chimice periculoase și îi ajută pe consumatori să aleagă materiale textile sustenabile.
Totodată să nu uităm că există o etichetă ecologică a UE, pe care producătorii care respectă criteriile ecologice o pot aplica pe produsele lor, aceasta fiind garanția pentru uzul limitat de substanțe periculoase și o poluare redusă a apelor și a aerului.
Care e situația deșeurilor textile în România
În România aspectele legate de deșeurile textile sunt reglementate prin OUG 92/2021, care impune următoarele măsuri pentru gestionarea deșeurilor textile:
Art. 13 (2): măsuri pentru prevenirea generării deşeurilor; (…) încurajează reutilizarea produselor şi instituirea de scheme care promovează activităţile de reparare şi reutilizare pentru textile.
Art. 17 (3): producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligația să implementeze colectarea separată până la data de 1 ianuarie 2025 pentru textile.
Art. 60 (1) (h): autorităţile administraţiei publice locale asigură spaţiile necesare pentru colectarea separată a deşeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deşeu şi dezvoltă în mod corespunzător centrele înfiinţate, pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deşeuri de textile
în Anexa nr. 1 la punctul 13, deşeuri municipale sunt definite ca deşeuri amestecate inclusiv textilele.
Din păcate, în România deșeurile textile nu prezintă un interes semnificativ pentru autoritățile publice locale și pentru producătorii din industrie.
În lipsa unor reglementări clare și a unor investiții în reciclare majoritatea deșeurilor textile ajung fie la depozitele de deșeuri, fie sunt valorificate energetic prin incinerare în fabricile de ciment.
Dacă înainte de 1989, majoritatea fabricilor de textile găseau soluții cel puțin pentru deșeurile rezultate din producția proprie (spre exemplu erau tocate și folosite ca umplutură pentru saltele și alte obiecte), o dată cu extinderea fibrelor sintetice (ex. polyester), foarte puține deșeuri textile ajung să fie reciclate. La nivel național mai sunt doar câteva fabrici care aleg să transforme deșeurile de bumbac în lavete și umplutură pentru diverse industrii.
MINET SA este singurul reciclator autorizat de deşeuri textile din România. Investiţiile tehnologice din ultima perioadă în acest sector le permite să recicleze o arie foarte mare şi diversificată de deşeuri textile, concentrându-și activitatea pe deşeuri postindustriale (recuperate de la colectori autorizaţi sau generatori, pe care le transformă în fibre reciclate prin destrămare mecanică).
Cezar Bulacu, directorul de cercetare şi dezvoltare al societăţii MINET SA punctează foarte bine principalele probleme din sectorul reciclării deșeurilor textile: „Nu există în România organizaţii de transfer de responsabilitate (OTR) pentru industria textilă” (care să-i determine pe producători să găsească soluții pentru recuperarea și reciclarea deșeurilor textile). (…)
Din motive tehnice şi economice, în prezent deşeurile textile nu sunt utilizate suficient de bine pentru a justifica instalaţii industriale la scară medie sau mare pentru a prelucra această materie primă. Colectarea separată obligatorie la textile necesită soluţii eficiente din punct de vedere economic, care pot fi reproduse în întreaga Europă pentru ca autorităţile să gestioneze colectarea şi să ofere astfel afacerii o valoare semnificativă. (…)
O altă problemă tehnică cu care ne confruntăm în ultima perioadă este partea de testare şi analizare a materialelor textile pe care le producem. Materialele noastre interacţionează cu foarte multe domenii şi din păcate testele cerute de clienţii noştri – fie că vorbim de parte chimică, mecanică sau fizică – se pot realiza numai în străinătate. Cred că un centru ştiinţific pentru textilele tehnice este ceea ce lipseşte poate cel mai mult acestei industrii. Iar aceasta este cu siguranţă una dintre problemele întregii industrii din România.”
Ca să încheiem într-o notă pozitivă, din fericire, în ceea ce privește îmbrăcămintea, apar tot mai multe inițiative de colectare a hainelor folosite de populație și donarea lor către categoriile defavorizate.
Astfel de inițiative demarate de diverse asociații neguvernamentale, au fost preluate și de unele branduri de îmbrăcăminte iar în unele cazuri s-au creat parteneriate și cu autorități publice locale. Găsiți câteva exemple de bune practici aici.
Totodată, hainele second hand au început să fie tot mai populare și în țara noastră. Până vom vedea niște măsuri clare venite din partea producătorilor și autorităților publice locale pentru prevenirea, reducerea și reciclarea deșeurilor textile, singura soluție care ne rămâne este schimbarea la nivel de individ: să încercăm să cumpărăm responsabil, haine realizate din fibre naturale, produse local sau haine second hand, să nu mai cumpărăm „din impuls” ci doar când avem nevoie, să donăm hainele pe care nu le mai folosim sau să încercăm să le găsim o altă întrebuințare (ex. lavete pentru curățenie, așternut pentru animale etc.).
„Cel mai sustenabil tricou sau articol vestimentar, este cel pe care nu l-ai cumpărat” este „lozinca” reprezentanților industriei textile care au înțeles că domeniul nu mai poate funcționa ca până acum și trebuie luate măsuri concrete pentru a deveni sustenabil.
„Dacă nu se poate adopta această soluție care poate părea utopică pentru unii, variantele la îndemână sunt utilizarea de produse second-hand sau schimbul de produse cu prieteni, rude etc”. (Luisa Balaban, consultant in sustenabilitate în cadrul WRAP și eco designer).
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/03/poza-textile-shutterstock.jpg655980Bara Florinhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgBara Florin2022-03-29 15:19:442022-03-31 15:54:36Situația deșeurilor textile în România: în ce stadiu suntem și ce mai e de făcut. Ce măsuri pot lua consumatorii.
Amalia Ionescu, o doamna tare talentata din Ploiesti, transformă peticele în obiecte noi printr-o tehnica nu foarte cunoscuta la noi – patchwork. Pentru a se ocupa pe îndelete de pasiune, Amalia a renunţat la o carieră de 15 ani în domeniul bancar.
Textilele vechi si resturile de materiale, cât mai colorate, tăiate şi decupate în forme riguroase se transformă în mâinile Amaliei, după ore întregi de muncă, în pături, feţe de masă, genţi şi podoabe.
Cum a invatat tehnica patchwork
Ploieşteanca a învăţat singură tehnicile de patchwork, în nopţi întregi petrecute pe internet, vizualizând tutoriale şi manuale în domeniu. De altfel, şi acum, timpul dedicat realizării obiectelor este cel din timpul nopţii.
Mai multe informatii despre proiectul Amaliei gasiti pe adevarul.ro si blogul ei. Alte imagini cu produsele ei gasiti si aici.
Adidas a lansat Sport Infinity, un concept inovator, prin care fabricarea echipamentului sportiv va fi revolutionata, iar produsele vechi nu vor mai deveni deseuri niciodata, asigura reprezentantii companiei.
Datorita acestui nou concept, creatorii din lumea fotbalului vor putea sa isi reimagineze si sa recicleze la nesfarsit produsele create, folosind un material special 3-D.
Toate echipamentele sportive, inclusiv ghetele facute special pentru Leo Messi, vor fi reciclate si remodelate printr-un proces care nu produce deseuri si care nu utilizeaza adezivi speciali.
“Sunt mandru ca Adidas lucreaza intens pentru a se asigura ca toate ghetele produse de ei, inclusiv cele pentru mine, sunt fabricate intr-un mod care protejeaza mediul. Pentru mine acest lucru simbolizeaza viitorul fotbalului.”, a declarat Leo Messi.
Sport Infinity este un proiect de cercetare (WRAP) condus de Adidas si finantat de catre Comisia Europeana, care a adus impreuna o varietate de experti si nume mari din industrii cheie, combinand produse sportive care nu mai pot fi utilizate cu materiale care sunt in exces in alte industrii.
Astfel, ghetele de fotbal din viitor vor fi confectionate din orice material, de la carbonul folosit in fabricarea aeronavelor pana la fibrele care au facut parte din ghetele cu care au fost inscrise golurile din Cupa Mondiala.
Noul material special il va transforma pe fiecare fan al sportului intr-un designer de produs. O pereche de ghete va putea fi transformata de cate ori va dori cel care o poarta, fara sa mai existe problema deseurilor. Indiferent daca remodelarea va fi cauzata de cele mai recente tendinte sau va porni dintr-o reactie a nevoilor care provin din jocul de pe teren, fanii fotbalului din viitor nu vor mai purta niciodata ghete invechite.
„Acesta este un concept inovator pentru toti fanii fotbalului. Pe parcursul urmatorilor trei ani, Sport Infinity isi propune ca nici o gheata de fotbal sa nu mai fie aruncata. In schimb, fiecare pereche de ghete nu va fi doar reciclata, ci va prinde forma celor mai personale specificatii ale consumatorului.” a declarat Gerd Manz, Vicepresedintele Technology Innovation din cadrul adidas.
Sport Infinity este finantat in cadrul programului Horizon 2020 al Uniunii Europene si va implementat in Germania (OECHSLER in Ansbach (Germany) . Proiectul a inceput in iunie 2015 si cuprinde si alte organizatii renumite din domeniu:BASF SE; KISKA GmbH; FILL Gesellschaft m.b.H.; Friedrich-Alexander-Universität Erlangen-Nürnberg (FAU); OECHSLER AG; University of Leeds’ Centre for Technical Textiles (CTT); Association CETI (Centre Européen des Textiles Innovants); Hypercliq E.E.; si SportsMethod Ltd.
Alte initiative adidas de reducere a deseurilor de materiale
• În 2014, adidas a anuntat ca va reduce deseurile de materiale in procesul de proiectare; spre exemplu produsele din colectia adidas by Stella McCartney include tricouri si pantaloni create printr-un proces de taiere precis pentru a se asigura ca 95% din tesaturile folosite ajung in produsele finale, restul de 5% fiind reciclate sau refolosite; prin modificarea modelelor din colectia Running 96% din materiale ajung in prezent in produsele finale; restul de 4% sunt de obicei talpi, textile, finisaje sau cauciuc care ajung fie la reciclare fie sunt refolosite in componenta altor produse.
• În luna martie, compania a anuntat un parteneriat cu compania lui Pharrell Williams, Bionic Yarn, pentru a include o țesătura fabricată din plastic marin într-o nouă linie de pantofi și îmbrăcăminte, Originals.
• În luna iunie, compania a prezentat primele roade ale colaborarii cu organizatia Parley for the Oceans – un prototip pentru primul pantof din lume realizat in intregime din fire si filamente provenite din deseuri de plastic oceanice si setci de adancime ilegale.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/09/adidas_0.jpg300635Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-09-29 11:20:582022-05-30 17:57:45Adidas lanseaza Sport Infinity, un concept inovator de reciclare a echipamentului sportiv
Sistemele de incalzire solare sunt probabil cele mai raspandite produse solare la nivel global, mai ales in regiunile din Asia si in tarile in curs de dezvoltare.
Acum cativa ani, inventia unui pensionar brazilian, Jose Alano, tinea prima pagina a publicatiilor dedicate ecologiei: fostul mecanic reusise sa construiasca un panou de incalzire solara din pet-uri. La scurt timp, zeci de mii de locuinte din Brazilia aveau sa beneficieze de inventia simpla si ieftina a lui Alano, gratie implicarii guvernului, dar si a firmelor private si ONG-urilor. In unele localitati, consilierii locali au decis sa foloseasca acest tip de panou solar pentru a produce energie termica necesara in institutiile administrative.
Cum i-a venit ideea
Ideea i-a venit dupa ce a observat ca avea curtea plina de pet-uri si cutii de lapte pe care le strangea din dorinta de a recicla. Folosindu-se de cunostintele lor elementare despre sistemele termosolare, el si sotia lui au construit un panou alternativ format din 100 de pet-uri si 100 de cutii de lapte. Desi e patentata, Alano a decis sa permita oricui sa foloseasca inventia in scopuri non-profit si de aici a aparut si explozia de panouri solare alternative in toata Branzilia.
Cum functioneaza sistemul?
Pensionarul a folosit aceasi tehnologie folosita in multe sisteme termo-solare si anume, termosifonul. Este vorba despre o instalatie de incalzire gravitationala in baza careia apa circula datorita diferentei de densitate –apa calda care este mai putin densa se ridica in timp ce apa rece, mai densa si mai grea coboara. Conform calculelor elementare facute de Alamo, pentru a incalzi apa necesara unei singure persoane este nevoie de un panou cu suprafata de doar un metru patrat.
Alamo a folosit un butoi pe post de rezervor de apa rece prin care alimenta panoul din pet-uri. Apa se incalzeste de la soare si apoi urca in partea superioara unde se afla tevile la care e conectat dusul. Cutiile de carton precum si tevile de PVC prin care circula apa au fost vopsite in negru pentru a atrage caldura.Panoul trebuie sa fie la o diferenta de nivel de cel putin 30 cm fata de baza rezervorului de apa.
Alamo recomanda schimbarea sticlelor de plastic o data la 5 ani pentru ca ele devin in timp opace.
instrumente – ciocan de cauciuc, lemn sau alte materiale pentru susținere. Articol preluat de pe cocoon.ro Mai multe informatii despre proiect gasiti in video-ul de mai jos.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/08/131221.jpg450600Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-08-24 16:34:532022-03-18 17:20:05Panou solar din PET-uri – inventia unui pensionar folosita de mii de brazilieni
Comunitatea din Galdakao, un orasel din nordul Spaniei a gasit o solutie practica de reducere a risipei alimentare – „Frigiderul Solidaritatii”, un frigider alb plasat in centrul orasului unde oricine poate aduce mancare sau isi poate lua acasa alimente donate de ceilalti.
Pana acum, prin aceasta metoda au fost salvate aproximativ 300 de kg de alimente.
Initiatorii proiectului sustin cu tarie ca acest serviciu nu a fost gandit ca un act de caritate ci mai degraba ca o metoda de combatere a risipei.
Folosirea frigiderului are in vedere si cateva reguli de baza. Nu sunt permise pentru donatii pestele sau carnea cruda si ouale iar toate alimentele donate trebuie sa contina termenul de valabilitate. Mancarurile gatite in casa trebuie sa contina de asemenea o eticheta cu ingredientele.
Initiativa a fost atat de bine primita incat alte orase spaniole au inceput sa preia exemplul.
Nu acelasi lucru se intampla si in America.Inspirati de modelul spaniol, mai multi studenti din Yolo, California au asezat un frigider in gradina campusului Universitatii California cu speranta de a impartasi cu ceilalti alimentele care nu le mai sunt folositoare.
„A funcționat perfect… Oamenii au luat alimentele și le-au folosit” a declarat Ernst Bertone, asistent universitar in cadrul Departamentului de Agricultura si Economisirea Resurselor.
Dar Ministerul Sănătății din Yolo a pus capat acestei inițiative. Funcționarii din Minister au considerat că frigiderul este o sursă ilegală de hrană. „A inceput ca o afacere. Hrana nu provine din surse autorizate și nu i se poate garanta securitatea. Exista atatea necunoscute incat reprezinta un risc pentru sănătatea publică”, a spus Avril Meneghetti, specialist in cadrul ministerului.
Astfel de initiative apar tot mai des. Spre exemplu, acum un an, un barbat din Arabia Saudita a ales sa monteze un frigider chiar in fata casei sale. Povestea acestui act de generozitate a fost rapid raspandita, iar Şeicul Mohamad al-Arefe a postat pe contul său de Twitter un mesaj de încurajare. În urma acestui mesaj de susţinere, din ce în ce mai multe voci încurajează gospodăriile şi moscheele să instaleze alte frigidere, pentru a folosi mai eficient alimentele şi a-i ajuta pe cei care nu-şi pot permite întotdeauna o porţie de mâncare.
Speram sa vedem cat de curand un astfel de proiect si in Romania!
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/08/outside-fridge-537x528.jpg402537Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-08-12 14:15:392022-03-18 17:32:17„Frigiderul solidaritatii” – o metoda simpla de combatere a risipei alimentare
90, 000 sticle de plastic sunt aruncate in fiecare minut doar in SUA , dar orice persoana poate reduce risipa prin folosirea unor recipiente reutilizabile.
Aceasta problema l-a determinat pe Niki Singlaub, un designer american sa creeze sticla pliabila Hydaway.
Acest recipient poate stoca până la 600 ml de lichid in ambalajul ei confectionat din silicon alimentar dar „se prabuseste” la peste 3,2 cm in inaltime atunci cand nu este folosit.
In timpul unei calatorii de afaceri, Singlaub a realizat cat de important este sa ai la indemana intotdeauna o sticla reutilizabila, care poate fi modelata in asa fel incat sa fie pastrata cu usurinta in buzunar sau oriunde fara a te incomoda foarte tare.
„Incercand sa raman hidratat in diferite tari cu climate diferite, in timp ce imi petreceam timpul atat in cadrul intalnirilor de afaceri dar si la munte mi-a venit inspiratia pentru acest concept de sticla de apa. Cautam o sticla durabila, stabila, functionala care putea fi modelata suficient pentru a incapea in buzunarul de la spate. Am fost foarte surprins ca nu am gasit o sticla asemanatoare cu Hydaway pe nicaieri”, declara Singlaub.
Sursa: Bored Panda
Conceptul Hydeway a capatat contur in 2012, iar pentru a reusi sa introduca produsul pe piata americana Singlaub a lansat o campanie de strangere de fonduri pe Kickstarter. Campania, care se incheie astazi, a reusit sa stranga in mai putin de o luna peste 200 000$ (targetul initial era de 20 000$).
Mai multe informatii despre „sticla-minune” gasiti aici.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/05/collapsible-reusable-water-bottle-hydaway-3.jpg465700Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-05-13 14:36:152022-03-18 18:13:37Hydaway – sticla pliabila care ne ajuta sa reducem deseurile de plastic
Zilele trecute “ne bucuram” ca legiuitorii nostri au hotarat dupa tergiversari de ani de zile, sa transpuna in legislatia nationala Directiva 2012/19/UE privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE).
“Fratii” nostri spanioli care aveau aceeasi problema au reusit in urma cu putin timp, nu doar sa transpuna noua directiva ci si sa-i aduca niste imbunatatiri semnificative.
Astfel, Spania este prima tara europeana care impune ca o parte din deseurile electrice si electronice sa fie pregatite pentru reutilizare si nu reciclate sau incinerate, cum se intampla in prezent in mai toate statele europene (cu mici exceptii locale, desigur).
În mod tradițional, obiectivele UE și naționale nu au făcut distincție între reutilizare și reciclare. Acest lucru a determinat construirea unor statii de tratare care sunt total nepotrivite pentru pregatirea bunurilor pentru reutilizare.
Un exemplu poate fi aruncarea unui computer intr-un container industrial dintr-o statie de tratare locala, fapt care distruge instantaneu potentialul de reutilizare si revanzare.
Un nou Decret regal spaniol solicita ca 2% din aparatele electrocasnice mari si 3% din echipamentele IT sa fie pregatite pentru reutilizare din 2017. Obiectivele se vor ridica la 3% și respectiv 4% din 2018.
3,4 milioane de tone de DEEE tratate in UE in 2010
În 2010, 3,4 milioane de tone de DEEE au fost colectate și tratate în UE, potrivit datelor Comisiei Europene.
Asta se traduce in 7 kg/persoana – echivalentul a două sau trei laptop-uri care sunt aruncate de un european în fiecare an. Aproape toate sunt reciclate sau arse pentru producerea de energie, în ciuda statisticilor care arată că până la 25% din produsele electrice aruncate sunt potrivite pentru reutilizare.
Michal Len, Director RREUSE, rețeaua europeana a intreprinderilor sociale de reutilizare si reciclare a declarat:
“Acesta este un pas mic, dar foarte important în lupta de a reduce munții de deșeuri electronice aruncate în Europa în fiecare an. Obiectivele ar fi putut fi mai mari, iar gama de produse vizate este prea mica – dar progresul este un progres. Spania a transmis un semnal pentru restul Europei, acela ca a venit timpul sa punem “mana a doua” pe primul loc.”
“Urmatorul pas “impune” Comisiei Europene să introducă obiective obligatorii de reutilizare in pachetul revizuit al Economiei Circulare. Comisia a promis un pachet mai puternic, aceasta este o mare oportunitate de a demonstra ca incurajeaza domeniul”.
Pe langa obiectivele de reutilizare, Spania promoveaza si urmatoarele aspecte:
• imbunatatirea sistemului de monitorizare, trasabilitate si supraveghere a activitatilor de gestionare a deseurilor de catre administratiile publice;
• dezvoltarea unor condiții de colectare separată, transport și depozitare care sa permita pregătirea adecvată pentru reutilizare și sa previna distrugerea si pierderea de materiale; de exemplu, punctele de colectare trebuie să aibă un spațiu dedicat bunurilor reutilizabile;
• recunoașterea rolului actorilor economiei sociale în colectarea și tratarea deșeurilor, precum și posibilitatea de predare a DEEE-urilor acestor entități. Decretul stabilește, de asemenea, cerințele de functionare pentru centrele de reutilizare pentru ca acestea să poata desfasura activitatile de verificare, separare, reparatii (etc.);
• se recunoaște potențialul de creare de locuri de muncă in domeniul reutilizarii resurselor: 4.700 de locuri de muncă, potrivit proiectului “Biodiversitate – Job-uri Verzi” desfasurat in perioada 2007-2013;
• oferă autorităților locale posibilitatea de a include clauze sociale în contractele de achiziții publice și parteneriate pentru a acorda prioritate actorilor economiei sociale in activitățile de gestionare a deșeurilor;
• evidentiaza importanța promovării produselor ușor reparabile și reutilizabile, precum și obligația producătorilor de a furniza informațiile necesare centrelor de pregatire pentru reutilizare pentru a stimula astfel, aceste “afaceri”.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/04/weee_waste_pile_flickr_mnemonic-720x482.jpg482720Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-04-08 15:19:562022-03-18 18:51:34Spania – prima țară din UE care impune reutilizarea “deşeurilor” electrice
Dintre toate deseurile aruncate la intamplare pe strazi, cel mai mult ma deranjeaza chistoacele de tigari. Se gasesc peste tot si fiind prea mici, salubristii ″uita″ sa le mature.
Acestea sunt inestetice si poluante pentru mediu, avand in componenta lor, pe langa materialele biodegradabile (hartie, cenusa, tutun) si plastic.
Sub sloganul ″Recycle isn´t working, it´s time to treecycle!″ o organizatie din India, Karma Filter Tips a gasit solutia pentru aceasta problema: a creat filtrele biodegradabile, umplute cu seminte care cresc oriunde sunt aruncate resturile de tigara. Astfel, noile tigari nu mai polueaza mediul ci contribuie la protejarea lui.
Sursa: Bored Panda
Fabricate dintr-o pasta biodegradabila, fara a fi utilizate substante chimice, noile filtre protejeaza semintele de caldura si nicotina. In plus, noile tigari sunt concepute ″sa hraneasca semintele″ in cele mai rele conditii.
Sursa: Bored Panda
Mai multe informatii gasiti pe pagina oficiala de Facebook a organizatiei.
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/03/10557419_1504868283061471_6266065319054494896_n__880.jpg584880Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-03-24 14:07:302022-03-18 18:55:41Tigarile biodegradabile umplute cu seminte, devin copaci dupa ce sunt aruncate
O mulţime de oameni vin să doneze obiecte pe care nu le mai folosesc la Merci Charity Boutique, unul din putinele magazine caritabile din Bucureşti. Banii obţinuţi din vânzarea produselor se îndreaptă către copiii bolnavi care au nevoie de ajutor.
Imediat după ce au fost donate, obiectele sunt „verificate“ de cele două tinere care se ocupă de magazin – Alina şi Daniela – care stabilesc un preţ pentru acestea. Apoi, oricine vrea să cumpere ceva de la magazinul caritabil îşi alege produsul, plăteşte pentru el şi ştie că a făcut şi o faptă bună. De asemenea, spun reprezentantele magazinului, poţi să-ţi „donezi” şi ziua de naştere: adică să închiriezi magazinul pentru a te bucura de o petrecere liniştită alături de persoanele dragi.
Cine sunt beneficiarii banilor obţinuţi de Merci
„Merci Charity Boutique“ demarează periodic proiecte menite să le însenineze zilele micuţilor care au nevoie de ajutor. În cea mai mare parte, cu banii obţinuţi din vânzarea produselor din magazin sunt ajutaţi copiii de la Institutul Oncologic Fundeni, dar nu sunt singurii. Alina şi Daniela mai au grijă de alţi trei copii din Bucureşti care nu au o situaţie financiară bună.
Magazinul este deschis zilnic şi dacă vreţi să faceţi o donaţie puteti lua legătura cu tinerele care se ocupă de magazin la numărul de telefon 0752 593 736 sau prin intermediul paginii lor de Facebook.
Mai multe informatii despre proiect gasiti pe Adevarul.ro
https://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2015/03/627x0.jpg418627Raulhttps://ecoteca.ro/wp-content/uploads/2022/04/logo-ecoteca.jpgRaul2015-03-23 15:40:092022-03-18 18:56:05Merci Charity Boutique – magazinul care promoveaza reutilizarea si faptele bune
